Sunteți pe pagina 1din 57

Universitatea de medicina si farmacie ,,N.

Testemitanu

Alimentaia enteral i parenteral a pacientului critic.


Haibu Lilia rez. an. lll; Vieru Natalia rez. an. l; Catedra ATI.

Modalitile de asigurare a nutriiei la pacientul critic sunt:


Alimentaie enteral; Alimentaie parenteral; Alimentaie mixt, parial parenteral + parial enteral; Alimentaie mixt, parial parenteral + minim enteral.

Necesarul nutriional:

necesarul energetic de repaus (BEE); de consumul excedentar energetic legat de boal; de starea de nutriie a pacientului.

Necesarul nutriional se refer la :

Necesarul caloric: 25 kcal/kgcorp x factor de corecie (indice de stres) . Acesta se asigur din glucide i lipide ca substrat energetic , lipidele putnd constitui 30 50% din aport, n funcie de patologie.
Necesarul de proteine: ntre 0,8 1,5 g/dl la majoritatea pacienilor (mai puin n insuficiena renal i hepatic, mai mult n caz de pierderi prin plasmoragie, proteinurie etc.)

Aportul nutritiv const:

Macronutrienti,
Micronutrienti.

Macronutrienii sunt:
proteinele 0,8-1,5 g/dl, glucidele pn la 5g/kgcorp/zi, lipidele 1- 1,5 g/kgcorp, apa este vehiculul alimentelor folosite n nutriia i n total ea trebuie s fie administrat n cantitate de 30 40 ml /kgcorp sau dup bilanul hidric.

Micronutrienii sunt:
vitaminele, oligoelementele Mg, Zn, Co, I, F, Mb, Se, Cu, Mn.

Vitaminele i oligoelementele sunt prezente n compoziia produselor nutritive farmaceutice.

Alimentaia enteral (enteron = intestine):

Indicaii:

- bolnavi malnutriti cu un aport alimentar oral inadecvat de 5 zile, -bolnavi cu o nutritie alimentara satisfacatoare, dar cu un aport alimentar oral inadecvat de 7- 10 zile, -bolnavi cu arsuri extinse ( limiteaza sepsisul si pierderile proteice), - bolnavi cu rezectii intestinale extinse (90%), ( favorizeaza regenerarea mucoasei intestinale restante, - bolnavi cu fistule enterocutanate cu debit redus ( sub 500 ml/zi). NB:oricnd exist un tub digestiv funcional!!!

Alimentaia enteral (enteron = intestine),

Contraindicaii: - dup intervenii recente pe tubul digestiv


- hemoragii digestive masive; - n absena tranzitului intestinal; - obstructie intestinala completa; - diarei deficil de controlat, care produc dezechilibre hidro- electrolitice; - vome si aspiratii, mai ales cind capatul distal al sondei de alimentatie nu trece de ligamentul Treitz; - pancreatite severe; - stare de soc manifest clinic.

Caile de realizare:
- sonda gastric: nasogastric, orogastric; - sonda nasoduodenal; - sonda nasojejunal (plasat intraoperator) ; - jejunostoma chirurgical i mai rar prin: - faringostom; - esofagostom; - gastrostom chirurgical - P.E.G. (gastrostoma endoscopic percutan).

Prin aceast metod de alimentaie (enteral) se pot administra 2 categorii de produse:


produse farmaceutice, produse oficinale (de buctrie).

Produsele farmaceutice:

Produsele farmaceutice folosite pentru alimentaia

enteral constau de obicei n formule polimerice administrabile prin sonda gastric, duodenal sau jejunal. Au osmolaritatea n jur de 300-1100 mOsm/l, conin 1 kcal/ml (densitate izocalorice) sau 1,5-2 ( densitate clorica ridicata) i 5-7-9 g N la 1000ml.

Exemple: Fresubin, Ensure, Izocal, Osmolite, Survimed, Pulmocare etc.


Aceste produse conin toi nutrienii necesari pentru o persoan i anume: proteine, carbohidrai, lipide, fibre, dar i electrolii, vitamine i oligoelemente.

Produsele oficinale (de buctrie):


Sunt reprezentate de produse mcinate i dizolvate sau suspendate n ap, pentru a putea fi administrate printr-un tub relativ subire cu diametru de 2 3 mm.

Conin: - proteine: din lapte, albu de ou, carne mcinat, mazre, - lipide: uleiuri de msline, soia, floarea soarelui, porumb, glbenu, - glucide: amidon, zaharoz, lactoz, fructoz Produse: odou, sup.

Verificarea toleranei digestive:


Dup montarea i verificarea poziiei sondei gastrice, urmat de evacuarea rezidiului gastric se verifica tolerana digestiv prin infuzarea constant (pe infusomat) de ceai cu 10 ml/h n prima or, apoi crescnd ritmul cu 10ml/h la fiecare or, fr a se depi cantitatea de 2000ml/24h. Se verific reziduul gastric la interval de 4h iar cantitatea de reziduu nu trebuie s depeasc 150ml. Se poate folosi Gesol soluie electrolitic foarte bine tolerat. Alimentarea se incepe cu admenistrarea de sol izocalorice (1 kcal/ml), fara lactuloza, cu un debit de 50 ml/h. In dependenta de toleranta, se creste cu 25 ml/h. Pozitionarea pacientului cu toracele si capul ridicat la 35-45.'

Formele de alimentaia enteral:


alimentaie

continu, alimentaie n bolusuri, alimentaie intermitent (ciclic).

Alimentaia enteral continu:


Se realizeaz cu produse farmaceutice pentru alimentaie enteral. Produsele farmaceutice folosite pentru alimentaia continu pot fi : ` polimeri : - folosii la pacienii cu o digestie normal; - au un coninut caloric mare; - se pot administra pe sonda nazogastric; monomeri : - conin nutriienti pariali metabolizai bazai pe: peptide: - se administreaz pe sonda jejunal sau duodenal, - se administreaz la pacienii cu tulburri de absorbie. produse adaptate pentru diverse regimuri : - renal: coninut redus de proteine i electrolii, - pulmonar: aport crescut de calorii din lipide (insuficiena respiratorie, ARDS) , - hepatic, - diabet.

Dup testul de toleran se poate alimenta bolnavul cu un ritm constant asigurat de un infusomat 24 ore/zi. La un pacient stabil se fac minim 2 ntreruperi pe zi cu o durat de cte 30 minute, n funcie de reziduul gastric. La un pacient critic sunt necesare 4-6 ntreruperi/zi de cte 30 min cu msurarea reziduului gastric. Scade riscul de aspiraie. Pauzele se sincronizeaz cu alte manevre de ngrijire (mobilizare, igiena). Este imperios necesar verificarea volumului i aspectului reziduului gastric de 4-6 ori/zi. Cantitatea de reziduu gastric nu trebuie sa depeasc 150ml.

Avantaje:

Dezavantaje:

tolerana digestiv este bun, risc de diaree redus, permite cunoaterea exact a coninutului caloric a macro i micronutrienilor, absorbie mai bun a nutrienilor.

este o metod scump, este mai dificil de realizat controlul glicemiilor la pacienii diabetici, se realizeaz cu un consum crescut de materiale i tehnic medical.

Observaie: n cazul alimentaiei enterale continue este necesar monitorizarea glicemiilor mai ales la pacienii diabetici.

Alimentaia enteral n bolusuri:


Se realizeaz cu produse oficinale (de buctrie) mcinate i dizolvate sau suspendate n ap, pentru a putea fi administrate printr-un tub relativ subire cu diametru de 2 3 mm. Dup confirmarea toleranei digestive pacientul poate fi alimentat n patru bolusuri la interval de 5 6 ore cu hran semilichid sau lichid constnd n supe strecurate cu legume i carne psat i diverse pireuri. Alimentaia se poate realiza cu seringa Guyon sau cu ajutorul unei nutripompe asigurndu-se un ritm lent de maxim 20 ml/min pentru a evita distensia brusc a stomacului i implicit vrstura. Cantitatea de alimente introdus la o mas trebuie raportat la greutatea pacientului (de obicei nu mai mult de 400 ml la un adult 300 ml dup ROSPEN). Dup efectuarea alimentaiei sonda trebuie neaprat splat cu 30 40 ml ap. nceperea nutriiei enterale n bolusuri se face treptat: Exemplu (adult 70 kg): Ziua 1 : 6x 50-70ml Ziua 2 : 6x100 ml Ziua 3 : 6x 200ml Ziua 4 : 6x300 ml La fel ca i la alimentaia enteral continu este imperios necesar verificarea volumului i aspectului rezidiului gastric de 4-6 ori/zi i la cel puin o ora dup alimentaie. Rezidiul gastric nu trebuie s depeasc150 ml.

Avantaje:

este o metod ieftin de alimentaie, se poate realiza simplu fr aparatur specializat (cu seringa), permite ajutorul familiei n procesul de ngrijire, la pacienii diabetici se poate continua schema de insulinoterapie subcutanat intermitent, utilizare mai bun a substratului (digestie intragastric) , scderea colonizrii bacteriene prin stimularea secreiei acidegastrice.

Dezavantaje:

nu este posibil cunoaterea exact a coninutului caloric, a macro i micronutrienilor (pentru preparatele oficinale), risc de complicaii crescut fa de alimentaia enteral continu, (diaree, vrstur, constipaie), se poate folosi doar pe cale gastric.

Alimentaia enteral intermitent (ciclic):

Const n administrarea nutrienilor 16 ore/zi continuu cu ajutorul unei nutripompe, ntrerupt de 8 ore pauz (ex.: repaus nocturn).

Avantaje:

utilizare mai buna a substratului, scderea riscului de colonizare a tubului digestiv prin apariia unor momente cu pH sczut, cantitile administrate, pauzele, verificrile de reziduu se consemneaz.

COMPLICAIILE ALIMENTAIEI ENTERALE:

COMPLICAII GASTROINTESTINALE COMPLICAII DE ORDIN MECANIC COMPLICAII METABOLICE

COMPLICAII GASTROINTESTINALE:

Diareea (mai mult de 4 scaune moi/zi); Greuri i vrsturi; Constipaia (absenta scaunului de 3 zile).

COMPLICAII DE ORDIN MECANIC:

Sindrom de aspiraie pulmonar; Obstrucia sondei de alimentaie; Leziuni de decubit ale mucoaselor; Malpozitia sondei gastrice.

COMPLICAII METABOLICE
Hiperhidratare; Deshidratare;

Hiperglicemie;
Dezechilibre

electrolitice.

MONITORIZAREA NUTRIIEI ENTERALE:


Clinic:
verificarea cii de administrare nainte de fiecare administrare i anume: - poziia sondei - permeabilitatea sondei se verific cantitatea de reziduu gastric nainte de fiecare mas n cazul alimentaiei n bolusuri i la interval de 6 ore n cazul alimentaiei continue. verificarea calitii produselor ce urmeaz a fi administrate i anume: - termen de valabilitate n cazul produselor farmaceutice, - aspect i miros n cazul produselor oficinale (gtite). se respect cantitatea i ritmul de administrare consemnate de medic n fia de alimentaie a pacientului. se semnaleaz eventualele semene de intoleran digestiv: - grea i (sau) vrstura, - dureri abdominale cu sau fr aprare muscular. - scaune diareice, - sughiul, -se observ primele semne de reacie alergic.

MONITORIZAREA NUTRIIEI ENTERALE:


Paraclinic:
Albumina seric are un timp de njumtire de 20 de zile i este puin eficient n monitorizarea nutriiei. Prealbumina sau transtiretina (TTR) este cea mai convenabil protein pentru evaluarea suportului nutriional; mai importante dect valorile absolute sunt variaiile sale n timp. Se recomand determinarea sa la intervale de 3zile. Glicemia se msoar zilnic sau de mai multe ori pe zi la diabetic. Ionograma seric: Na, K, Ca, Mg i fosfatemia fac parte din parametrii a cror urmrire este necesar i util. Ureea urinar, respectiv bilanul azotului servesc la adaptarea aportului proteic i a celui caloric.

Alimentatia parenterala:
Indicatii: Accesul la tractul intestinal este impiedicat din motive anatomice sau functionale pentru o perioada prevazuta de timp de peste 2-3 zile; malnutritie, malabsorbtie; detresa respiratorie severa, sepsis cu hipo sau hipertermie ; stari morbide severe ce altereaza statusul general; Malformatii intestinale; patologie intestinala dobandita : enterocolita ulcero-necrotica, peritonita, ; hernie diafragmatica; boli metabolice.

Calea de administrare:
Calea

centrala:
-vena cefalica,

-vena brahiala, -vena jugulara, -vena subclaviculara. -cand alimentatia parenterala este necesara mai mult timp; -cand s-au epuizat venele periferice; -cand necesita mai multe aborduri venoase; -necesara administrarea de solutii hiperosmolare sau peste 12,5% glucoza; - cateter de silastic (introdus percutan prin vene periferice) sau cateter radioopac de 1,3 mm introdus prin jugulara interna in vena cava superioara -risc infectios mai crescut; -se va folosi doar pentru alimentatie parenterala prelungita (peste 3 saptamani) ; -solutiile hiperosmolare sunt mai bine tolerate (maximum de osmolaritate 1250 mOsm). Este posibila nutritie hipercalorica. -necesita masuri de asepsie suplimentare manusi si masca ; -complicatii : tromboze, embolii, sepsis (risc crescut progresiv dupa 1 sapt.)

Caile de administrare:
Calea

periferica.

vena periferica la niv membrelor:

- folosita pentru AP de scurta durata ; permite infuzia de concentratii slabe de glucoza : max. 12,5% ; trebuie sa reprezinte calea de prima intentie ; risc infectios mai mic; - osmolaritatea maxima : 750 mOsm ; aport caloric limitat de volum ; necesita schimbare frecventa : la fiecare 2-3 zile ; riscuri : tromboze, necroza cutanata, hipoglicemie prin sevraj brusc.

Componentele alimentatiei parenterale


Glucide;

Proteinele;
Lipidele; Aditivi.

Glucidele:

5 %, 10%, 20%, 40%. Necesarul de glucide zilnic este 3-4g/kg care trebuie sa acopere 50-60% din intregul necesar caloric Cantitatea maxima admisa 15 g glucoza/kgc/zi, tamponata cu 1 UN insulina pentru 4-5g glucoza; Ritm de infuzie a glucozei de 2 mg/kgc/min timp de 12-24 h, daca nu apar semne de intoleranta se creste la 4-5 mg/kgc/min, Osmolaritatea admisa la administrarea glucozei 1800-2200 mOsm/l; Fructoza in doza maxima de 6g/kgc/zi. Utila pentru diabetici deoarece este partial insulin -independenta; Xilitolul in doza maxima de 1-3 g/kgc/zi, cu efect anticetogen si de crutare proteica. Insulino- independent.

Proteinele:

Solutii levogire de aminoacizi esentiali si neensentiali,sau formule modificate; Solutiile modificate: -formule hepatamine( contin aminoacizi ramificati,leucina,izoleucina,valina, si un continut redus de aminoacizi aromatici, fenilalanina,triptofan,metionina. ) Se indica in tratamentul encefalopatiei hepatice si stadiile terminale a cirozei hepatice. -formule stres utile in starile postoperatorii, septice, posttraumatice. Contin aminoacizi ramificati. -formule nephramine pentru tratamentul insuficientei renale cu retentie azotata. Contin aminoacizi esentiali care duc la un continut minim de azot. Necesarul zilnic minimal de proteine este de 0.54 g/kg/zi, necesarul optim de 0.8 g/kg/zi. In starile catabolice, caracteristice bolnavului critic, aportul sporete la 1.2-1.6 g/kg/zi. E/T raportul dintre cantitatea de aminoacizi esentiali (in g ) si cantitatea de azot total N ( in g ): -E/T< 2 in inanitia de repaus, -E/T >2,5 in inanitia de stres.

Se administreaza sub forma de emulsii sau suspensii de chilomicroni, bogate in acid linoleic, acid oleic, acid linolinic, acid palmitic. Emulsiile lipidice se gasesc in concentratie de : 10%- 1kcal/mL' ,20%2kcal/ml Doza uzuala este de 1-1,5 g/kgc/zi, Rata de administrare pentru 500 ml- 10% este de50 ml pe ora,

Lipidele:

Mod de administrare; -Se administreaza doza test de 1 ml/min timp de 30


min, daca nu apar reactii adverse se creste doza pina la 125 ml/h pentru sol de 10% si 60 ml/h pentru sol de 25%.

- 1 singura priza pe zi , maximum 2, cun interval de 8-12 ore,


- paralel se administreaza sol. de aminoacizi, - anterior de administrare se adauga sol. Glucoza ( nu se asociaza

glucoza/aminoacizi pentru ca este insolubila in aceasta solutie),

Se adauga 5 UA de heparina/ml emulsie pentru combaterea hipercoagulabilitatii si a fenomenelor de agregare.

Lipidele:

Contraindicatii: -hiperlipidemii; -insuficiente hepatice grave; -sindrom nefrotic; -diabet zaharat; -diateze hemoragice grave.

Administrarea de aditivi:

Electroliti: adaosul lor depinde de EAB, de pierderile de electroliti, statusul renal si cardiac, precum si nevoile specifice. Necesarul de electroliti in 24 h: -Na 60-100 mEq, -K 60- 100 mEq, -Mg 10-20 mEq, -Ca 10-15 mEq, -Fosfor 20-45 mEq. Oligoelemente (zinc, cupru, magneziu, crom, etc) si vitamine nu au un aport zilnic stabilit in raport cu tipul de patologie. Ex. vit.K a carei raport trebui sa fie 5 mg/zi.

Complicatiile alimentatiei parenterale:


Complicatii tehnice; Complicatii infectioase; Complicatii metabolice; Complicatii legate de tubul digestiv.

Complicatii tehnice;

Leziunea pleurei sau plaminului cu aparitia pneumotoracelui; Punctia arterei subclavii; Perforarea peretelui posterior al v.subclavii; Malpozitia cateterului;

Leziuni ale plexului brahial;


Embolia aeriana; Ostructia cateterului;

Tromboza venoasa.

Complicatii infectioase:

Septicemie; Endocardita; Osteomielita; Embolie septica; Nefrita; Infectie la insertia cateterului.

Complicatii metabolice;
Metabolismul glucidic: -hiperglicemia, -hipoglicemia, -acidoza respiratorie cu hipercapnie. Metabolismul proteic: -acidoza metabolica hipercloremica, -dezechilibre ale aminoacizilor plazmatici, -hiperamonemia, -azotemia prerenala. Metabolismul lipidic -hiperlipidemia, -hiperamilazemia, -hipoxia. Metabolismul electrolitilor: -hiperpotaseia/hipopotasemia, hipercalcemia/hipocalcemia, -hipofosfatemia,

Complicatii legate de tubul digestiv:

Atrofia intestinala, Colecistita necalculoasa.

Suportul nutritiv specific disfunctiei unor organe:


Insuficienta respiratorie; Insuficienta renala; Insuficienta hepatica; Stare septica; Arsuri.

se asociaza cu malntritie proteica, distrofie musculara, alterarii metabolizmului glucidic, aparitia unei stari de hipercatabolizm cauzat de efortul respirator crescut.

Insuficienta respiratorie:

Scopul propus: acoperirea necesarului caloric,prevenirea distrofiei musculare, recuperarea musculaturii respiratorii compromise, diminuarea scaderii productiei excesive de CO2. Suportul nutritiv: -incepe la 2-3 zile de la stabilizarea hemodinamica si instituirea suportului ventilator, - mentinerea unui bilant azotat pozitiv, aportul caloric de 25-30 kcal/kgc/zi,

-necesarul proteic de 2 g/kgc/zi,


-diminuarea necesarului glucidic (50%), si inlocuirea lui cu sursa lipidica.

Insuficienta renala:

Pacientii sunt catabolici si malnutriti; Este prezenta retentie azotata situlburari a EAB si hidroelectrolitic; Necesarul nutritiv: -aport scazut de proteine, -glucoza in concentratie de 50- 70%; -lipidele 25-30% sau 1g/kgc/zi; - necesarul de electroliti scazut. Preparatele utilizate: Enteral: Nutren, Suplena,Nephro. Parenteral: Neframin, Renamin, sunt hipercalorice si au un volum redus (250ml), contin aminoacizi esentiali si continut redus de electroliti

Insuficienta hepatica:

Se asociaza scaderea aportului oral, malabsorbtiei intestinale,steatoreei, malnutritiei consecutive. Suortul caloric: - necesarul proteic initial de 0,5 g/kgc/zi, la care se adauga lactuloza cu scopul de a creste toleranta proteica. - cele mai bine tolerate sunt vegetale cu o proportie mai mare de aminoacizi ramificati, Hepatamin, Hepat-Acid, (au capacitatea de a inhiba catabolismul proteic la nivel muscular, de a creste sinteza proteica hepatica si musculara, inbunatatind bilantul azotat). -glucidele 40- 50% din necesarul caloric, in asociere cu lipidele care pot atinge valorile glucidelor, ( se utilizeaza in special trigliceridele cu lant mediu). -este necesar adausul de vitamine liposolubile si cele din complexul B, Zn -600mg/zi de acetat de zinc.

Stare septica:

Caracterizata prin: stare hipercatabolica prelungita, cu bilant azotat negativ de 15 g azot/zi sau 0,5 kg din greutatea corporala, gluconeogeneza si glicogenoliza crescuta, cresterea acizilor grasi liberi sitrigliceridele din plazma. Suportul nutritiv: - prezenta factorului de stres de 1,5-2, necesarul caloric de 105-147 kj/kgc/zi, - necesarul de glucide trebue sa acopere 50-60% din necesarul caloric si 60- 70% din necesarul caloric neproteic, doza de 6g/kgc/zi( < 4 mg/kgc/min), - necesarul lipidic 25-30% din necesarul caloric, doza de: 0,7 g/kgc/zi (0,5 mg/kgc/min) - necesarul proteic 15-20% din necesarul caloric: 1,5-2,5 g/kgc/zi

Suportul nutritiv al bolnavului ars:

Raspuns hipermetabolic derect proportional cu suprafata arsa, pierdere progresiva de masa musculara. Metabolic se determina proteoliza musculaturii scheletice, lipoliza, gluconeogeneza. Necesarul caloric: -prezenta factorului de stres in dependenta de marimea arsurii, -aportul glucidic 60-70%, 5-7 mg/kgc/min, -aportul proteic 1g/kgc/zi , cu un raport calorii/azot de 150/1. -aportul lipidic trebuie sa acopere 30% din necesarul caloric neproteic, (excesul duce la alterarea functiei imunitare cu predispozitie la infectie.)

Caz clinic
Un pacient G. barbat in virsta de 45 ani, inaltimea 190 cm, Ga- 82 kg. S-a internat la CNSPMU cu dz : Tr.asociat. Contuzia tesuturilor moi ale toracelui. Fractura ambelor oase ale antebratului drept fara deplasare. Fractura femurului drept cu deplasare. oc hipovolemic gr II.

l. Zi de observatie s. ATI

SR. Respiratia spontana FR=20/min, SpO2 95% la un FiO2 =0,4 (O2 6 l/min) SCV. TA-100/70mm/Hg FCC=105 b/min Datele de laborator: AGS- hemograma la limita inferioar a normei, pH=7,35 PaCO2=32 mmHg, PaO2=88 mmHg, HCO3 24 mmol/l R cutiei toracice - fara semne de patologie

Pacientul contient. Acuz dureri la nivelul segmentelor fracturate Ob : tegumentele nuan pal, calde la periferie, T=37,3C

PaO2/FiO2 = 220 PalvO2=(Patm-47)0,4 1,2 PaCO2 PaO2/PalvO2 = 0,36

sunt semne de afectare a difuzie gazelor i fenomenelor de unt

Determinarea BEE:
1. H-B: 66+(13.782)+(5190)-(6.845)=1833.4 1833.41.51,2 = 3300,12 kkal 2. Calorimetric 35-40 kkal/kg 8240= 3280 kkal/kg 3. Raport protein/substrat energetic 1 gr prot necesit suport caloric 250-300kkal Necesarul proteic (hiperproteic=1,4 gr/kg) 82 1,4=114 gr/zi Apreciarea caloralujului: 114 300=3444 kkal

Raportul elementelor
I. Energia generat de proteine 1144,1=470.7kkal II.Restul energetic: 3300 470 = 2830 kkal III. Glucidele 40 % din energia total (3300 0,4) = 1320 kkal Astfel prot+glucidele=1790 kkal (470.7 + 1320) IV Rata lipidelor: 3300 1790 = 1510 kkal V Gramajul lipidic: 1510/9,3 = 162 gr lipide(2 gr/kg)

Alimentatie parenterala Aportul proteic:


470.7kkal sau 114 g/zi
Se estimeaza volumul unui amestec de aminoacizi 10% (500 ml). Acest amestec va prezenta 10% aminoacizi (100 g de proteina per litru). Volumul amestecului A10 necesar pe zi va fi: Vol. A10 = 114(g/zi)/100(g/l)=1,14 litri 1140/24=47 ml/h /zi Aminoplasmal LS10 10% 500ml-400kcal sau 100 gr de proteina per litru

Aportul glucidic:

1320 kkal sau 388 g

Determinarea caloriilor care vor fi asigurate din glucoza de 40%- 500ml(200 g/500ml): 1g de gluc.=3,4 kca, 388g/l se va administra in 1000ml sol de glucoza de 40%.

Ritm de infuzie a glucozei de 2 mg/kgc/min timp de 12-24 h, daca nu apar semne de intoleranta se creste la 4-5 mg/kgc/min
Paralel pentru scindarea a 4g de glucoza se administreaza 1 UI de insulina.

Aportul lipidic:
1510/9,3 = 162 gr lipide(2 gr/kg) Intralipid 10%, 20%, Daca se utilizeaza: sol. 10% -1kcal/ml se va adm. 1500ml sol. 20%- 2 kcal/ml se va adm.750ml Se administreaza doza test de 1 ml/min timp de 30 min, daca nu apar reactii adverse se crestedoza pina la 125 ml/h pentru sol de 10 si 60 ml/h pentru sol de 25%. -1 singura priza pe zi , maximum 2, cun interval de 8-12 ore,

Administrarea de aditivi:
Electrolitii standart: -Na 60-100 mEq, -K 60- 100 mEq, -Mg 10-20 mEq, -Ca 10-15 mEq, -Fosfor 20-45 mEq. Oligoelemente si vitamine.

Vmulumimpentruatenie!!!