FABRICAREA GHEII ARTIFICIALE

Gheata a fost utilizata nca din cele mai vechi timpuri pentru pastrarea n stare refrigerata a unor produse alimentare cum sunt pestele, legumele sau fructele. n prezent, se utilizeaza n acest scop gheata atificiala, care se poate produce si mai ales utiliza n orice sezon si n primul rnd vara, cnd necesarul de gheata este foarte mare. Gheata hidrica, produsa din apa potabila, se poate obtine sub diverse forme: Blocuri paralelipipedice: 1 ,!" !" !# $g" Gheata marunta: cilindrica, tubulara, solzi, zapada brichetata.

Gheata eutectica, obtinuta prin congelarea unor solutii de saruri n apa se poate utiliza pentru realizarea de temperaturi sub #%&. Gheata carbonica, denumita si gheata uscata se obtine la presiunea atmosferica prin solidificarea &' si asigura o temperatura de -()%&. *articularitatea ghetii carbonice este ca nu se topeste ci sublimeaza, adica &' trece din stare solida direct n stare gazoasa. n aceste conditii spatiile de depozitare ramn uscate, de unde si denumirea acestui tip de gheata. +n alt avanta, al ghetii carbonice este ca daca se utilizeaza la pastrarea fructelor si legumelor, atmosfera bogata n &' a,uta la pastrarea acestor produse n bune conditii. &ele mai uzuale domenii n care se utilizeaza gheata artificiala sunt: -efrigerarea produselor alimentare: legume, fructe, peste, pasari" .ransporturi frigorifice: auto, navale si pe calea ferata" n unitati de alimentatie publica.

Gheata artificiala se poate prezenta sub doua forme: opaca si transparenta. Gheata transparenta se obtine prin suflare de aer n timpul formarii ghetii. Gheata sub forma de blocuri prezinta avanta,ul unei depozitari mai eficiente, dar prin sfarmare si spargere, formeaza bucati cu forme neregulate si muchii taioase, ceea ce o face inutilizabila la r /!/,)/g efrigerarea unor categorii de produse, cum sunt pestele, fructele moi sau alimente cu te0tura fragila. *entru refrigerea acestor produse se utilizeaza gheata marunta obtinuta n masini speciale. n -omnia se produce traditional, gheata sub forma de blocuri, prin racire indirecta, fara adusuri de antiseptice sau antibiotice. 1cest procedeu este depasit din punct de vedere tehnic si energetic de metodele de fabricatie a ghetii prin racire directa. 2abricile de gheata se ntlnesc ca unitati de productie independente, sau ca sectii ane0e ale unor unitati mari consumatoare de frig: abatoare, fabrici de bere, fabrici de industrializarea laptelui, patinoare artificiale, antrepozite frigorifice.

9.1. Fabricarea ghetii sub forma de b ocuri! "ri# racire i#directa 1gentul intermediar utilizat este clorura de calciu, avnd temperatura ts3-(.-1#%&. 1gentul frigorific din aceste fabrici este de regula amoniacul, care vaporizeaza la temperaturi foarte scazute t #3-14.-1!%&. 5chema functionala a fabricii pentru producerea blocurilor de gheata prin racire indirecta este prezentata n imagine.

Schema functionala a fabricii pentru producerea blocurilor de gheata prin racire indirecta A-sala generatorului de gheata; B-depozitul de gheata 1-separator de lichid; 2-agitator de saramura; 3-bazinul generatorului de gheata; 4-forme cu apa supuse congelarii; 5-forme cu gheata supuse decongelarii; 6-bazin pentru decongelare; -masa cu suprafata !nclinata; "-bloc de gheata; #-racitor de aer; 1$-umplutor basculane; 11-pod rulant
n continuare este prezentat bazinul pentru prepararea ghetii sub forma de blocuri, prin aceasta metoda.

Bazinul cu saramura pentru producerea blocurilor de gheata prin racire indirecta 1-%aporizator imersat; 2-bazin metalic izolat termic; 3-agitatoare; 4-forme pentru blocurile de gheata
Bazinul pentru producerea ghetii are forma paralelipipedica si este confectionat din tabla, fiind izolat termic, de regula cu pluta. Formele metalice pentru formarea ghetii au forma unor trunchiuri de piramida cu baza mare n sus. 2ormele se aseaza pe niste ,uguri metalice prevazute cu roti de rulare pe caile montate n lungul bazinului. Jugurile cu formele scufundate n saramura se deplaseaza pe durata unui ciclu de fabricatie, n lungul bazinului. 1ctionarea se realizeaza cu un mpingator manual sau hidraulic. Podul rulant ridica ,ugul cu formele aflate la sfrsitul procesului de congelare si asigura coborrea ,ugului cu formele n care se gasesc blocurile de gheata, n bazinul pentru decongelare. Bazinul pentru decongelare asigura topirea suprafetei blocului de gheata care adera la formele metalice si asigura astfel desprinderea blocului de gheata. Masa cu suprafata nclinata asigura transportul blocurilor de gheata spre depozitul de gheata. Depozitul de gheata este racit cu saramura rece sau chiar cu agent frigorific. naltimea de stivuire a ghetii n depozit este de cca. m. .emperatura de pastrare a ghetii este de apro0imativ -4.-!%&. 1ceasta metoda de producere a ghetii este caracterizata prin urmatoarele dezavntaje &onsumuri mari de energie si materiale" 6urata foarte mare de producere a blocurilor de gheata.

9.$. Fabricarea ghetii sub forma de b ocuri! "ri# racire directa *rin utilizarea racirii directe se nlatura dezavanta,ele racirii indirecte, asigurndu-se urmatoarele avantaje semnificative 5e elimina utilizarea saramurii, care este coroziva" 5e reduc mult dimensiunile fabricii, prin eliminarea unor utila,e care nu mai sunt necesare: pod rulant, umplutor basculant, bazin pentru decongelare, etc" 5e micsoreaza diferenta de temperatura dintre apa si agentul frigorific, ceea ce produce doua efecte pozitive: micsoreaza pierderile e0ergetice, deci reduce consumul de energie" micsoreaza patrunderile de caldura, deci puterea frigorifica a instalatiei"

5e reduce numarul de compresoare prin micsorarea debitului volumic aspirat" 5e reduce timpul de formare a ghetii" 5e pot automatiza procesele de lucru: pe circuitul frigorific"

pentru operatiile de manevrare a formelor: umplere, golire, manipularea blocurilor de gheata"

70ista doua procedee de producere a blocurilor de gheata prin racire directa, care au o mare raspndire n practica: *rocedeul 8ilbushe9ich denumit si :gheata rapida:" *rocedeul Grasso.

Procedeul !ilbushe"ich #gheata rapida# 1cest procedeu utilizeaza forme de tip trunchi de piramida, cu baza mare n ,os si cu pereti dubli. n interiorul formei se introduc tevi duble coa0iale n care vaporizeaza agentul frigorific ;amoniac<. n imagine este prezentata o forma pentru obtinerea ghetii prin acest procedeu.

&orma pentru obtinerea ghetii prin procedeul 'ilbushe(ich

&irculatia agentului frigorific prin mantaua formei de gheata si prin tevile duble coa0iale, prezenta n imagine asigura formarea a doua fronturi de formare a ghetii, ceea ce asigura o durata foarte scurta de nghetare a apei. &apacul inferior al formei este mentinut nchis de un resort sau de o contragreutate. nainte de introducerea apei n forme, se formeaza o po,ghita subtire de gheata care etanseaza forma n zona capacului inferior. 6upa formarea blocului de gheata si marirea volumului apei cu cca. ).1#=, capacul inferior este fortat sa se deschida de presiunea creata de gheata, care rupe po,ghita de etansare, formata initial. 7vacuarea blocului de gheata este permisa si de sistemul de inversare a senului de circulatie a agentului frigorific prin instalatie, datorita caruia se realizeaza decongelarea superficiala a blocului de gheata, la contactul cu suprafetele metalice ale formei. 1stfel n mantaua dubla si n tevile duble coa0iale, se introduc vapori calzi refulati de compresor. 6urata acestei decongelari rapide este controlata de un ceas programator. >a caderea din forme, blocurile de gheata sunt prinse pe un carucior cu masa telescopica. 2azele evacuarii blocului de gheata din forme sunt urmatoarele: *ozitionarea caruciorului cu masa telescopica sub forma aflata n faza de decongelare" -idicarea mesei la nivelul formei" *reluarea blocului de gheata eliberat din forma" &oborrea mesei telescopice" .ransportul blocului pe caruciorul care ruleaza pe sine, n depozitul de gheata.

*rocesul de fabricatie poate sa fie complet automatizat. 1stfel, n timp ce una din forme se gaseste n faza de decongelare, toate celelalte se gasesc n diverse stadii ale acumularii de gheata. .ransportul blocurilor de gheata poate sa fie mecanizat.

$vantajele fata de fabricarea ghetii prin racire indirecta, sunt urmatoarele: .impul de congelare se reduce de la 1? h la numai 1,! h pentru blocurile de ! $g" 5uprafata ocupata se reduce cu ?!=, ceea ce permite montarea unor asemenea fabrici de gheata inclusiv pe nave, unde problema spatiului este foarte acuta" @asa totala a instalatiei se reduce cu ?4=" &onsumul de energie se reduce cu #.4#=" 6econgelarea se efectueaza ntr-o masura mult mai redusa ;la formarea ghetii prin racire indirecta, se realizeaza un e0ces de decongelare<" 5e pot forma blocuri mari de gheta din apa de mare, fara separarea sarurilor ;datorita congelarii rapide<, iar aceste blocuri de gheata sunt foarte utile pentru refrigerarea pestelui, deoarece aceasta gheata se sparge fara a aforma muchii taioase" Anstalatia intra n regim n h, fata de B?h, cte sunt necesare fabricii prin racire indirecta" 5e reduce sarcina termica a condensatorului, deoarece n permanenta cte o forma lucreaza n regim de decongelare"

%ingurul dezavantaj al acestui procedeu l reprezinta forma mai comple0a a formei, care atrage si costuri mai ridicate pentru producerea acestora, dar acest dezavanta, este compensat de necesarul de forme mult mai mic, pentru realizarea unei productii similare. Procedeul Grasso 1cest procedeu utilizeaza tot racirea directa, iar la decongelare se utilizeaza tot vapori calzi refulati de compresor. *articularitatea fata de procedeul 8ilbushe9ich consta n lipsa formelor, care sunt nlocuite de un bazin, asa cum se observa n figura.

Bazinul pentru formarea ghetii prin procedeul )rasso 1-bazin izolat termic; 2*4-conducte coa+iale;

3-alimentare cu agent frigorific lichid; 5-perete despartitor; 6-cutie; -e%acuarea %aporilor de agent frigorific
Blocul de gheata se formeaza n ,utul conductelor si B.

1limentarea cu agent frigorific lichid, se realizeaza prin racordul 4, iar vaporii formati n urma preluarii de caldura de la apa, respectiv gheata, sunt aspirati de compresor prin racordul (. 1limentarea bazinului cu apa de la retea se realizeaza prin intermediul unui ventil cu plutitor, n vederea mentinerii constante a nivelului apei. 2rontul de gheata se deplaseaza radial dinspre tevi spre marginea bazinului. 6upa unirea cochiliilor de gheata din ,urul ghetilor, congelarea apei continua pna la formarea unui bloc de gheata cu marginile ondulate. 6urata de formare a unui bloc de gheata de 8ilbusche9ich. ! $g este de ,!.4 h, deci mai mare dect prin procedeul

6econgelarea cu vapori calzi este comandata si controlata printr-un ceas ceas programator. 6upa decongelare, blocurile se desprind si se ridica la suprafata.+n dispozitiv simplu mpinge blocurile la marginea bazinului printre srmele paralele montate la suprafata apei, care formeaza culoare de ghidare. 6e la marginea bazinului, blocurile de gheata sunt descarcate pe o banda transportoara care le duce n depozitul de gheata. $vantajele fata de procedeul 8ilbusche9ich sunt urmatoarele: >ipsesc unele aparate cum sunt umplutorul, calea de rulare, caruciorul pentru colectarea si transportul blocurilor" *rocesul de fabricatie poate sa fie complet automatizat.

$vantajele fata de fabricarea ghetii prun racire indirecta n bazine cu saramura sunt urmatoarele: &ostul de productie a ghetii este cu cca. 4#= mai redus" 5uprafata ocupata este cu cca. (#= mai redusa" naltimea necesara a salii pentru amplasarea echipamentelor este mult mai redusa.

9.%. Fabricarea ghetii maru#te Gheata marunta este necesara n industria alimentara pentru pastrarea prin refrigerare a unor produse cum sunt: pestele, fructele sau legumele. 70ista doua motive pentru care este preferata fabricarea de gheata marunta pentru asemenea situatii: Bucatile de gheata rezultate prin spargerea blocurilor prezinta muchii taioase care pot deteriora aceste produse" &onsumurile de energie si materiale pentru fabricarea blocurilor de gheata sunt mult mai mari dect daca se produce direct gheata marunta.

n mod uzual, pentru fabricarea ghetii marunte se utilizeaza racirea directa. 5e pot produce urmatoarele tipuri de gheata marunta: Gheata cilindrica" Gheata tuburi"

Gheata solzi" Capada brichetata.

Generatorul de gheata cilindrica 1cest tip de generator de gheata a devenit foarte raspndit n 5+1 si 7uropa, dupa cel de-al doilea razboi mondial. Gheata se formeaza ntr-un strat de grosime redusa ;!. ! mm< ceea ce face ca aceste aparate sa fie foarte productive. n imagine este prezentata schema de principiu a acestor aparate.

Schema de principiu a generatorului de gheata tubulara 1-dispoziti% de asigurare a curgerii peliculare; 2-manta cilindrica izolata termic; 3-te%i %erticale; 4-placa tubulara; 5-cutit pentru taierea ghetii; 6-motor electric; -pompa; "-separator de lichid
1gentul frigorific vaporizeaza la e0teriorul tevilor, iar gheata se formeaza la interiorul acestora, prin solidificarea apei care curge pelicular. 6upa formarea stratului de gheata, urmeaza perioada de decongelare. &ilindrii, sau tuburile de gheata sunt taiati cu a,utorul cutitului !. 1pa care a curs prin tevi, s-a racit, dar nu a nghetat, este recirculata cu a,utorul pompei (. *entru producerea cilindrilor de gheata plini, durata formarii ghetii este mai mare, deoarece straturile de gheata mai groase introduc rezistente termice suplimentare. 6e regula se utilizeaza doua sau trei asemenea generatoare de gheata, care lucreaza decalat, pentru atenuarea solicitarilor termice la care este supusa instalatia imediat dupa decongelare.

&ele trei faze de functionare a instalatiei sunt urmatoarele: 1limentarea generatorului de gheata cu amoniac lichid si formatrea ghetii" 7vacuarea amoniacului lichid din generator, cu a,utorul compresorului" 6econgelarea cu vapori calzi, desprinderea ghetii, descarcarea si taierea ghetii.

$vantajele fata de formarea blocurilor de gheata prin racire indireca sunt urmatoarele: &onsumul de energie si de metal este mult mai redus" 5uprafata ocupata este mult mai redusa" Diteza de formare a ghetii este de 1# ori mai mare" &ostul ghetii obtinute este cu 4#.B#= mai redus"

Dezavantajul principal ale acestui procedeu este reprezentat de consumul mare de frig ;cca. /(#.?B# $EF$g de gheata< datorita ncalzirilor periodice n vederea decongelarii si a suprafetei mari de desprindere a ghetii, care trebuie decongelate. Generatorul de gheata sub forma de solzi 5chema de principiu a acestui aparat este prezentata n imagine:

Schema de principiu a generatorului de gheata solzi 1-tamur interior; 2-tambur e+terior; 3-arbore; 4-izolatie termica; 5-rola de deformare; 6-cutit razuitor; -gura de e%acuare
.amburul interior orizontal este prevazut cu orificii pentru introducerea agentului frigorific. 1stfel amoniacul vaporizeaza n interiorul tamburului, iar apa ngheata pe suprafata e0terioara a acestuia ntr-un strat foarte subtire. .uratia tamburului interior este foarte redusa, si anume de cca. 4.B rotatii pe ora. +n mecanism special cu role !, produce deformarea partiala a tamburului rotativ, asigurnd astfel desprinderea stratului de gheata, care este taiat apoi cu a,utorul cutitului /. *entru formarea solzilor, tamburul este prevazut la e0terior cu niste inele din cauciuc, montate la distanta egala cu latimea solzilor. *e aceste inele, apa nu ngheata.

9.&. Acumu area frigu ui "ri# de"u#ere de gheata "e te'i e 'a"ori(atoru ui 70ista situatii n care instalatiile frigorifice sunt solicitate sa faca fata unor variatii semnificative ale necesarului de frig, ntr-un interval de B de ore. +n asemenea e0emplu sunt situatiile n care puterea frigorifica necesara prezinta vrfuri de sarcina, pe durate relativ scurte. 1ceste vrfuri de sarcina apar datorita particularitatilor tehnologiilor de fabricatie respective. n industria alimentara asemenea situatii apar n fabrici de prelucrarea a laptelui, sau n fabrici de bere. n figura este prezentata o asemenea diagrama de variatie a necesarului de frig, care prezinta un vrf de sarcina.

,iagrama de %ariatie !n timp a necesarului de frig

Gotatiile de pe diagrama au urmatoarea semnificatie: Hs - timpul de suprasarcina" Ha - timpul de acumulare a ghetii" . - durata unui ciclu de variatie a necesarului de frig ;dupa intervalul H, diagrama se repeta<" Ip - puterea frigorifica a consumatorilor de frig cu functionare permanenta" Is - puterea frigorifica a consumatorilor de frig cu functionare intermitenta ;corespunzator duratei perioadei de suprasarcina Hs<" I# - puterea frigorifica nominala a instalatiei cu acumulare de gheata.

5olutia proiectarii unei instalatii avnd puterea frigorifica I pJIs, nu este recomandata din punct de vedere economic, deoarece n cea mai parte a timpului ;H 13Hp-Hs<, o asemenea instalatie va functiona mult sub capacitatea sa nominala ;la puterea frigorifica Ip<. ' solutie mult mai eficienta este sa se proiecteze o instalatie capabila sa acumuleze frig n perioadele cu solicitare minima de frig, prin depunere de gheata pe tevile vaporizatorului. ' asemenea instalatie va avea puterea frigorifica nominala I#, mai mare dect puterea frigorifica a consumatorilor de frig cu functionare permanenta I p, dar mai mica dect puterea frigorifica corespunzatoare perioadei de suprasarcina IpJIs. n aceste conditii, n perioada cnd necesarul de frig este redus, e0cesul de putere frigorifica al instalatiei, poate fi utilizat pentru formarea unui strat de gheata pe serpentinele vaporizatorului. 6urata acestei perioade a fost notata cu Ha. Daloarea puterii frigorifice I# a acestei instalatii se determina din conditia ca n perioada H a cantitatea de frig acumulata, aria B,!,/,(, sa fie egala cu necesarul de frig corespunzator suprasarcinii, aria 1, ,4,B. @atematic aceasta corelatie ntre cele doua cantitati de frig, se poate scrie sub forma:

6in punct de vedere constructiv, asemenea vaporizatoare se realizeaza de obicei sub forma unor bazine cu apa n care se amplaseaza serpentinele alimentate cu agent frigorific lichid. 5chema construnctiva a unui asemenea vaporizator, produs de 2rigotehnica Bucuresti, este prezentata n figura.

-aporizator cu acumulare de frig* produs de &rigotehnica Bucuresti

n continuare sunt prezentate alte variante ale unor asemenea acumulatoare de frig.

-aporizator cu acumulare de gheata

-aporizator imersat pentru acumulare de gheata

-aporizator cu acumulare de gheata

-aporizator cu acumulare de gheata* dublu

.olectorul de %apori al acumulatorului de gheata

&onstructia acestor vaporizatoare permite acumularea de gheata n cochilii, avnd diametrele mai reduse dect distanta dintre tevi, pentru ca aceste cochilii sa nu se uneasca ntre ele, ceea ce ar duce la formarea unor blocuri de gheata, care s-ar topi mult mai greu n perioada de suprasarcina.