UNIVERSITATEA TRANSILVANIA FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

Cultul Baptist

Brasov 2007

ORIGINEA CULTULUI BAPTIST Ca biserica, baptismul a aparut in secolul al XVII-lea, insa teologii si istoricii baptisti afirma ca originea cultului se afla in epoca crestinismului primar. Atat izvoarele baptiste, cat si ne-baptiste esemneaza ca !stramosi! ai cultului pe anabaptistii secolului al XVI-lea. Astfel putem spune ca eriva in secta anabaptistilor, infiintata e "icolas #torc$ si influentata puternic e %$omas &'nzer, fost a ept al lui (ut$er, care, in )*)7 se esparte e el, pentru ca nu a promovat +eforma si in sfera sociala. Cel care a reinviat anabaptismul a fost #imion &enon, un preot catolic rebotezat in )*,), e un anabaptist. A eptii se numeau menoniti. Aparitia baptistilor in forma actuala e legata e numele lui -o$n #mit$ - pastor puritan care, in ).0/, emigreaza in Anglia in 0lan a. 1n a ept al sau, %$omas 2ol34s, revine in Anglia si va infiinta prima Biserica Baptista la (on ra. #e vor iviza in oua grupuri5 Baptistii generali 6ai lui 2ol34s, promovau conceptul e mantuire universala7 si Baptistii particulari 6ai lui 2enr4 -a8ob, cre eau in mantuirea prin pre estinatie7. #e unesc in )79), ar vor cunoaste multe alte ivizari. :upa unii istorici, baptistii nu au un Crez oficial, confesiunile e cre inta au fost stabilite in iverse locuri si ate. #e pare ca prima confesiune e cre inta baptista a fost a optata in )./9, can au capatat libertate eplina in Anglia. SCURT ISTORIC In forma pe care o cunoastem azi, baptismul a aparut ;n Anglia, la ;nceputul sec. XVII. In anul ).0/, pastorul englez -o$n #mit$ emigreaza in Anglia un e fon eaza o comunitate ai caror a epti erau botezati prin stropire si se numeau baptisti. &ai tarziu #mit$ regreta si, impreuna cu o parte in a epti se ;ntoarce la menoniti. %$omas 2el34s insa, impreuna cu un mic grup refuza si pleaca in Anglia un e infiinteaza prima biserica baptista6(on ra7. In timpul omniei #tuartilor, care au militat pentru reintro ucerea catolicismului, protestantii au fost prigoniti, si mai ales baptistii care erau cei mai epartati e catolici. In )./9 comunit<tile lor au primit reptul e a se organiza. Inca e la inceput, baptistii s-au ivizat ;n oua grupari. =rima sustinea ca Iisus a murit pentru a-i salva pe toti oamenii6 baptistii generali7, iar a oua spunea ca 2ristos a murit oar pentru >cei alesi? a ica cei pre estinati la mantuire. +uptura are loc ;n )79).

PTRUNDEREA SI DEZVOLTAREA N ROMNIA

Biserica baptista germana in Bucuresti este cea intai biserica baptista in tara noastra. Infiintarea acesteia este legata e numele lui #c$arsc$mit, care emigreaza in +omania in anul )/*.. In )/.* vine la Bucuresti un pre icator german, Augustin (eibig, si boteaza in apele :ambovitei mai multe persoane. Cultul, in orinta e a-si sustine vec$imea in +omania, socoteste insa anul venirii familiei #c$arsc$mit in +omania 6)/*.7 ca anul !infiintarii! primei biserici baptiste la noi. In %ransilvania - prima biserica baptista a fost organizata in anul )/7*@ acest fapt se atoreaza unui croitor ungur, Antal "ova8, care a reusit sa converteasca un grup e cre inciosi reformati mag$iari in #alonta 6Bi$or7. =rintre cei botezati se afla si &i$al4 Aorna4, care mai tarziu a fost numit pastor pentru biserica in #alonta &are. :atorita activitatii sale s-au organizat pentru mag$iari mai multe biserici baptiste in Bu etele Bi$or, Ara si %imis. :upa primul razboi mon ial, in )92), bisericile baptiste in %ransilvania se unesc si ia fiinta 1niunea Comunitatilor Crestine Baptiste. In )92) s-a infiintat si #eminarul baptist. In baza legii cultelor in )92/, baptistii au fost recunoscuti e stat ca !Asociatie! religioasa. #coaterea in afara legii a baptistilor s-a facut prin :ecretul national nr. 927C)9D2 emis e &aresalul Ion Antonescu. =rin :ecretul nr. **, publicat in &.0. nr. 2*, in noiembrie )9DD, #tatul comunist recunoaste primul cult religios5 Cultul baptist. In )9D/, cultul baptist a epus la &inisterul Cultelor noul #tatut e organizare si functionare cu nr. D),.0C)9D/. :oi ani mai tarziu, in )9*0, s-a publicat !#tatutul e organizare si functionare a Cultului crestin baptist!, care a fost in vigoare pana in :ecembrie E/9. :upa rasturnarea regimului comunist in )9/9, baptistii romani si-au recistigat libertatea e actiune. In ciu a con itiilor economice foarte grele, baptistii romani sunt angaBati in lucrari cu un caracter misionar foarte pronuntat. :esi Biserica 0rto oFa a incercat sa-si impuna iarasi statutul e Biserica nationala si sa-i priveze e repturi pe reprezentantii celorlalte biserici crestine in +omania, in anii scursi e la +evolutia in )9/9, baptistii romani au patruns cu curaB in invatamintul scolar si in programele e ra io si televiziune. =entru a se apara impotriva abuzurilor Bisericii maBoritare 0rto oFe, baptistii i-au c$emat pe reprezentantii celorlalalte culte evang$elice sa formeze un front comun constituin !Alianta Gvang$elica +omana.! =rimul ei prese inte a fost =aul "egrut, pre icator baptist la Biserica Gmanuel in 0ra ea.

STRUCTURA ORGANIZATORICA A BISERICILOR BAPTISTE DIN ROMANIA 0rganizatia locala a cultului este biserica, constituita prin unirea voluntara a unui grup e a epti care accepta in propria lor convingere marturisirea cre intei baptiste. Bisericile sunt organizate in comunitati. Comunitatile alcatuiesc 1niunea Comunitatilor Crestine Baptiste in +omania. #e iul uniunii este in Bucuresti. 1niunea este organul central

reprezentativ si a ministrativ al cultului. %oate organizatiile cultului sunt inca rate in 1niunea Cultului Baptist. 1niunea este con usa e un Comitet ales pe termen e trei ani, compus in cel mult )* membri selectati intre elegatii comunitatilor. Comitetul 1niunii face recoman ari Congresului pentru alegerea prese intelui si a secretarului general, care reprezinta 1niunea in fata organelor e stat. 0rganul suprem al Cultului baptist este Congresul, compus in elegatii comunitatilor. In prezent, in +omania cei aproape ))0.000 cre inciosi baptisti ispun e ).*2, biserici, sluBite e ,7, pastori. =regatirea pastorilor se face in ca rul Institutelor %eologice 1niversitare e la Bucuresti si 0ra ea, integrate in universitatile e stat respective. In ca rul Institutului %eologic Baptist in Bucuresti s-a infiintat o sectie la CluB-"apoca. #-au infiintat si sapte seminarii liceale la Bucuresti, 0ra ea, Ara , %imisoara, CluB, +esita si #ibiu, integrate invatamantului e stat. #unt si trei scoli postliceale sanitare. 1niunea Baptista in +omania e iteaza revista !Crestinul Azi!, care are aparitii lunare, precum si lucrari teologice si pentru sluBba religioasa.1niunea Bisericilor Crestine Baptiste in +omania este afiliata organizatiilor baptiste internationale 5 He eratia Baptista Guropeana si Alianta &on iala Baptista, care grupeaza )D).000 biserici baptiste, insuman ,.,/ milioane cre inciosi. "umele e !baptisti! a aparut ca o porecla ata in batBocura e cei carora li se parea carag$ios ca oamenii in toata firea sa faca atita caz e importanta !botezului! 6in acelasi fel si-au primit numele si !anabaptistii!, re-botezatii care au ignorat valabilitatea botezului aplicat copiilor7.

ORGANIZAREA PE RAMURI Alianta Baptista &on iala, cu se iul la Ias$ington, in )90*@ He eratia Baptista Guropeana - )9D/@ Cei mai numerosi - in #.1.A.5 Conventia e "or si cea e #u @ Ramuri diziden e! ). Biserica menonita 6continuatorii anabaptistilor, au patruns si la noi7 ). Baptistii e sambata 6proveniti in mozaici si a ventisti7 2. Baptistii unitarieni 6neaga #f. %reime7 ,. Baptistii vec$i 6au pre estinatia rigi a7 D. Baptistii fratietatii 6 e culoare7 *. Baptistii femeilor mironosite - au botezul pruncilor si ierar$ie feminina .. Baptistii cufun atori 7. Baptistii !celor . porunci! 6un co V.%.J".%7

PUNCTE DOCTRINARE IMPORTANTE DIN MARTURISIREA DE CREDINTA A CULTULUI BAPTIST ). #criptura este inspirata e :u$ul #fant, este cuvantul lui :umnezeu scris. 2. :umnezeu este creatorul, sustinatorul tuturor lucrurilor, intreit in persoane, %atal, Hiul si #fantul :u$@ ,. 0mul este creat e :umnezeu, trupul sau este facut in tarana, iar natura spirituala e in :umnezeu. D. =acatul este lipsa e conformitate fata e legea morala a lui :umnezeu, fie in actiune, fie in ispozitie sau atitu ine. =acatul este universal, iar consecinta acestuia este moartea spirituala. *. Biserica cuprin e totalitatea cre inciosilor in toate timpurile. "u e o organizatie pamanteasca !vizibila!, ci organismul viu, spiritual, al celor salvati, a ica al celor care au crezut in 2ristos si au fost !nascuti in nou!. /. #luBitorii,cultului sunt e oua categorii5 pastorii si iaconii. !0r inarea! acestora se face prin punerea mainilor. =astorul se ingriBeste e supraveg$erea, pastorirea si carmuirea spirituala. :iaconii aButa pe pastori in a a ministra bunurile materiale ale bisericii si initiaza actiunile filantropice. !=reotia! nu formeaza o clasa speciala, ci o calitate pe care o are fiecare cre incios. Hiecare cre incios este !un preot! si are reptul e a se apropia e :umnezeu prin Iisus 2ristos, fara alt miBlocitor. 9. #imbolurile "oului %estament- Biserica noutestamentara are oua simboluri5 a7Botezul si b7 Cina :omnului. Acestea nu sunt taine. a7 Botezul se savarseste prin afun area in numele %reimii. "u are calitatea e a curati pacatele, aceasta o face numai sangele lui 2ristos. =entru ca cineva sa poata fi botezat, el trebuie mai intai sa primeasca mantuirea - sa se pocaiasca si sa crea a. Botezul se savarseste numai la maBorat. b7 Cina :omnului - simbolul mortii lui 2ristos, pentru om, se compune in paine si vin, neamestecate. "u are calitatea iertarii pacatelor, este oar comemorarea iertarii pacatelor prin Bertfa lui 2ristos. Cina se poate lua e catre toti aceia ce si-au marturisit cre inta in 2ristos si au fost botezati. )0. Kiua :omnului - :uminica este ziua e a unare@ are caracter comemorativ. "u eFista sarbatori inc$inate sfintilor. )). Viata e apoi - =ana la venirea lui 2ristos eFista o stare interme iara. )2. :isciplina in biserica se asigura prin masuri ca5 mustrare, ri icarea repturilor si eFclu erea in biserica a celor care s-au abatut e la conceptia baptista prin atitu ine sau fapte. ),. +ugaciunea este starea e legatura intima a omului cu :umnezeu. Ga este eFprimarea irecta, e aceea nu este nevoie e carti e rugaciuni. )D. !#fintenia! se obtine prin lucrarea progresiva pe care o face :umnezeu prin :u$ul #fant, in viata celui salvat. )*. Casatoria este ran uita e :umnezeu. Crestinii trebuie sa inc$eie o casatorie numai in :omnul, a ica numai cu cre inciosii 6baptisti7. :ivortul este a mis numai in caz e a ulter. ).. +aportul cultului cu societatea - Cuvantul lui :umnezeu in eamna la supunere fata e legile statului. =rotestantii si eci si baptistii au ap<rut in orinta e a reme ia unele greseli si eFager<ri ale Bisericii Catolice.

-nu boteaz< copiii -cre numai ;n Biblie 6pe care o interpreteaz< up< bunul plac7 nu si ;n #fLnta %ra itie. -nu cre ;n sfinti6nici m<car ;n &aica :omnului7, ;ngeri. -nesocotesc obiectele sfinte5 crucea, icoana, sfintele moaste. -nu au cele 7 %aine ci 2 simboluri5 Botezul si Cina :omnului6ei spun c< nu se ;mp<rt<sesc cu %rupul si #Lngele lui Iisus ci oar cu pLine si vin7. PRACTICI SPECI"ICE CREDINTEI CULTULUI BAPTIST B - botezul cre intei personale A - autonomia Bisericii locale P - preotia universala a cre inciosilor T - transformarea vietii prin sfintirea :u$ului I - inspiratia literala a Bibliei S - separarea totala a Bisericii e #tat T - trimiterea Gvang$eliei pina la marginile lumii

SPECI"ICUL CREDINTEI BAPTISTE

Li#er a ea $u%&e u&ui Gi cre in preotia universala a tuturor cre inciosilor, in libertatea si responsabilitatea oricarui om e a sta irect in fata lui :umnezeu, fara impunerea unui anumit crez si fara interpunerea vreunui cleric sau guvern. Li#er a ea Bi#&iei Gi cre in autoritatea #fintelor #cripturi. Cre ca Biblia, sub irecta autoritate a :omnului Isus C$ristos, este esentiala in viata fiecarui cre incios si in viata Bisericii. #ustin libertatea fiecarui crestin e a interpreta si aplica Biblia upa calauzirea personala pe care o primeste in partea :u$ului #fint.

Li#er a ea #i$eri'ii Gi cre in autonomia bisericii locale. Cre ca bisericile baptiste sunt libere, sub autoritatea :omnului Isus C$ristos, sa $otarasca cine poate fi primit in Biserica si cine sa fie cei care o con uc, sa $otarasca formele e inc$inaciune si meto ele e lucru, sa or ineze pe aceia pe care-i cre e inzestrati e :u$ul #fint cu aruri pentru sluBire si sa eci a can si cu cine sa colaboreze in activitatea largita a trupului spiritual al Bisericii lui C$ristos. Li#er a ea re&i(i)a$a Gi cre in libertatea religioasa, libertatea pentru religie si in libertatea fata e religie. 0rice om este liber sa imbratiseze si sa practice o anumita religie sau sa refuze orice forma e cre inta religioasa. #unt a eptii unei totale separari intre Biserica si #tat.

MESA*UL SI CREDINTA BAPTISTA Aprobata e Conventia Baptista e #u 6#1A7 in 9 &ai )9., si revizuita in 9 Iunie )99/. I+ S'ri, ura #finta #criptura a fost scrisa e oameni sub inspiratie ivina si este inregistrarea revelatiei e #ine a lui :umnezeu catre om. Gste o visterie esavirsita e invatatura ivina. Autorul ei este :umnezeu, scopul scrierii ei este salvarea oamenilor, iar continutul ei este a evarul absolut, neatins e nici un fel e eroare. Ga ne escopera principiile upa care ne Bu eca :umnezeu@ si ca atare este si va ramine pina la sfirsitul lumii, a evaratul centru e unitate a Crestinilor, si un stan ar suprem e verificare al intregului comportament uman, al tuturor crezurilor si opiniilor religioase. &o elul e interpretare a Bibliei este Isus 2ristos. II+ Dumnezeu GFista un singur si numai un singur :umnezeu viu si a evarat. Gl este o fiinta personala, inteligenta e natura spirituala, Creatorul, +ascumparatorul, #ustinatorul si Con ucatorul 1niversului. :umnezeu este infinit in sfintenie si esavarsit in toate celelalte atribute ale #ale. (ui ii atoram cea mai mare ragoste, a orare si supunere. :umnezeul etern ni se reveleaza ca %atal, Hiul si :u$ul #fint, cu atribute personale istincte ar fara eosebire in natura, esenta sau fiinta. A+ Dumnezeu Ta a&+ :umnezeu %atal omneste cu cu provi enta #a protectoare peste tot universul, peste toate creaturile #ale, si peste suvoiul curgerii istoriei umane, facin -o sa implineasca scopurile $arului #au. Gl este atotputernic, atotiubitor si atotintelept. :umnezeu este un %ata a evarat pentru aceea

care au evenit copii ai lui :umnezeu prin cre inta in Isus C$ristos. Atitu inea (ui parinteasca este in reptata spre toti oamenii. B+ Dumnezeu "iu& 2ristos este eternul Hiu al lui :umnezeu. Isus 2ristos s-a intrupat prin :u$ul #fint si prin nasterea in fecioara &aria. Isus a revelat si a implinit in mo esavirsit voia lui :umnezeu, luan asupra (ui insusi limitarile si prerogativele naturii umane, i entificin u-se complect cu omenirea, ar raminin Gl insusi fara pacat. Gl #-a supus legii ivine si a cinstit-o, iar prin moartea #a pe cruce a facut posibila rascumpararea omului in pacat. A inviat in morti in trup glorificat si s-a aratat ucenicilor rept acelasi care a fost cu ei si inainte e rastignirea #a. #-a inaltat la cer si este acum inaltat la reapta lui :umnezeu, un e sta ca &iBlocitor, partas al naturii umnezeiesti si al naturii umane, si ca Acela in persoana caruia se realizeaza impacarea intre :umnezeu si om. #e va intoarce in putere si glorie sa Bu ece lumea si sa uca la in eplinire misiunea #a rascumparatoare. (ocuieste acum in toti cre inciosii ca :omnul lor cel viu. C+ Dumnezeu Du-u& S%in :u$ul #fint este :u$ul lui :umnezeu. Gl a inspirat sfintii in vec$ime sa scrie #cipturile. =rin iluminare, Gl ii aButa pe oameni sa priceapa a evarul. Gl il proslaveste pe 2ristos. Gl ove este lumea vinovata in ce priveste pacatul, nepri$anirea si Bu ecata. Gl ii c$eama pe oameni la #alvatorul lor, si realizeaza innoirea lor prin nasterea in nou. Gl cultiva caracterul Crestinului, ii mingiie pe cei cre inciosi si le a aruri spirituale pentru sluBirea lui :umnezeu prin Biserica (ui. Gl il pecetluieste pe cel cre incios pentru ziua rascumpararii finale. =rezenta lui in viata crestinului ne a certitu inea ca :umnezeu il va uce pe cel cre incios la statura plinatatii lui 2ristos. Gl invata si imputerniceste cre inciosul si biserica in lucrarea e inc$inare, evang$elizare si sluBire. III+ Omu& 0mul a fost creat printr-un act special e :umnezeu, upa c$ipul si asemanarea #a si este coroana creatiunii (ui. (a inceput omul a fost facut si inzestrat e Creatorul #au cu libertatea e a alege. =rin alegerea lui libera omul a pacatuit impotriva lui :umnezeu si a a us pacatul in rasa umana. Hiin ispitit e #atana omul a calcat porunca lui :umnezeu si a cazut in starea lui e inocenta initiala, ceea ce a face ca urmasii lui sa mosteneasca o natura si a un me iu inconBurator inclinate spre pacat si in momentul cin sunt capabili e actiuni morale evin calcatori ai poruncilor ivine si sunt sub osan a. "umai $arul lui :umenzeu il poate rea uce pe om in sfinta partasie cu Gl si-l poate aButa sa-si in eplineasca scopul pentru care l-a creat :umnezeu. #anctitatea personalitatii umane este evi enta in faptul ca :umnezeu l-a creat pe om upa c$ipul si asemanarea #a, si in faptul ca 2ristos a murit pentru om@ ca atare fiecare om are in sine emnitate si merita respect si ragoste crestina. IV+ Man uirea

&antuirea implica rascumpararea eplina a omului si este oferita fara plata tuturor acelora care-( accepta pe Isus 2ristos ca :omn si &intuitor, pe Cel care a obtinut prin singele (ui rascupararea celui cre incios. In sensul ei eplin mantuirea inclu e nasterea in nou, sfintirea si glorificarea. A. +egenerarea, sau nasterea in nou, este o lucrare a $arului lui :umnezeu prin care cre inciosii evin creaturi noi in Isus 2ristos. Ga este o sc$imbare a inimii pro usa e :u$ul #fint prin convingerea e pacat, la care cel cre incios raspun e prin pocainta fata e :umnezeu si prin cre inta in :omnul Isus 2ristos. =ocainta si cre inta sunt ne espartite ca eFperiente ale $arului. =ocainta este intoarcerea sincera e la pacat spre :umnezeu. Cre inta este primirea lui Isus 2ristos ca :omn si &antuitor si pre area intregii personalitati inaintea (ui. -ustificarea este $arul ac$itarii epline a cre inciosului, bazata pe imputarea nepri$anirii lui 2ristos asupra tuturor pacatosilor care se pocaiesc si cre in 2ristos. -ustificarea il plaseaza pe cel cre incios intr-o relatie e pace si e bunvointa in partea lui :umnezeu. B. #fintenia este eFperienta prin care, incepan cu momentul nasterii in nou, cre inciosul este pus e o parte pentru scopurile lui :umnezeu si creste spre perfectiune morala si spirituala prin prezenta si puterea :u$ului #fint care locuieste in el. Cresterea in $ar trebuie sa continue pe toata urata vietii celui nascut in nou. C. Mlorifcarea este punctul culminant al mantuirii, starea finala binecuvintata si permanenta a celui rascumparat. V+ Pa$ rarea $%in i&)r in -ar Alegerea este scopul maret al lui :umnezeu, in conformitate cu care Gl innoieste, sfinteste si uce pacatosii in glorie. Gste in plina concor anta cu vointa libera a omului si cuprin e tot ceea ce este necesar pentru viata. Gste prezentarea glorioasa a bunatatii suverane a lui :umenzeu si este intelepciune infinita, sfinta si nesc$imbata. GFclu e man ria si promoveaza smerenia. %oti a evaratii cre inciosi rab a pina la sfarsit. Cei pe care :umnezeu i-a primit in 2ristos, si care au fost sfintiti prin :u$ul #fint nu vor ca ea nicio ata in starea e $ar, ci vor starui pina la capat. G posibil ca si cre inciosii sa ca a in pacat atorita negliBentei si ispitelor, intristin :u$ul #fant, subrezin $arul si mangiierea lor, a ucin rusine cauzei lui 2ristos, si isciplina asupra lor insasi, ar ei pot fi ri icati e puterea lui :umnezeu prin cre inta spre mintuire. VI+ Bi$eri'a 0 biserica nou-testamentara a :omnului Isus 2ristos este un grup local e cre inciosi botezati care sunt asociati prin legamant in cre inta si partasia evang$eliei, care practica cele oua simboluri ale lui 2ristos 6cina si botezul7, care sunt e icati invataturii #ale, care folosesc arurile, repturile si privilegiile investite in ei e Cuvintul #au si care cauta sa raspan easca evang$elia pina la marginile pamantului. Aceasta biserica locala este o grupare autonoma, care actioneaza in proces emocratic sub Con ucerea lui Isus 2ristos. Intr-o astfel e a unare membrii sunt egali in repturi si in responsabilitati. #ingurele pozitii istincte recoman ate e #criptura sunt pastorii si iaconii.

"oul %estament vorbeste e asemenea espre Biserica ca si trup al lui 2ristos care-i inclu e pe toti rascumparatii in toate timpurile. VII+ B) ezu& $i Cina D)mnu&ui Botezul crestin este cufun area celui cre incios in apa in "umele %atalui, al Hiului si al :u$ului #fint. Gl este un act al ascultarii, simbolizan cre inta intr-un &antuitor crucificat, ingropat si inviat, moartea cre inciosului fata e pacat, ingroparea firii vec$i si invierea la o viata noua in Isus 2ristos. Botezul este o marturie espre cre inta in invierea finala a celor morti. Hiin o practica bisericeasca, botezul este o con itie obligatorie pentru a intra in reptul e membru al bisericii si pentru participarea la Cina :omnului. Cina :omnului este un act simbolic e ascultare prin care membrii bisericii, prin impartasirea cu painea si ro ul vitei, comemoreaza moartea +ascumparatorului lor si aniticipeaza cea e a oua (ui venire. VIII+ Ziua D)mnu&ui =rima zi in saptamina este Kiua :omnului. Ga este o instituire crestina care trebuie respectata in mo regulat. Ga comemoreaza invierea lui 2ristos intre cei morti si trebuie pusa eoparte pentru evotiune spirituala si inc$inare, atat in public, cit si in particular, prin abtinerea e la istractiile lumesti, prin o i$na e la activitatile muncii coti iene, singura eFceptie fiin munca strict necesara si faptele milei. I.+ Im,ara ia &ui Dumnezeu Imparatia lui :umnezeu inclu e oua aspecte5 in general, suveranitatea (ui peste tot universul, si, in particular, suveranitatea (ui peste toti cei care, e buna voie, il recunosc pe Gl ca si Imparat al lor. In sens restrans, imparatia este teritoriul spiritual al mantuirii, in care oamenii intra prin incre ere si evotament copilaresc fata e Isus 2ristos. Crestinii trebuie sa se roage si sa lucreze pentru ca sa vina Imparatia si sa se faca voia lui :umnezeu pe tot pamintul. In forma ei plenara, Imparatia va fi instaurata la sfirsitul veacului, la revenirea lui Isus 2ristos. .+ Vremuri&e din urma :umnezeu la timpul $otarit e Gl, si pe caile $otarite e Gl, va a uce in curin sfirsitul lumii. Conform promisiunilor (ui, Isus 2ristos va reveni personal, vizibil si in glorie, pe pamint@ mortii vor invia@ si 2ristos va Bu eca toti oamenii upa reptate. Cei pacatosi vor fi aruncati in Ia , locul e pe eapsa vesnica. "epri$anitii inviati in trupuri e slava vor fi rasplatiti si vor locui pe vecie in Cer cu :omnul. .I+ E/an(-e&i$m $i Mi$iune Gste atoria si privilegiul fiecarui urmas al lui 2ristos si a fiecarei biserici a lui Isus 2ristos e a merge sa faca ucenici in toate neamurile. +enasterea spirituala prin :u$ul #fint inseamna si oban irea ragostei pentru altii. Gfortul misioanr colectiv este eci rezultatul manifestarii

nasterii in nou si este poruncit in repetate ran uri in invataturile lui 2ristos. Gste e atoria fiecarui copil al lui :umenzeu sa staruiasca continuu in castigarea celor pier uti pentru 2ristos, atat prin efort personal, cat si prin orice alte meto e in armonie cu Gvang$elia lui 2ristos. .II+ S')&arizarea #copul scolarizarii in Imparatia lui 2ristos este asociat cu activitatile misionare si e caritate si este finantat prin suportul liber consimtit al bisericilor. 1n sistem scolar crestin a ecvat este necesar in implinirea programului e maturizare spirituala pentru poporul lui 2ristos. In e ucatia crestina ar trebui sa eFiste un ec$ilibru sanatos intre libertatea aca emica si responsabilitatea aca emica. In orice relatie or onata a vietii umane libertatea este tot eauna limitata, nicio ata absoluta. (ibertatea unui profesor care activeaza in scolile, colegiile si seminariile crestine este limitata e supunerea fata e suveranitatea lui Isus 2ristos, e caracterul autoritar al #cripturii si e scopul istinct pentru care eFista scolile crestine. .III+ Darni'ia :umnezeu este sursa tuturor binecuvantarilor temporare si spirituale@ tot ce avem si tot ce suntem ii atoram (ui. In a ministrarea posesiunilor lor, crestinii au o in atorire e or in spiritual, o c$emare sfanta prevazuta in Gvang$elie si o preocupare ictata e natura sluBirii lor in lume. Gi sunt eci sub obligatia e a-( servi pe :umnezeu cu timpul lor, cu talentele lor si cu tot ce au in punct e ve ere material. Crestinii trebuie sa recunoasca faptul ca toate acestea le sunt incre intate pentru a fi folosite spre gloria lui :umnezeu si spre aButorarea altora. In conformitate cu #cripturile, crestinii trebuie sa aruiasca in ceea ce au cu bucurie, in mo regulat, sistematic, proportional cu venitul lor si e buna voie pentru inaintarea cauzei +ascuparatorului pe pamint. .IV+ C)),erarea In masura in care realitatea o cere, poporul lui 2ristos trebuie sa se organizeze in asociatii si conventii pentru cooperare la cel mai inalt nivel in atingerea scopului maret al Imparatiei lui :umnezeu. Astfel e organizatii nu au insa nici o autoritate unele asupra altora sau asupra bisericilor locale. Gle au un caracter voluntar si cu scop consultativ si sunt estinate sa stimuleze, sa combine si sa irectioneze in cel mai efectiv mo energiile poporului crestin. &embrii bisericilor "ou %estamentale trebuie sa coopereze unii cu altii pentru inaintarea lucrarilor misionare, e e ucatie si e binefacere care uc la eFtin erea Imparatiei lui 2ristos. In sens "ou %estamental, unitatea crestina este efinita rept o armonizare spirituala si o cooperare voluntara a iferitelor grupe in poporul crestin care urmaresc implinirea unor scopuri comune. Cooperarea este e orit si Bustificata c$iar si intre iferite enominatii crestine, atunci can scopul urmarit este el insusi Bustificat si can aceasta cooperare nu implica o incalcare a constiintei sau un compromis al loialitatii fata e 2ristos si fata e Cuvintul #au asa cum este el revelat in "oul %estament. .V+ Cre$ inu& $i Ordinea S)'ia&a

Hiecare crestin este obligat sa caute sa instaureze autoritatea suprema a voiei lui 2ristos atat in viata personala, cat si in viata sociala. &iBloacele si meto ele folosite pentru imbunatatirea societatii si pentru instaurarea bunelor moravuri intre oameni pot fi e un aButor real si permanent numai can sunt inra acinate in renasterea in ivi ului prin $arul acor at e :umnezeu in Isus 2ristos. Crestinul trebuie sa confrunte, in :u$ul lui 2ristos, orice forma e lacomie, egoism sau viciu. Gl trebuie sa lucreze ca sa aiba ce sa ea orfanilor, nevoiasilor, batranilor, saracilor si celor bolnavi. Hiecare crestin trebuie sa caute sa a uca economia, guvernul si societatea ca un tot unitar sub balanta principiilor reptatii, a evarului si ragostei fratesti. =entru promovarea acestor scopuri, crestinii trebuie sa fie gata sa colaboreze cu toti oamenii e bine, suportan orice cauza buna, fiin intot eauna gata sa actioneze in spiritul ragostei, ar fara a compromite loialitatea pentru 2ristos si pentru a evarul #au. .VI+ Pa'ea $i Raz#)iu& Gste e atoria crestinilor sa caute pacea cu toti oamenii pe principiile reptatii. In conformitate cu spiritul si invatatura lui 2ristos, ei trebuie sa faca tot ce atarna e ei ca sa sa puna capat razboiului. A evaratul reme iu pentru u$ul razboinic este Gvang$elia :omnului nostru. Cea mai imperioasa nevoie a lumii este aceea e a accepta invatatura (ui in toate problemele intre oameni si natiuni, si aceea e a aplica practic (egea (ui bazata pe iubire. .VII+ Li#er a ea re&i(i)a$a :umnezeu singur este #tapinul constiintei, iar Gl o vrea eliberata e robia oricaror invataturi si porunci omenesti care sunt impotriva Cuvintului #au si nu-( reprezinta. Biserica si #tatul trebuie sa fie separate. #tatul atoreaza fiecarei biserici protectie si garantarea eplinei libertati e a persevera in implinirea scopurilor ei spirituale. In garantarea libertatii religioase, #tatul nu trebuie sa favorizeze iferentiat nici un fel e grup eclesiastic sau enominational. =entru ca stapinirile civile sunt ran uite e :umnezeu, este e atoria crestinilor sa le fie supuse in toate lucrurile care nu sunt contrare cu vointa (ui revelata. Biserica n-are voie sa recurga la aButor in partea #tatului pentru implinirea lucrarii ei. Gvang$elia lui 2ristos preve e ca implinirea scopurilor ei sa fie facuta eFclusiv prin resurse aflate in perimetrul strict al Bisericii. #tatul nu are reptul sa penalizeze pe cineva pentru opiniile sale religioase, orice forma ar lua acestea. #tatul nu are reptul sa impuna taFe pentru suportul oricarei forme e religie. I ealul crestin este >0 biserica libera intr-un stat liber?, iar aceasta implica reptul tuturor oamenilor e a avea acces liber si nestinBenit la :umnezeu, precum si reptul e a formula si e a propaga opinii in sfera religioasa fara nici un amestec in partea puterii civile. .VIII+ "ami&ia :umnezeu a orin uit familia ca si institutia e temelie a societatii. Ga este compusa in persoane inru ite unele cu altele prin casatorie, sange sau a optiune. Casatoria este legamintul stabilit intre un barbat si o femeie care se leaga sa ramana impreuna pe toata urata vietii. Casatoria este un ar unic prin care :umenzeu realizeaza cateva scopuri5 ilustreaza unirea intre 2ristos si Biserica #a, pune la ispozitia barbatului casatorit si a femeii casatorite un ca ru pentru relatiile

e intimitate in care acestia isi implinesc trairile seFuale in conformitate cu stan ar ele biblice si perpetueaza rasa umana. Barbatul si nevasta au o valoare egala inaintea lui :umenzeu, fiin creati amin oi upa c$ipul si asemanarea (ui. +elatiile e casatorie ilustreaza felul in care se poarta :umnezeu cu poporul #au. Barbatul trebuie sa-si iubeasca nevasta upa cum si 2ristos si-a iubit Biserica. :umnezeu ia at barbatului responsabilitatea sa $raneasca, sa pazeasca si sa con uca familia lui. "evasta trebuie sa se supuna e buna voie autoritatii barbatului care o sluBeste in ragoste, upa cum si Biserica este supusa e buna voie lui 2ristos, Capul ei. Creata ca si barbatul upa c$ipul si asemanarea lui :umnezeu, nevasta este egala cu el inaintea lui :umnezeu si a primit in partea lui :umnezeu resposabilitatea e e a-si respecta barbatul, e a-l sluBi ca un aButor potrivit in a ministrarea casei si in formarea noii generatii. Copiii, in momentul conceptiei, sunt o binecuvantare si o mostenire e la :omnul. =arintii trebuie sa arate copiilor prin viata lor mo elul lui :umnezeu pentru viata e casnicie. =arintii trebuie sa-i invete pe copiii lor valori morale si spirituale si sa-i etermine, prin eFemplul personal consistent si prin isciplina ragostei sa faca ecizii bazate pe a evarul biblic. Copiii trebuie sa-si cinsteasca parintii si sa le fie supusi.

CATI BAPTISTI SUNT IN ROMANIA0 In anul )99), numarul baptistilor in 1niunea Bisericilor Baptiste in +omania era5 ). 1niunea Bisericilor Baptiste )00.000 ).D2, e biserici 6infintata )9)97 2. Bisericil &ag$iare 9.0D, 99 e biserici. Cu !apartinatorii! 6copiii7 in familiile lor, totalul baptistilor e se apropie e 200.000. %otalul neoprotestantilor evang$elici in +ominia incorporeaza inca aproFimativ ,00.000 e pentecostali 6.00.000 cu apartinatori7 si .0.000 e Crestini upa Gvang$elie 6)00.000 cu apartinatori7, citeva zeci e mii e A ventisti si unele fractiuni in cei peste ).000.000 e membrii ai 0astei :omnului. (a recensamantul in 2002 au rezultat urmatoarele 5 sunt )2...,9 e baptisiti, intre care *D./)2 barbati si 7)./27 femei. )07.D0* e etnie ramana, )2.9., mag$iari, D.7D9 e rromi, 2*2 ucrainieni, ,*7 germani, DD rusi, 2,/ sarbi, alte etnii ,)2, etc. (a nivel e municipii si orase avem 5 .0.).D e romani, *.7,0 e mag$iari, ).27/ rromi, 270 e germani.

MOTIVATIA ALEGERII TEMEI &otivatia alegerii acestui cult poate fi parea oarecum ciu ata. Gu m-am nascut si am crescut intro familie cu , religii iferite 5 tatal meu a fost greco- catolic, mama mea a fost botezata baptista iar eu am aBuns sa fiu orto oFa. Ceea ce am escoperit espre mine si espre relatia mea cu :zeu a fost pe cont propriu iar tot ce an realizat in acest sens am cla it singura. "u mi-a spus nimeni N fa-ti cruce can popa spune asta O.#i sunt c$iar man ra e asta P :ar sa revin...ma leaga multe lucruri e aceasta religie, anume religia baptista, pentru ca pot spune ca atunci can am fost mica mergeam estul e es la sluBbe religioase ale acestui cult. &ergeam pentru ca bunica mea era si ea a epta a acestui cult si o insoteam e nenumarate ori. 0amenii acestia sunt mai mult ecat un grup, sunt o congregatie, o a evarata familie un e fiecare e alaturi e fiecare, la bine si la rau. Ce-mi place la ei e ca nu complica lucrurile asa cum o facem noi6 orto ocsii7. +egula e aur e, cum spun americanii, N 8eep it simple O si au eFtraor inar e mare libertate e eFprimare, nu au tipare. Imi place ca nu sunt tra itionalisti. %in minte ca in liceu aveam un profesor e religie eFtraor inar e sever, pentru care aproape orice era un pacat. Imi a uc aminte cat e ingust la minte putea sa fie. Inevitabil fac comparatia cu lucruri in eFperienta personala anterioara pentru a ve ea realmente iferenta si pentru a ma putea eFprima. Imi plac pentru ca sunt oameni foarte esc$isi si aplica cu a evarat porunca 5 N iubeste-ti aproapele O absolut ezinteresat P In miBlocul lor simti iubire si il simti pe :zeu mult mai aproape. 1n punct in plus au pentru ineFistenta unui miBlocitor intre noi, pacatosii si :zeu. Hiecare e liber sa-si intretina cum vrea legatura cu :zeu, ceea ce mi se si pare eFcelent. Am o eFperienta eosebit e placuta alaturi e ei. Am petrecut 2 ani intr-o tabara e vara un e mi-am facut foarte multi prieteni. Gra prea mica atunci sa Bu ec lucrurile cu mintea e acum ar acea perioa a m-a marcat estul e mult si inca si acum imi amintesc cu mare placere e clipele petrecute cu acesti oameni P