Imunologie Curs I Este stiinta care se ocupa cu studul mecanismelor prin care efectorii sistemului imun realizeaza recunoasterea

,neutralizarea si eliminarea structurilor straine fata de organism si accepta structurile proprii acestuia. - Reprezinta capacitatea. de aparare a organismulu fata de agresori straini ( virusuri,bacterii,fungi,paraziti) si fata de propriile molecule si celule degradate si modificate. -( schema de la Diana) - imunitatea innauscuta nespecifica --organismul uman dispune de modalitati innascute generale(de a recunoaste ,indeparta si neutraliza agentii patogeni).totalitatea acestor modalitati generale de riposta fara o adresa speciala impotriva unui anume tip de grsor sau antigen poarta numele de imuntate innascuta sau imun. nespecificica.Ca urmare a evolutiei filogentice organismul a dezvoltat mecanisme de contracararea agresorilor specilizate (indreptate in mod specific) indrepate spre un anumit tip de gresor .!otalitatea acestor imunitati c adresa specla poarta numele de imunitate dobandita sau specifica . Cu imunitatea nespecifica ne nastem,nu poate fi modelata.Imunitatea dobandita este cea care se dezvolta pe parcursul vietii o data ce ne intalnim cu diversi agresori si ea poate fi modelata si sustinuta. ". rasp. independent de antigen #.raspuns imediat $.lipsa memorie %.conservata filogenetic &.prezenta la toate organismee plurcelulare Imunitatea dobandita specifica ". raspuns dependent de antigen (specific) #. memorie imunologica(e'pansiunea clonala limfocitara) I()*I!+!E+ *E,-ECI.IC+ -prima linie de aparare antiinfectioasa -ofera protectie prin componente a / bariere mecanice (reprez de pielea intacta ,mucusul ,lacrimile,) factori fiziologici(temp., presiunea o'igenului care marita la niv plamanilor inhiba dezvoltarea anaerobilor, balanta hormonala- o val. crescuta a corticosteroizilor scade intensitatea raspunsului imun, deprima rasp. imun, ) fagocitoza

opsonizarea( fagocitoza opsoninica) factori umorali inhibitori chimici si biochimici (acizii organici din secretiile glandelor sebacee, 0Cl,acizi biliari ,acizi grasi , enzime salivare ,tripsina, lizozimii din lacrimi etc) -desen Diana organele limfoide primare / timus, maduva osoasa organele limfoide secundare / splina, ganglioni limfatici, amigdale, apendice, placi -e1er - org. limfoide prmare sunt primele care apar in cursul dezvoltariiontogenetice.Este locul unde se scolarizeaza sau mai e'act capaata carcateristici imune celulele seriei limfocitare .(timodependente !imusul 2retrsternal, # lobi legati printr-un istm, medulara,corticala,. Celulele limfocitare mature a3unse in timus unde se scolarizezaa devin limfocite !. )rmasii celulei stem pluripotente a3ung prima data in zona corticala unde sufera o selectie pozitiva ,vor fi eliminate toate acele limfocite care nu pot e'prima pe suprafata lor receptori pt antigene.45 6din limfocite sunt idepartate iar cele #5 ramase a3ung in zona medulara a fiecarui lob unde sunt supuse unui proces de selectie negativa ,mai e'act sunt indepartate toate acele limfocite care a r putea dezvolta receptori pt structuri antigenice proprii. (aduva osoasa - are un duble rol / sediul unde se produc celulele stem pluripotente (susa,matca) si locul unde se produc si se scolarizeaza limfocitele 7. 8rganele limfoide secundare/ -sediul unde celulele imunocompetente isi desfasoara functiile .e'/ in splina este locul unde se recupereaza onii de fier9 limfocitele 7 produc anticorpi in special ca raspuns la gresiunea antigenelor solubile.

-desen Diana -schema diana cu Imunitatea Curs I Imunologie

2 Este stiinta care se ocupa cu studiul mecanismelor prin care efectorii sistemului imun realizeaza recunoasterea ,neutralizarea si eliminarea structurilor straine fata de organism si accepta structurile proprii acestuia.

Imunitatea 2 reprezinta capacitatea. de aparare a organismului fata de agresori straini ( virusuri,bacterii,fungi,paraziti) si fata de propriile molecule si celule degradate si modificate. In urma agresarii 2: raspunsul imun *8R(+; 2: ,au poate fi si DE<I+!/ -: DI(I*)+! / imunodeficienta -: +(-;I.IC+! / hipersensibilitate -:DE*+!)R+! / autoimunitate Cel care ataca sistemul imun este +*!I=E*);. Clasificare/ ". I**+,C)!+ sau nespecifica # .D87+*DI!+ sau specifica I()*I!+!E+ I**+,C)!+ sau *E,-ECI.IC+ organismul uman dispune de modalitati innascute (generale)de a recunoaste ,indeparta si neutraliza agentii patogeni.!otalitatea acestor modalitati generale de riposta fara o adresa speciala impotriva unui anume tip de agresor sau antigen poarta numele de imuntate innascuta sau imun. nespecificica. I()*I!+!E+ D87+*DI!+ sau ,-ECI.IC+ Ca urmare a evolutiei filogentice organismul a dezvoltat mecanisme de contracarare a agresorilor specilizate (indreptate in mod specific) indrepate spre un anumit tip de agresor .!otalitatea acestor imunitati cu adresa speciala poarta numele de imunitate dobandita sau specifica . Cu imunitatea nespecifica ne nastem,nu poate fi modelata. Imunitatea dobandita este cea care se dezvolta pe parcursul vietii o data ce ne intalnim cu diversi agresori si ea poate fi modelata si sustinuta.

".

Imunitatea innascuta

genereaza raspunsuri independente de antigen . raspuns imediat lipsa memorie este conservata filogenetic . prezenta la toate organismele plurcelulare

#.

Imunitatea dobandita specifica

raspuns dependent de antigen (specific) memorie imunologica(e'pansiunea clonala limfocitara) I()*I!+!E+ *E,-ECI.IC+ prima linie de aparare antiinfectioasa

ofera protectie prin componente ca / ")bariere mecanice (reprez de pielea intacta ,mucusul ,lacrimile,) #)factori fiziologici(temp., presiunea o'igenului care marita la niv plamanilor inhiba dezvoltarea anaerobilor, balanta hormonala- o val. crescuta a corticosteroizilor scade intensitatea raspunsului imun, deprima rasp. imun, ) $)fagocitoza %)opsonizarea( fagocitoza opsoninica) &) factori umorali - inhibitori chimici si biochimici (acizii organici din secretiile glandelor sebacee, 0Cl,acizi biliari ,acizi grasi , enzime salivare ,tripsina, lizozimii din lacrimi etc) <al. Crescuta a h. corticosteroizi scade intensitatea RI sau deprima.

+) organele limfoide primare / - timus, - maduva osoasa 7) organele limfoide secundare / > > > > splina, ganglioni limfatici, amigdale, apendice, placi -e1er

Organele limfoide primare / - sunt primele care apar in cursul dezvoltarii ontogenetice. Este locul unde se ?scolarizeaza? sau mai e'act capata carcateristici imune celulele seriei limfocitare (timodependente) Timusul 2retrosternal, # lobi legati printr-un istm, medulara,corticala,. Celulele limfocitare mature a3unse in timus unde se scolarizezaa devin limfocite !. )rmasii celulei stem pluripotente a3ung prima data in zona corticala unde sufera o selectie pozitiva ,vor fi eliminate toate acele limfocite care nu pot e'prima pe suprafata lor receptori pt antigene 2: 45 6din limfocite sunt indepartate iar cele #56 ramase a3ung in zona medulara a fiecarui lob unde sunt supuse unui proces de selectie negativa ,mai e'act sunt indepartate toate acele limfocite care ar putea dezvolta receptori pt structuri antigenice proprii. In timus capata competente si devin limfocite mature @@@ Maduva osoasa/ - are un dublu rol / ") e sediul unde se produc celulele stem pluripotente (susa,matca) si #) locul unde se produc si se scolarizeaza limfocitele 7. Organele limfoide secundare/ - sediul unde celulele imunocompetente isi desfasoara functiile Splina - este locul unde se recupereaza ionii de fier9 limfocitele 7 produc anticorpi in special ca raspuns la gresiunea antigenelor solubile.

Partea celulara a sistemului imun

") ,ERI+ ;I(.8ID+ / > > > #) ,ERI+ =R+*);8CI!+R+/ > > ERI!R8CI!E;E !R8(78CI!E;E limfocite 7 si ! Cellule *A (natural Biller) Cellule ;+A (cellule ucigase activate de limfoBine ) ,istem monocit -macrofag *eutrofile 7azofile Eozinofile

CE;);E de origine inca necunoscuta / - celula dendritica - celula mastocit

Partea moleculara a sistemului imun ,unt / ") libere #) fi'e I. (8;EC);E ;I7ERE / Ig +C

imunoglobulinele --e'ista libere in circulatia sanguine insa pot e'ista si -- sub forma fi'a de receptori pt antigene sau -- e'ista sub forma de asociatie cu antigenele formand comple'ele antigen-anticorp C -R8!EI*E;E DE .+D+ +C)!+ C ,I,!E(); C8(-;E(E*! C I*!ER.ER8* 2 I.* C CI!8AI*E / - I.* - InterleuBine / I; - factorul de necroza tumorala / !*. - factorii de crestere celulara sau f. de stimulare a coloniilor C,. C C0E(8AI*E sau citoBine chemoatractante

II.

(8;EC);E .IEE

RECE-!8RI -! +*!I=E*E de pe suprafata limf. 7 -: 7CR de pe suprafata limf ! -:!CR RECE-!8RI care recunosc +g - receptorul pt fragmentul cristalizabil din structura

Imunoglobulinelor .cR - receptor pentru complement CR - receptorul E sau CD#F( sunt receptori care Recunosc ac monoclonali CD# - receptori pt c1toBine si chemoBine - (+RAERI +*!I=E*ICI / CD (clasa de Diferentiere) ;imfocitele ! / -;f 0 / CD%F -;f !c s / c1toto'ic supresor

C)R, II

+ntigenul(+g) - este orice substa de natura endogena sau e'ogena care a re # calitati distincte / imunogenitate reactivitate antigenica imunogenitatea reprez capac de a genera un raspuns imun ce constain stimularea si proliferarea limfocitelor antigen specifice si in generarea unor molecule de recunoastere antigenica cum sunt / anticorpii si sau receptorii membranari. reactivitatea antigenica - consta in capac antigenelor de a intra in reactie cu anticorpii si receptorii membranari indiferent de capac acestora de a sensibiliza limfocitele antigen specifice sau de a det. sinteza de anticorpi. +ntigenele complete - sunt si imunogene si reactive antigenice. in functie de tipul de raspuns imun pe care pot sa il genereze si de prezenta sau absenta limfocitelor ! se clasifica in / antigene timodependente (!- dependente) antigene timoindependente (!-independente) -: antigenele timodependente sunt implicate in generare de raspunsuri raspuns imun umoral (EI)) si in general de raspuns imun celular (IEC) in cooperare cu limfocitele !h. -: cele !-independente sunt implicate doar in generare de raspunsuri imune de tip umoral (EI)) fara sa fie nevoie de prezenta limfocitelor !. +ntigene incomplete - nu sunt imunogene , sunt doar reactive antigenic , se mai numesc haptene. +ntigenele incomplete devin complete numai printr o molecula carrier.

8rganizarea structurala a moleculei de antigen -pot sa fie proteine , glicoproteine, polizharide, lipide, lipopolizaharide ( in peretii celulelor gram F), sau acizi nucleici D.p.d v.structural antigenul este format dintr unn nr de determinanti antigenici care se mai numesc epitopi, si sunt situati de regula pe suprafata unei grupari carrier(purtatoare). Epitopii au functie haptenica. Rolul gruparii puratttoare - e'pune epitopii moleculelor de recunoastere antigenica si efectiv epitopii sunt cei ce intra in reactie cu moleculele de recunnoastere antigenica si

sunt responsabili de specificitatea moleculei antigenice.

valenta antigenului ;a randul lor epitopii se clasifica in # categorii / determinanti antigenici liniari( secventiali continui) si determinanti antigenici conformationali( discontinui) de regula det antigenici sunt reprezentatnti de resturi de aminoacizi - "&-#&. In cazul celor liniari este vorba de aminoacizi asezati in succesiune unul dupa altul si provin din acelasi lant. +cest tip de determinanti antigenici sunt recunoscuti doar de catre limfocitele ! @@@,nu sunt recunoscuti de naticorpi. ,unt secvente amfipatic aminoacizi hidrofili si hidrofobi. cei hidrofobi nu sunt asezati la e'terirorul celulei , ci la interior.scoaterea lor la suprafata din int moleculei antigenice se face numai prin procesarea acestora de catre celulele prezentatoare de antigen(+-C).-: care sunt de # categorii/ profesionale ( sunt macrofagele ,limfocitele 7, celulele dendritice, ) ocazionale ( neutrofilele, celuelle endoteliale , si celule epiteliale) determinantii antigenici conformationali/ sunt pozitionati la e'teriorul suprafetei puratatoare- sunt formati din resturi de aminoacizi hidrofili, in genere acets tip provin din lanturi diferite si sunt adusi in apropiere prin punti disulfurice si legaturi de tip necovalent si in genere sunt situati in zonele de ma'ima mobilitate . acestia sunt recunoscuti de catre limfocitele 7 si si anticorpi @@@. In general nu se gasesc antigene care sa fei formate din det. antigenici lniari sau conformationali in e'clusivitate, ci o combinatie intre cele #.

Conditii de antigenitate / - greutatea moleculara ( mare , pt a e'pune un nr mare de epitopi) -caracterul strain sua non self ( cu cat este mai diferita cu atat este o mai buna imunogena) -rigiditatea moleculei -: structura spatiala rigida persistenta antigenului in organism ( daca este eliminata rapid ,nu este recunoscuta corespunzator) structura chimica a antigenelor ( ecle mai bune imunogene sunt proteinele ,glicoproteinele si daca ne referim la ele este importanta si lungimea lantului proteic ( cu cat este mai lung cu atat este mai buna imunogena) si secventa de aminoacizi , si ultimul aminoacid din lantul proteic ) polizaharidele ,lipidele ,lipopolizaharidele sunt slab

imunogene comparativ cu proteinele sau gicoproteinele idem acizii nucleici sunt slabi imunogeni ( care sunt imunogeni in cazul unei boli autoimune ).-uternic imunogene sunt o categorie de antigene / lectine(glicoproteine, care se gasesc in tesuturile animalelor inferioare , le gasim la virusuri ,bacterii si la plante sua in tesuturile vegetale 9 au o mare capacitate hemaglutinanta, leucoaglutinanta si sunt ativatori policlonali e'trem de puternici- in genrarea re raspunsuri imune activeaza un nr mare de clone limfocitare .e' bacteriile e'pun la suprafata .) -moduri de e'primare a determinantului antigenic pe suprafata molculei ( cele mai bune +g sunt cele ce e'pun la suprafata) -izomerismul optic ( cele mai bune +g sunt acelea care contin detrminati antigenici cu aminoacizi levogiri, cei care rotesc lumina polarizata spre stanga. bibliografie / @@ essential immunolog1 - ivan roitt imunologie - dr. andrei olinescu introducere in imunologie - andrei olinescu, mircea panait esential de imunologie - constantin bara !ipurile de antigene si criterii de clasificare a acestora ". Dupa capacitatea de a induce reaspunsuri imune si de a reactiona cu +c - complete -incomplete #. dupa modul de formare se clasifica - antigene naturale , - antigene artificiale , antigene sintetice. antigenele naturale / - glicoproteine umane9 ele de obicei se situeaza la nivel de tesuturi - antigene tisulare9 sau la nivel de celule antigene eritrocitare si antigene leucocitare . +ntiegnele naturale se clasifiac in / izoantigene ,adica specifice tuturor oamenilor alloantigene , aidca apartin unui grup de oameni antigene heterofile, adica comune omului si altor specii - antigenele heterofile / e' antigenele .8R,,(+*- speciile care le ua s.n forssman pozitive si cele care nu le au forssman negative. In cadrul aceleiasi specii indivizii cu grup sanguin +# sunt forssman pozitivi iar ceilalti sunt forssman negativi . +plicabilitate practica/ sunt folosite in diagnosticul sifilisului , tifosului .. -rezenta antigenelor heterofile nu este intotdeauna de bun augur / e' in cazul in acre antigene heterofile cum sunt cele bacteriene sunt (de la gentiana) .... poate sa duca la raspunsuri imune care sa induca leziuni tisulare, celulare cu declansarea unor bol

autoimune- est esituatia infectiilor streptococice in care se poate a3unge la endocardita pt ca celulele endocardice preznta antigene similare structural cu antigene streptococice. e'. antigenele de grup sanguin . ele sunt antigene eritrocitare si care au apartenehnta la un anumit grup sanguin , tot din actegoria ag heterofile fac paret antigenele ce reprezinta sistemul Rh. tot in aceasta categorie intra antigenle leucocitare - ele sunt situate pe suparfata eucocitelor si se mai numesc marBeri antigenici. antigenele artificiale - s-au obtinut in conditii de laborator , prin cuplarea unor proteine slab imunogene cu niste grupari chimice organice 9 sunt importante pt ca au permis punerea la punct a vaccinurilor si de asemenea au demonstrat ca in ceea ce priveste epitopii nu este atta de importanta structura lor cat conformatia spatiala a acestora . antigenele sintetice - sunt obtinte in conditii de laborator prin cuplarea ++ prin formarea de polimeri .e' holipolimerii indiferent de gradul de ramificatie, de pozitionarea in spatiu nu este imunogen. imunogene sunt heteroplimerele . pt ca un heteropolimer sa fei bun imunogen este nevoie ca in alcatuirea lantului proteic sa avem cel putin $ ++ diferiti ,si din acestia sa fie si aromatici pt ca cresc rigiditatea.

$. dupa gradul de inrudire genetica - ag. autohtone (autologe) - sunt specifice unui singur individ - ag. singene (izologe) - provin de la gemenii unovitelini si in cazul animalelor cosangvine - ag. allogene( omologe) - indivizii care apartin unei singure specii dar difera prin (0C -ag. 'enogene( heterologe)- care provin de la indivizi , care la randul lor provin de la specii diferite %. In raport cu conditia de ?normal? - ag normale sau patologiec &. Dupa modul de reactie cu +c - precipitinogeni si aglutininogeni , unii formeaza precipitate altii agliutinate. G. Dupa intensitaea rasunsului imun. - ?slabe? si ?tari? H. dupa capacitatea de multiplicare - nu se multiplica - moleculele, se multiplica virusurilebacteriile paraziti 4. In functie de necesitatea prezentei limfocitelor ! - !-dependente si ag !-independente.

+g allegene (omologe) - (0C +ntigenele de histocompatibilitate =enel care sunt responsabile de producerea antigenleor de histocompatibiliatate sunt genele de hstocompatibilitate sau 0;+ la om situat pecromozomul G.. +ntigenele de histocompatibilitate - primele e'perimente s-au facut la sf sec #5 - grefe. (0C - comple' de gene foarte polimorfe ,strans legate intre ele, al caror produsi sunt e'primati pe suprafata unor celule foarte variate . (0C se clasifica in $ clase / ". De clasa I #. De clasa II $. De clasa III ( nu au nici o legatura cu antigenle de hstocompatibiliatate numai ca genele respnsabile de producerea acestora se afla situate pe acelasi cromozomi pe care sunt prezente genele responsabile de producerea (0C de calsa I si II) e'. elemente ale sistemului complement C#, C%. clasa I- @@ acetse molecule le gasim pe suprafata tuturor celulelor mai putin pe suprafata eritrocitelor si sunt slab reprezentate si sunt slab repreentate la nivel de neuron, hepatocite. Dpdv structural (0C de clasa I sunt structuri proteice, lanturi polipeptidice si sunt formate dintr un / lant specific (+,7,C) - este format din $ bucle e'tracitoplasmatice cu domeniile alfa ", alfa #,alfa $. ,e continua cu un segment transmembarnaar si cu unul citoplasmatic .. (ai au un lant 7(beta)# microglobulina . (0C de clasa II -spere deosebire de cele de calsa " (0C de calsa II le gasesc la suprafata celuelor componentelor ale sistemului imun, limocite ! si pe suprafata celulelor prezentatoare de antigen (+,7,C)- macrofag, limgocit 7, celule dendritice si neutrofile. ,tructura / # tipuri de lanturi / alfa si beta.ambele au cate un domeniu e'tracitoplasmatic continuate cu un seg transmembranar si unul intracitoplasmatic .fiecare lant alfa sau beta are cate # domenii - alfa ",# ,beta " ,#. lanturi polipeptidie, grad de varianiliate mare catre pareta amino si devine constant catre partea carbo'il. Rolurile biologice ale m0C ". confera o individualitate absoluta tesuturilor fiecarui individ , facand din acesta un unicat in natura sub aspect genetic si comportamental . #. au rolul de a prelua si prezenta segmente polipeptdice si uneori poli oligozaharidice cu potential antigenic limfocitelor !. $. rol de receptori pt antigen

%. (0C casa " poate functiona ca si componenta a receptorilor hormonali. C)R, II Imunologie

Antigenul(Ag) 2 este orice substanta de natura endogena sau e'ogena care are # calitati distincte / ") Imunogenitate #) reactivitate antigenica

")I()*8=E*I!+!E+ - reprezinta capacitatea de a genera un raspuns imun ce consta in stimularea si proliferarea limfocitelor antigen specifice si in generarea unor molecule de recunoastere antigenica cum sunt / anticorpii si sau receptorii membranari. #)RE+C!I<I!+!E+ +*!I=E*IC+ - consta in capacitatea antigenelor de a intra in reactie cu anticorpii si receptorii membranari ,indiferent de capacitatea acestora de a sensibiliza limfocitele antigen specifice sau de a det. sinteza de anticorpi. +*!I=E*E C8(-;E!E- sunt si imunogene si reactive antigenice. *u toate +g au aceste # proprietati.

In functie de tipul de raspuns imun pe care pot sa il genereze si de prezenta sau absenta limfocitelor ! se clasifica in / +) antigene timodependente (T- dependente) 7) antigene timoindependente (T-independente) antigenele timodependente - sunt implicate in generare de raspunsuri raspuns imun umoral (EI)) si in general de raspuns imun celular (IEC) in cooperare cu limfocitele !h. cele T-independente - sunt implicate doar in generare de raspunsuri imune de tip umoral (EI)) fara sa fie nevoie de prezenta limfocitelor !. +*!I=E*E I*C8(-;E!E - nu sunt imunogene , sunt doar reactive antigenic , se mai numesc 0+-!E*E. +ntigenele incomplete devin complete numai printr o molecula carrier.

Organizarea structurala a moleculei de antigen

+g pot sa fie / proteine , glicoproteine, polizharide, lipide, lipopolizaharide ( in peretii celulelor gram F), sau acizi nucleici D.p.d v.structural / antigenul este format dintr-un nr de determinanti antigenici care se mai numesc E-I!8-I, si sunt situati de regula pe suprafata unei grupari carrier(purtatoare). Epitopii au functie haptenica. Rolul gruparii purtatoare(carrier) - expune epitopii moleculelor de recunoastere antigenica si efectiv epitopii sunt cei ce intra in reactie cu moleculele de recunoastere antigenica si sunt responsabili de specificitatea moleculei antigenice.

<alenta antigenului/ 2 nr. de epitopi care intra in reactie cu molec. de recunoastere +g 2 val. dubla a molec de +g pe care le leaga ;a randul lor epitopii( determinantii +g) se clasifica in # categorii / a) determinanti antigenici liniari( secventiali continui) si b) determinanti antigenici conformationali( discontinui) - de regula det antigenici sunt reprezentatnti de resturi de aminoacizi - "&-#& a)In cazul celor liniari este vorba de aminoacizi asezati in succesiune unul dupa altul si provin din acelasi lant. +cest tip de determinanti antigenici sunt recunoscuti doar de catre limfocitele ! @@@,nu sunt recunoscuti de anticorpi. ,unt secvente amfipatice I mi' de aminoacizi hidrofili si hidrofobi. cei

hidrofobi nu sunt asezati la e'terirorul celulei , ci la interior.scoaterea lor la suprafata din int moleculei antigenice se face numai prin procesarea acestora de catre celulele prezentatoare de antigen(+-C).-: care sunt de # categorii/ profesionale ( sunt macrofagele ,limfocitele 7, celulele dendritice, ) ocazionale ( neutrofilele, celuelle endoteliale , si celule epiteliale) b)determinantii antigenici conformationali/ sunt pozitionati la e'teriorul suprafetei puratatoare sunt formati din resturi de aminoacizi hidrofili, in genere acest tip de aa. provin din lanturi diferite si sunt adusi in apropiere

prin punti disulfurice si legaturi de tip necovalent si in genere sunt situati in zonele de ma'ima mobilitate . acestia sunt recunoscuti de catre limfocitele 7 si si anticorpi @@@.

In general nu se gasesc antigene care sa fie formate din det. antigenici liniari sau conformationali in e'clusivitate, ci o combinatie intre cele #.

onditii de antigenitate ! ". greutatea moleculara ( mare , pt a e'pune un nr mare de epitopi) #. caracterul strain sau non self ( cu cat este mai diferita cu atat este o mai buna imunogena) $. rigiditatea moleculei -: structura spatiala rigida %. persistenta antigenului in organism ( daca este eliminata rapid ,nu este recunoscuta corespunzator) &. structura chimica a antigenelor ( cele mai bune imunogene sunt proteinele ,glicoproteinele si daca ne referim la ele este importanta si lungimea lantului proteic ( cu cat este mai lung cu atat este mai buna imunogena) si secventa de aminoacizi , si ultimul aminoacid din lantul proteic ) polizaharidele ,lipidele ,lipopolizaharidele sunt slab imunogene comparativ cu proteinele sau gicoproteinele idem acizii nucleici sunt slabi imunogeni ( care sunt imunogeni in cazul unei boli autoimune ). G. -uternic imunogene sunt o categorie de antigene / lectine(glicoproteine, care se gasesc in tesuturile animalelor inferioare , le gasim la virusuri ,bacterii si la plante sau in tesuturile vegetale 9 au o mare capacitate hemaglutinanta, leucoaglutinanta si sunt activatori policlonali e'trem de puternici in generarea de raspunsuri immune, activeaza un nr mare de clone limfocitare .e' bacteriile e'pun la suprafata .) H. moduri de e'primare a determinantului antigenic pe suprafata molculei ( cele mai bune +g sunt cele ce e'pun la suprafata) 4. izomerismul optic ( cele mai bune +g sunt acelea care contin deetrminati antigenici cu aminoacizi levogiri, cei care rotesc lumina polarizata spre stanga. bibliografie / @@ essential immunolog1 - ivan roitt imunologie - dr. andrei olinescu introducere in imunologie - andrei olinescu, mircea panait esential de imunologie - constantin bara

Tipurile de antigene si criterii de clasificare a acestora ". Dupa capacitatea de a induce reaspunsuri imune si de a reactiona cu +c - complete -incomplete #. dupa modul de formare se clasifica - antigene naturale , - antigene artificiale , antigene sintetice. antigenele naturale / - glicoproteine umane9 ele de obicei se situeaza la nivel de tesuturi - antigene tisulare9 sau la nivel de celule antigene eritrocitare si antigene leucocitare . +ntiegnele naturale se clasifiac in / izoantigene ,adica specifice tuturor oamenilor alloantigene , aidca apartin unui grup de oameni antigene heterofile, adica comune omului si altor specii - antigenele heterofile / e' antigenele .8R,,(+*- speciile care le au s.n forssman pozitive si cele care nu le au forssman negative. In cadrul aceleiasi specii indivizii cu grup sanguin +# sunt forssman pozitivi iar ceilalti sunt forssman negativi . +plicabilitate practica/ sunt folosite in diagnosticul sifilisului , tifosului .. -rezenta antigenelor heterofile nu este intotdeauna de bun augur / e' in cazul in acre antigene heterofile cum sunt cele bacteriene sunt (de la gentiana) .... poate sa duca la raspunsuri imune care sa induca leziuni tisulare, celulare cu declansarea unor bol autoimune- est esituatia infectiilor streptococice in care se poate a3unge la endocardita pt ca celulele endocardice preznta antigene similare structural cu antigene streptococice. e'. antigenele de grup sanguin . ele sunt antigene eritrocitare si care au apartenehnta la un anumit grup sanguin , tot din actegoria ag heterofile fac paret antigenele ce reprezinta sistemul Rh. tot in aceasta categorie intra antigenle leucocitare - ele sunt situate pe suparfata eucocitelor si se mai numesc marBeri antigenici. antigenele artificiale - s-au obtinut in conditii de laborator , prin cuplarea unor proteine slab imunogene cu niste grupari chimice organice 9 sunt importante pt ca au permis punerea la punct a vaccinurilor si de asemenea au demonstrat ca in ceea ce priveste epitopii nu este atta de importanta structura lor cat conformatia spatiala a acestora . antigenele sintetice - sunt obtinte in conditii de laborator prin cuplarea ++ prin formarea de polimeri .e'

holipolimerii indiferent de gradul de ramificatie, de pozitionarea in spatiu nu este imunogen. imunogene sunt heteroplimerele . pt ca un heteropolimer sa fei bun imunogen este nevoie ca in alcatuirea lantului proteic sa avem cel putin $ ++ diferiti ,si din acestia sa fie si aromatici pt ca cresc rigiditatea.

$. dupa gradul de inrudire genetica - ag. autohtone (autologe) - sunt specifice unui singur individ - ag. singene (izologe) - provin de la gemenii unovitelini si in cazul animalelor cosangvine - ag. allogene( omologe) - indivizii care apartin unei singure specii dar difera prin (0C -ag. 'enogene( heterologe)- care provin de la indivizi , care la randul lor provin de la specii diferite %. In raport cu conditia de ?normal? - ag normale sau patologiec &. Dupa modul de reactie cu +c - precipitinogeni si aglutininogeni , unii formeaza precipitate altii agliutinate. G. Dupa intensitaea rasunsului imun. - ?slabe? si ?tari? H. dupa capacitatea de multiplicare - nu se multiplica - moleculele, se multiplica virusurilebacteriile paraziti 4. In functie de necesitatea prezentei limfocitelor ! - !-dependente si ag !-independente.

+g allegene (omologe) - (0C +ntigenele de histocompatibilitate =enel care sunt responsabile de producerea antigenleor de histocompatibiliatate sunt genele de hstocompatibilitate sau 0;+ la om situat pecromozomul G.. +ntigenele de histocompatibilitate - primele e'perimente s-au facut la sf sec #5 - grefe. (0C - comple' de gene foarte polimorfe ,strans legate intre ele, al caror produsi sunt e'primati pe suprafata unor celule foarte variate . (0C se clasifica in $ clase / ". De clasa I #. De clasa II $. De clasa III ( nu au nici o legatura cu antigenle de hstocompatibiliatate numai ca genele respnsabile de producerea acestora se afla situate pe acelasi cromozomi pe care sunt prezente genele responsabile de producerea (0C de calsa I si II) e'. elemente ale sistemului complement C#, C%. clasa I- @@ acetse molecule le gasim pe suprafata tuturor celulelor mai putin pe suprafata eritrocitelor si sunt slab reprezentate si sunt slab repreentate la nivel de neuron,

hepatocite. Dpdv structural (0C de clasa I sunt structuri proteice, lanturi polipeptidice si sunt formate dintr un / lant specific (+,7,C) - este format din $ bucle e'tracitoplasmatice cu domeniile alfa ", alfa #,alfa $. ,e continua cu un segment transmembarnaar si cu unul citoplasmatic .. (ai au un lant 7(beta)# microglobulina . (0C de clasa II -spere deosebire de cele de calsa " (0C de calsa II le gasesc la suprafata celuelor componentelor ale sistemului imun, limocite ! si pe suprafata celulelor prezentatoare de antigen (+,7,C)- macrofag, limgocit 7, celule dendritice si neutrofile. ,tructura / # tipuri de lanturi / alfa si beta.ambele au cate un domeniu e'tracitoplasmatic continuate cu un seg transmembranar si unul intracitoplasmatic .fiecare lant alfa sau beta are cate # domenii - alfa ",# ,beta " ,#. lanturi polipeptidie, grad de varianiliate mare catre pareta amino si devine constant catre partea carbo'il. Rolurile biologice ale m0C ". confera o individualitate absoluta tesuturilor fiecarui individ , facand din acesta un unicat in natura sub aspect genetic si comportamental . #. au rolul de a prelua si prezenta segmente polipeptdice si uneori poli oligozaharidice cu potential antigenic limfocitelor !. $. rol de receptori pt antigen %. (0C casa " poate functiona ca si componenta a receptorilor hormonali. C)R, III Imunitatea nespecifica,umorala I*flamatia- reprez totalitatea fenomenelor si a reactiilor celulare metabolice vasculare si limfatice care iau nastere la locul de patrundere a unui agent patogen (virus ,bacterie),fizic sau chimic. Reprezinta apararea impotriva infectiilor,este o reactie de aparare. semnele clasice ale inflamatiei/ calor -caldura rubor- roseata tumor-umflatura dolor-durere functio lesa- lezarea functiei

In fct de evolutie inflamatia poate fi acuta sau cronica. Indiferent de turnura luata , prima etapa etse intotdeauna aceea a unui proces inflamator acut sau reactei de faza acuta. (odificarle de faza acuta care se intind pe o perioada de la #%-H# de ore pot fi impartite in modificari ale concentratiei mai multor proteine plasmatice,cunoscute ca proteine de faza acuta si un nr mare de alte fenomene de faza acuta (modificari aneuroendocrine,hematologice,metabolice) Efectorii de faza acuta sunt proteinele de faza acuta -acestea tin de imunitatea nespecifica de tip umoral. -roteinele de faza acuta -roteina C reactiva -produsa de ficat sub stimulul interleuBinei G si de catre adipocite . -este un indicator e'trem de sensibil ,valorile acesteia cresc foarte mult dupa traumatisme severe,interventii chirurgicale,in infectii bacteriene si in cele de tip viral (dar mai mult in cele bacteriene ,cu apro' "55 de ori), creste in procese neoplazice.este un indicator mult mai sensibil decat <,0 -viteza de segmentare a hematiilor. rolul fiziologic / activeaza prima componenta a sist.complement ,C"J -activand de fapt sistem complement pe cale clasica . de asemenea activeaza productia monocitara de interleuBina " I;-",I;-G si !*. alfa.DE asemenea se leaga printr-un mecanism dependent de calciu de resturile de fosforil-colina din sructura fsfolipidelor si de asemenea leaga si polizaharidul C al pneumococului .

+lfa "-antitripsina -ea migreaza in alfa electroforetica .dpdv structural este o proteina ,produsa in ficat. -inhiba proteaze (elastaze,colagenaza) care se elibereaza din leucocite in timpul procesului inflamator. +lfa #-macroglobulina - : alfa # (= -proteina plasmatica .nonimunoglobulinica - este un inhibitor endoproteazic ,cu spectru larg putand inactiva aproape toate tipurile de serin,tiol,metale si carbo'il proteaze. !ransferina - siderofilina - migreaza in zona beta" electroforetica - este glicoproteina plasmatica

- rolul / transportor al ionului .e$ F la receptori celulari specifici. este produsa in principal de ficat ,dar cantitati mici sunt produse si in ,*C , si in limfocitele de tip !h. -celulele care se divid mitotic cum sunt celulele bacteriene ,celule neoplazice , au nevoi energetice care provin (sunt furnizate) de catre metabolismul glicoproteinelor si polizaharidelor.o8 parte a necesarului energetic este furnizat si de catre procesele de o'idoreducere ale fierului .e#F -: .e$F si invers. -e suprafata celulelor ce se divid direct e'ista receptori pt transferina (contine acesti ioni de fier ,acre prin procesele de o'idoredducere va furniza energie celulelor pe care s-a fi'at. In spri3inul recatiei de parare fata de acest proces intervine macrofagul care captezaa ionul de .e#F si .e$F indisponibilizandu-i. Ceruloplasmina - glicoproteina . -migreaza in faza alfa # elecroforetica -este produsa integral in ficat - principalul rol/ transportor pt ionii ce cupru ,legand apro' K5 6 din cuprul plasmatic si de asemenea transport cupru la citocrom-o'idaza. .ibrinogenul - este o proteina produsa in special de ficat , si in megacariocitele trombocitare .

,I,!E(); C8(-;E(E*! ddefinitie/ -zona beta# globuliniaca. -sisem multienzimatic - #&-$5 molecule care in ser se gasesc in stare inactiva is care impreuna cu sistemul coagularii al fibrinolizei reprezinta unul din cele mai importante sisteme multienzimatice. +re # functii ma3ore/ definitiveaza actiunea anticorplor asupra antigenelor realizeaza o recunoastere imunologica,nespecifica a structurilor nonself. ,inteza lui este efectuata de ficat ,macrofage care il folosesc pt uzul propriu, fibroblaste , celule epiteliale intestinale, probabil in limfocite. ,pre deosebire de anticorpi care sunt rodusi in mod specific ,complementul este o prezenta constanta in plasma.

Componentele sistemului complement -sunt organizate in K grupe .,unt numerotate in ordinea activarii lor cu e'ceprtia C%. C" - C% - C# - C$ - C& -CG-CH-C4-CK primul component o data ce s-a activat det o reactie in cascada ,inducand activarea urmatorului component. -desen diana +ctivarea sistemului compl se face pe $ cai / clasica -cea mai eficienta alternativa - properdinica, de aparare primitiva lectinica Calea clasica - este rapida si eficienta . moleculele activatoare a sistem complement sunt imunoglobulinele ( cele mai activatoare , si Ig = - cel mai bun fiind Ig =$, Ig=", Ig= #,Ig=% nu poate face asta) ,CR-- proteina complemnet reactiva.. -t activare avem nevoie de portiuni .c.-t activare avem nevoie de minim # portiuni .cdeci cel putin # molecule Ig=, o singura molecula de Ig( este suficienta pt a activa sist complemnt pe cale clasi o data ce antigenele din epitopi se fi'eaza la paratopi mesa3ul legarii se transmite prin portiunea balama portiunii .c ,la acest nivel se va decshide un situs de legare pt prima componenta a sistemului complement ,adica C". C"- este un comple' trimolecular ,format din # subcomponente ,C"J,C"s,C"r.De facpt din structura C" componenta C"J se va lega la .c.E'tremitatea globulara a C" se leaga la .c,iar ti3a activeaza urmatoarele componente ale C" -adiac C"s,C"r pe care le converteste in serinproteaza(enzime). care dupa convertire activeaza urmatoarea componenta-C%.care se va rupe in segment minor C%a ( nu e implicat in cascada de activare dar este anafilato'ina) si componenta C%b .+proape simultan incepe C# cu C#b(e'ceptie ) formand C%b#a care este convertaza C$.C$ se rupe in C$a (anafiloto'ina)si C$b -: care se lipeste la C%b#a formand C%b#a$b 2convertaza clasica C&. +stfel C& se scindeaza C&a (anafiloto'ina) si C&b, scap de comple'ul C%b#a$b. )rmatoarele componente CG,CH,C4,CK se alatura e'ponential. 2: avem C&bCG ,apoi C&bCGCH. - rolul de a solubiliza lipidele membranare . 2:C&bCGCHC4 - va favoriza mai mulor molecule de CK, cu formarea unui por in membrana . -desen diana

C& convertaza se fi'eaza pe membrana antigenului iar CK (maimulte molecule) se va insera in membrana moleculei de antigen,penetrarea fiind pregatita dinaninte de C&7CGCH care solubilizeaza lipidele. 8 data cu deschiderea porului de catre CK in celula antigenica incepe sa intre *a impreuna cu apa in cantitati masive.+stfel se petrece o spargere a moleculei .-liza fizica De la C& pana la CK - comple' de atac membranar .(+C. !oate caile de cativare au secventa de activare al (+C comuna.Rezultatul fiecraei cai de cativare este liza celulara . Componenta C$b - o parte a acesteia , devine componenta a convertazei caii clasice C&.8 alta parte a componentei C$b se fi'eaza pe moleculele antigenice ,pentru componentele C$b e'ista pe celulele fagociatre cum sunt macrofagele ,neutrofilului e'ista receptori pt C$b ,alaturi de recptorii pt portiunea .c,molecula C$ fiind implicata la randu-i in fagocitoza opsoninica. +nafiloto'ine / C&a:C$a:C%a - contractia mm netezi.Componenta C&a are si rol chemotactic-cheama in zona celule fagocitare . Imunologie "4.5$.#5"$ InterleuBinele Dpdv structural I; suntmolecule de dim mici ,cu structura polipeptidica ,unele dintre acestea sunt si glicozilate (glicopeptide).I; se mai numesc si hormoni ai sistemului imun.-cu actiune autocrina sau paracrina . -"4 I; pana in mom actual. -receptorii pt I; sunt receptori de mare afinitate -au in general efecte benefice in derularea raspunsului imun insa pot fi f bine implicate in mentinerea unor stari patologice cum este cazul bolilor autoimune ,procese neoplazice . I;-" - sursa celulara a I; " -:cel prezentatoare de antigen in ma3oritate ,monocite ,macrofage ,limfocite 7 si !,cel endoteliale ,dendritice,fibroblaste ,Beratinocite - e'ista sub # forme moleculare / I;-" alfa I;-" beta

Calfa ramane cantonata in membrana celulei care a produs-o prin intermediul unor fosfatidil inozidoli sau prin intermediul receptorilor speficici pentru aceasta Cbeta o gasim in mediul e'tracelular -este o citoBina proinflamatorie-:favorieaza producerea febrei . inductor al somnului ,controleaza hematopoeza, are actiune antitumorala , stimuleaza limfocitele 7 pt producere de Ig . I;-# - sursa celulara este reprez de limfocitele ! (CD%F,CD4F) ,celule *A activate ,cel dendritice. -rol/ este un factor de cresetre si stimulare pt limfocitele ! si pt unele subpopulatii de limfocite 7-:motiv pt care initial acest tip de interleuBina a fost denumit factor de crestere pt limfocitele !. activeaza functiile citoto'ice al limfocitelor ! citoto'ice si a celulelor *A .De asemenea activeaza functiile o'idative ale -(*-urilor si stimuleaza productia monocitara de I;-". (ecansimul acre e'plica de ce mecanismul Il # este factor de crestere ,ub stimul antigenic (daca antigenul este unul obisnuit-:proliferare a limf de tip !......,superantigen -:proliferare policlonala),ub stimul antigen se produce I;#..Concomitent cu producerea I;-# se e'pun pe suprafata limf ! si receptori specifici I;-# (actiune autocrina ).Il-# din spatiul e'tracelular se cupleaza la receptorii e'pusi anterior ,apoi comple'ul Il-# receptor este internalizat si derhradat la niv citoplasmei de catre enzime proteolitice .In urma degradarii comple'ului se activeaza proteinBinaze care la randul lor vor determina ca limf ! sa se divida2:# celule fiice.Celuele fiice rezulate la randul lor au capacitatea de a produce I;-# si receptori pt aceasta numai ca in decursul multiplicarilor succesive celuelle fiice vor e'pune din ec in ce mai putini receptori pt I;-# .-ractic mom finalizarii multiplicarii limf ! este acela cand celulele fiice (ultimele) nu vor mai e'pune receptori.Char daca in mediul e'tracelular e'ista I;-# reinceperea unui proces de multiplicare a limf ! se va face numai sub stimul antigenic(:este enevoie de un alt stimul antigenic) I;-% - se pare ca acest tip de I; este implicat in mecanismul producerii hipersensibilitatii de tip "( mediata de Ig E deoarece acest tip de I; orienteaza limf 7 in sensul producerii acestora de Ig E) - este implicata in orientarea balantei ! helper catre producerea limf !h #. I;- G

- sursa celulara a I;-G este formata de limf ! si 7,-(*,*A, macrofage activate , mastocite,fibroblaste ,celule endoteliale ,hepaocite - este cea mai studiata I;,cu functii foarte comple'e -cand a fost decsoperita a fost catalogata ca fiind un interferon de tip beta #. - este o citoBina proinflamatorie -:intervine in mentinerea unor stari inflamatorii si are un rolfoarte important i n prcesele de tip infectios . -un alt rol/ induce diferentierea limf de tip 7 ,stimulandu-l sa prduca $ tipuri de Ig/ + ,=,( -est eimplicata in procesele de proliferare si diferentiere a limf ! (le stimuleaza inclusiv i producerea de receptori specifici pt I;-#) -este implicata in producerea proteinelor de faza acuta - est eimplicata in formare de colonii multipotente de catre celulele matca - este implicata in producerea trombocitelor plecand de la megacariocite - este implicata sta la originea febrei care cedeaza la inhibitori ai cicloo'icenazelor -est eimplicata in mentinerea unor stari patologice / adica nivele crescute serice de I;-G se intalnesc in boli autoimune cum este poliartrita reumatoida . -este implicata in proliferarea Beratinocitelor

.actorul de necroza tumorala - !*. - genle responsabile pt producerea !*. se afla pe bratuls scurt coromozom G. - are o actiune antitumorala -e'ista sub # fore moleculare / alfa( C+,EC!I*+) beta (;I(.8!8EI*+) sursele celulare a celor # forme moleculare / pt !*. alfa/ monocite macrofage astrocite celule *A fibroblaste celule endoteliale (stimulate de !*. beta) Beratinocite limfocite 7 pt !*. beta/ limfocite ! CD%F activate ;imfocite ! CD4F activate - desen

-omologia structurala intre cele # forme moleculare este redusa ,ele seamana in procent de $5 6. !*. alfa este o molecula trimerica neglicozilata si seamna strcutural cu capsida anumitor virusuri cum sunt de e' enterovirusurile . Desi strcutural cele # forme difera ele au un receptor unic . Rolurile biologice ale !*./ -au rol in apararea detip antiviral ( desi mecanismul de aparare antivirala indus de !*. difera de cel al intefreronului cele doua molecule actioneaza sinergic). - rol in apararea de tip antiparazitar antitumoral - actiune pirogena ,deci induc febra -actiune necrozanta -sunt inductori ai apoptozei ,moarte programata celulara -stimuleaza citoto'icitatea limfocitelor si a macrofagelor . -est un factor de proliferare pt limf 7 (au rol inductor in producere de Ig) -activeaza producerea de prostaglandine ,I;-",I;-G si I;-4 -stimuleaza sinteza de factori chemotactici pt celule fagocitare - sunt implicate in patogenia bolilor autoimune .

.actorii de crestere -pt ca sunt capabili sa stimuleze multiplicarea unor colonii celulare au primit si denumirea de factori de stimulare a coloniilor % catergorii/ I;-$ (multi -C,. )-:regleaza diferentierea celulelor hematopoietice derivate din celula matca. =(-C,. ( factr de stimulare al coloniilor de granulocite si macrofage =-C,.( factor de stimulare al coloniilor de granulocite)-: in mod deosebit actioneaza pe neutrofile (-C,.( factor de stimulare al coloniilor de macrofagere) -acesti factori de crestere sunt folositi in tratamentul cancerelor pt refacerea liniilor celulare bune ce u fost distruse de chimioterapice. ChemoBinele CitoBine chemoatractante

- a fost pusa la punc ca o categorie aparte tarziu - nr apro' de %5 - factori chemotactici foarte puternici pt neutrofile ,sistemul monocit macrofag si pt limfocite. E'ista # criterii declasificare a acestora / -in esneta sunt polipeptide Cdupa distributia restului aminoacidului cisteina si a cisteinei in structura lantului polipeptidic se clasifica in / CEC(alfa )-I;4 CC(beta) C (gamma) CE$C(delta) ChemoBine inductibile - actioneaza pe ai multe tipuri celulare si sunt implicate in directionarea traficului celular la locul inflamatiilor si a reactiilor imune . -implicate in procesele de producere a colagenului in angiogeneza si in cicatrizarea plagilor . REceptorii pt acest tip de citoBine sunt in nr de apro' "4 si de e'/ receptorii pt chemoBine de pe suprafta limf ! fun'tioneaza ca si coreceptori pt virusul 0I<. - se noteaza dupa terminologia chitoBinelor ChemoBine constitutive

I()*I!+!E DE !I- CE;);+R ;a granita dintr e cele # tipuri de imunitati (celulara si umorala)se afla *A.

Celula stem ,matca,pluripotenta/ - se multiplica si genereaza descendenti in absenta oricarui stimul antigenic @@@. descendentii rezultati se vor maturiza sub influenta unor factori umorali locali cum sunt poetinele (care primesc denumire in fnctie de ce descendenti au) Dpdv morfologic celula stem nu poate fi diferentiata morfologic in vitro de orice alt limfocit imunodependent . -rimul descendent in cursul multiplicarii este hemocitoblastul care are in plus niste receptori pt ecota'ie fata de celula stem.-:care vor diri3a traficul celular de maniera /

decendentii care vor deveni limf ! pleaca catre timus ,restul raman la niv maduvei osoase.

Eritrocitele / - rol imunologic aproape ine'istent -purtatoare sistem Rh si a antigenelor de tip sanguin. - aplicatie practica e'trem de importanta / este vorba de un test de laborator denumit R8,,E - ce imi permite diferentierea limf ! de cele de tip 7.-diferntier eimp deoarece acest tip de celule seama f ult din pct de vedere morfolocig .;imf ! spre deosebire de cele de tip 7 au niste marBeri antigenici de tip CD # de care se pot lega prin intermediul unor recptori eritrocitele .Daa avem suspensie limfocitara de limf ! si 7 si le vom pune in contact cu o suspensie de eritrocite doar limf ! vor fi R8,,Etate de catre eritrocite .

!rombocitele -rolull imunologic / sunt implicate in reglarea nivelului a doua tipuri de Il " si % .2:participa in mod direct la declansarea raspunsul imun. -bogate in aminevazoactive / e' serotonina si histamina ,motiv pt care acets tip de celule sunt implicate in instalarea hipersensibilitatii de tip " (mediata de Ig E) - 3oaca un rol important in procesele inflamatorii pt ca ele adera la leziunile vasculare si elibereaza factori care concureaza la transformarea fibrinogenului in fibrina . Imunologie 5".5%.#5"$ C)R, 7azofilele Celule cu nucleu bilobat,prezinta afinitati pt coloratii bazofile,granulatiile se coloreaza albastru-violet. Rol/ sunt implicate in reactii inflamatorii si in generarea reactiilor de tip alergic /hipersensibilitatii de tip ". +u functii fagocitare reduse. Dat prezentei pe suprfatat acestora a receptorilor .c gamma receptori sunt implicate si in procesele de fagocitoza opsoninica.(pe suprfata lor e'ista si o serie de receptori pt sist compl) Implicarea bazofilelor in manifestarile hipersensibilitatii de tip " se datoreaza prezentei pe suprafta acestora a unui nr important de receptorii de inalta afinitate (de clasa ") pt portiunea .c a moleculelor de IgE. (ecanismul/ ,ub actiunea +g (alergene) limf 7 produc cant importante de IgE care se leaga prin portiunea .c de receptorii pt aceasta portiune .;egarea IgE la receptori transmite semnale bazofilului care va degranula mediatori importanti ai hipersensibilitatii de tip "/

histamina si serotonina , bradiBinina,heparina, factor chemotactic pt eozinofile ( mi' de leucotriene care se mai numeste si substanta lent reactiva a anafila'iei ),enzime lizozomale.

Mastocitele Dpdv morfologic/ mononucleare ,ovoide,alungite, prezinta in citoplasma granulatii mari care mascheaza nucleul acestora,granulatii organizate sub forma de suluri si care atunci cand mastocitul se activeaza se organizeaza sub forma de grila3. (ulta verme s-a crezut ca mastocitele reprez. forma tisulara a bazofilelor. (astocitele le gasesc in circ sanguina. 7azofilele din sangele circulant sunt similare celuelor tisulare mari numite mastocite ,si care sunt situate in imediata vecinatate a multor capilare din organism.=u1ton -e suprafta lor e'ista $ categorii de receptori/ ". .c epsilon receptor "- implicarea in hipersensibilittaea de tip " ,mecanism ca cel al bazofilelor. #..c gamma receptor # $.receptor pt complement -C$b a sist compl. -reznta ultimelor# categorii de receptori si a unor enzimelizozomale cum sunt proteinaze neutre ,peptidaze,elastaze-:toate duc la ideea ca cel mastocit are functii fagocitare (reduse,dra are( -rin degranulare elibereaza in principal histamina si heparina .

CE;);E -REDE*!+!8+RE DE +*!I=E* - +-C (+CR8.+=E;E CE;);E;E DE*DRI!ICE ;I(.8CI!E;E 7 (acrofagele -sunt cele mai imp cel fagocitare - se diferentiaza de neutrofile

in .ct de locul unde se gasecs au denumiri diferite/ in circulatie/ monocite -tineree peritoneale-suprafta int a peritoneului alveolare-pe suprafata alveolelor pulmonare cel Aupffer-ficat osteocite-tesut osos (icroglii-creier Celule ;angerhans-piele Diferenta intre macrofag si neutrofil/ (acrofag /in fazele tardive ale inflamatiei9 .agocitarea +g se face cu conservarea det antigenici pt ca det antigenici in comple' cu moleculele de histocommpatibilitate (0C de clasa " si # vor fi e'pusi limfocitelor /;imf de tip !h,;imf ! citoto'ic. +mbele tipuri de celule neavand la dispozitie mecanisme specifice nu fac distinctia microorganismelor intre ele ,insa conteaza in cazul ambelor tipuri de cel fagocitare modelul genetic de multiplicare (neutrofilul este activ pe germeni cu dezvoltare e'tracelulara iar macrofagele sunt active pe germeni cu replicare intracelulara ).E'ista germeni cu mult intracelulara rezistenti la atacul macrofagelor ,in special formele sporulate cum este cazul C.bacterium ,(.leapre,(.tuberculosis.Datorita rezistentei acestei categori de germeni la atacul macrofagelor tendinta esteca bolile pe care ei le provoaca sa evolueze cronic ,evolutia cronica a bolii este asociata cu initierea unor reactii cronice de izolare /inflamatia granulomatoasa. neutrofil/ sunt prima linie de aparare in fazele precoce ale inflamatiei (de la debutul inflamatiei9 fagociteaza +g cu totul (si grupari purtatoare, si det antigenici)

+u % fct importante/ ".+nti'enica( recunoastere a materialului strain) #.Citoto'ica si citostatica $.,ecretorie %.Reglatoare a reactiilor imune "..unctia anti'enica -este de fapt e'presia unor procese nespecifice dare care au totusi un grad de selectiviate9e'presia capacitatii acestora de inglobare a materialelor straine de organism sau materialelor instrainate de catre organism .-:capacittaea de fagocitoza,acre este in

linii mari aceeasi ca la neutrofile. .agocitoza este de # tipuri / . ?non-imuna?-:nu implica receptorii pt portiune .c si receptorii pt complement ..agociteaza simplu materialele straine. . opsoninica- recptorii pt portiune .c si receptori pt complement in special C$b receptori.+ceasta implica opsonine /Ig=, si opsonina C$b-.cresc viteza inglobarii materialor straine.

#..unctia Citoto'ica si Citostatica -fct-iile citoto'ice sunt nespecifice ,pt ca macrofagele pot distruge orice organism strain,totusi macrofagul are la dispozitie si forme selective de citoto'icitate este vorba de +DCC(citoto'icitate celulara dependenta de anticorpi). -.unctia citostatica / se pare ca macrofagele au un rol in pararea de tip antitumoral(totul vine de la niste constattari in sensul ca indivizi care au macrofagele blocate in mod natural dezvolta forme agresive de cancer , si mai mult de cat atat tumorle in genere nu se dezvolta in apropiera zonelor de inflamatii active acolo unde e'ista un trafic intens al macrofagelor si neutrofilelor ).

$..unctia secretorie -secreta / hormoni cumeste +C!0 ,endorfine,citoBine ,I;-",I;-G,factori de crestere (=(-C,.,=-C,.) enzime proteolitice /elastaze ,colagenaze,gelatinaze,serinproteaza etc +lte enzime / lipaze,fosfolipaze,lipotroteinaze,hidrolaze acide -roteine de adeziune celulara ;ipide bioactive (produse cicloo'igenazice, produse lipoo'igenazice,-+.) .actori de coagulare Componenete ale complementului

%.unctia reglatoare a. prima /e'pun determinanti +g(epitopi) in conte'tul moleculelor de histocompatibilitate(practic cuplate cu acestea)limfocitelor(limf !helper si ! citoto'ic). (ai mult decta atat macrofagele au capacitatea de a doza cantitatea de +g care va fi e'pusa limf !. +tunci cand organismul uman este invadat de agresori (de +g.e'/septicemiile)macrofagele fagociteaza o buna parte a +g,insa vor prezenta limfocitelor ! dar o anumita cantitate dintr e acestea ..Daca macrofagele ar prezenta intreaga cant de +g limf ! s-ar instala o incapacitate de recunoastere(limf ! ar fi sufocat

de +g)ca urmare a sufocarii antigenice a limf ! /s-ar instala o stare de toleranta a acestora vizavi de +g .-ractic se evita instalarea tolerantei de zona inalta sau tolerantei prin e'ces de stimuli antigenici. +tunci cand avem de-a face cu o cant prea scazut de +g,rolul macrofagului este acela de a concentra determinantii antigenici evitand instalarea tolerantei de zona 3oasa sau toleranta prin aport mic de stimuli antigenici. b. (acrofagul este producator (gratie metab arahidonic)este producator de prostaglandine care au rolul de activare a limf de tip ! supresor .Rolul acestor limf este caela de a ontrola(sever) asupra reactiilor imune supraimune. c. al treilea rol/ Celulee tumorae au si ele nevoi energenitice .-e suprafta acestora e'ista receptor ipt transferina.!ransferina se cupleaza la niv acesto receptori ,intregul comple' este internalizat ,celula tumorala capteaza astfel ionii de .e -care prin o'idoreducere .e#F.e$F -: nevoia energetica necesara pt a se reproduce . In astfel de situatii macrofagul are tendinta de a capta ionii de .e si de a ii indisponibiliza pt celulele canceroase.

#. CE;);E;E DE*DRI!ICE -origine/ nu este suficient cunscuta pt ca acets tip de celule sunt organizate in diferite subpopulatii care au carcatere fenotipice particulare dar cu toate astea functionalittaea lor este identica . -forma de stea,nucleul oval,citoplasma bogata in mitocondrii, prelungiri citoplasmatice functii/ "..agocitara / Rol/ datorita bogatiei pe suprafta acestor cel de +g de histocompatibiliatte de clasa I,cel dendritice 3oaca un rol important in maturizarea precursorilor tineri dn timus (limf !). .ormele tinere ale limf ! sunt informate supra structurii moleculeoor de histocompatibilitate si vor deveni limf imunocompetente doar acele limfocite care vor recunoaste ce prezentatoare de +g care vor prezenta antigene in asociere cu moleculele de histocompatibilitate .Diferenta intre cele $ tipuri de celule prezenattoare de +g- cel dendritica / trimite informatii legat de structuar (0C,celelalte (macrofage, limf 7)

solicita semnale de la limf !helper pt a deveni celule prezentatoare de antigen. CD-clasa de diferentiere , primesc diferiti indici . CD4$ - acest tip de marBer antigenic se gaseste numai pe suprafat cel dendritice mature din pct de vedere functional si se pare ca acest tip de marBer are actiuni reglatoare f. potente asupra raspunsului imun . CD45 4G -se intalnesc numai pe suprafat macrofagelor si si a celuleor dendritice. ;a nivel de timus e'ista cel dendritice si pt ca acets tip de cel sunt implicate in procese de selectie neg a limf ! este una argument in plus cum ca ele ar fi din seria limfoida.

CE;);+ *+!)R+; AI;;ER - *A -morfologic/ prezinta granulati mari,large granular l1mphoc1te Celule *A reprezinta o linie importanta de aparre a organismului pe care il a3uta sa elimine in special @@celule infectate viral( rolul *A-apararea de tip viral) si sa elimine celule deviate neoplazic(celule leucemice in mod special)-:aparare de tip antitumoral. - este o celula ucigasa motiv pt care isi leaga spontan tinta si o distruge intr-un interval relativ scurt-catev aore, recunoasterea tintelor nu este una specifica dar totusi are cateva tinte preferate . ,pre deosebire de limf ! citoto'ic *A actioneaza asupra +g fara sa fie nevoie de prezentarea acestora in conte'ul moleculeor de histocompatibiliatte ,ba mai mult decat atat activitatea *B este inhibata de prezenta in cant crescuta a moleculeor de histocompat.-:cel tumoarele ca mod al lor de aparare pt a se apar de limf !c ....+ctivitatea cel *A este stimulata de catre producerea de interferon. -e suparfa *B e'ista CD "G-echivalentului receptorului de .c de 3oasa compatib.

(ecanismul Citoto'ic indus de *A -celula infectata sua ce atumorala dezvolta alterari moleculare de suprafata .+ceste alterari sunt recunosute de *B motic pt care *B emite pe suparta receptri care recunosc glicoproteine cu masa moleculara mare de pe suprafara celulei infectate viral sau tumorale-:proces care este favorizat de productia de interferon. Curs <III I Imunologie (ecanismul litic/ In acest mecansim este implicat un receptor (.c-gamma R$), careia i se mai spune molecula CD"G, si e implicat in +DCC. I()*I!+!E+ ,-ECI.IC+ DE !I- CE;);+R/ Efectorul acestei imunitati este reprezentat de catre limfocite.

;imfocitele se clasifica in / -limfocite mici (diametru de la G-K microni, citoplasma redusa si reprezinta 456 din totalul limfocitelor), ele la randul lor clasificandu-se in limfocite 7 si !9 -limfocite mari (#56 din totalul limfocitelor, diametru intre K-"& microni), se caracterizeaza prin prezenta granulatiilor azurofile in citoplasma, se mai numesc ;=; (large granular limfoc1tes)9 In natura e'ista intre "5 la 4 si "5 la K epitopi si corespunzator acestor epitopi e'ista cam tot atatea clone de limfocite capabile sa neutralizeze dintre acesti determinanti antigenici. ;imfocitele sunt capabile sa recunoasca specific +g, iar dupa aceasta recunoastere antigenica, la nivelul fiecarei celule in parte se declanseaza o serie de procese moleculare de importanta ma3ora, care au in special un efect benefic asupra organismului insa stimularea antigenica asupra limfocitului poate sa aiba si efecte nocive pentru organism. ,e activeaza proteinBinaze si fosfolipaze care determina fosforilari si defosforilari. ,e activeaza sau se inactiveaza, dupa caz, se transmit semnale spre si dinspre nucleul celulei si influ' sau eflu' de ioni prin canalele ionice de la nivelul membranei celulare. ;imfocitele parcurg niste etape pana a3ung la procesul de maturizare definitiv, etape care au loc la nivelul organelor limfoide primare (maduva ososa pt limf 7 si timusul pentru limf !). -rocesele ce au loc pana a3ung la stadiul de limfocit matur imunocompetent se datoreaza unui proces numit modulatie antigenica (modulatia antigenica inseamna ca limfocitele pierd sau castiga receptori pe suprafata sau diferiti marBeri antigenici). In afara de modulatia antigenica, limfocitele sufera procese de selectie pozitiva sau negativa, rolul acestor procese fiind de indepartare a limfocitelor care nu pot sa e'prime receptori pentru +g. ;a suprafata limfocitelor e'ista # categorii de molecule/ marBerii +g cei care dau specificitatea +ntigenica limfocitelor si sunt notati cu CD (clasa de diferentiere). (arBerii ag pot sa e'ista pe mai multe tipuri celulare sau sa fie e'trem de specifici, prezenti numai pe anume celule, iar cea de a doua categorie sunt receptorii pentru +g (receptorul de pe suprafata limfocitului ! e !CR si la limfocitul 7 e 7CR). ;imfocitele 7/ Reprezinta "&-#56 din totalul limfocitelor mici. ,unt maturate in maduva osoasa, insa rolul cel mai important al limfocitului 7 este acela ca produce cele & clase de Ig. Diferentierea limfocitului 7 in cursul evolutiei de la celula imatura la celula matura cunoaste # etape distincte/ -etapa antigen I independenta9 -etapa antigen I dependenta9 Etapa antigen I independenta/ -recursorii limfocitari tineri ai limfocitului 7 derivati din celula stem, migreaza spre centrul maduvei osoase unde isi va e'prima niste molecule de adeziune care va permite acestor precursori sa intre in contact cu celulele dendritice de la care primesc informatii necesare dezvoltarii ulterioare (de fapt informatia pe care o primeste limfocitul 7 tanar este legata de faptul ca limfocitul 7 va deveni celula prezentatoare de +g). !ot in aceasta etapa intra in actiune si niste specii moleculare, fiind vorba de proteina specific activatoare a limfocitelor sau a liniei de celule 7, notata cu 7C+- ( 7 cell activator protein ). In urma acestora limfocitele incep sa se inmulteasca rapid, suferind in paralel si un proces de selectie, adica vor fi selectate si vor merge in etapa urmatoare doar acele limfocite ce pot sa isi sintetizeze intracitoplasmatic lanturile grele de tip miu si lanturile usoare de tip lambda sau A. Dupa acest proces de selectie avem de a face cu limfocite 7 LvirgineM, dar care au toate calitatile pentru a fii si imunocompetente. -entru propulsarea acestora in etapa urmatoare, adica in etapa antigen I dependenta, este absolut esential ca limfocitul sa-si intalneasca +g predestinat. Daca nu intalnesc +g ele raman in circulatie apro'. "5 zile, dupa care mor. Etapa antigen I dependenta/ Dupa ce-si intalnesc +g predestinat, sub influenta semnalelor primite de la +g si mai mult semnale primite de la limfocite de tip ! (daca avem de a face cu +g timodependente), limfocitele 7 sufera mutatii, hipermutatii somatice, care conduc limfocitul 7 spre stadiul de limfocit secretor de +c, adica spre stadiul de plasmocit. ;imfocitele 7 si !, din punct de vedere morfologic, nu pot fi diferentiate, singura diferentiere care se poate face este intre limfocitul 7 matur si limfocitul !, in sensul ca plasmocitul (limf 7 matur) pierde niste receptori de pe suprafata acestuia, mai mult decat atat RE si aparatul =olgi in cazul plasmocitului sunt f bine dezvoltate pentru ca la nivelul acestor organite celulare are loc etapa de glicozilare a fragmentului .c a moleculelor de Ig. RE apare dispus sub forma unor canale paralele si mult dilatate, dispuse la periferia citoplasmei, care sunt pline cu molecule de Ig ( ( @ Ig ( sunt +c de raspuns primar ) sau cu Ig = dupa al doilea contact cu +g.

In sinteza Ig/ -prima etapa e crearea de lanturi grele si usoare9 -a doua etapa e cu crearea puntilor disulfurice9 -a treia e glicozilarea9 -ultima e e'pulzarea Ig in circulatie9 Rolurile Ig/ -actioneaza e'tracelular prin fi'are9 -activare sistem complement9 -opsonizare sau fagocitoza opsoninca (Ig = mai ales)9 -intervin in +DCC9 -se leaga direct la virusuri sau bacterii (in cazul mucoaselor)9 Recunoasterea +g realizata de ;imfocitele 7/ ;imfocitele 7 recunosc +g-ele dupa structura spatiala a determinantilor conformationali de suprafata. Receptorii de recunoastere antigenica sunt reprezentati de catre un comple' trimolecular in constitutia caruia 7CR si doua glicoproteine transmembranare cu structura Ig-liBe (Ig alfa si Ig beta) si asociate intre ele. Din intreg comple'ul trimolecular, piesa cea mai importanta este 7CR-ul. Din acel comple' trimolecular, 7CR-ul este reprezentat in principal de Ig ( in forma monomerica, de Ig D si mai rar, in proportie cam de #6, de restul de Ig. ,e pare ca rolul Ig D, atunci cand devine receptor pentru +g, nu este in principal acela de recunoastere antigenica ci practic creste rezistenta limfocitului 7 la atacul antigenic. ;imfocitele 7 tinere au cea mai mare proportie de 7CR, fiind reprezentat de Ig (, iar cele mature au 7CR-ul reprezentat atat de Ig ( cat si de Ig D. -entru ca Ig constituente ale comple'ului trimolecular de recunoastere antigenica (e vorba de Ig alfa, Ig beta cat si Ig ( si sau Ig D) sunt cantonate in membrana limfocitului 7, ele practic prezentand $ segmente/ -domeniul e'tracitoplasmatic9 -domeniul transmembranar9 -domeniul intracitoplasmatic9 Rolurile limfocitului 7/ -este producator de Ig9 -limfocitele 7 recunosc si retin +g-ene pe suprafata lor sub restrictia moleculelor (0C, adica +g asociate cu (0C, a3utand limfocitele ! sa recunoasca +g. ;I(.8CI!E;E !/ ,pre deosebire de limfocitele 7, limfocitele ! sunt implicate in imunitatea mediata specifica de tip umoral. ;a randul lor ele sunt clasificate in/ -limfocite ! h I a3uta in derularea raspunsului imun9 -limfocite !c (citoto'ic) I este un limfocit cu functie efectoare, implicat in distrugerea directa a tintelor. ,eamana foarte mult cu celula *A in ceea ce priveste mecanismul de actiune asupra tintelor, numai ca limfocitul !c isi e'ercita functia numai sub restrictia moleculelor (0C. ;imfocitul !c este implicat si in derulare de raspunsuri secundare spre deosebire de celula *A, in sensul ca *A nu pastreaza in memorie tinta +g-enica. ;imfocitul !c odata ce a eliminat +g, pastreaza in memorie +g anihilat, astfel ca la o reintalnire cu acelasi +g, raspunsul limfocitului !c va fi e'trem de prompt9 -limfocitul !s (supresor) I este implicat in suprimarea raspunsurile imun. Este implicat in crearea de Ig E, care sunt practic efectorii hipersensibilitatii de tip ", adica in reactii alergice9 Intre !h si !s e'ista un raport optim, adica !h !s, sa fie situat intre ",# si $,G. In cazul celor cu 0I<, tinta celulara a virusului este limfocitul de tip !h si raportul devine subunitar. -e suprafata lor e'ista niste marBeri +g. ;imfocitele de tip !h au marBeri de tip CD#F CD$F CD%F CD#4F. ;imfocitele !c au marBeri de tip CD#F CD$F CD4F CD#4F. ;imfocitele !s au marBeri de tip CD#F CD$F CD4F CD#4-. ;imfocitele !h/ ;a randul lor sunt subdivizate in # populatii/

-!h " I I.* gamma, !*. beta, I; #, I; $ , I; "#9 -!h # I I; %, I; &, I; G, I; "5, I; "$9 Diferenta intre ele sunt setul de citoBine pe care il produc. !h 5 I e raportul dintre I;% si I; "# si importante sunt citoBinele e'tracelulare (I.* gamma si I; "# si I; % si I; "$). <irusurile si bacteriile cu localizare intracelulara antreneaza diri3area raspunsului imun catre formarea de tip !h ", asta insemnand ca limfocitele de tip !h " sunt implicate in apararea de tip antiviral, antibacterian si chiar si antitumoral, dar pe de alta parte acest set de limfocite !h " sunt implicate si in mentinerea unor stari patologice (hipersensibilitatea de tip intarziat). ,unt implicate in mentinerea unor stari inflamatorii prin setul de citoBine I.* gamma, !*. beta, stari inflamatorii care daca se mentin un timp indelungat pot sa produca leziuni locale. In ceea ce priveste limfocitele de tip !h #, ele sunt implicate in procese de tip antiinflamator, si este rezultatul I; %, I; "5, I; "$. Ele mai sunt implicate in mecanismele declansarii hipersensibilitatii de tip " (cea de tip imediat) si de asemenea limfocitele de tip !h # sunt implicate in apararea de tip antiparazitar. Diferenta intre limfocitele 7 si ! este ca recunosc limfocitele ! recunosc epitopii dupa structura lor primara si numai cand acestia sunt prezentati in conte'tul moleculelor (0C si cu contributia celulelor prezentatoare de +g, fiind vorba de macrofag, celula dendritica si limfocit 7. C)R, "&.5%.#5"$ K

Receptorul de recunoastere antigenica de pe suprafata limf ! este de fapt o combinatie intre !CR si molecula CD$. !CR - este format din # lanturi (alfa si beta)cu structura Ig-liBe .(!CR alfa beta -e'ista !CR format din late doua lanturi in afar de alfa si beta ,e vorba de gamma si delta(!CR gamma delta) ) atunci cand este format din lanturi gamma si delta acest tip de receptorse dezvolta spe deosebire de cel alfa si beta mai timpuriu in cursul dezvoltarii ontogenetice ,acest tip de receptor recunoaste +g diferite decat receptorull !CR alfa si beta ,recunoasterea +genica nuse face sub restrictie (0C si se pare ca acest tip de receptor este implicat in reactile de aparare la debutul infectiilor. ,trctura dominanta a !CR este cea alfa si beta . ;anturile alfa si beta pt ca sunt structuri Ig-liBe au si ele spre capatul amino portiuni variabile (variabil lafa si variabil beta) urmat de o portiune constanta Calfa si Cbeta si urmat apoi de o regiune balama care lafel ca si in cazul Ig asigura fle'ibilitate. 2:domeniul e'tramembranar -domeniu transmembranar -introcitoplasmatic (este f scurt) domeniile variabile sunt cele care vor forma situsul de recunoastere antigenica .(@@in cazul !CR e vorba de un singur situs, in 7CR -e'ista # situsuri de recunoastre eantigenica) -ractic nu toti aa . implicati in formarea domeniilor variabile sunt angrenati in legarea +g.E vorba de fapt de niste contacte punctiforme care implica doar cativa aa care formeaza ceea ce se numeste CDR- regiuni de determinare a complementaritatii.E'ista $ CDR/ I, II, III

I,II - anga3eaza legaturi polimorfe cu moleculele de histocompatibiliatte de clasa I si II iar III- este cea care va anga3a legaturi cu fragmente +g(epitopi) !CR- are un dublu rol,leaga atat (0C-uri cat si +g molecula CD$-rol de a transmite semnale activatoare limf ! si este formata din $ lanturi mai scurte gamma delta epsilon si # lanturi mai lungi /eta -:receptor recunoastere antigenica de pe suprafta alimf ! ;imf ! - au aparut mai tarziu in cursul evolutiei filogenetice si au # functii importante / functii efectorii (implicate direct in reglarea raspunsului imun) si functii reglatorii.

+ctivarea limfocitelor ! / Reprez cel mai imp moment in raspunnsul imun.In procesele de activare a acestora conteaza mult cativa factori/ ".+ntigenele activatoare ale limf ! sunt +g timodependente . #.-rezenta celuelor prezentatoare de +g- activarea se face numai in cooperare cu cel prezent de +g pt ca limf ! nu au capacitatea de a capta ,de a prelucra si procesa +g native.-relucrarea si procesarea +g este preluata de catre cel prez de +g care au la dispozitie cateva mecanisme/ fagocitoza, enzime fagolizozomale , prin preznta receptorilor .c gamma receptori pe suprafata acestora si CD $ receptori defagocitoza opsoninica.)rmare a fagocitozei degradarea +g-elor se va face cu conservarea epitopilor care vor fie e'pusi in structura moleculeor de histocomp.de clasa II de pe suprafta acestora. $. Cooperarea dintre limf ! si +-C se face in # sensuri / cooperare care este de # tpuri / cooperare anterograda cooperrae retrograda cooperare anterograda/ - se e'ercita dinspre cel prezentatoare de +g catre limf !,adica e'act in sensul prezenatrii antigenice .+ctivarea limf ! se face prin transmiterea unor semnale activatoare catre profunzimea citoplasmei pe # cai/ ".transductia unor semnale prin comple'ul !CR -CD$ care au ca rezultat activarea metabolica limf !si stimularea multiplicarii acestora -e'pansiune clonala. #.transductia unor semnale prin marBerul antigenic CD#4 care stimuleaza limf in felul urmator/ stimuleaza limf !h sa produca citoBine si stimuleaza limf !c sa produca mediatori care tin de potentialul citoto'ic ala cestora cooperare retrograda/

care se e'ercita invers/ dinspre limf ! catre cel prezent de +g, in sensul opus prezentarii antigenice / ,e face prin stimularea producerii limfocitelor ,a I;-% , si a I. gamma care nu fac altecva decat sa stimuleze e'presia moleculeor de histcomp (0C de calsa II pe suprafta acestora ,ceea ce inseamna ca creste capacitatea prezentarii antigenice a +-C in conte'tul (0C-ului. Rolurilebiologice ale (0C/ -reluare si prezentare a fragmentelor polipeptidice s uneori poli oligozaharidice cu potential antigenic celulelor !.Raspunsul imun la limfocitelor ! se face numai sub restrictie (0C.

(ecanismul prezentarii selective a +ntigenelor in conte'tul moleculeor (0C de clasa I

@@(0C de clasa I primeste in situsul de legare fragmente polipeptidice mici (G-4 resturi de aa,epitopi) rezulattae din degradarea +g endogene care pot fi/ self -:proteine, diferite cel programate pt apoptoza,autoantigene, celule tumorale , sau nonself-: micrroorganisme a caror model genetic de replicare eset intracelular. +ceste fragmente antigenice sunt asociate cu (0C de clasa I in Retic endoplasmic inainte de asocierea beta ,#-microglobulinei(face partea din structura completa a (0C de calsa I).Dupa asocirea si a beta #-microglobulinei (0C de clasa I se e'pun pe suprafata celulei tinta si (0C de clasa I va etala fragmente antigenice limfocitului !citoto'ic @@@. ;egatura (0C de clasa I -fragmente antigenice este stabilizata de marBerul antigenic CD4.In urma legarii la !CR se declanseaza u n semnal de activare urmat de secretie de I;-#.-ractic este momentul in care limf ! c solicita interventia limf !h ,!h vine si a3uta iar I;-# va diferentia limf !c intr-o celula citoto'ica care va ucide celula tinta. (ecanismul citoto'icitatii e'tracelulare limfocitelor !c ;imf !c ,celulele *A , si Biller (Biller spre deosebire de *B are pe suprafta mult mai bn e'primat .c gamma receptori adica CD"G,) isi distrug celulel tinta prin liza osmotica si nu prin fagocitoza doar ca comun cu fagocitoza- si aceste tipuri de celule elibereaza niste mediatori .;iza celueli tinta se face prin # mecanisme / ". lezarea (enbranelor celuleor tinta cu a3utorul perforinei si a granzimelor . #. alterarea structurii nucleului prin fragmentarea +D*-ului.-: apoptoza celulara . -erforina - are o structura polipeptidica ,se produce in forma monomerica si are modul

de actiune -actioneaza apraope identic cu compnenta CK a sitemului complement ,doar ca perforina are capacitatea de a se asambla spontan cu crearea uneis structuri tubuliforme . 8 data cu eliberarea perforinei di cel citoto'ice impreuna cu aceasta se elibereaza si niste proteoglicani ,rolul acestora eset de a se depune pe mebranele celuelor ctoto'ice oferindu-le protectie pt a nu se autodistruge . granzimele - sunt enzime cu petential to'ic si sunt de fapt omologii proteazelor si catepsinelor mastocitare si omologii proteazelor ce provin de la neutrofile. $.leziunile nucleare - sunt datorate in principal fragmentarii +D*-ului in fragmente cam de "&5-"45 perechi de baze repetitive ,fragmentraea datorandu-se in special activarii unor endonucleaze .-rincipalii activatori ai endonucleazei sunt factorii de necroza tumorala -mai e'act !*. alfa ,produs de limf !c si macrofag si !*. beta produs de limf !h ". In ceea ce priveste apoptoza / Cel ami imp moment este umflarea membranei mitocondriale si scade potentialulmemranei ,apois e condenseaza citoplasma....se scindeaza +D*-ul.

(ecanismul prezentarii antigenice in conte'tul (0C de clasa II -diferente/ (0C de clasa II asociaza si prezinta +g e'ogene @@ numai cand aceste molecule se afla pe celuelle prezentatoarae de +g +-C . +ntigenele e'ogene sunt procesate de catre cel prez de +g cu conservarea epitopilor si in fragmente polipeptidice ceva mai mari decat la (0C de clasa " (cam #5 aa). -relucarea +g e'ogene/ e'sta niste restrictii e'/limf 7 pot sa proceseze doar antigene solubile,ele nu pot procesa cel bacteriene,prcesarea cel bacteriene tine in mod specila de macrofag . fragmentele peptidicce pt ca sunt mai mari rezultatul din procesare trebuie sa se adapteze steric la moleculele (0C de clasa II. +g ogene sunt e'puse pe situsul de recunaostere(situs format intre alfa " si beta ").apoi e cupleazala!CR , limf de tip !h(diferenta).!oacest comple' este stabilizat de marBerul CD% (pt ca avem de-a face cua limf !h).Cuplarea in acest angrena3 este resimtia de catre cel prez de +g care incep sa produca masiv I;-".(macrofagul este cel mai bunp producator de I;-").Il "5 eliberat in spatiul e'tracelular reprez un semnal acttivator pt limf !h pe care il va stimula sa produca o gama importanat de citoBine (e'/ I;#,%,&,G,"5,"#,"$) toatea aceste citoBine produse de limf ! au un efect de stimulare in primul rand asupra limf ! pe care le stimuleaza sa produca cant mai importante de Ig si setul de I; actioneaza si asupra altor categorii de celpe care le vor implica in derularea

rasp. imun. Imunologie C)R, ##.5%.#5"$ Curs "5

+pararea imuna antivirala <irusurile au un genom e'trem de simplu format din$-#&5 gene ,ele nu sunt capabile sa si elaboreze un nr de proteine si de enzime necesare integrarii acestora motiv pt care ele sunt nevoite sa paraziteze celulelel organismului -gazda celulara . In forma sa obisnuita infectia virala incepe cu ...unora dintre invelisurile epiteliale de garnita -tegumente ,mucoasa respiratorie,mucoasa digestiva. )nele dintr e virusuri raman cantonate la nivelul mucoasei ,altele se raspandesc pe calesanguina (este faza virenica a infectie ).-e cale sanguina a3ung laorgane tinta unde se si stabilesc sau raman cantonate . In toate aceste $ faze pe care letraverseaza virusurile ele isi e'pun +g proprii si cel mai imp mod de contracarare,anihilare al virusului este imunitatea de tip celular .+parare de tip umoral are un rol relativ imun. Elemente de tip umoral +c-Ig -:care actioneaza in spatiul e'tracelular sau actioneaza asupra +g-elor e'puse la suparfta celulelor . -rincipalii +c implicati / Ig( si Ig=.,istemul complement -activat pe cale clasica .-rin activare virusurile se distrug prin liza si mai rezulta componenta C$b care este o opsonina si este implicata in fagocitoza opsoninica . Ig= sunt si ele opsonine ..ie se fi'eaza pe suparfat +g,pe suprafata cel fagocitare -:implicat ein fag.opsoninica. Ig+ secretor -:apararea mucoaselor . CitoBine-:interferon,agmma cel mai imp.(induce cel invecinare o stare refractara antivirala) .*! - rol in aprarea de tip antiviral, +pararea de tip celular # categorii de cel/ fagocite si cel cu potential citoto'ic. -rima categorie de cel implicate/ fagocitele /neutrofile,macrofage si cel cu pot citoto'ic/ 7citoto'ic (actioneaza numai in comple'ul (0C I)9 *A9 Ailler-nu

au nevoie ca +g sa fie e'puse in sitemul (0C I..unctia scade in prezenta de (0Curi ,insa activitatea lor este amplificat de interventia interferonului. (ecanismele citoto'ice -:finalitatea/ liza cu a3utorul perforinei. ;a randul lor si virusurile au mecanismele lor proprii de NpacalireNa sistemuluii imun/ unele chemochine se fi'eaza la reretoceptorii de pe suparfta diferitelor cel implicate in RI activandu-le functiile lor secretorii sau potentialul citoto'ic.E'ista o cantegorie de virusuri +D* e' herpetice care eibereaza macnismele lor proprii de protectie /niste substante numite virochine .<irochinele au capac au capac de a competitiona Chemochinelor .asa ca ele se pot fi'a la recptorii destinati chemochinelor . <irusul 0I< are capaciatea de a se lega de receptori ai chemochinelor.practic receptorii pt chemochine sunt ..pt virusul 0I<. (ia mult decat atat e'ista o categorie de virusuri care au capacitatea sa produca virorecptori,care sunt niste recptori falsi pt chemochine.care se fi'eaza la acestia. +pararea antibacteriana *u se deosebeste in mod special fata de cea de tip viral. -rima bariera mucoasa si tegumentele.Daca trec de aceste bariere bacteriile ...e'tracelular sunt supuse atacului +c si atacul neutrofilelor. bacteriile cu model de replcare intracelular sunt uspuse atacului microfagelor si cel potential citoto'i,Biller,*A, limf 7 citoto'ic. Ig/ eficienti in anihilarea to'inelor bacteriene si bacteriilor cu repliacre e'racelulara / e' clamidiile. si au importanta minora aproape neinsemnata atunci cand este vorba de (1cobacterii sau bacterii gram neg . +ctiveaza sist complement pe cal clasica cu generare de comple' de atac imun2:liza osmotica. -t opsonine e'ista recpetori pe suprafata cel fagciatre de unde is impliacrae acestora in fagocitoza opsoninica. apararea celulara un rol f important /cel dendritica . Rol cel dendtritice nu este acelade a elimina gresorul , si acela de alertare a sitemelor efectorii a ,I.Cel dendritice sunt impartiale -nu conteaza modelul genetic de repliacre intra sau e'tracelular ,nu face discriminari intre bacterii gram negative sau pozitive ,cel. dendritice odata stimulate bacterian e'prima activ molecule de adeziune si molecule costimulatoare .Dupa stimularea acestora ele trec prin # procese in care functionalittae lor este diferita ./ In calilate de cel imature ,ele au un potential inalt de capatre +g bacteriene iar potentialul de cativare a limfocitelor este scazut.al # lea stadiu/ cand

devine cel matura potentialul de captare al +g scade dar devin f bune activatoare ale limfocitelor.Duap caz activaezaa limf !h ( limf !h rolul ma3or/ productie de citoBine)De asemnea activeaza limf !c(ele vor distruge +g mecanismul citoto'ic ori stimuleaza limf 7 sa produca +c.) Cazul m1cobacterilor/ replica intatcelular,rezistenete l atacul macrogfagelor dar pt anihilarea caestora intervine un mecnaism dependent de limf ! (hipersensibilitate de tip % 0,% ,de tip intarziat si mediat de celule)

+parare de tip antiparazitar eficienta in caz de apare de tip antiparazitar este de cateva categorii casi enrgica care se soldeaza cu eliminarea completa a parazitului reactie partial eficienta prin care nu se elimina in toattlitate parazitul dar organismul este aparat in cazul unei reinfestari recatie cvasiabsenta -care parazitul persista un timp indelungat in organism raspunsul antiparazitar nu este tocami eficent pt ca parazitii dispun de o variatie antigenica mare si pt caunele +g parazitare sunt inrudite cu +g -ele gazdei. +g-enele parazitare usnt de cateva categorii/ unele care usnt proprii unui tip de parazit altele care sunt comune unor categorii de paraziti inruditi +g care tin de parazitii care trec prin diferite stadii evolutive -fiecrae stadiu evolutiv are un tip aparte de +g. mecanisme de parare umorala/ Ig( si Ig=/ implicari in sist compl,opsoninica acest tip de Ig sunt implicate in procesele de citoto'iciate de aparre dependenta de +c. sulimentar acest tip de parare este cacateriza de productie de IgE..i'ate ep mastocite -:degranularea acestora-: producere de imunovasoactive-:provoaca disconfort:hismtamina,serotonina creeaza conditii iproprii de dezvoltarea a parazitilor . Chemochine proinflamatorii-:care atrag in tesuturi sua la niv organului infestta celule fagociatre/neutrofice ,sist monocit-macrofag, si unele subpopulatii de limf !. Rol imp / I;-%-:(produse de !h) mecanisme de paparre celulara / cel fagocitare -:capabile de fagcitoza,citoto'iciate dep de +c +DCC,fag opsoninica. +duce in plus eozinofilele care de obicei actioneaaza asupra formelor tinere ale parazitilor .Eozinofilele au la dispoztie cateva elme implicate in anihilare/

enzime hidrolitice eliberate de lizozimi modificati -:specii reactive ale o'igenului,f to'ice si un polipeptid cu un potential intens larvicid numit/ proteina bazica ma3ora(7-. In procesele de cativare ale eozinofilelor intervin bazofilele si mastocitele.Care elibereaza factorul chemotactic pt eozinofile / (C..Insusi parazitul elibereaza fara voia lor factori chemotactici pt eozinofile . E sunt activate de o limfochina eliberata de catre limf !h-(,-. (odul in care isi ucid eozinofileel este prin procesul de citoto'icitate celulara dep de +c.+DCC. +lt rol imp revine/limf !. ;imf ! activeaza activadu -si potentialul secretor care inseamna productie de citoBine .CitoBineleproduse pe de o parte actioneaza asupra macrofagelor activandu-le potentialul de celula prezentatoare de +g. I;-"# -:heterodimer ,produs in mare parte de cle prezentatoar ede +g/macrofag,limb,cel dendritice +cest tp de I; activeaza sau inclina balanta catrea producerea de limf !h".+u rol in maturizarea acestora De asemenea in maturaraea limf !citoto'ice ,actioneaza asupra celuleor *A si stimuleazaproductia de I. (ins pecial gamma). Rolul est eprintre altele in afra de aparraea antiparazitar si in cea de tip antiviral si antitumoral. (ecanismul ! -dependent acest tip de mecanism este indreptat impotriva parazitilor sau formelor parazitarre care realmente nu pot fi indepartatre din organism.Incapsularea acestora -:la locul unde este cantonat parazitul se acumuleaza o serie de celule active ,cel fagocitare in mod specila cu formarea unui granulom.(acrogfagele activate local elibereaza o serie de factori prin acre este stimulata alcatuirea unei capsule fibroase ,astefl se produc niste.. fibrotice care pot sa izoleze ouale unor paraziti/schistosoma sua chiar trichinella .

+nomaliile raspunsului imun Raspuns imun amplificat-: 0ipersensibiliatte / % tipuri 0ipersensibilitate de tip"(reactie anafilactica sau de tip reaginic

viteza de aparitie /imediat +g declansator/ alergene si +c de tip IgE (ecanisme de producere/ DEgranularea bazofile,mastocite (anifetsari clinice/ soc anafilactic,astm bronsic,rinite alergice,urticarie . 0ipersensibilitatea de tip II(reactii citoto'ice si citolitice) <. de reactie/ raida (zeci de minute) +g declansator/+c de tip Ig= si Ig( (ecnaisme de producere /Citoto'icitatea mediata de C,.agocitoza opsoninica,+DCC. (anifestrai clinice/ +CCidente dupa transfuzii(+78),7oala hemolitica nou nascut (Rh),,indromul =88D-+,!)RE,+0+I(anemie hemolitica autoimuna) 0ipersensibilitate de tip III(comple'e imune) <iteza de aparitie a rectiei/,emintarziat ($-G ore) +g declansatoare / CI formate din Ig= Ig( si +g solubile (ecansime de producere/ depunere masiva de CI in tesuturi,+ctivare C (anifestari clinice/ 7oala serului,.enomen +rthusO+stm bronsic,-lamanul de fermier 0ipersensiblitate de tip I<(recatii mediate celular de tip tuberculinic) <iteza/ intarziata (%4-H# ore sau mai mult) +g declansatoare/ ;imf ! (ecnaisme de producere / Infiltrate locale din limfocite ,macrofage9secretie de citoBine si de enzime citoto'ice (anifetsrai clinice/ Dermatita de contact, IDR tuberculina,Re3et de grefa,+stm bronsic9

0ipersensibiliatetde tip I /

+lergeni in3ectabili/venin insecte , +lergeni de contact/vopsle,parfumuri,detergenti,late' IgE si receptorii pt acest tip . Ig E total - val mai mare de #%5ng ml."55)I ml 2:recatie alergica . teste de tip E;I,+. Dupa ce s-au dozat aceste I=E toate, crescute se trece la testarea IgE specifice (pt ce tip de +g se formeaza) !est de degranulare al bazofileor car eimi permite sa evaluez cant de histamina eliberata .