1.Termenul de integrare economic. Ideea unei Europe Unite.

Integrarea economic are mai multe definiii (Pelkmans, W. Wallace)

Pelkmans integrarea drept un proces de eliminare gradual a frontierelor de orice tip ntre 2
sau mai multe state independente menit s permit statelor respective s funcione ca o unic
entitate.
Wallace integrarea presupune crearea !i meninerea unor modele intense !i divesificate de
interaciune ntre uniti anterior autonome.
E. Dobrescu pune accent pe cele mai reona"ile definiii#
$ Proces n cadrul creia actorii politici din diferite str%ri naionale sunt convin!i s%!i transf.
loialitatea, speranele !i activitile politice spre un nou centru al crei instituii posed sau pretind
&urisdicia asupra statelor naionale pree'istente ((rnest, ). *aos)
$ Punerea la un loc a mai multor operaii efectuate de aceea!i firm (ingegrarea vertical) sau
de firme diferite ncorporate n aceea!i unitate economic (integrarea oriontal) (Fr. Perou).
$ Procesul prin care pn atunci noiuni doritoare !i capa"ile s%!i conduc intependent
politica intern !i e'tern ncearc s ia mpreun ni!te deciii sau s delege procesul lurii
deciiilor unor organe centrale,
$ Proces prin care actorii politici din mai multe state diferite sunt convin!i s%!i modifice
speranele !i activitile politice ctre un nou centru de putere (!indberg).
Integrarea economic repreint un nalt nivel al sc+im"urilor economici.
Integrarea social proces de unificare la nivelul maselor, a grupurilor specifice, a elitelor.
Integrarea politic o multitudine de fenomene, inclusiv deciii la nivel internaional,
atitudini similare la nivelul statelor mem"re.
I"TE#$%$E% E&'"'(I&)# presupune eliminarea "ncilor economice dintre 2 sau mai
multe state, "ariere care la rndul su pot fi definite ca repre. ,rice tip de o"stacole cere
distorsionea mo"ilitatea factorilor de producie.
('periena european demonstrea c eforturile de eliminare a "arierelor economice nu
elimin automat toate distorsiunile care se manifest la nivelul pieelor unice. -istors. sunt
determinate de diferenele n calitatea infrastructurii, a nivelului de devoltare sau de e'istena
aglomerrilor indurstriale care continu s se manifeste !i dup eliminarea "arierelor economice.
*. +tadiile integrrii economice,
1. -ona de liber sc.imb
.ceasta este o ona n interiorul careia ta'ele vamale si restrictiile cantitative pentru sc+im"uri
(contingente) au fost suprimate .Produsele din ona pot circula li"er si fara restrictii cantitative n
interiorul onei fara sa suporte ta'e vamale la trecerea frontierelor interne ale onei.
-eavanta&ul este ca ntr%o asemenea ona e'ista fenomenul deturnarii traficului de marfuri pentru
ca anumite produse originare din tari terte nu fac dec/t sa tranitee prin tarile onei care practica
sla"e drepturi de vama, pentru a profita de regimul de ta'are la frontiera cel mai favora"il.0
Pentru a evita aceste deturnari de trafic a fost necesara trecerea la stadiul urmator al integrarii#
1niunea vamala.
*. Uniunea /amala
2e vor"este despre uniune vamala c/nd statele n caua au eliminat drepturile vamale si
contingentele nu numai ntre ele, dar au si creat un tarif vamal (sau tarif e'terior) comun si o
politica comerciala comuna.
3ariful vamal comunitar se calculeaa sta"ilind media aritmetica a tarifelor aplicate n teritoriile
vamale pe care le cuprinde 4omunitatea. Primul tarif vamal comun a fost sta"ilit n 0567 si este
reviuit periodic.
Pentru a garanta li"era circulatie a produselor si factorilor de productie (capitaluri, muncitori)
numai trecerea la a treia etapa permite suprimarea o"stacolelor n ceea ce priveste sc+im"urile.
0. Piata comuna
2e vor"este de piata comuna c/nd marfurile, persoanele, capitalurile, serviciile (transporturile,
"ancile, asigurarile, "ursele) circula li"ere pe piata respectiva % se evoca cele 8 li"ertati
fundamentale ale pietei comune). Piata comuna presupune aplicarea de reguli si legislatii comune,
n materie fiscala sau n domeniul concurentei de e'emplu. Presupune de asemenea e'istenta unor
politici sectoriale comune, de e'emplu n materie agricola sau n domeniul transporturilor.
9otiunea de piata comuna a fost recunoscuta n &urisprudenta 4.:.4.(. % deciia 2c+ul din ; mai
0572 prevede ca# notiunea de piata comuna vieaa eliminarea tuturor "arierelor pentru
0
sc+im"urile intra comunitare n vederea fuiunii pietelor nationale ntr%o piata unica reali/nd
conditii c/t se poate de apropiate de cele ale unei verita"ile piete interioare.
1. Uniunea Economica si (onetara
2istem <onetar (uropean (2.<.(.) a fost creat n 05=5 la initiativa presedintelui >aler? @iscard
-A(staing si a cancelarului german *elmut+ 2c+midt.
3ratatul de la <aastric+t prevede instaurarea unei 1.(.<. cu crearea unei monede unice gerata de
o ).4.(., cel mai t/riu la 0 ianuarie 0555. -upa o perioada tranitorie n care moneda unica
circula oarecum n paralel cu monedele statelor mem"re, (uro va nlatura definitiv monedele
nationale n 2BB2.
1.(.<. este constituita astfel nc/t sa asigure avanta&e 1.(.#
% ea permite reducerea riscurilor datorate multiplicitatii devielor si limiteaa dependenta (uropei
fata de dolarC
% tre"uie sa permita eliminarea costurilor legate de gestionarea riscului de sc+im", sa simplifice
gestiunea ntreprinderilor, sa favoriee circulatia li"era a cetatenilor n 1.(. (acestia put/nd utilia
o moneda unica pe ntregul teritoriu al 1.(.)C
% va permite cresterea performantelor economice ale 1.(. gratie unei convergente a politicilor
economice a mem"rilor sai.
2. Uniunea politica 3ultimul grad al integrarii4
Primele patru fae ale integrarii europene privesc n mod esential domeniul economic. 1ltimul
stadiu al integrarii este 1niunea politica, aceasta put/nd lua mai ales forma unei federatii (cu un
guvern federal, cu o 4amera a statelor, cu o 4amera a popoarelor si o 4urte 2uprema dupa modelul
german).
-in 0565 statele mem"re ale 4omunitatilor (uropene au mers mai departe n tentativa lor de a crea
o 1niune politica, pentru ca au dat unui 4omitet preidat de 4+ristian Douc+et misiunea de a
ela"ora un proiect de statut n acest sens. .cest 4omitet a preentat pe 2 noiem"rie 0560 un statut
al 1niunii politice.
-upa toate aceste ncercari, 3ratatul de la <aastric+t (0552) va crea o 1niune (uropeana care este
n acelasi timp o 1.(.<. si o 1niune politica. .ceasta 1niune politica se fundamenteaa astai pe
trei elemente principale#
% cetatenia europeana
% politica e'terna si de securitate comuna (P.(.2.4.)
% &ustitia si afacerile interne (:...I.)
ET%PE!E I"TE#$)$II E&'"'(I&E,
I ETAP En (uropa ,ccidental prima organ. economic interna. cu caracter integriionist a
fost 4(4, 05;0 (4omunitatea (conomic a 4r"unelui !i ,elului) propus de ministrul france
F. 2c+uman. 3ratat semant la Paris de ctre Drana, Italia, @ermania, )elgia, ,landa, Gu'em"urg.
3ratatul a intrat n viguarea n 05;2. Hrile !i propuneau unirea eforturilor pentru scoaterea din
cri a industriei cr"onifere !i siderurgice !i crearea unei piee comune pentru ramuri respective.
En (uropa Fsritean n 0585 a fost nfiinat 4osiliul de .&utor (conomic Feciproc sta"il.
ea s fie o organi. cu caracter guvernamental avnd ca scop contri"uirea la unirea !i coordonarea
eforturilor mem"rilor si n vederea accelerrii progresului economiei !i te+nic ridicarea nivelului
de industrialiare a rilor puin devoltate !i o cre!tere nentrerupt a productivitii muncii.
II ETAP
. nceput prin semnarea la Foma 05=; a 2 trate. 1nul cu privire la comunitatea european a
energiei atomice (4((. I (1F,.3,<) !i al II cu privire la nfiinarea comunitii economice
euruopene (4(() la ele participnd acelea!i 6 ri din cadrul 4(4,.
Prin crearea (1F,.3,< se urmrea unirea eforturilor pt promovarea cercetrilor !tiinifice
comune ndeose"i ceea ce prive!te utiliarea pa!nic a energiei nucleare precum !i constituirea
unei piee comune pt materialele !i ec+ipamentele nucleare. En timp ce 4((. !i 4(4, se refer la
sectoare destul de importante dar limitate, 4(( viea ansam"lul economiei !i politicilor statelor
mem"re.
4(( a intrat n vigoare n 05;7 !i a devenit cea mai repre. grupare pt integrarea economic.
Pt. aceast etap mai e caracteristic semnarea conveniei de la 2tock+olm 056B prin care se
nfiinea .sociaia (uropean a Gi"erului 2c+im" (.(G2).
056B print%un tratat nc+eiat n <ontevideo s%a nfiinat asociaia Gatino%.merican a
comerului li"er (.G.4G).
2
III ETAP- 2%a nceput prin semnarea n 056; a tratatului de fuiune sau unificarea (n
vigoare 056=) prin care a avut loc fuiunea celor J comuniti# 4(4,, 4((., 4(( avnt acelea!i
organe de conducere !i un "uget comun. 9oul ansam"lu integriionist a luat denumirea oficial de
4omunitile (uropene avnd un sistem instituional similar.
IV ETAP- ( marcat de sc+im"rile pe tot continentul european. Ga B0.I.055J prin intrarea
n viguarea tratatului de la <aastric+t s%a conferit noi dimensiuni polititce !i economice acestei
mari comuniti !i n primul rnd prin intenia de a promova o politic e'tern 1nic !i n al II%lea
rnd prin introducerea unei monede unice nainte de anul 2BBB. 4a o reacie la e'tinderea !i
consolidarea economic 1( pe continentul .mericii de 9ord a intrat n vigoare n ianuarie 0558
acordul li"erului sc+im" 9ord%.merican.
0.Tratatul de la Paris. Planul +.uman
In 1521, negocierile desf!uarate intre !ase ri )elgia, Drana, @ermania, Italia, Gu'em"urg
!i ,landa au condus la semnarea Tratatului de la Paris, prin care se infiina Comunitatea
European a Crbunelui i Oelului (4(4,). 4omparativ cu alte organiaii internaionale
e'istente la acel moment, principalul element de noutate il constituia caracterul supranaional al
acestei 4omuniti, repreentat de transferul de competene ctre o instituie (Inalt .utoritateJ)
responsa"il cu luarea de deciii, independent de consensul 2tatelor <em"re (2<).
En 152* statele 4(4, semnea un tratat prin care nfiinea Comunitatea European de
Aprare (CEA). .ceast iniiativ e!uea ca urmare a refuului Parlamentului Dranei de a ratifica
tratatul. .cest e!ec a afectat negativ procesul de integrare european.
En 05;B, planul 2+uman, care plasa industriile productoare de oel a !ase ri europene su"
controlul unei singure autoriti, a fost opera lui <onnet. (l a fost cel care l%a convins pe ministrul
france de e'terne, Fo"ert 2+uman, s preinte aceast idee ca pe o soluie pentru meninerea pcii
ntr%o perioad fragil, !tiut fiind faptul c oelul era una din industriile de care depindea
producerea de armament.
.cesta a fost doar un prim pas care fcea ca proiectul s naintee considera"il pe linia sa
economic. .ceast strategie era ideea lui Paul%*enri 2paak, primul ministru al )elgiei !i "un
prieten cu <onnet. (l era convins c n prima etap, modul cel mai eficient de a ascunde scopul
politic al proiectului era acela de a%l deg+ia su" masca cooperrii economice % o pia comun. (l
a redactat a!a numitul KFaport 2paakL care a dus la semnarea n 05;= a tratatului de la Foma, care
punea "aele 4omunitii (conomice (uropene.
1.&on6erin7a de la (essina
1522, &on6erin7a de la (essina 8 Propunerile statelor )enelu' au fost enunate cu ocaia
Conferinei de la Messina, la mi&locul anului 05;;, de ctre mini!trii de e'terne ai statelor mem"re
ale 4(4,, fiind e'trem de "ine primite. Mn cele ce au urmat, a fost sta"ilit un comitet alctuit din
repreentani guvernamentali su" conducerea ministrului "elgian de e'terne Paul%*enri 2paak, care
urma s ela"oree un raport, invitNnd !i <area )ritanie s ia parte la de"ateri. <area )ritanie s%a
retras Ons On noiem"rie 05;;, pentru c nu credea c planurile sale privind crearea unei one de
li"er sc+im", pe cNt de li"er !i%o dorea aceast ar, puteau fi realiate.
&on6erin7a de la (essina este o relansare in for a Piniativei europeneL a avut loc in anul
1522, in cadrul conferinei de la <essina, la care mini!trii afacerilor e'terne ai 4(4, au cut de
acord asupra infiinrii unei uniuni economice "aat pe o pia comun !i asupra crerii unei
organiaii pentru energia atomic. , comisie de e'peri condus de Paul*enr? 2paak, ministrul
"elgian al afacerilor e'terne, a ela"orat dou proiecte ce au condus la semnarea, in 1529, a celor
J
dou 3ratate de la Foma cel prin care se infiina Comunitatea Economic European (CEE) !i
tratatul Comunitii Europene pentru Energie Atomic (EUATOM).
-up prima e'perien sectorial a 4(4,, 4(( constituie un e'emplu unic de organiaie
supranaional adic o oraniaie creat prin transferul de suveranitate de la 2< la P4omunitateL.
In acest conte't, transferul de suveranitate inseamn o delegare % de la mem"rii fondatori ai
4omunitii ctre anumite instituii comune a puterii de deciie asupra unor aspecte comune,
conform principiilor democraiei !i statului de drept. In acest scop au fost create mecanisme de
deciie !i un cadru instituional comple', capa"ile s asigure repreentarea intereselor guvernelor
2<, a interesului general al 4omunitii, precum !i a intereselor cetenilor europeni.
2. :n6iin7area &omunit7ii Economice Europene
, comisie de e'peri condus de Paul*enr? 2paak, ministrul "elgian al afacerilor e'terne, a
ela"orat dou proiecte ce au condus la semnarea, in 1529, a celor dou 3ratate de la Foma cel
prin care se infiina Comunitatea Economic European (CEE) !i tratatul Comunitii Europene
pentru Energie Atomic (EUATOM).
-e%a lungul anilor, activitile s%au e'tins ctre alte domenii, astfel c 4(( !i%a pierdut
caracterul sectorial. 3ratatul de la <aastric+t a luat act de aceast nou dimensiune, su"liniind c
este nu numai o organiaie economic, ci !i una cu dimensiune politic.
Iniial, 4(4,, 4(( !i (1F.3,<, aveau structuri instituionale proprii, de!i foarte
asemntoare. -up intrarea n vigoare a Tratatului de fu!iune a celor trei Comuniti Europene
(15;9) se constituie un singur 4onsiliu !i o singur 4omisie a 4omunitii (uropene, care
mpreun cu Parlamentul (uropean !i 4urtea de :ustiie a 4( (a cror activitate de la formare via
toate cele trei comuniti) au creat o nou structur instituional 4omunitatea (uropean. En mod
curent, s%a folosit denumirea de 4omunitate (conomic (uropean (4(() !i adesea Pcei 6L. 1n
nou institut al 4omunitii % 4onsiliul (uropean % care reunea !efii de state !i guverne a fost creat
n 1591< iar n 1595 au avut loc primele alegeri n Parlamentul (uropean.
,"iectivul principal al formrii 4(( era crearea treptat a unei pie7e comune, prin
instituirea, n primul rnd, a unei uniuni /amale (anularea "arierelor vamale n calea circulaiei
"unurilor !i crearea unui tarif vamal e'tern comun). En al doilea rnd, piaa comun presupunea !i
li"eraliarea altor sectoare (cum ar fi li"era circulaie a persoanelor, capitalului !i serviciilor) !i
sta"ilirea unor politici comune n domenii strategice (agricultur, comer, transport !i concuren)
ce ar permite o intensificare a activitii economice a statelor mem"re. 4a urmare, n 15;=, 4((
avea de&a nc+eiat uniunea /amal !i avea o pia7 agricol comun.
;. Tratatul de la $oma. 'biecti/e >i modalit7i de atingere a lor
, comisie de e'peri condus de Paul*enr? 2paak, ministrul "elgian al afacerilor e'terne, a
ela"orat dou proiecte ce au condus la semnarea, in 1529, a celor dou 3ratate de la Foma cel
prin care se infiina Comunitatea Economic European (CEE) !i tratatul Comunitii Europene
pentru Energie Atomic (EUATOM).
,"iectivul imediat al Tratatului de la $oma, semnat la 2; martie 1529 !i intrat in vigoare la
0 ianuarie 05;7, era repreentat de crearea unei Ppie7e comuneL !i de a"ordarea progresiv a
politicilor economice ale 2<, ca mi&loace de realiare a unei e'tinderi continue !i ec+ili"rate, a
unei cre!teri accelerate a standardelor de via !i a unor relaii mai stranse intre 2<.
4rearea unei piee comune nu inseamn numai eliminarea tuturor "arierelor e'istente in calea
li"erei circulaii a "unurilor !i sta"ilirea unei ta'e vamale unice (uniunea /amal)C piaa comun
inseamn !i li"eraliarea altor sectoare (cum ar fi li"era circulaie a persoanelor, serviciilor !i
8
capitalului) !i sta"ilirea unor politici comune in domenii strategice (agricultur, comer, transport !i
concuren) pentru crearea unor condiii omogene in vederea cre!terii performanei activitilor
economice.
.stfel, in 15;=, 4(( avea de&a inc+eiat uniunea vamal !i avea o pia agricol comun.
Incepand cu 05;B, gradul de integrare european a crescut progresiv, atat din punct de vedere
geografic prin aderri succesive % cat !i din punctul de vedere al devoltrii de politici !i structuri
instituionale comune. .stfel, pornind de la o comunitate economic cu !ase mem"ri, in momentul
de fa s%a a&uns la o uniune politic a 2; de ri6 (cu negocieri in plin desf!urare pentru
admiterea de noi mem"ri) !i care va avea in curand o nou 4onstituie.
,"iectivul principal al 3ratatului era crearea treptat a unei pie7e comune, prin instituirea, n
primul rnd, a unei uniuni /amale (anularea "arierelor vamale n calea circulaiei "unurilor !i
crearea unui tarif vamal e'tern comun). En al doilea rnd, piaa comun presupunea !i li"eraliarea
altor sectoare (cum ar fi li"era circulaie a persoanelor, capitalului !i serviciilor) !i sta"ilirea unor
politici comune n domenii strategice (agricultur, comer, transport !i concuren) ce ar permite o
intensificare a activitii economice a statelor mem"re. 4a urmare, n 15;=, 4(( avea de&a
nc+eiat uniunea /amal !i avea o pia7 agricol comun.
9. De la uniunea /amala la piata unica.&ele 1 libertati 6undamentale.
I"+TITUI$E% U"IU"II ?%(%!E DE !% PI%@) &'(U") !% PI%@) U"I&)
3ratul de la Foma a prevut c procesul de integrare economic s nceap prin
intensificarea sc+im"urilor comerciale reciproce ceea ce urma s se realiee prin formarea ntre
rile mem"re a unei uniuni vamale.
En cadrul 1> are loc eliminarea discriminrilor e'istente ntre statele mem"re pe piaa
"unurilor precum !i nlturarea ta'elor vamale n comerul reciproc, iar fa de rile terte se
sta"ile!te o politic comercial comun !i un tarif vamal comun.
2e poate spune c prin formularea Wareloc o alocare optim a resurselor precum !i o cre!tere
a "unstrii.
Pia7a &omun repreint o on n care li"era circulaie o "unurilor, serviciilor, capitalului !i
persoanelor e deplin.
QR repreint o 1> care elimin toate restriciile privind li"era circulaie a factorilor de
producie.
$ealiAarea unei pie7e comune presupune,
QR "arierele comerciale te+nice, fiscale sau administrative ntre rile respective tre"uie s fie
nlturate.
QR s fie ela"orate reguli privind li"era circulaie a celer 8 componente ale pieii(Gi"ertati
fundamentale# li"era circulaie a "unurilor, li"era circulaie a serviciilor, li"era circulaie a
persoanelor !i li"era circulaie a capitalului). 1n proces de amortiare a reglimentrii naionale
precum !i sta"ilirea !i aplircarea unor politici comune. .cesta este un pas important pt realiarea
uniunuii economice
QR permanenta adoptare la sc+im"ri
QR nlturarea oricrui control vamal n interiorul onei ceea ce aduce la o integrare complet
a pieelor naionale !i la formarea unei adevrate piee uniceC
QR Piaa 1nic cel mai avanstat proces de integrare pe plan comercialC
!ibera circula7ie a bunurilor.
QR Encepe odat cu formarea uniunii vamale. Pentru efectuarea unei circulaii li"ere era nevoie
att de eliminarea ta'elor vamale ct !i a "arierelor netarifare "ariere te+nice (standard).
;
+T%"D%$DU! DE &%!IT%TE
QR au devenit una din "arierele cela mai importante pt produsele e'portate n rile
devoltate. (le se refer la caracteristica te+nic a produsului, adic calitatea acestuia, asigur.
securitii !i proteciei, snt. consumat., protecia mediului, etc.
!ibera circula7ie a capitalului.
-eose"im cteva forme ale mesc. capitalului#
$ investiii directe (construcii...)
$ plasamente de portofoliu (investiii n +rtii de valoare)
$ depoite "ancare n strintate
!ibera circula7ie a prestrii de ser/icii,
Prestarea de servicii n relaiile dintre ri se realiea n funcie de natura acestora.
$ servicii pure prestate de ctre o ar unei alte ri (comunicai po!tale, telefonice etc.)
$ servicii oferite consumatorilor indiferent de originea acestora pe terit. unui anumit stat.
$ servicii oferite de ctre o societate comercial provenind dintr%o anumit ar ns aflat pe
teritoriul altei ri (comercial. mrfuri, asigurare etc.)
$ servicii prestate de ctre persoane provenind dintr%o ar dar pe teritoriul altei ri.
%?%"T%BE,
$ varietate mare de servicii oferite pe piaa internaional
$ mi!c. internaional a consumatorilor sau a furniorilor de servicii.
!ibera circula7ie a persoanelor.
.>.93.:(#
$ pot cltori n orice ar a 1( ca%n propria ar.
$ pot opta pentru a%!i sta"ili reidena sau pt a munci n orice ar din 1(.
$ n caul cnd se afl n strintate interesele lor sunt aprate de am"asada oricrii ri 1(.
$ orice cetean european are dreptul de a adresa plngere om"udsmanului european dac
acesta consider c nu a fost tratat corespuntor de autorit. naionale sau comunitare.
!ibertatea de mi>care a persoanelor Cn calitate de 6or7 de munc se re6er la,
% li"era mi!care a lucrtorilor.
% o anumit politic a ocuprii forei de munc.
% calificarea profesional.
% protecia sntii !i a securitii la locul de munc.
% protecia social.
% etc.
=.Etinderea integrrii europene. ?alurile de aderare
('tinderea integrrii europene inseamn e'tinderea geografic (sau integrarea pe oriontal)
!i const in aderarea de noi mem"ri la 4((. 2u" acest aspect, procesul de integrare s%a desf!urat
in cinci valuri succesive de aderare, etapele intregrrii geografice fiind indicate mai &os#
$Membri fondatori# 05;= )elgia, Drana, @ermania, Italia, Gu'em"urg !i ,landaC
$Prima e"tindere# 05=J % -anemarca, Irlanda, <area )ritanieC
$A doua e"tindere# 0570 @reciaC
$A treia e"tindere# 0576 Portugalia, 2paniaC
$A patra e"tindere# 0556 .ustria, Dinlanda, 2uediaC
$A cincea e"tindere# 2BB8 4ipru, 4e+ia, (stonia, Getonia, Gituania, <alta, Polonia, 2lovacia,
2lovenia, 1ngaria
I.*. %dancirea integrrii europene
6
Procesul de adancire a intregrrii europene (sau integrarea pe vertical) a demarat in anii A;B
!i are in vedere urmtoarele aspecte#
a) cre!terea progresiv a o"iectivelor comune, pe care 2< decid s le realiee
impreun, prin e'tinderea ariilor politicilor comuneC
") intrirea caracterului supranaional al 4omunitii, prin utiliarea e'tensiv a
sistemului de vot ma&oritar (in locul celui "aat pe unanimitate e'istent la nivelul
4onsiliului), prin care sunt repreentate interesele naionale ale fiecrui 2<,
precum !i prin intrirea rolului Parlamentului (uropean (unde sunt direct
repreentai cetenii europeni).
3ratatul 4(( a fost amendat de cateva ori !i suplimentat prin 3ratatul 1niunii (uropene, pan
la consolidarea sa final intr%o 4onstituie (aflat inc in stadiul de proiect, finaliat in iulie 2BBJ !i
urmand a fi rediscutat in octom"rie 2BBJ)7. In ta"elul de mai &os sunt preentate tratatele prin care
a fost amendat 3ratatul 1(#
Tabelul 1# 3ratatele 1niunii (uropene
%nul Documentul
0576 (ratificat in 057= .ctul 1nic (uropean
0552 (ratificat in 055J) 3ratatul de la <aastric+t
055= (ratificat in 0555) 3ratatul de la .msterdam
2BB0 (ratificat in 2BBJ) 3ratatul de la 9isa
5.Tratatul de la (aastric.t. Tratatul UE
3ratatul privind 1niunea (uropean (numit !i 3ratatul de la <aastric+t) a fost semnat de
4onsiliul (uropean la = fe"ruarie 0552 n localitatea olande <aastric+t, repreent/nd p/n atunci
cea mai profund sc+im"are a tratatelor de la nfiinarea 4omunitii (uropene. .cest tratat a pus
"aele 1niunii (uropene.
-up negocierile din decem"rie 0550 de la <aastric+t tratatul a fost semnat de&a la = fe"ruarie
0552. -in caua unor pro"leme aprute n procesul de ratificare (n -anemarca a fost nevoie de un
al II%lea referendum, n @ermania s%a naintat o e'cepie de neconstituionalitate mpotriva
acordului parlamentar dat tratatului) 3ratatul 1( a intrat n vigoare de%a"ia la 0 noiem"rie 055J.
3ratatul 1( este considerat ca o Knou treapt pe calea nfptuirii unei uniuni tot mai str/nse a
popoarelor (uropeiL.
Pe l/ng o serie de modificri aduse 3ratatului 4( !i a 3ratatului (1F.3,< acest document
este !i actul constitutiv al 1niunii (uropene. .cesta a fost un prim pas pe calea adoptrii unei
4onstituii definitive a 1(, care ulterior va nlocui toate tratatele europene.
1niunea (uropean astfel constituit nu nlocuie!te ns vec+ile 4omuniti (uropene, ci le
reune!te su" un numitor comun, acela al unei noi Kpolitici !i forme de cola"orareL. Empreun cu
celelalte elemente 4omunitile (uropene alctuiesc cei trei piloni ai 1niunii (uropene#
4omunitile (uropene
4ola"orarea n politica e'tern !i de securitate (P(24),
4ooperarea in domeniul :ustiiei !i .facerilor Interne00 (:.I)
T$%T%TU! DE !% (%%+T$I&DT
PFI<1G PIG,9
Dimensiunea comunitar
Politica agricol comun
1niune vamal !i Piaa intern
Politica n domeniul conncurenei , 2u"venii de stat
Politic structural
Politic comercial
=
1niunea (conomic !i <onetar
4etenia european
(ducaie !i 4ultur
4ercetare !i <ediul ncon&urtor
Feele transeuropene
2ntate
Protecia consumatorului
Politic social
Politica comun de imigraie
Politica n domeniul ailului
Protecia frontierelor
.G -,IG(. PIG,9#Politica Etern >i de +ecuritate &omun 3PE+&4
Politica e'tern#
4ooperare
<eninerea pcii
,"servatorii electorali !i 3rupele comune de intervenie
-repturile omului
-emocraie
.sistena acordat statelor tere
Politica de securitate#
Politica european de securitate !i aprare
-earmarea
.spectele economice ale dearmrii
2istemul european de securitate
.G 3F(IG(. PIG,9#&ooperarea in domeniul Busti7iei >i %6acerilor Interne11 3B%I4
3rafic de droguri !i 3rafic de arme
3rafic de carne vie
3erorismul
Infraciuni mpotriva minorilor
4rim organiat
4orupie, corupti"ilitate !i n!elciune
&on7inutul tratatului
Uniunea monetar >i economic
Principalul o"iectiv al tratatului este crearea 1niunii (conomice !i <onetare n trei etape.
4onform tratatului moneda unic european urmea s fie introdus cel mai devreme la 0 ianuarie
055= !i cel mai t/riu la 0 ianuarie 0555. Pentru ca o ar s participe la 1niunea monetar tre"uie
s ndeplineasc anumite criterii economice (criteriile de convergen), prin care tre"uie asigurat
sta"ilitatea moneii unice. 4riteriile de convergen sunt urmtoarele# politica financiar, nivelul
preurilor, al do"/nilor !i al cursului de sc+im". En timp ce criteriul de politic financiar (deficit
"ugetar S JT !i gradul de ndatorare S 6BT din PI)) este un criteriu permanent, celelalte dou au
fost vala"ile numai pentru anul de referin 055=.
,dat cu semnarea tratatului s%a pus n mi!care un automatism, conform cruia rile care
ndeplinesc criteriile de convergen n urma constatrilor fcute de 4onsiliul de <ini!tri pot
participa !i la uniunea monetar. 9umai <area )ritanie !i -anemarca !i%au reervat dreptul de a
decide singure dac vor introduce moneda unic european.
Politica etern >i de securitate comun
7
>ec+ea Politic (uropean de 4ola"orare a fost nlocuit prin 3ratatul de la <aastric+t de
Politica ('tern !i de 2ecuritate 4omun (P(24). 4u toate c P(24 este un pilon al 1(, deciiile
sunt luate n cele din urm de statele mem"re. Pentru cele mai multe din +otr/ri este nevoie de
aceea de un vot n unanimitate.
&et7enia european
9u nlocuie!te cetenia naional, ci o completea. 4etenia european o deine orice
persoan care are cetenia unuia din statele mem"re ale 1(. .ceasta acord printre altele dreptul
de !edere pe ntreg teritoriul 1(, dreptul de vot pasiv !i activ la alegerile locale precum !i dreptul
de a alege deputaii din Parlamentul (uropean, indiferent de domiciliul avut pe teritoriul 1(.
Procesul de democratiAare
, alt noutate a tratatului a fost introducerea procedeului codeciional. En felul acesta
Parlamentul (uropean are n anumite domenii acelea!i drepturi ca !i 4onsiliul de <ini!tri. En afar
de aceasta s%a +otr/t constituirea 4omitetului Fegiunilor, cu rolul de a asigura repreentarea
adecvat a intereselor tuturor regiunilor europene.
&olaborarea Cn domeniul politicii interne >i Euridice
En tratat s%a +otr/t m"untirea cola"orrii n domeniul &uridic !i al afacerilor interne.
Pentru o mai "un coordonare a cola"orrii poliiene!ti a fost nfiinat ,ficiul (uropean de Poliie
(uropol, cu sediul la *aga.
1F. Tratatul de la %msterdam
Tratatul de la %msterdam, semnat la 2 octom"rie 055= !i ratificat la 0 mai 1555. 3ratatul a
repreentat punctul final al lucrrilor 4onferinei Inter%guvernamemtale (4I@) iniiate la 3orino in
055= !i prevut de&a prin 3ratatul de la <aastric+t. 3ratatul de la .msterdam amendea atat
3ratatul 4(, cat !i 3ratatul 1(, iar elementele de noutate aduse sunt#
$instituionaliarea cooperrii sporite, prin care este com"inat nevoia unei continue integrri
(e'istent in unele 2<) cu nevoia respectrii dorinei altor 2< de a nu fi implicate in anumite
politici comune (in domeniul crora vor s i!i pstree suveranitatea naional)C acest sistem poate
fi aplicat in domeniile de activitate ale celor trei piloni, cu urmtoarele condiii#
U s ai" in vedere promovare o"iectivelor 1( !i s fie aplicat ca o ultim variantC
U s nu pun in pericol KacVuis%ul comunitarL sau drepturile, o"ligaiile !i interesele 2<
neparticipanteC
U s se refere la ma&oritatea 2< !i s fie desc+is tuturor celorlate 2<, in orice moment.
.cest principiu al unei (urope Pcu dou viteeL a fost aplicat inc dinaintea do"andirii unui
caracter formal prin 3ratatul de la .msterdam, cu ocaia semnrii# 0) .cordului 2c+engen (in
057;, numai de ctre )elgia, Drana, @ermania, Gu'em"urg !i ,landa), 2) 4artei 2ociale (<area
)ritanie refuand semnarea, in 055J, a anga&amentului de armoniare a politicilofr sociale, ins
fiind incluse reguli cu caracter relativ !i o"ligatorii pentru celelate 2<), J) uniunii economice !i
monetare (la care nu au aderat -anemarca, 2uedia !i <area )ritanie).
$Primul pilon dimensiunea comunitar a 1( a fost intrit su" urmtoarele aspecte#
U crearea de politici comune de ocupare a forei de munc# 2< vor considera promovarea
ocuprii forei de munc drept o c+estiune de interes comun !i i!i vor coordona aciunile in cadrul
4onsiliului acesta din urm ela"orand annual un set P-irecii de ocupare a forei de muncL0J, ce
vor fi urmrite de guvernele 2< in adoptarea politicilor naionale de ocupare a forei de muncC
mai mult, 4onsiliul poate emite recomandri guvernelor naionale prin ma&oritate calificat !i poate
adopta in co%deciie cu Parlamentul msuri de promovare a aciunilor inovatoare in doemniul
ocupriiC
5
U integrarea coninutului Cartei #ociale in 3ratat, odat cu semnarea acesteia de ctre <area
)ritanieC
U e'tinderea procedurii de co%deciie la noi sectoare de activitate (e'cluiunea social,
sntatea pu"lic, lupta impotriva fraudei)C
U e'tinderea listei drepturilor civice ale cetenilor europeniC
U intrirea politicii de mediu, a politicii de sntate !i a politicii de protecie a consumatorului.
$Al doilea pilon# sistemul P(24 a fost intrit cu privire la#
U posi"ilitatea devoltrii de strategii comune pentru aciunile de politic e'tern ale 2<C
U introducerea principiului Pa"inerii constructiveL, prin care se permite unui 2< s se a"in
de la votul in 4onsiliu, fr a "loca o deciie unanimC astfel, respectivul 2< nu este o"ligat s
aplice deciia, dar tre"uie s accepte o"ligativitatea acesteia pentru 1niune !i tre"uie s se a"in
de la orice aciune ce poate veni in conflict cu aciunile 1( "aate pe deciia in cauC
U infiinarea unei Uniti de Planificare i A$erti!are08 responsa"il cu monitoriarea
evoluiilor e'terne !i cu avertiarea referitoare la evenimente !i situaii ce pot afecta securitatea
1(C
U oferirea poiiei de PInalt Fepreentant pentru pro"leme de P(24L 2ecretarului @eneral al
4onsiliului, responsa"il pentru asistarea Pre!edeniei 1niunii in pro"leme referitoare la P(24 !i
pentru spri&in in formularea, pregtirea !i implementarea deciiilor politice de ctre 4onsiliuC
PInaltul FepreentantL poate purta discuii politice cu pri tere, in numele 4onsiliului !i la cererea
Pre!edeneiC
U includerea Pmisiunilor Peters"ergL0; in 3ratatul 1(, cu scopul de a su"linia c la "aa
prioritilor de aciune ale 1( st dorina comun de a apra securitatea european prin aciuni de
a&utor umanitar !i de restaurare a pcii.
$Al treilea pilon# ma&oritatea sectoarelor de activitate acoperite de acest pilon (oferirea de vi
!i de ail, emigrarea, cooperarea vamal, cooperarea &udiciar civil privind li"era circulaie a
persoanelor) au fost transferate primului pilon, transformand astfel procedurile de deciie % de la
metoda inter%guvernamental la metoda comunitar (comunitiare)C ca reultat, al treilea pilon nu
mai este P:ustiie !i .faceri InterneL, ci devine P4ooperarea &udiciar !i poliieneasc in domeniul
criminalitiiL. 3ratatul de la .msterdam, ca !i 3ratatul de la <aastric+t, prevede reviuirea sa
printr%o a doua 4onferin Inter%guvernamental, cu scopul de a realia reformele instituionale
necesare procesului de e'tindere a 1niunii. <ai mult, prin acest 3ratat a fost apro"at un numr de
reforme fr legtur cu procesul de e'tindere. Gucrrile 4I@ au dus la pregtirea te'tului
Tratatului de la "isa, care a fost semnat la 26 fe"ruarie *FF1 !i a intrat in vigoare la 0 fe"ruarie
2BBJ.
11.T$%T%TU! DE !% "I+%
. fost semnat la 26 fe"ruarie *FF1 !i a intrat in vigoare la 0 fe"ruarie 2BBJ. (l modific pe cel
de la <aastric+t tratatele de instituie a comunitii europene precum !i anumite acte cone'e. . fost
semnat de !efii de stat !i de guvern ai 1(.
&ele mai importante modi6icri sunt,
- deciiile se iau prin ma&oritatea calificat
- se introduce pe lng ma&otitatea calificat ma&oritatea du"l (2BBJI2BB8).
- 4ompoiia !i funcionarea organelor europene a fost modificat astefel nct pt o uniune cu
2= 2<. 4omisia (uropeant tre"uie s ai" JJ mem"ri. 9umrul mem"rilor parlamentului
(uropean ar fi dep!it 7BB, iar procesul de luare deciiilor ar fi fost ncetinit.
'biectul tratatului e de a continua prevederile pt a asigura o "un activitate instituional pt
o uniune e'tins nscriindu%se n viiunea unei reforme instituionale ale crei a'e principale sunt#
- componena !i modul de funcionare al instituiei europeneC
- procedura de deciii n cadrul consil. de mini!triC
0B
- consolidarea cooper. dintre instituii.
3ratatul asigur o "a &uridic partenerilor politicii din 2< prin definirea unui statut cere s
permit sta"ilirea unor reguli asupra modalitii de finanare a acestora.
OPIONAL: Principalele aspecte cuprinse in Tratatul de la %isa sunt&
'sc(imbrile instituionale din cadrul procesului de e"tindere& dei) pentru noile #M) numrul
de locuri in PE) numrul $oturilor alocate in cadrul Consiliului i pragurile aplicabile in cadrul
procedurii ma*oritii calificate $or fi determinate prin tratatele de aderare) Tratatul de la %isa
stabilete noi reguli) ce au in $edere o Uniune cu +, de membri-
..re$i!uirea sistemului de cooperare) prin reali!area urmtoarelor modificri&
' numrul minim de #M necesare pentru propunerea unei clau!e intrite de cooperare este /)
ceea ce inseamn c dup a cincea e"tindere nu $a repre!enta ma*oritatea #M-
' inlturarea posibilitii utili!rii dreptului de $eto cu pri$ire la cooperarea strans in
domeniile aflate sub incidena primului i celui de0al treilea pilon i inlocuirea acesteia cu dreptul
#M de a supune problema Consiliului European) care poate decide prin ma*oritate calificat (mai
mult) dac problema aparine unuia din domeniile in care se aplic procedura co0deci!iei) este
necesar acordul PE)-
' introducerea posibilitii de stabilire a unei 1cooperri stranse2 in domeniul PE#C) in
scopul implementrii de aciuni sau po!iii comune (dar e"ceptand c(estiunile cu implicaii
militare sau care in de problema securitii)-
..introducerea unui instrument de pre$enire in cadrul procedurii 0 procedur ce de*a permite
Consiliului European s fac public orice inclcare serioas i persistent a drepturilor
fundamentale de ctre un #M 3 instrument ce d posibilitatea suspendrii unor drepturi ale
statului in cau!-
..de!$oltarea capacitii militare a UE) prin crearea unor structuri politice i militare
permanente i prin incorporarea) in cadrul Uniunii) a atribuiilor de management al cri!ei
corespun!toare Uniunii Europei Occidentale4
..infiinarea 1Euro*ust2 in domeniul cooperrii *udiciare pe probleme de criminalitate-
Euro*ust repre!int o unitate format din magistrai) a cror sarcin este de a contribui la
coordonarea autoritilor naionale responsabile cu procedurile din domeniu-
..e"tinderea spri*inului comunitar in noi sectoare de acti$itate) pentru aciunile #M din
domeniile politicii sociale) a educaiei i formrii profesionale- este $orba despre lupta impotri$a
e"clu!iunii sociale i reforma sistemelor de protecie social4
1*.Principalele categorii de re6orme ale UE.
Principalele re6orme ale Uniunii Europene pot 6i grupate in trei categorii,
1. +tructur
$4onsolidarea diverselor tratate e'istente intr%un singur document# Constituia European-
$1( do"ande!te personalitate &uridicC
$Carta drepturilor fundamentale este incorporat in Constituie.
*. &adru institu7ional
$2ta"ilirea unui Pre!edinte al 4onsiliului (uropean, in scopul de a asigura continuitatea,
vii"ilitatea !i coerena repreentrii 1( atat pe plan intern, cat !i pe plan e'ternC
$Feducerea numrului comisionarilor europeni, in scopul de a permite operaionalitatea
4omisiei intr%o 1niune cu 2; de 2< (sau c+iar mai multe)C
$Introducerea funciei de <inistru de ('terne al 1(C
00
$.cordul asupra unei claue de solidaritate pentru spri&in reciproc in ca de deastre sau
atacuri teroristeC
$ Fecunoa!terea P(urogrupL ca un organism independent, cu dreptul de a i!i allege
pre!edintele (P-l. (uroL) pe o perioad de doi ani.
0. Procesul de deciAie
$1tiliarea sistemului de vot cu ma&oritate calificat ca procedur standard de deciie in
cadrul 4onsiliului !i simplificarea saC
$ .doptarea procedurii co%deciie ca procedur legislativ standard.
2e urmre!te intrarea in vigoare a 4onstituiei in martie 2BB;, ins unele prevederi ale sale
se vor aplica numai incepand cu 2BB5.
10. &aracteristica cadrului institu7ional al UE
&adrul institu7ional >i procesul de deciAie
Principalele instituii ale 1niunii (uropene, cunoscute ca instituii centrale !i implicate in
procesul de deciie, sunt repreentate de Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene !i
Comisia European. Fol consultativ in procesul de deciie au Comitetul Economic i #ocial,
Comitetul egiunilor. Consiliul European are rol de stimulator al discuiilor !i iniativelor
comunitare. .lte instituii cu rol important in funcionarea 1( sunt# Curtea European de 5ustiie
(impreun cu Tribunalul Primei 6nstane), Curtea de Conturi !i Ombudsmanul European. 9u in
ultimul rand, avem instituia financiar repreentat de 7anca European de 6n$estiii care
spri&in implementarea politicilor 1( (alturi de Dondurile 2tructurale !i de programele
comunitare) !i 7anca Central European creat in scopul spri&inirii uniunii economice !i
monetare.
.ceste instituii, create pe parcursul a mai mult de 8B de ani, reflect evoluia in timp a
structurii unionale europene !i trec acum printr%un proces de reform generat de e'tinderea 1niunii
cu ece state in 2BB805 (cea mai mare e'tindere din istoria sa) !i cu alte dou in 2BB=2B
(deocamdat, procesul neoprindu%se aici).
11.Parlamentul European
Parlamentul (uropean a fost infiinat prin 3ratatul de la Foma (05;=) pentru a repreenta
Kpopoarele statelor reunite in cadrul 1niunii (uropeneW20, fiind singura instituie a crei
componen este sta"ilit prin alegeri li"ere, la nivel european !i ale crei !edine !i deli"erri sunt
pu"lice. Iniial, P( a fost organiat ca un ansam"lu deli"erativ, cu funcie consultativ !i constituit
din mem"ri ai parlamentelor naionale. 3ratatele de la <aastric+t !i de la .msterdam au adus
sc+im"ri ma&ore ale rolului P(, acesta devenind un organ cu funcii politice !i cu puteri legislative
!i "ugetare.
Primele alegeri parlamentare au avut loc in 05=5, din acel moment desf!urandu%se sistematic
o dat la fiecare ; ani. <em"rii P( sunt ale!i prin vot universal direct !i prin sistemul repreentrii
proporionale, fiind grupai in funcie de partidele politice pe care le repreint !i nu de
02
naionalitile lor (e'ist ins !i mem"ri independeni). .legerile parlamentare se desf!oar la
nivel de 2<, pe "a de sisteme diferite, astfel#
U la nivel regional # <area )ritanie, Italia !i )elgiaC
U la nivel naional# Drana, 2pania, -anemarcaC
U sistem mi't# @ermania.
In )elgia, @recia !i Gu'em"urg, votul este o"ligatoriu. 9umrul de locuri ce ii revine fiecrui
2< in P( este sta"ilit in funcie de populaia 2< respectiv,pe "aa unui sistem de proporionalitate
ce permite repreentarea convena"il a statelor cu o populaie mai mic22.
Din punct de /edere al organiArii< PE are urmtoarele structuri,
$Preedinte repreint Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial !i in relaiile
internaionale, preidea sesiunile plenare ale Parlamentului !i sedinele interneC
$7irou parlamentar % organul de reglementare responsa"il cu "ugetul Parlamentului, cu
pro"lemele administrative, organiatorice !i de personalC
$Conferina preedinilor organ politic al Parlamentului, constituit din Pre!edintele
Parlamentului !i pre!edinii gruprilor politice, responsa"il cu sta"ilirea ordinii de i a !edinelor
plenare, fi'area calendarului activitilor desf!urate de organismele parlamentare !i sta"ilirea
competenei comisiilor si delegatiilor parlamentare, precum !i a numrul mem"rilor acestoraC
$Comitete organiea activitatea P( pe domenii de activitate !i sunt imprite in comitete
permanente (0=), comitete temporare (6) vei .ne'a 2 % !i comitete parlamentare mi'te ce
menin relaiile cu parlamentele rilor candidateC
$#ecretariat J ;BB de funcionari ce lucrea in serviciul P(.
$olul Parlamentului in cadrul Uniunii Europene are in /edere#
$e'aminarea !i adoptarea legislaiei comunitare, alturi de 4onsiliul 1( (4onsiliul de
<ini!tri), prin procedura de co%deciieC
$apro"area (!i monitoriarea) "ugetului 1(C
$e'ercitarea funciei de control asupra altor instituii 1(, cu posi"ilitatea de a infiina comisii
de anc+etC
$apro"area acordurilor internaionale ma&ore, cum ar fi acordurile privind aderarea de noi 2<
!i acordurile comerciale sau de asociere intre 1( !i alte ri. -e asemenea, P( nume!te
,m"usdmanul (uropean pe o perioad de cinci ani (ec+ivalent mandatului parlamentar),
meninand astfel legtura cu cetenii 1(.
2ediul Parlamentului (uropean este la 2tras"ourg, unde se in !edine in fiecare lun, timp de
o sptman.1nele !edine se in la )ru'elles,iar 2ecretariatul @eneral se afl la Gu'em"urg.
Procedurile de deciie aplica!ile la ni"elul Parlamentului #unt:
$ procedura de co0deci!ie Parlamentul imparte puterea legislativ cu 4onsiliulC
$ procedura de a$i! conform+8 acordul Parlamentului este o"ligatoriu pentru adoptarea unor
anumite acte legislativeC
$ procedura de cooperare Parlamentul poate influena deciiile 4onsiliului prin dreptul de a
aduce amendamente propunerilor acestuia aceast procedur a fost limitat, in urma 3ratatului de
la .msterdam, la cateva situaii ce privesc uniunea economic !i monetarC
$ procedura de consultare Parlamentului ii este cerut o opinie, ce este fundamentat de
unul din comitetele saleC
12.&onsiliul Uniunii Europene 3&onsiliul de (ini>tri4
4onform 3ratatului 1(, 4onsiliul 1niunii (uropene repreint interesele 2tatelor <em"re
(spre deose"ire de Parlament, care repreint interesele populaiei 2<) !i este compus din
repreentani ai guvernelor 2< (motiv pentru care i se spune !i K4onsiliul de <ini!triL), avand atat
0J
putere legislativ cat !i e'ecutiv. 9umrul mem"rilor 4onsiliului este egal cu numrul 2<,
fiecare guvern avand un singur repreentant. 4onsiliul este principala instituie de deciie a 1(.
-in punct de vedere organiatoric, 4onsiliul are in componena sa mai multe consilii
specifice, grupate pe sectoare de activitate. -e asemenea, 4onsiliul mai are un secretariat
permanent (P2ecretariatul @eneral al 4onsiliului 1(L), care pregte!te !i asigur "una desf!urare
a lucrrilor acestuia la toate nivelurile (!i al crui 2ecretar @eneral are un mandat de cinci ani),
precum !i un P4omitet al Fepreentanilor PermaneniL 4,F(P(F28. In urma 3ratatului de la
.msterdam, 2ecretarul @eneral are !i rolul de KInalt Fepreentant al Politicii 4omune de
2ecuritate !i .prareL.
Pre!edinia 4onsiliului este deinut, prin rotaie, de fiecare 2< (sc+im"area acesteia avand
loc o dat la !ase luni). ,rdinea rotaiei pre!ediniei a fost sta"ilit pan in anul 2BB6, dup cum
urmea#
$2BBJ # @recia !i Italia
$2BB8# Irlanda !i ,landa
$2BB;# Gu'em"urg !i <area )ritanie
$2BB6# .ustria !i Dinlanda.
-ac principalul avanta& (!i motiv) al unei pre!ediniei prin rotaie este intrirea imaginii !i
accentuarea importanei rolului 1niunii in 2<, deavanta&ul creat de acest sistem este repreentat
de discontinuitatea programelor !i iniiativelor 4onsiliului cu atat mai evident dup aderarea
celor ece noi 2< in 2BB8, cand fiecrei ri ii va veni randul la Pre!edinie o dat la 02 ani.
Folul 4onsiliul (uropean const in faptul c are principala responsa"ilitate pentru pilonii 2 !i
J ai 1(, adic pentru cooperarea interguvernamental in domeniile politicii e'terne !i de securitate
comune !i al &ustiiei !i afacerilor interne. .lturi de acestea, 4onsiliul imparte responsa"ilitatea cu
Parlamentul in cadrul primului pilon (dimensiunea comunitar), acoperind astfel domeniile pieei
unice !i ma&oritatea politicilor comune, !i asigurand li"era circulaie a "unurilor, persoanelor,
serviciilor !i capitalului. Procedura de vot in cadrul 4onsiliului este cea a unanimitii, alturi de
procedura ma&oritii calificate.
4onsiliul este implicat in procedura de co%deciie, alturi de P(, aviea anumite deciii ale
4omisiei (uropene !i poate amenda altele.
3ratatul de la 9isa a modificat modul de funcionare a 4onsiliului prin e'tinderea procedurii
de vot a ma&oritii calificate la alte domenii de deciie (cum ar fi cel al politicii comerciale
comune).
$e6orma institu7ional propus de Constituia european are in vedere#
$inlocuirea pre!ediniei prin rotaie cu alegerea unui pre!edinte pe o perioad de cinci ani
(eventual prin dou mandate de 2,; ani)C
$pre!edenia consiliilor specifice (cu e'cepia celui pentru afaceri e'terne) va fi acordat
2<, prin rotaie, pe o perioad de un an.
$numirea <inistrului european al .facerilor ('terne.
1;. &omisia European
4omisia (uropean repreint interesele 1niunii (uropene (spre deose"ire de Parlament !i de
4onsiliu) !i este organul e'ecutiv al 1(. Principalele competene ale 4omisiei sunt#
U de control# supraveg+ea respectarea 3ratatului 1( !i implementarea legislaiei comunitareC
U de iniiati$# are monopolul iniiativei in c+estiuni de competen comunitar (politici
comunitare)C
U de e"ecuie# &oac rolul unui guvern la nivel comunitar, avand responsa"ilitatea
implementrii !i coordonrii politicilor, precum !i a gestionrii Dondurilor 2tructurale !i a
"ugetului anual al 1niuniiC
08
U de repre!entare# prime!te scrisorile de acreditare ale am"asadorilor rilor din afara spaiului
comunitar in 1( !i are -elegaii cu rang de am"asade % in statele candidate sau in alte state din
afara 1niunii, precum !i "irouri de repreentare in 2<.
4omisia (uropean este constituit 2B de comisari2; (2 comisari pentru fiecare din cele ; 2<
mari !i cate unul pentru cele 0B 2< mici), cu un mandat de ; ani, repreentand interesele 1( !i nu
al 2< din care provin !i ale!i dup cum urmea#
$4onsiliul nominaliea un candidat la pre!edinia 4omisieiC
$Parlamentul (uropean apro" nominaliareaC
$4onsiliul alctuie!te o list cu candidai pentru funcia de comisari, de comun acord cu
pre!edintele desemnatC
$lista este supus apro"rii P(C
$odat lista apro"at, comisarii sunt numii de ctre 4onsiliu.
-e asemenea, ace!tia includ un pre!edinte !i doi vice%pre!edini.
2ediul 4omisiei este la )ru'elles, iar activitatea comisarilor se desf!oar la )ru'elles !i la
Gu'em"urg, fiind susinut de un aparat "irocratic format din 28 BBB de funcionari !i
organiat in direcii generale, direcii, servicii specialiate !i uniti.
$e6orma institu7ional propus de Con#titu$ia european are in /edere,
$sc+im"area componenei 4omisiei incepand cu anul 2BB5, dup cum urmea#
pre!edinte, ministru de afaceri e'terneIvice%pre!edinte !i 0J comisari ale!i pe "aa unui
sistem de rotaie intre 2< (pan in 2BB5, fiecare 2< va fi repreentat de un comisar)C
$crearea, in cadrul 4omisiei, a funciei de ministru al afacerilor e'terne.
19. &urtea European de Busti7ie 4(: a fost nfiinat n 05;2 !i are rolul de a
asigura uniformitatea interpretrii !i aplicrii drepturilor comunitar !i are competena de a soluiona
litigii ce implic 2< insituii comunitare precum !i companii sau persoane fiice din spaiul 1(.
4(: are sediul la Gu'em"urg !i este compus din 2= de &udectori !i 7 avocai generali cu
mandat de 6 ani.
Encepnd cu anul 0575 4(: este asistat n activitatea sa de ctre Tribunalul Primei Instan7e,
compus la fel din 2= de &udectori care au rolul de a soluiona divergenele dintre comisia
european !i persoanele fiice sau &uridice, precum !i pe cele dintre instituiile comunitare !i
funcionarii si. -in 2BB8 a fost nfiinat tri"unalul funcionarilor pu"lici ai 1( cu scopul de a
soluiona pro"lemele acestor funcionari.
3ratatul de la 9isa a adus o reform ma&or in cadrul 4(:, cele mai importante aspecte#
$fle'i"ilitate crescut in privina adoptrii statutului 4(:, care poate fi acum amendat de
4onsiliu pe "a de unanimitate !i la cererea 4urii ins!i sau a 4omisieiC
$apro"area regulilor de procedur ale 4urii de ctre 4onsiliu se face acum prin ma&orit. calif.C
$prin deciia unanim a 4onsiliului !i in urma ratificrii parlamentelor naionale, soluionarea
disputelor referitoare la drepturile de proprietate industrial intr su" &urisdiciea 4(:C
1=.&urtea European de &onturi
Infiinat in 05==, 4urtea (uropean de 4onturi (4(4) a do"andit statutul de institiie a 1(
numai in 055J (prin intrarea in vigoare a 3ratatului de la .msterdam) !i repreinta Kcon!tiina
financiarL a 1niunii. Folul su este de a controla aspectele financiare ale 1(, mai e'act legalitatea
operaiunilor "ugetului comunitar !i corespondena acestuia cu programul anual de gestionare a sa.
4urtea desf!oar acest tip de control anual !i ela"orea un raport pe care il inaintea
Parlamentului (uropean (!i care serve!te la descrcarea "ugetar a 4omisiei). 4urtea de 4onturi
0;
este independent in raport cu celelalte instituii comunitare !i are deplin li"ertate in privina
organirii !i planificrii activitii sale de audit !i de raportare.
4urtea este constituit din 0; mem"ri (independeni !i cu e'perien in auditul finanelor
pu"lice), provenind din cele 0; 2<, cu un mandat de !ase aniC la randul lor, mem"rii 4urii i!i aleg
un Pre!edinte, cu un mandat de trei ani. <em"rii 4urii sunt asistai in activitatea lor de ;;B de
profesioni!ti in domeniu, dintre care 2;B sunt auditori.
4urtea de 4onturi nu poate acorda sanciuni in caul descoperirii de nereguli, ci doar
informea organismele comunitare competente.
15.&onsiliul European.Puncte de reper cu &onsiliul de (ini>tri
&onsiliul European a fost nfiinan n 05==, ns a do"ndit statut de instituie a"ia n anul
055J !i repreenta con!tiina financiar a 1. 4urtea european de conturi are funcia de controla
aspectele financiare ale 1( mai e'act de calitatea operaiunilor "ugetului comunitar !i
corespondena acestuia cu programul su anual de gestiune. 4urtea desf!oar acest tip de control
anual !i ela"orea un raport pe care l naintea parlamentului european P(. (ste o instituie
independent n raportu cu alte instituii comunitare !i are deplin li"ertate n privina organirii !i
planificrii activitii sale de audit !i de raportare. 4urtea de contruri nu poate acorda sanciuni n
caul depistrii unor nereguli !i doar informea organele comunitare competente.
.re un rol esenial in trasarea prioritilor !i definirea orientrilor politice generale ale 1(. (l a
do"ndit rolul unui forum de discuii n care pre!edeniile succesive ale consiliului ncearc s
coordonee o"iectivele !i prioritile fiecrului mandat.
4onsiliul (uropean 91 este instituie comunitar, cum este, 4onsiliul de <inistri, nici organ
comunitar cu activitate permanent sau deli"erativ,cum sunt 4,F(P(F,4omitetul Fegiunilor,
etc.
4onsiliul (uropean 91 deine putere pu"lic la nivelul 1(. Influena sa se manifest cu
pregnan la nivel informal, deoarece !efii de stat !i de guverne sunt cei care sta"ilesc liniile
directoare n politica 1niunii, urm/nd ca instituiile comunitare, n frunte cu 4onsiliul !i 4omisia,
s pun in aplicare, prin acte comunitare, +otr/rile luate.
Consiliul European este constituit din efii de stat sau de gu$ern ai #M) iar lucrrile sale sunt
g!duite de #M care deine Preedenia Consiliului Uniunii Europene4
*F.(ediatorul European.
,m"udsmanul (uropean (sau <ediatorul (uropean) este ec+ivalentul unui .vocat al
Poporului la nivel comunitar, !i este numit de Parlament pe o durat de cinci ani. Instituia
,m"udsmanului e'ist din 0552 iar rolul su este de a primi reclamaii referitoare la acte de
administrare deficient2= in activitatea instituiilor sau organismelor comunitare, din partea
cetenilor europeni sau a oricrei persoane fiice sau &uridice cu sediul in unul din 2<.
,m"udsmanul soluionea o astfel de reclamaie prin efectuarea de investigaii, informarea
instituiei in cau, cutarea unei soluii amia"ile !i emiterea de recomandri ctre instituia
respectiv la care aceasta tre"uie s rspund printr%un raport detaliat, in termen de trei luni.
,m"udsmanul (uropean trimite un raport de activitate Parlamentului, la sfar!itul fiecrui an.
*1.&omitetul Economic >i +ocial
4omitetul (conomic !i 2ocial (4(2) este un organ consultativ, infiinat prin 3ratatul de la
Foma (05;=), care reflect implicarea societii civile in viaa politic !i care repreint cele mai
importante grupuri de interese din domeniile economic !i social. 4(2 este constituit din 222 de
mem"ri % de la repreentani ai sindicatelor, la consumatori !i ecologi!ti.
$olul &E+ este,
06
U de a oferi consultan Parlamentului, 4onsiliului !i 4omisiei in procesul de luare a
deciieiC
U de a asigura o mai mare implicare a societii civile in iniiativa european !i de a
promova dialogul socialC
U de a intri rolul organiaiilor !i asociaiilor societii civile in rile ne% mem"re ale 1(.
Prin componena !i domeniile sale de activitate, 4(2 acionea ca un forum european de
reflecie pentru organiaiile !i asociaiile societii civile, constituind, in acela!i timp, o punte de
legtur intre acestea !i 1(.
-omeniile in care este consultat 4(2 sunt repreentate de# piaa intern, educaie, protecia
consumatorului, mediu, devoltare regional !i afaceri sociale ultima pe pro"leme specifice,
precum politica de ocupare a forei de munc, sntatea pu"lic, egalitatea de !anse, etc. -e
asemenea, 4(2 poate emite opinii !i din proprie iniiativ.
3ratatul de la 9isa nu a sc+im"at numrul !i distri"uia locurilor 2< in cadrul 4(2, dar a
clarificat criteriile de eligi"ilitate pentru calitatea de mem"ru.
**.&omitetul $egiunilor 3&$4 G 4ea mai nou instituie comunitar infiinat n
0552 ca rspuns la cererea organiaiilor locale !i regionale de a fi repreentat n cadrul 1(.
(ste un organ consultativ, opinia cruia snt cerute !i luate n consideraie n domenii ce
intersectea interesele locale !i regionale, cum ar fi# educaia, pro"lemele de tineret, cultura,
sntatea, coeiunea economic !i social. Folul su a fost e'tins odat cu intrarea in vigoare a
3ratatului de la .msterdam, printre ariile sale de e'perti numrandu%se acum !i pro"lemele de
mediu, Dondul 2ocial, formarea profesional, cooperarea transfrontalier !i transportul. Poate
emite opinii !i n propria iniiativ !i este constituit din J88 de mem"ri.
%cti/itatea comitetului regiunilor re6lect 0 principii de baA ale acti/it7ii UE,
0. principiul subsidiaritii# 1( nu tre"uie s i!i asume sarcini ce se potrivesc mai "ine
administraiilor naionale, locale sau regionaleC
2. principiul pro"imitii# toate nivelurile de guvernare tre"uie s ai" drept scop apropierea
de ceteni, printr%o organiare corespuntoare a activitii lorC
J. principiul parteneriatului# cola"orarea !i implicarea in procesul de deciie a autoritilor de
la nivel european, naional, regional !i local, in vederea realirii unei guvernri europene solide.
*0.Hanca European de In/esti7ii
Instituie financiar a 1(, infiinat in "aa 3ratatului de la Foma, )anca (uropean de
Investiii ()(I) finanea proiecte ce duc la realiarea o"iectivelor 1niunii in (uropa !i in toat
lumea.
0=
)(I este un organism cu personalitate &uridic !i independen financiar !i are sediul la
Gu'em"urg.
.cionarii )(I sunt 2< ale 1niunii, "anca fiind administrat de un 4onsiliu al @uvernatorilor,
alctuit din 0; mini!tri de finane (numr ec+ivalent celui al 2<). Fesponsa"ilitile 4onsiliului
constau in# sta"ilirea politicilor de creditare, apro"area "ilanului !i raportului anual, autoriarea
operaiunilor de finanare din afara 1niunii !i luarea de deciii cu privire la ma&orrile de capital.
-e asemenea, 4onsiliul @uvernatorilor nume!te mem"rii 4onsiliului -irectorilor, ai
4omitetului de <anagement !i ai 4omitetului de .udit.
.ctivitatea )(I se desf!oar pe "aa unui document strategic, numit KPlanul ,peraional
4orporativL !i apro"at de 4onsiliul -irectorilor, document care define!te politica "ncii pe termen
mediu !i sta"ile!te prioritile operaionale prin prisma o"iectivelor sta"ilite de 4onsiliul
@uvernatorilor, fiind in acela!i timp un instrument de evaluare ulterioar (e'%post) a
activitilor "ncii. -ocumentul acoper o perioad de trei ani, ultimul fiind adoptat in decem"rie
2BB0 !i acoperind perioada 2BB2%2BB8, ale crei prioriti operaionale sunt#
$ spri&inirea devoltrii regionale !i a coeiunii economice !i sociale pe teritoriul 1niuniiC
$ implementarea iniiativei KInovarea 2BBBLC
$ protecia mediului !i im"untirea calitii vieiiC
$ pregtirea rilor in curs de aderare pentru integrarea in 1(C
$ intrirea a&utorului comunitar de devoltare !i a politicii de cooperare in rile partenere.
*1.Hanca &entral European
)anca 4entral (uropean ()4() cu sediul la Drankfurt % a fost infiinat in 0557 !i este
responsa"il pentru politica monetar a 1(. Principalul o"iectiv al )4( este asigurarea sta"ilitii
preurilor, astfel incit s se pstree valoarea monedei unice ((uro) !i economia european s nu fie
afectat de procesele inflaioniste. In plus, politica monetar are !i rolul de a spri&ini alte o"iective
politice sta"ilite la nivel comunitar.
)4( este administrat de un pre!edinte !i un consiliu e'ecutiv, care menin o cooperare
strans cu "ncile centrale naionale ale 2< ce au aderat la ona (uro alctuind astfel 2istemul
(uropean de )nci 4entrale (2()4), sau Eurosistemul.
'biecti/ele acestui sistem sunt,
$ definirea !i implementarea politicii monetare a onei euroC
$ derularea operaiunilor e'terneC
$ pstrarea !i administrarea reervelor 2tatelor <em"reC
$ promovarea unui sistem eficient de pli.
)anca 4entral (uropean a inlocuit Institutul <onetar (uropean
*2. "ecesitatea politicilor comunitare.
9ecesitate e ca s creee o politic eficient n orice domeniu din Politicile 4omunitare.
07
.gricola# Primul, a fost nevoia unei KfluidiriL a comerului european cu produse agricole, !i
mai ales dorina rilor e'portatoare de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor.
Doamea dup cel de%al doilea rno"oi mondial
%%4re!terea productivitii agricole prin promovarea progresului te+nic, prin asigurarea
devoltrii raionale a produciei agricole, !i prin utiliarea optim a factorilor de producie, in
special a forei de munc
%%.sigurarea unui nivel de trai ec+ita"il pentru populaia agricol, in special prin cre!terea
veniturilor individuale ale lucrtorilor agricoli
%%2ta"iliarea pieelor
%%.sigurarea siguranei aproviionrilor
%%.sigurarea unor preuri reona"ile pentru consumatori
Politicii Fegionale# care s ai" n vedere ec+ili"rarea repartiiei demografice !i localiarea
polilor de devoltare, ca !i susinerea eforturilor regiunilor cel mai sla" devoltat pentru a le
a&unge din urm pe celelalte, nu a scpat atenia legiuitorului comunitar de%a lungul celor peste
patru decenii de e'isten a 1(.
%%msuri veterinare (viand sntatea !i condiiile de cre!tere ale animalelor) !i fito%sanitare
%%msuri generale de informare !i evaluare.
%%investiii in e'ploataiile agricole !i in activiti de prelucrareIcomercialiare a produselor
agricole
%%intinerirea populaiei agricole
%%activiti de formare profesional
%%stimularea devoltrii activitilor neagricole
Politicii de devoltare rural, definite in Fegulamentul 4onsiliului nr. 02;=I0= mai 0555
referitor la spri&inul pentru devoltare rural, sunt#
%%.meliorarea e'ploataiilor agricole
%%@arantarea siguranei !i calitii produselor agricole
%%.sigurarea unor niveluri sta"ile !i ec+ita"ile ale veniturilor fermierilor
%%Protecia mediului
%%-evoltarea de activiti complementare !i alternative generatoare de locuri de munc,
9ecesitatea unei politici comune in domeniul concurentei in 1niunea (uropeana are la "aa o
serie de factori si circumstante, printre care promovarea unei functionari corespunatoare a pietei
interne. Pe de alta parte, e'istenta sa poate fi &ustificata partial de conflictele potentiale dintre
&urisdictiile nationale
*;.&onceptul P%&. Politica agricol Cn tratatul de la $oma
05
Pro"lema fundamental a oricrei societi att la nivel mondial ct !i la nivel naional a fost !i
rmne garantarea securitii alimenare cu scopul de a asigura populaia cu +ran, cele 6 state au
convenit pentru crearea unei piee comune pentru produsele agricole cu condiia promovrii unei
politici agricole comune cu scopul garantrii aproviionrii alimentare necesare. .plicare unei
politici agricole comune s%a prevut nc din primele etape ale construciei europene. .gricultorii
repreentau la momentul semnrii tratatului de la Foma apro'imativ 2;T din populaia activ.
4onform tratatului de la Foma o"iectivele P.4 se grupea n J categorii#
%'biecti/e economice promovarea progresului te+nico%!tiinific, alocarea raional a
resurselor precum !i cre!terea produciei.
% 'biecti/ social% sta"ilirea unui nivel de via ec+ita"il pentru agricultori !i ntreaga
populaie precum !i asigurarea unor preuri reona"ile pentru consumatori
% 'biecti/ politic garantarea securitii alimentare !i securitii aproviionrii.
3ratatul de la Fomasta"ile!te c# Ppiaa comun se va e'tinde !i asupra sectorului agricol !i
comerului cu produse agricoleL !i c Poperarea !i devoltarea pieei comune pentru produsele
agricole vor fi insoite de crearea unei politici agricole comuneL,
4onform tratatului de la Foma P.4 se "aea pe urmtoarele principii#
0. 4el al promovrii pieii unice n domeniul agricol
2. Dormarea unui sistem protecionist, menit s aduc avanta&e productorilor agricoli
comunitari n faa produselor importate.
J. , susinere financiar comun de ctre toate statele mem"re a costurilor implicate.
3ratatul fi'ea obiecti/ele politicii agricole comune#
%%4re!terea productivitii agricole prin promovarea progresului te+nic, prin asigurarea
devoltrii raionale a produciei agricole, !i prin utiliarea optim a factorilor de producie, in
special a forei de munc
%%.sigurarea unui nivel de trai ec+ita"il pentru populaia agricol, in special prin cre!terea
veniturilor individuale ale lucrtorilor agricoli
%%2ta"iliarea pieelor
%%.sigurarea siguranei aproviionrilor
%%.sigurarea unor preuri reona"ile pentru consumatori
Ga fel sta"ile!te trei principii care s guvernee P.4#
%%Principiul pieei unice# in interiorul 1niunii (uropene, produsele agricole circul fr
restricii
%%Principiul preferinei comunitare# este favoriat consumul produselor originare din 1niunea
(uropean, prin impunerea de preuri mai mari la produsele din import fa de producia intern
%%Principiul solidaritii financiare# msurile comune sunt finanate dintr%un "uget comun
Pentru realiarea o"iectivelor P.4 definite in 3ratatul de la Foma !i in spiritul principiilor
sta"ilite la 2tresa, s%a construit un sistem comple de reguli >i mecanisme care reglementeaA
produc7ia< comer7ul >i prelucrarea produselor agricole< grupate sintetic sub denumirea de
or%ania$ii comune de pia$4
*9.Principalele Perioade ale P%&
2B
Istoricul P.4 incepe in 1529, odat cu semnarea 3ratatului de la Foma privind crearea
En 152=, mini!trii agriculturii din cele !ase state semnatare ale 3ratatului s%au intalnit la
2tresa (Italia) pentru a se pune de acord asupra modului de transpunere in practic a politicii
agricole.
Propunerile 4omisiei au fost acceptate de 4onsiliu in 0560, iar detaliile au fost negociate in
anul urmtor, incat P.4 a intrat in vigoare din 15;*. (fectiv, P.4 a inceput s funcionee din
15;1, cand s%au fcut primii pa!i spre uniformiarea preurilor.
En 15;=, acela!i 2icco <ans+olt a iniiat o prim tentativ de reform. Ideea lui a fost s
provoace o restructurare a e'ploataiilor agricole in sensul cre!terii dimensiunilor lor prin comasri.
P.4 !i%a pstrat a!adar caracteristicile !i in perioada anilor =B. .nii 7B au adus ins unele
sc+im"ri, cea mai important fiind introducerea cotelor de producie, care limitau dreptul
productorilor la veniturile garantate funcie de un nivel ma'im al produciei.
<omentul care a determinat o sc+im"are radical in ar+itectura P.4 a fost anul 155*, cand
4onsiliul a apro"at un pac+et de msuri de reform propuse de comisarul pentru agricultur, Fa?
<ac2+arr?.
(fectele reformei <c2+arr? au fost incura&atoare, incat o alta a urmat in 1555, pe "aa
propunerilor de reform ale 4omisiei din documentul Agenda +999. Xa"lonul urmat a fost in linii
mari acela!i# reducerea preului la cereale, lapte !i produse lactate, vit !i carne de vit, in parallel
cu cre!terea plilor compensatorii.
Principalele momente in evoluia P.4
U 05;=# 3ratatul la Foma (articolele J7%86, respectiv J2%J7 in forma consolidat a
3ratatului)
U 05;7# 4onferina de la 2tresa intre mini!trii agriculturii din cele !ase ri mem"re ale
4omunitii (conomice (uropene (4(() pune "aele P.4
U 0562# primele msuri de politic agricol comun# sistemul de preuri, intervenia pe pia,
prelevri !i cote la import, su"venii la e'port
U Perioada anilor A=B# politica orientat preponderent spre susinerea veniturilor, 4(( devine
e'portator net de produse agricole, apar surplusuri de producie in special la cereale, lapte,
carne de vit, c+eltuielile agricole cresc la cca. 2IJ din "ugetul comun
U Perioada anilor A7B# msuri mai restrictive# introducerea sistemului de cote, sta"iliarea
c+eltuielilor agricole, scderea preurilor garantate, introducerea sc+emei de Ping+eareL a
terenurilor (set%aside) !i a programelor de e'tensificare a produciei agricole. Ins
pro"lemele vec+i (supraproducia, c+eltuielile "ugetare) persist !i apar unele noi# dispute
comerciale, efecte duntoare asupra mediului datorit caracterului intensiv al produciei
U 0552# reforma <ac2+arr?# reducerea preurilor garantate in paralel cu introducerea de pli
compensatorii, permanentiarea sc+emei de Ping+eareL a terenurilor (set0aside),
introducerea primelor msuri de prote&are a mediului !i pensionare anticipat a fermierilor
U 0576%0558# negocieri in cadrul @.33 (runda 1rugua?)# tarificarea "arierelor non%tarifare,
reducerea proteciei tarifare, reducerea su"veniilor la e'port, introducerea accesului minim
garantat pentru produsele agricole in proporie de ;T din cererea intern.
U Perioada anilor A5B# lips de competitivitate pe pieele internaionale determinat de
preurile mari, proceduri administrative complicate, c+eltuielile agricole in continuare ridicate
U 0555# 4onsiliul (uropean de la )erlin i!i insu!e!te documentul strategic .genda 2BBB.
9oi msuri de reform# reducerea mai accentuat a preurilor de intervenie, cre!terea plilor
directeC importan sporit acordat politicii de devoltare rural, care devine pilonul al doilea al
P.4
U Iulie 2BB2# 4omisia analiea stadiul P.4 !i propune noi direcii de reform (mid%term
revieY)
20
U Ianuarie 2BBJ# 4omisia propune un pac+et de noi msuri de reform
U Iunie 2BBJ# 4onsiliul a&unge la un compromis privind noua reform a P.4
U 2BB;%2BB=# 9oua reform a P.4 va intra in vigoare
I.*. +itua7ia actual
Politica agricol comun este construit in &urul a doi piloni. Primul, cel al organiAa7iilor
comune de pia7, cuprinde msurile comune de reglementare a funcionrii pieelor integrate ale
produselor agricole. .l doilea, cel al deA/oltrii rurale, cuprinde msuri structurale, care intesc
devoltarea armonioas a onelor rurale, su" cateva aspecte# social, al diversitii activitilor, al
calitii produselor, al prote&rii mediului.
*=. 'rganiAarea comun a pie7ii. 'rientarea produc7iei comunitare prin
intermediul pre7urilor
'rganiAa7ii comune de pia7
Pentru realiarea o"iectivelor P.4 definite in 3ratatul de la Foma !i in spiritul principiilor
sta"ilite la 2tresa, s%a construit un sistem comple de reguli >i mecanisme care reglementeaA
produc7ia< comer7ul >i prelucrarea produselor agricole< grupate sintetic sub denumirea de
or%ania$ii comune de pia$4 3reptat, organiaiile comune de pia le%au inlocuit pe cele naionale
pentru produseleIsectoarele care cad su" incidena P.4. In preent, circa 5BT din produsele
agricole din 1niunea (uropean fac parte dintr%o organiaie comun de pia, !i anume# cereale,
carne de porc, ou !i carne de pasre, fructe !i legume proaspete !i procesate, "anane, vin, lapte !i
produse lactate, carne de vit !i viel, ore, uleiuri !i grsimi (inclusiv ulei de msline !i plante
oleaginoase), a+r, flori !i plante decorative, fura&e uscate, tutun, in !i canep, +amei, semine,
carne de oaie, carne de capr, precum !i alte produse crora li se aplic numai anumite reglemntri.
Pentru implementarea msurilor comune de reglementare a pieelor, 4omunitatea are la
dispoiie urmtoarele instrumente# preurile, intervenia pe pia, a&utoarele financiare, cotele de
producie, protecia vamal comun.
%. Pre7urile
<ecanismul general de funcionare a pieelor produselor agricole in 1niunea (uropean este
"aat pe un sistem comple' de reglementare a preurilor de comercialiare a produselor. .stfel,
anual se sta"ilesc de ctre 4onsiliu trei niveluri de pre pentru produsele de su" incidena P.4#
preul indicativ, preul de intervenie, !i preul prag.
Pre7ul indicati/ este preul la care 4onsiliul recomand comercialiarea produselor agricole
pe Piaa Intern. 9ivelul su este considerat cel potrivit pentru a asigura un standard Preona"ilL al
veniturilor productorilor agricoli. In acest spirit, iniial, preurile indicative au fost fi'ate la
niveluri foarte ridicate, in special pentru cereale. (le au mai fost diminuate dup refomele din 0552
!i 0555, dar rman in continuare, in medie, mai ridicate decat preurile internaionale.
Pre7ul de inter/en7ie este preul minim garantat care poate fi o"inut pentru producia
comercialiat pe piaa intern. .tunci cand preurile unor produse (in special la cereale, produse
lactate, carne de vit, de porc, a+r, ore), ating nivelul minim (cand oferta este in e'ces fa de
cerere), 4omunitatea intervine prin ac+iiia !i stocarea produsului respectiv, nepermiand scderea
preului de pia su" preul de intervenie !i asigurand fermierilor garania unor venituri minime.
Iniial, in stadiul de inceput al P.4, nivelul preului de intervenie era mult superior celui de pe
piaa mondial. <sura era in spiritul o"iectivului asigurrii unui nivel de trai ec+ita"il pentru
populaia agricol. Ins, preurile mari la produsele alimentare constituiau un stimulent puternic
pentru cre!terea produciei, incat curand s%a a&uns la situaii de supraproducie !i producie pe stoc.
Prin reformele din 0552 (<c2+arr?) !i 0555, preul de intervenie a fost adus spre nivelul de
pe piaa mondial, in special pentru produsele generatoare de surplusuri (culture ara"ile, carne de
22
vit, lapte !i produse lactate), concomitent cu acordarea, ctre fermieri, de a&utoare financiare (pli
compensatorii), care s compensee pierderile suferite.
Pre7ul prag este preul su" care importurile de produse agricole nu pot ptrunde in 1niunea
(uropean. Faiunea este aceea ca, dup adugarea c+eltuielilor specifice de transport !i
comercialiare pe parcurs comunitar, preul la consumator al produselor importate s fie mai mare
decat preurile produselor interne. 9ivelul preului prag se o"ine prin aplicarea ta'elor vamale la
nivelul preului mondial. Iniial, ta'ele (prelevrile) vamale erau varia"ile, in funcie de variaiile
preului mondial. .cordul pentru agricultur, negociat in 055; in cadrul rundei 1rugua? a
,rganiaiei <ondiale a 4omerului, a prevut transformarea tuturor "arierelor netarifare
(inclusiv a prelevrilor varia"ile) in ta'e vamale.
*5. Finan7area P%&. Fondul European de 'rientare >i #arantare %gricol
Finan7area msurilor de politic agricol comun
<surile de politic agricol comun sunt finanate din "ugetul comunitar, prin intermediul
Dondului (uropean de ,rientare !i @arantare .gricol (D(,@.). 4rearea Dondului a fost
prevut inc de la inceput, in 3ratatul 4(( (articolul 8B). In mod practic, Dondul a fost constituit
in 0562, actul oficial care ii confer "aa legal fiind Fegulamentul 4(( 2;I0562, modificat prin
Fegulamentul 4(( =27I05=B !i prin Fegulamentul 4( 02;7I0555.
4onstituirea D(,@. repreint concretiarea principiului solidaritii financiare sta"ilit la
2tresa, care presupune finanarea comun a msurilor comune. In fapt, aceasta inseamn c unele
ri su"venionea in parte agricultura altor ri. In general, rile net contri"utoare sunt !i cele
care doresc reformarea sistemului actual al P.4, in scopul reducerii c+eltuielor agricole.
In cadrul Dondului e'ist dou linii de 6inan7are distincte# seciunea garantare !i seciunea
orientare.
%. +ec7iunea #arantare finanea#
%%funcionarea organiaiilor comune de pia
%%msurile de devoltare rural din prima categorie, a msurilor insoitoare, precum !i
msurile de devoltare rural din doua categorie, a modernirii !i diversificrii e'ploataiilor
agricole, dar care nu intr su" incidena ,"iectivului 0 al Politicii Fegionale
%%msuri veterinare (viand sntatea !i condiiile de cre!tere ale animalelor) !i fito%sanitare
%%msuri generale de informare !i evaluare.
H. +ec7iunea 'rientare finanea msuri de devoltare rural in onele care intr su"
incidena ,"iectivului 0 al Politicii Fegionale, !i anume#
%%investiii in e'ploataiile agricole !i in activiti de prelucrareIcomercialiare a produselor
agricole
%%intinerirea populaiei agricole
%%activiti de formare profesional
%%stimularea devoltrii activitilor neagricole
0F.Principalele $e6orme ale P%&
2J
En 15;=, 2icco <ans+olt a iniiat o prim tentativ de reform. Ideea lui a fost s provoace o
restructurare a e'ploataiilor agricole in sensul cre!terii dimensiunilor lor prin comasri. Dermele
mari fiind mai eficiente !i reistand mai "ine &ocului pieei, ar fi fost posi"il !i reducerea nivelului
msurilor de protecie. Feforma nu a putut fi pus in aplicare, neintrunindu%se consensul asupra ei.
.nii 7B au adus ins unele sc+im"ri, cea mai important fiind introducerea cotelor de
producie, care limitau dreptul productorilor la veniturile garantate funcie de un nivel ma'im al
produciei. 4ote s%au introdus, intr%o prim etap, la cereale, produse lactate, a+r.
<omentul care a determinat o sc+im"are radical in ar+itectura P.4 a fost anul 155*, cand
4onsiliul a apro"at un pac+et de msuri de reform propuse de comisarul pentru agricultur, Fa?
<ac2+arr?. <otivele reformei din 0552 au fost pe de o parte interne, determinate de c+eltuieli
"ugetare mari !i supraproducie, iar pe de alta, e'terne, respectiv, negocierile din cadrul Fundei
1rugua? !i presiunile 21. in direcia unei reduceri cat mai su"staniale a intervenionismului
agricol in randul mem"rilor ,rganiaiei <ondiale a 4omerului. (lementul central al reformei la
constituit reducerea preurilor la produsele care generau cele mai mari surplusuri, in special,
cereale, carne de vit !i unt, insoit de acordarea, ctre fermieri, a unor sume care s compensee
pierderea suferit de ace!tia. Plile compensatorii au fost sta"ilite la +ectar pentru culturile ara"ile,
!i pe cap animal pentru "ovine. Pentru culturile ara"ile, s%a introdus totodat condiionalitatea
acordrii lor in funcie de Ping+eareaL (set0aside, scoaterea din circuitul productiv) unui procent de
0;T din suprafaa deinut. Feforma a a"ordat !i aspecte structurale#stimulente pentru utiliarea
produciei in scopuri non%agricole, sc+eme de pensionare anticipat a agricultorilor, stimulente
pentru protecia mediului.
(fectele reformei <c2+arr? au fost incura&atoare, incat o alta a urmat in 1555, pe "aa
propunerilor de reform ale 4omisiei din documentul Agenda +999. Xa"lonul urmat a fost in linii
mari acela!i# reducerea preului la cereale, lapte !i produse lactate, vit !i carne de vit, in parallel
cu cre!terea plilor compensatorii.
4eea ce reforma din 0555 aduce cu adevrat nou este acordarea unei importane mult sporite
componentei structurale a politicii agricole !i gruparea acestor msuri viand calitatea produselor
!i a procesului de producie, gri&a pentru mediul incon&urtor, devoltarea multilateral a onelor
rurale % su" o um"rel comun, cea a politicii de devoltare rural, care a devenit astfel cel de%al
doilea pilon al P.4.
-eci#
U 0552# reforma <ac2+arr?# reducerea preurilor garantate in paralel cu introducerea de pli
compensatorii, permanentiarea sc+emei de Ping+eareL a terenurilor (set0aside),
introducerea primelor msuri de prote&are a mediului !i pensionare anticipat a fermierilor
U 0576%0558# negocieri in cadrul @.33 (runda 1rugua?)# tarificarea "arierelor non%tarifare,
reducerea proteciei tarifare, reducerea su"veniilor la e'port, introducerea accesului minim
garantat pentru produsele agricole in proporie de ;T din cererea intern.
U 0555# 4onsiliul (uropean de la )erlin i!i insu!e!te documentul strategic .genda 2BBB. 9oi
msuri de reform# reducerea mai accentuat a preurilor de intervenie, cre!terea plilor directeC
importan sporit acordat politicii de devoltare rural, care devine pilonul al doilea al P.4
U Iulie 2BB2# 4omisia analiea stadiul P.4 !i propune noi direcii de reform (mid%term
revieY)
U Ianuarie 2BBJ# 4omisia propune un pac+et de noi msuri de reform
U Iunie 2BBJ# 4onsiliul a&unge la un compromis privind noua reform a P.4
U 2BB;%2BB=# 9oua reform a P.4 va intra in vigoare
28
01. Esen7a >i cauAele< obiecti/ele Politicii +ociale &omune
Politica social a 1( este format dintr%un set de politici complementare, ce s%au devoltat !i
multiplicat pe parcursul timpului !i care acionea in acele sectoare de activitate ce afectea sau
generea gradul de "unstare individual !i social.
&%U-E!E, Permanenta preocupare a comunitii europene pentru aspectele de politic
social % inceput cu Tratatul de oma (05;=)% a dus, in timp, la crearea unui Pmodel social
europeanL0. 1nul din momentele cele mai importante ale evoluiei acestui model se situea in
&urul anului 2BBB, cand se face trecerea de la o a"ordare "aat pe minimiarea consecinelor
sociale negative ale sc+im"rii structurale, la o a"ordare ce are in vedere moderniarea sistemului
social european !i investiia in capitalul uman altfel spus, se trece de la o a"ordare cantitativ
(minimiarea consecinelor) la una calitativ investiia in oameni). -e asemenea.o cau
important a apariiei politicii sociale este delegarea responsa"ilitilor de atingere a o"iectivelor
comunitare ctre 2tatele <em"re. .stfel cauele pot fi grupate n urmpatoarele categorii#
U prioritile commune tuturor 2< in domeniile pieei muncii, formrii profesionale !i
proteciei socialeC
U im"untirea situaiei ocuprii forei de muncC
U accelerarea progresului in crearea unui sistem de producie "aat pe calitateC
U stimularea solidaritii !i integrrii socialeC
U lupta impotriva srciei !i e'cluderii socialeC
U piaa unic !i li"era circulaie a persoanelorC
U promovarea egalitii de !anse pentru "r"ai !i femeiC
U spri&inirea dialogului socialC
U coeiunea economic !i socialC
'biecti/e,
% asigurarea unui nivel de trai favora"il
% lic+idarea soma&ului
% protectia dreptului omului
% in"unatatirea sistemului de invatamint
% lic+idarea descriminarilor dintre cetateni
% prevenirea terorismului
% lic+idarea fenomenului traficului de fiinte umane
% lupta cu drogurile
% promovarea dialogului social
% P<.
% im"unatatirea sistemului demografic
% li"era circulatie a "unurilor
% protectia paturilor social vulnera"ile
% egalitatea in drepturi a "ar"atilor si femeilor.
'biecti/ul acestei politici il constituie ameliorarea conditiilor de viata si de lucru,
promovarea egalitatii de sanse si asigurarea unei protectii sociale minimale in interiorul spatiului
comunitar. Pentru aceasta, 1( are la indemana Dondul 2ocial (uropean (D2(), o serie de
programe comunitare si normele &uridice din 3ratat care completeaa legislatiile nationale.
-imensiunea sociala a Pietei Interne comunitare a impus instaurarea unui Z dialog social [ intre
partenerii sociali reuniti la nivelul 1(. 4onceptul a fost introdus in 057; prin .ctul 1nic (uropean
si semnifica faptul ca partenerii sociali tre"uie sa participe la realiarea Pietei Interne si la
concretiarea dimensiunii sale sociale. Pentru a concretia aceasta Z dimensiune sociala [,
2;
4onsiliul (uropean a adoptat in decem"rie 0575 Z 4arta comunitara a drepturilor sociale
fundamentale ale lucratorilor [
0*.%ctori institu7ionali ai politicii sociale in UE
Principalii actori instituionali implicai in procesul de deciie !i de implementare a politicii
sociale sunt repreentai de 4omisia (uropean, Parlamentul (uropean, 4onsiliul 1niunii
(uropene (4onsiliul de <ini!tri) !i 4omitetul (conomic !i 2ocial, spri&inii in activitatea lor de trei
agenii europene !i un numr egal de parteneri sociali. 4omisia (uropean este direct responsa"il
pentru pregtirea !i asigurarea implementrii politicilor sociale, prin :irecia ;eneral(:;)
Probleme #ociale i Ocupare a <orei de Munc.J Folul su este de a iniia si definitiva noi acte
legislative in domeniu !i de a se asigura c msurile astfel adoptate vor fi implementate de 2tatele
<em"re. In activitatea sa, -@ cola"orea cu -@ Mediu !i -@ :e!$oltare egional.
Parlamentul (uropean este implicat in procesul deciional prin Comitetul pentru Ocupare i
probleme sociale=, ale crui responsa"iliti au in vedere diverse aspecte ce in de politica de
ocupare a forei de munc !i de politica social.
4onsiliul 1( este ec+ivalentul unui consiliu de mini!tri la nivel european !i se reune!te de
cateva ori pe an , in scopul coordonrii politicilor sociale ale 2<.
4omitetul (conomic !i 2ocial (4(2) are rol consultativ in procesul de deciie !i emite opinii,
la solicitarea 4omisiei (uropene, care au ins numai caracter informativ. 4(2 constituie legtura
cu societatea civil, in cadrul su fiind repreentate diverse organiaii economice !i sociale de pe
teritoriul 2<.
4omitetul de ,cupare (a forei de munc); a fost infiinat in anul 2BBB (inlocuind Comitetul
pentru Ocupare i Piaa muncii), are rol consultativ !i este activ implicat in devoltarea #trategiei
europene de anga*are a forei de munc (European Emplo>ment #trateg>), precum !i in
promovarea coordonrii intre 2< in privina politicilor ce in de ocuparea !i de piaa forei de
munc.
4entrul (uropean de <onitoriare a Fasismului !i \enofo"iei, cu sediul la >iena, a fost
infiinat in 055= (incepandu%!i activitatea in 0557) !i spri&in procesul deciional prin furniarea de
date !i informaii referitoare la situaia rasismului, 'enofo"iei, islamofo"iei !i anti%semitismului la
nivel comunitar, precum !i ela"orarea de studii !i strategii de aciune in acest domeniu.
Dundaia (uropean pentru Im"untirea 4ondiiilor de >ia !i de <unc a fost infiinat in
05=; !i are sediul la -u"lin. .ctivitatea sa este orientat in dou direcii# (0) managementul
cercetrii !i (2) informare !i comunicare. -e asemenea, <undaia spri&in procesul decisional
prin furniarea de date privind im"untirea condiiilor de via !i de munc la nivel european.
.genia (uropean pentru 2ntate !i 2ecuritate la Gocul de <unc , cu sediul la )il"ao, a
fost infiinat in 0556, in scopul de a colecta, disemina !i facilita sc+im"ul de informatii !i "une
practici in domeniu. Folul su in procesul deciional const in furniarea de date privind sntatea
!i securitatea la locul de munc, pe "aa crora sunt fundamentate propunerile !i iniiativele
4omisiei (uropene in aceast direcie. .lturi de aceste organisme comunitare, un rol important in
trasarea cadrului politicii sociale il au partenerii sociali, repreentai de Confederaia #indical
European ((3146), Uniunea
Patronatului din Comunitatea European (19I4() !i Centrul European pentru 6ntreprinderi
Publice (4((P). .ce!tia sunt implicai in procesul de dialog social !i repreint anaga&aii,
patronatul !i sectorul profesiilor li"erale.
26
00. Priorit7i ale politicii sociale
Prioritile politicii sociale pentru perioada 2BBB%2BB; reflect aceast orientare spre calitate !i
sunt repreentate de#
U gradul ridicat de ocupare al forei de munc are in vedere crearea !i promovarea de noi
locuri de muncC
U calitatea muncii se refer la locuri de munc mai "une !i la moduri mai ec+ili"rate de
com"inare a vieii profesionale cu viaa personal, ceea ce implic e'istena unor politici de
anga&are mai "une, salarii reona"ile !i o organiare a muncii adaptat atat nevoilor companiilor
cat !i nevoilor indiviilorC
U calitatea politicii sociale propriu0!ise implic un grad ridicat de protecie social,
e'istena unor servicii sociale de calitate pe tot cuprinsul 1niunii !i accesi"ile tuturor, crearea de
oportuniti reale pentru toi indiviii !i garantarea drepturilor fundamentale !i a celor sociale
aspecte ce &oac un rol esenial in atingerea o"iectivului pe ece ani al politicii sociale, prin
im"inarea productivitii cu satisfacia personal%profesionalC
U calitatea relaiilor industriale are in vedere adaptarea cu succes la sc+im"rile industriale
!i reflect impactul Pcunoa!teriiL adic al noilor te+nologii !i al cercetrii in progresul
economic. .ceste prioriti reflect nevoile cu care se confrunt la ora actual societatea european
!i se constituie ca puncte de referin ale noii politici sociale, fiind secondate de instrumente !i
direcii de aciune special adoptate in vederea realirii lor.
01.Direc7ii de ac7iune ale politicii sociale
Feolvrea prioritilor preentate anterior constituie provocarea ma&or a politicii sociale la
inceput de mileniu !i impune structurarea pe o"iective specifice !i adoptarea de msuri de aciune
concrete !i adecvate situaiilor identificate.
.stfel, dat fiind c primele dou prioriti % gradul ridicat de ocupare al forei de munc !i
calitatea muncii % in de dinamica pieei muncii !i de sfera profesional, ele sunt tratate impreun !i
dispun de direcii comune de aciune ce au in vedere#
U crearea de locuri de munc mai multe i mai bune , cu scopul de a cre!te rata general de
ocupare pan la =BT !i rata de ocupare in randul femeilor pan la 6BTC
U anticiparea i managementul sc(imbrii, precum !i adaptarea la noul mediu de lucru
(repreentat de o societate "aat pe cunoa!tere !i pe devoltare te+nologic) prin informarea
corespuntoare !i eficient atat a anga&atorilor cat !i a anga&ailor in vederea ponderrii
fle'i"ilitii !i siguranei unui loc de muncC
U e"ploatarea oportunitilor oferite de o societate "aat pe cunoa!tere prin promovarea
invrii continue, a promovrii de noi forme de organiare a muncii !i cre!terea !anselor de
anga&are a persoanelor cu +andicapC
U promo$area mobilitii forei de munc, prin implementarea li"erei circulaii a forei de
munc !i eliminarea o"stacolelor geografice, prin devoltarea de mecanisme ce facilitea
mo"ilitatea (inclusiv noile te+nologii)C
Prioritatea referitoare la imbuntirea calitii politicii sociale ca atare este repreentat de
msuri ce au vedere diverse domenii ale vieii sociale !i este strans corelat cu modul in care
aceasta interferea cu viaa profesional. -ireciile de aciune adoptate pentru adresarea acestei
nevoi sunt#
2=
U moderni!area i imbuntirea proteciei sociale, astfel incat s asigure indiviilor un venit
sigur, s se realiee securiarea pensiilor !i crearea unor sisteme de pensii dura"ile, s duc la
devoltarea unui sistem de sntate performantC
U promo$area inclu!iunii sociale % ce are ca o"iectiv prevenirea !i eradicarea srciei, precum
!i promovarea participrii tuturor in viaa economic !i socialC
U promo$area egalitii de gen, prin promovarea participrii femeilor la viaa economic,
!tiinific, social, politic !i civicC
U intrirea drepturilor fundamentale i combaterea discriminrii) prin asigurarea devoltrii
!i respectrii drepturilor sociale fundamentale.
Promo$area calitii in relaiile industriale este poate domeniul prioritar cu cel mai ridicat
caracter de noutate !i are in vedere intrirea dialogului social, promovarea competitivitii !i a
solidaritii la acest nivel.
.cestor direcii de aciune ce corespund unor prioriti specifice se adaug alte dou linii de
devoltare a politicii sociale, ce corespund dimensiunii e'tra%comunitare a acesteia# pregtirea in
vederea e'tinderii 1( !i promovarea cooperrii internaionale.
02. %specte generale ale politicii Cn domeniul concuren7ei
P'!ITI&% :" D'(E"IU! &'"&U$E"@EI
1na din c+eile succesului integrrii europene a (uropei ,ccidentale o constituie e'istena,
nc de la nceputurile construciei comunitare, a unei politici concureniale comune. -up mai
"ine de JB de ani de funcionare, aceast politic continu s fie o condiie necesar at/t unei
economii de pia via"ile, c/t !i unei piee comune ce asigur li"era mi!care a "unurilor,
serviciilor, capitalului !i persoanelor.
Principalul "eneficiar al unei politici a li"erei concurene este ceteanul, n tripla sa calitate#
de consumator (concurena li"er conduce la o palet mai larg a ofertei, cu scderea
corespuntoare a preului de v/nare)C de participant pe piaa forei de munc (concurena li"er
o"lig la inovaie continu, at/t a produselor, c/t !i a procesului de producie)C !i de acionar
(concurena li"er conduce la eficien crescut, !i deci !i la profituri ridicate).
Politica n domeniul concurenei interice practicile de#
% acordare de a&utoare pu"lice care crea distorsiuni n relaiile de concuren dintre agenii
economici
% sta"ilire a preurilor prin nelegeri preala"ile ntre productori sau furnioriC
% creare de carteluri care s%!i mpart piaa, astfel nc/t s nu se concuree ntre eleC
% a"u al poiiei dominante pe piaC
% realiare de fuiuni care distorsionea li"era concuren.
O!iecti"ele politicii in domeniul concuren$ei pot fi succint grupate in trei categorii# 0.
Politica european in domeniul concurenei (P-4) tre"uie s garantee unitatea pieei interne !i s
evite realiarea de inelegeri intre firme, de natur s afectee comerul intracomunitar !i
manifestarea li"er a concurenei. (inelegerile !i practicile concertate)C
2. Politica in domeniul concurenei caut s impiedice situaiile in care una sau mai multe
intreprinderi incearc s e'ploatee intr%o manier a"uiv puterea lor economic in raport cu alte
firme mai puin puternice (abu! de po!iie dominant)C
J. -e asemenea, P-4 tre"uie s impiedice acele intervenii ale guvernelor statelor mem"re
care pot falsifica regulile &ocului li"er al pieei prin discriminri in favoarea intreprinderilor de stat
sau prin acordarea de a&utoare ctre anumite firme din sectorul privat (a*utoarele de stat).
.tragem atenia asupra faptului c reglementrile comunitare din domeniul concurenei
interic numai acele comportamente care pot influena negativ relaiile comerciale dintre statele
mem"re, fr a avea in vedere !i situaiile in care efectele negative sunt vii"ile numai la nivelul
27
unui singur stat mem"ru (asemenea situaii sunt de competena autoritilor naionale in omeniu).
Pe de alt parte, deoarece in cadrul economiei de pia concurena repreint un vector esenial in
asigurarea succesului economic, sunt considerate ca accepta"ile anumite practici, care generea
efecte poitive asupra economiei.
Pentru atingerea celor dou o"iective ale politicii concureniale, funcionarea economiei de
pia !i funcionarea pieei unice, dou condiii tre"uie ndeplinite#
U regulile de concuren tre"uie aplicate universal, at/t ntreprinderilor de stat, c/t !i
celor particulareC este de neconceput o pia integrat n care s e'iste reguli diferite de concuren
ntre cele dou tipuri de ntreprinderiC
U autoritatea de implementare a regulilor concureniale tre"uie s ai" capacitatea de a
impune penaliti, const/nd n ameni suficient de mari pentru a descura&a nclcarea legii.
0;. $eglementri re6eritoare la inter/en7ia statului >i alte practici restricti/e.
3PD&4
Principalele reglementri ale politicii in domeniul concurenei
.. )aele &uridice ale politicii in domeniul concurenei
-e!i politica comunitar in domeniul concurenei este tot mai mult determinat de
considerente economice, constrangerile la care este supus sunt in principal de ordin &uridic.
)aa legal (&uridic) a P-4 este oferit, in primul rand, de prevederile incluse in 3ratatului
1( , respectiv#
U .rticolul 70, privind practicile restrictive
U .rticolul 72, privind poiia dominant pe pia
U .rticolul 76, privind intreprinderile pu"lice
U .rticolele 7=%75 privind a&utorul de stat.
In al doilea rand, referiri se gsesc in legislaia secundar, adoptat de 4onsiliul 1( !i de
4omisia (uropean, su" forma Fegulamentelor !i -irectivelor. .stfel, in aceasta categorie se
includ#
U Fegulamentul 4onsiliului, privind controlul fuiunilor, amendat prin FegulamentulC
U Fegulamente !i directive privind e'ceptrile in "loc, acordate in caul unor acorduri care
privesc situaii precis determinate, precum# transferul de te+nologie, cercetarea !i devoltarea,
distri"uia autove+iculelor, etc.
In al treilea rind, un numr in cre!tere instruciuni, care nu sunt in mod formal o"ligatorii,
ofer informaii eseniale menite s arate cum pot fi interpretate regulile o"ligatorii sau in ce mod
va aciona 4omisia in acest domeniu. Prin intermediul acestora, 4omisia caut s creasc gradul de
predicti"ilitate al aciunilor sale. .cestor surse de drept li se adaug deciiile 4urii (uropene de
:ustiie !i ale 3ri"unalului de Prim Instan. 9u in ultimul rind, tre"uie menionate !i acordurile
internaionale in care se fac referiri e'prese la situaii specifice privind concurena.
Politica n domeniul concurenei interice practicile de#
% acordare de a&utoare pu"lice care crea distorsiuni n relaiile de concuren dintre agenii
economici
% sta"ilire a preurilor prin nelegeri preala"ile ntre productori sau furnioriC
% creare de carteluri care s%!i mpart piaa, astfel nc/t s nu se concuree ntre eleC
% a"u al poiiei dominante pe piaC
25
% realiare de fuiuni care distorsionea li"era concuren.
III. Politica in domeniul cartelurilor !i a altor practici restrictive
-ac anumite acorduri, inelegeri intre firme pot avea efecte "enefice asupra pieei, altele pot
influena negativ procesul competiional0B. .rticolul 70 (fost art.7;) al 3ratatului 1( (31()
introduce principiul intericerii acelor acordurilor intre firme, deciii !i practici concertate, care au
ca o"iect sau ca efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurenei in interiorul spaiului
comunitar, !i care sunt suscepti"ile de a Pafecta comerul intre statele mem"reL.
In ceea ce prive!te acordurile verticale (inc+eiate intre firme aflate in stadii diferite ale
aceleia!i filiere de producie sau distri"uie), ele au fcut o"iectul unor acorduri separate privind
acordarea e'ceptrii pe categorii de acorduri sau tipuri de sectoare. In preent, aceste acorduri se
supun unui regulament unic (Fegulamentul 2=5BI55 din 22 decem"rie 0555) prin care sunt
e'ceptate glo"al acordurile verticale care nu au o poiie dominant pe pia. 4ondiiile impuse se
refer la e'istena unui prag (o cifr de afaceri care s nu dep!easc, pentru prile asociate in
acord, ;B milioane euro !i nu mai mult de JBT din piaa de desfacere) !i la e'cluderea anumitor
practici restrictive grave. .lte acorduri, c+iar dac nu indeplinesc condiiile paragrafului J al
.rt.70, pot "eneficia de statutul de e'cepii, in caul in care sunt considerate a fi de importan
minor (principiul Pde minimisL) !i, ca atare, incapa"ile s afectee concurena la nivel comunitar.
, lung perioad de timp, aceste acorduri au fost definite numai prin cota de pia !i cifra de
afaceri anual a firmelor viate. Ga finele anului 2BB0, 4omisia a rela'at c+iar acest mod de
definire, suprimand criteriul cifrei de afaceri !i ridicand nivelurile corespuntoare cotelor de pia
la 0BT in caul acordurilor verticale !i la 0;T pentru cele oriontale.
In general, reglementrile prevute de .rt.70 nu se aplic in caul#
U Felaiilor dintre o firm !i agenii si comerciali sau intre o societate !i filialeC
U .cordurilor de cooperareC
U ,peraiunilor de su"%contractare.
.numite tipuri de acorduri au fost intotdeauna considerate periculoase de ctre 4omisie !i
interise, practic fr e'cepie#
U In caul acordurilor oriontale#
o Di'area preurilor
o ('istena unor "irouri de vinare comune
o Di'area de cote de producie sau livrare
o Imprirea pieei sau a surselor de aproviionare
U In caul acordurilor verticale#
o Di'area preurilor de revanare
o 4laue de protecie teritorial a"solut.
09.%buAul de poAi7ie dominant se manifest atunci cand, prin comportamentul su, o
firm influenea structura sau gradul de concuren de pe piaa respectiv, c+iar !i in situaia in
care un asemenea comportament este reultatul anumitor dispoiii legislative. Printre posi"ilele
a"uuri de poiie dominant se pot enumera#
]]faptul de a impune in mod direct sau indirect preul sau alte condiii de tranacie ne
ec+ita"ileC
]]limitarea produciei sau a pieelor de desfacere in detrimentul consumatoruluiC
]]aplicarea, in raport cu anumii parteneri comerciali, a unor condiii inegale, pentru prestaii
ec+ivalente.
JB
]]4ondiionarea inc+eierii unui contract, de ctre acceptarea unor prestaii suplimentare, fr
legtur cu o"iectul contractului.
%rt. =* 36ost art. =;4 prevede c orice a"u din partea unuia sau mai multor ageni
economiciflai intr%o poi$ie dominant in piaa comun sau intr%un segment important al acesteia
estenteris, atata vreme cat poate afecta comerul dintre rile mem"re 02.
1n a"u poate consta din#
a) impunerea, in mod direct sau indirect, a preurilor de vanare sau de cumprare sau a altor
condiii comerciale inec+ita"ileC
") limitarea produciei, distri"uiei sau a devoltrii te+nologice in deavanta&ul
consumatorilorC
c) aplicarea, in privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la tranacii
ec+ivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un deavanta& in poiia concurenialC
d) condiionarea inc+eierii unor contracte de acceptarea, de ctre parteneri, a unor claue
stipuland prestaii suplimentare care, nici prin natura lor !i nici conform uanelor comerciale, nu
au legtur cu o"iectul acestor contracte.
%rt. =* se constituie intr%un instrument de control al e'ercitrii puterii de monopol pe o pia
sau alta. (l implic analiarea a dou elemente#
]]e'istena unui agent economic aflat in poiie dominantC
]]comportamentul respectivului agent economic, care are drept efect afectarea concurenei pe
piaa respectiv.
2u"liniem faptul c .rt. =* 36ost art. =;4 interice numai a"uul de poiie dominant, nu
doar simpla sa e'isten.
.cest articol se pretea la numeroase contro$erse. -ac formularea inclus aici este destul de
clar in ceea ce prive!te com"aterea a"uului de poiie dominant, ea este mai puin clar in ceea
ce prive!te puterea de care dispune 4omisia in domeniul controlului concentrrilor.
4u alte cuvinte, in aplicarea .rt.76 apar dou aspecte# pe de o parte, controlul
comportamentului a"uiv pe pia datorit restrangerii li"ertii de alegere a consumatorilor
determinat de faptul c o firm dominant pe pia, practic elimin concurena !i, pe de alt parte,
modul in care 4(( d 4omisiei nu numai puterea de a interice inelegerile !i a"uul de poiie
dominant, ci !i posi"ilitatea de a e'ercita un control preala"il asupra concentrrilor economice.
Poi$ia dominant repreint situaia in care, puterea economic deinut de o firm, ii
permite acesteia s o"strucionee concurena de pe piaa in cau. 4u alte cuvinte, poiia
dominant pe pia permite unei firme s influenee in mod covar!itor condiiile in care se
manifest concurena.
0=.$e6orma politicii in domeniul concuren7ei
Politica in domeniul concurenei, ale crei o"iective !i proceduri au rmas in linii mari
nemodificate de la inceputul procesului de integrare, se afl acum in proces de moderniare !i
descentraliare. In preent sunt in curs dou reforme#
U , reform in domeniul reglementrilor antitrust respectiv a regulilor privind acordurile
dintre intreprinderi, care presupune modificarea radical a faimosului Fegulament 0=I62, privind
aplicarea .rticolelor 70 !i 72C
U , reform in domeniul IconcentrrilorL, care prive!te modificarea Fegulamentului privind
concentrrile economice.
Moderni!area eglementrii ?,
Feglementarea 0=, care are de&a o vec+ime de 8B de ani, a suferit mai multe modificri prin
adoptarea $egulamentului 1J*FF019< respectiv#
J0
a) pentru prima dat in istoria 1(, sunt imputernicite autoritile naionale, inclusive
tri"unalele naionale, s aplice e'ceptrile conforme cu .rt.70(J) impreun cu interdiciile
prevute de .rt.70(0) !i 72. .cordarea e'ceptrilor a repreentat intotdeauna o prerogativ a
4omisiei.
") Pentru prima oar, autoritile naionale au o"ligaia s aplice legislaia comunitar in locul
celei naionale ori de cate ori comerul frontalier este afectatC
c) Pentru prima dat, autoritile naionale au o"ligaia s consulte 4omisia inainte de a lua
orice deciieC
d) Pentru prima dat, tri"unalele naionale tre"uie s inaintee 4omisiei copii dup deciiiC
e) 4omisia va avea dreptul s apar in faa tri"unalelor naionaleC
f) 4ei 8B de ani de Pnotificri preala"ileL vor lua sfar!it. .cest lucru va asigura#
a. pe de o parte, de#centraliarea sistemului, prin inlocuirea principiului Pautoririi
preala"ileL a inelegerilor, cu cel al Pe'ceptrilor legaleL, in caul in care acestea sunt conforme cu
reglementrile 3ratatului (.rt.70), ceea ce va da dreptul autoritilor din domeniul concurenei din
rile mem"re s decid in caul e'ceptrilor (.rt.70IJ)C
". pe de alt parte, va asigura o aplicare uni6orm a reglementrilor comunitare, deoarece
4omisia i!i va conserva puteri de deciie importante, precum e'ceptrile pe categorii, deciiile
individuale, formularea de linii directoare, vor fi intrite capacitile acesteia de inspectare !i se va
urmri realiarea unei cooperri sistematice dintre autoritile naionale !i 4omisie.
eforma egulamentului pri$ind concentrrile
,"iectivul modificrilor propuse in legtur cu acest nou Fegulament viea cre!terea
transparenei procesului de deciie. In acest scop, reforma propus in vara anului 2BBB intrun
raport al 4onsiliului !i apoi, lansat oficial prin pu"licarea 4rii >eri, in decem"rie 2BB0,
prevede un ansam"lu de msuri, printre care, se deta!ea prin importan#
U vor fi ameliorate criteriile de apreciere a operaiunilor de concentrare, prin ameliorarea
testului dominanei. 9oul test va permite mai "una anali a efectelor concentrrilor, efecte care
scpaser testului anterior. .stfel, efectele create de o concentrare vor putea fi considerate de o
manier favora"il atunci cand efectele poitive vor dep!i consecinele potenial negative ale
operaiei. 1rmare a analielor tot mai comple'e pe care le vor solicita testrile respective, 4omisia
va intri de o manier semnificativ e'pertia economic, completand structura personalului cu un
Peconomist !ef al concureneiL la cel mai inalt nivel, care, susinut de o ec+ip de economi!ti
industriali, va intreprinde anc+etele respective.
U 2unt propuse unele msuri pentru a oferi prilor notificante garania c argumentele !i
anga&amentele lor, preentate pentru a rspunde o"ieciilor 4omisiei, vor fi luate in considerare.
.stfel, in plan intern, sistemul Pc+ecks and "alancesL va fi considera"il intrit, atat datorit unei
e'pertie economice superioare cat !i datorit unui sistem de Ppassage sur le grillL pentru toate
anc+etele in faa a II%a. Fedistri"uirea competenelor intre 4omisie !i statele mem"re va tre"ui
clarificat, astfel incat s se realiee in cel mai precoce stadiu al operaiunii, in strans cola"orare
cu prile.
U .sigurarea unui control &urisdicional mai eficace !i mai rapid, care s se spri&ine pe intrirea
resurselor 3ri"unalului de Prim Instan !i 4urii de :ustiie. In decem"rie 2BB2, 4omisia a
adoptat un pac+et de reforme menite s contri"uie la procesul de reform a legislaiei in domeniul
concentrrilor. Feforma va aduce in prim planul ateniei analia economic a fenomenului, va
intri sistemul de verificare !i control, precum !i dreptul prilor implicate in concentrare de a fi
ascultate pe parcursul investigaiilor07. -e asemenea, reforma propune adoptarea unui nou
regulament, conform cruia va e'ista o"ligaia de a fi consultat atat 4onsiliul de <ini!tri cat !i
J2
Parlamentul (uropean. 4onsiliul va discuta noul regulament pe parcursul anului 2BBJ, noile
reglementri procedurale urmand a intra in vigoare la 0 mai 2BB8.
05.Principalele instrumente ale Politicii (onetare.
Politica monetara repreinta unul din instrumentele politicii economice, prin intermediul
careia se actioneaa asupra cererii si ofertei de moneda din economie. Importanta politicii
monetare reulta din o"iectivul fundamental al acesteia, respectiv sta"ilitatea preturilor, la care se
adauga limitarea inflatiei si mentinerea valorii interne si e'terne a monedei. Fesponsa"ilitatea
indeplinirii acestor o"iective revine "ancii centrale, care detine monopolul in formularea si
transpunerea in practica a o"iectivelor politicii monetare.
2ta"ilitatea preturilor constituie o"iectivul fundamental al politicii monetare dar, in acelasi
timp, repreinta un o"iectiv central al politicii economice, alaturi de# cresterea economica dura"ila,
ocuparea deplina a fortei de munca, sustena"ilitatea "alantei de plati. Pentru atingerea acestor
o"iective, la nivelul fiecarei tari, sunt identificate instrumentele care sa conduca la cele mai "une
reultate, dintre care cele mai insemnate sunt# politica fiscala, politica veniturilor, politica
monetara, politica valutara si politica comerciala .
Politica monetara contri"uie la realiarea politicii economice si prin o"iectivele specifice
care constau in urmatoarele# a) cresterea masei monetare pana la un nivel optim ") mentinerea ratei
do"anii la un nivel corespunator c) practicarea unui nivel optim al ratei de sc+im" d) alocarea
optima a resurselor financiare (fonduri pentru creditare) in cadrul economiei.
Instrumentele politicii monetare
Pentru indeplinirea o"iectivelor de politica monetara pot fi utiliate instrumente directe si
indirecte intre care este posi"ila sta"ilirea urmatoarei distinctii # ^ instrumentele indirecte sunt
utiliate de catre "anca centrala in relatiile cu celelalte "anci si cu agentii nefinanciari. Ga modul
traditional, aceasta categorie de instrumente include instrumente care permit controlul asupra
costului si asupra cantitatii de moneda centrala.
^ instrumentele directe sunt repreentate de masurile care afecteaa, in mod direct,
utiliatorii si detinatorii de moneda, inclusiv institutiile financiare. -intre acestea preinta
importanta# incadrarea creditului, fi'area administrativa a unor rate ale do"anii si controlul asupra
ratei de sc+im" .
-in distinctia preentata, reulta ca instrumentele indirecte corespund actiunilor asupra
pietei, iar cele directe constituie masuri ale autoritatilor monetare.
Prin fiecare tip de instrument pot fi urmarite anumite o"iective, astfel incat e'ista
posi"ilitatea clasificarii instrumentelor dupa urmatoarea structura#
a) instrumente prin care "anca centrala furnieaa si retrage moneda centralaC
") instrumente care afecteaa direct activele sau pasivele "ancilorC
c) instrumente care permit controlul operatiunilor cu strainatatea.
1F. &oncepte ale crerii Uniunii Economice >i (onetare 3UE(4.
3UE(4 Uniunea Economic >i (onetar % ((<1) (conomic and <onetar? 1nion
1niunea (conomic !i <onetar (1(<) este ona utili/nd o singur moned din cadrul pieei
unice a 1niunii (uropene, piaa caracteriat prin circulaia fr restricii a persoanelor, "unurilor,
serviciilor !i capitalului. .ceast on asigur cadrul pentru sta"ilitatea !i cre!terea economic !i se
caracteriea prin e'istena unei "nci centrale independente, precum !i a o"ligaiilor legale
asumate de statele participante de a avea politici economice naionale riguroase !i de a%!i coordona
str/ns aceste politici.
JJ
Date generale
.v/nd n vedere faptul c tranaciile comerciale intracomunitare repreint 6BT din totalul
tranaciilor comerciale desf!urate de 1(, 1niunea (conomic !i <onetar este o necesitate
economic !i repreint complementul firesc al pieei unice. .ceasta din urm poate funciona mai
eficient !i cu "eneficii mai mari n condiiile eliminrii costurilor nalte ale tranaciilor legate de
conversiile valutare, precum !i al incertitudinilor legate de insta"ilitatea ratei de sc+im", lucru
realiat prin intermediul introducerii monedei unice. , pia unic mai eficient permite
impulsionarea cre!terii economice !i a ocuprii forei de munc, n timp ce moneda unic ntare!te
sta"ilitatea monetar internaional. 4ompara"ilitatea preurilor n (uro face companiile mai
competitive, ele tre"uind s ofere produse !i servicii la preuri sta"ile !i uneori c+iar mai scute
dec/t nainte de introducerea (uro. Ga modul general, moneda unic ntre!te unitatea europeana !i
constituie un factor de sta"ilitate, pace !i prosperitate. Fegulile de funcionare, instituiile adecvate
!i o"iectivele 1(< sunt sta"ilite prin 3ratatul de la <aastric+t.
Uniunea Economic >i (onetar se baAeaA pe dou concepte,
%coordonarea politicilor economice naionale !i
%e'istena unei instituii monetare independente, !i anume 2istemul (uropean al )ncilor
4entrale (2()4).
1niunea politic nu este o condiie neaprat necesar a realirii 1niunii (conomice !i
<onetare. -e!i muli susin faptul c prin crearea unei uniuni monetare se va mri integrarea
politic, este clar faptul c 1(< poate funciona efectiv fr o uniune politic. En acela!i timp, o
politic monetar comun prin intermediul )ncii 4entrale (uropene va necesita o mai mare
coordonare din partea statelor mem"re a politicilor !i din alte sectoare
,)I(43I>(#
0. ,"iectivele ma&ore ale uniunii monetare sunt#
% finaliarea constructiei pietei unice prin eliminarea sentimentului de nesiguranta si a
costurilor inerente operatiunilor de sc+im" valutar, dar si a costurilor protectiei impotriva riscurilor
fluctuatiilor valutare, precum si prin asigurarea compara"ilitatii totale a costurilor si a preturilor in
cadrul 1niunii. Prin facilitarea derularii afacerilor si venind in spri&nul cetatenilor, aceasta tre"uia
sa stimulee comertul intra%comunitarC
% cresterea activitatii economice, din aceleasi motiveC
% consolidarea sta"ilitatii monetare a (uropei si sporirea puterii sale financiare prin#
a) eliminarea, prin definitie, a oricarei posi"ilitati de speculatie implicind monedele
comunitare,
") asigurarea, prin dimensiunea economica si financiara a uniunii monetare astfel formate, a
unei anumite invulnera"ilitati a noii monede la speculatiile de pe plan international,
c) crearea posi"ilitatii pentru moneda euro de a deveni o moneda principala de reerva si o
moneda de plata.
2. 2tadiile crearii 1(< au fost menite sa asigure tranitia la moneda unica, astfel incat aceasta
sa ai"a o "aa solida, datorita in special realiarii in preala"il a unei convergente complete a
politicilor economice si monetare.
E/olu7ie
4rearea 1niunii (conomice !i <onetare (1(<) !i introducerea monedei unice p/n la data de
0.B0.0555 sunt stipulate n 3ratatul de la <aastric+t, semnat n fe"ruarie 0552 !i ratificat ulterior de
toate statele mem"re, tratat ce a intrat n vigoare n noiem"rie 055J. -up acest moment, alte date
importante au fost#
decem"rie 055;# 4onsiliul (uropean (reuniunea !efilor de state !i guverne din 1niunea
(uropeana) de la <adrid +otara!te moneda unic se va numi (uro !i fi'ea datele de 0.B0.0555
J8
pentru introducerea lui n tranaciile valutare !i 0.B0.2BB2 cel t/riu pentru introducerea moneilor
si "ancnotelorC
iunie 055=# 4onsiliul (uropean de la .msterdam apro" termenii Pactului de 2ta"ilitate !i
4re!tere, crearea unui nou mecanism al ratei de sc+im" pentru monedele neparticipante la ona
(uro !i reglementrile sta"ilind cadrul legal al (uroC
decem"rie 055=# 4onsiliul (uropean de la Gu'em"urg apro" procedurile de ntrire a
coordonrii politicilor economice naionale, precum !i cele privitoare la orientarea politicii ratei de
sc+im" pentru (uroC
2;.BJ.0557# 4omisia (uropean !i Institutul <onetar (uropean raportea n ceea ce prive!te
atingerea convergenei economice de ctre statele mem"re 1(, potrivit criteriilor sta"ilite n 3ratat.
4omisia recomand 00 ri care s participe la ona (uroC
2.B;.0557# 4onsiliul (uropean de la )ru'elles +otr!te ca ona (uro s fie format din cele
00 state propuse de 4omisie, !i anume# )elgia, @ermania, 2pania, Drana, Irlanda, Italia,
Gu'em"urg, ,landa, .ustria, Portugalia s!i DinlandaC
0.B0.0555# 4onsiliul 1niunii (uropene sta"ile!te n mod irevoca"il ratele fi'e de conversie n
(uro ale monedelor naionale din statele participante la ona (uro.
Istoric
4rearea 1niunii (conomice !i <onetare a fost un proiect al 1niunii (uropene nc de la sf/r!itul
anilor 6B. En 0565, 2ummitul (uropean de la *aga transform 1(< ntr%un o"iectiv oficial.
Faportul Werner, din 05=B, preenta un plan pentru atingerea o"iectivului 1niunii (conomice si
<onetare, plan ce urma s se desf!oare ntr%un interval de 0B ani. Ens, datorita crielor petroliere,
divergenelor de politica economic !i sla"iciunii dolarului, aciunile de articulare a monedelor
naionale ntr%un soi de sarpe monetar au fost limitate la un aran&ament n acest sens ntre
@ermania, -anemarca !i rile )enelu'. En 05=5, procesul a fost relansat prin crearea 2istemului
<onetar (uropean (2<(), ce repreenta un e'emplu nemaint/lnit de cooperare n domeniul
monetar. 2istemul era construit pe principiul unor rate de sc+im" sta"ile dar a&usta"ile, "aate pe
e'istena unei serii de rate centrale determinate prin comparaie cu (41, acesta din urma
repreent/nd o nou valoare calculat ca medie a monedelor participante. P/n n momentul
negocierii 3ratatului de la <aastric+t (055B 0550), 2<( era privit ca un succes at/t de ctre
economi!ti, c/t !i de ctre politicieni. >olatilitatea ratelor de sc+im" ntre monedele europene
fusese redus su"stanial# ntre 05=5 si 057; ea a&unsese la &umtatea valorii din perioada 05=;
05=5, !i a continuat s se n&umteasca n perioada 0576 0575. 2cderea !i, n acela!i timp,
convergena dintre rata inflaiei !i rata do"/nii pe termen lung au contri"uit !i ele la succesul
2<(.
2uccesul 2<( a repreentat un cadru deose"it de favora"il pentru discuiile privitoare la
1niunea (conomic !i <onetar, ce au fost reluate dupa 057;, cu 1(< apr/nd din ce n ce mai
mult n ipostaa unei etape necesare pentru finaliarea pieei unice. En 0577, 4onsiliul (uropean de
la *anovra a nfiinat un comitet condus de :acVues -elors, pre!edintele de atunci al 4omisiei
(uropene, care s propuna etape concrete ce vor &alona drumul ctre 1niunea (conomic !i
<onetar
11. Trecerea de la +istemul (onetar European la Uniunea Economic monetar
3recerea de la uniunea economic la uniunea economic !i monetar prin crearea unei monede
europene unice (euro), crearea unei noi instituii financiare ()anca 4entral (uropean),
responsa"il cu politica monetar comun !i, in special, cu controlul sta"ilitii preurilor, domeniu
in care are autoritate deplin
J;
Planul -ellors si 3ratatul de la <aastric+t au formulat continutul procesului de evolutie
graduala spre o uniune monetara europeana si conditiile pe care tre"uie sa le ndeplineasca
participantii la uniunea monetara.
Planul -ellors a sta"ilit parcurgerea a trei stadii pentru realiarea trecerii la uniunea monetara#
+tadiul I # 0 iulie 055B % 0 ianuarie 0558# ale carei elemente centrale au fost sta"ilite inainte
de <aastric+t a repreentat etapa consolidarii pietei si a marcat inceputul perioadei de creare a
structurilor economico%institutionale proprii uniunii economice si monetare.
%Gi"eraliarea deplina a circulatiei capitalului# s%a realiat ncepnd cu 0 iulie 055B.
%Fealinierile de paritati sa fie putin frecvente si sa ai"a loc o mai strnsa coordonare a
politicilor monetare.
%4e anume s%a ntmplat n respectiva perioada_ (vei mai sus "i"liografia).
+tadiul II # 0 ianuarie 0558 % 0 ianuarie 0555#
(ste un stadiu de tranitie de la 2istemul <onetar (uropean la 1niunea <onetara n care s%a
prevaut urmatoarele#
%Politicile monetare, desi continuau sa fie nationale, urmau a fi strns coordonate.
%Fenuntarea la realinierea paritatilor. -eoarece n urma criei din 0552% 5J s%a trecut la un
sistem de cvasiflotare, realinierea paritatilor nu mai era necesara. En realitate, mar&ele de fluctuare
s%au mentinut foarte aproape de vec+ile mar&e admise, care se ncadrau n `I% 2,2;T.
%4rearea unei institutii monetare centrale care sa devina, ulterior, "anca centrala europeana.
.ceasta institutie s%a creat su" forma Institutului <onetar (uropean, cu sediul la Drankfurt. )ancile
centrale continuau sa functionee n regim de "anci nationale.
+tadiul III # 0 ianuarie 0555 (cel mai triu)#
Faportul -elors prevede orientarea spre cursuri valutare fi'ate irevoca"il si nlocuirea n final
cu o singura moneda.
4onsiliul (uropean de la <adrid din decem"rie 055; a +otart ca#
%viitoarea moneda unica sa se numeasca (1F,C
%nominaliarea primelor state care urmau a participa la viitoarea uniune monetara sa se faca n
prima parte a anului 0557C totodata, )anca 4entrala (uropeana se pune n functiuneC
%administratia tarilor participante, "ancile, institutiile financiare se pregatesc pentru trecerea la
stadiul IIIC la 0 ianuarie 0555 sa nceapa efectiv uniunea monetara prin fi'area irevoca"ila a
paritatilor, cu functionarea )ancii 4entrale (uropene care va emite (1F,.
Principiile pe care se "aeaa realiarea 1niunii
(conomice si <onetare
Principiile care stau la "aa realiarii 1niunii (conomice si <onetare si care constituie o
componenta principala a o"iectivelor 1niunii sunt#
a 2istemul economiei de piata sau al concurentei este li"er acolo unde pietele sunt desc+iseC
a 2ta"ilitatea monetara este garantata de o devoltare ritmica a economieiC
a ('istenta unui nivel inalt de ocupare a fortei de munca si a sta"ilitatii socialeC
a Dinante pu"lice puternice si sanatoase in toate statele mem"reC
a Gi"ertatea deplina a miscarii capitalurilor si o perfecta integrare a pietei financiareC
a 2ta"ilitate irevoca"ila in ceea ce priveste cursul de sc+im", si in final, o moneda unica.
3recerea la utiliarea unei singure monede aduce n primul rnd avanta&ul evitarii riscului
valutar % al deprecierii monedei de ncasat pentru e'portatori sau al scumpirii monedei de plata
pentru importatori % e'istent ori de cte ori se pune pro"lema convertirii monedelor ale caror cursuri
se pot modifica n timp ntr%un sens sau altul. .coperirea riscului valutar, mai ales n caul unei
mari insta"ilitati a cursurilor, presupune operatiuni speciale de acoperire (+edging, gestionarea
structurii detinerilor n devie prin operatiuni de sYap etc.) ale caror costuri sunt ridicate. 4osturile
J6
tranactiilor sunt mai ridicate n caul statelor mici, desc+ise, ale caror monede sunt putin sau
deloc utiliate. .semenea monede nregistreaa si diferente mari (spread) ntre cursul de vnare si
cel de cumparare, tocmai datorita folosirii lor putin frecvente.
(liminarea riscului valutar poate stimula activitatea economica, inclusiv investitiile,
favorind astfel procesul de alocare a resurselor, de creare de locuri de munca si de crestere
economica. En aceeasi directie actioneaa si avanta&ul e'primarii preturilor n aceeasi moneda ceea
ce le face usor compara"ile preturilor pentru aceleasi "unuri pe diverse piete.
3oate aceste avanta&e arata ca un curs sta"il este superior unuia flotant, fluctuant, pentru ca
decurge din conditii economice care genereaa sta"ilitate.
Importante "eneficii ale uniunii monetare pot sa e'iste la nivel macroeconomic#(mai mare
sta"ilitate a preturilor si o sporire a credi"ilitatii autoritatilor monetare % conditie esentiala a "unei
functionari a politicii monetare). Daptul ca )anca 4entrala a 1niunii <onetare este independenta,
este de natura a mari aceasta credi"ilitate. -e asemenea, piata financiara li"eraliata, asa cum
aceasta e'ista n cadrul unei uniuni monetare, va contri"ui la o mai "una alocare a resurselor.
1*. Hugetul UE. +tructura bugetului comunitar
Hugetul Uniunii Europene
)ugetul 1( repreinta ansam"lul resurselor financiare de care aceasta dispune anual pentru
indeplinirea de catre institutiile comunitare a o"iectivelor sta"ilite in preent prin 3ratatul de la
.msterdam (31( ` 34(). )ugetul comunitar este limitat in valoare a"soluta, el repreentand
astai un procent de 0,2=T din produsul national "rut (P9)) total al celor 0; tari mem"re. Ga
nivelul anului 0555, "ugetul 1( se ridica la aproape 5B miliarde (uro. 2istemul de finantare a
"ugetului.
4omunitatilor (uropene, "aat initial pe contri"utii nationale, a fost inlocuit progresiv printr%
un sistem de resurse proprii format din #
% prelevari agricole (sume o"tinute din sc+im"urile agricole cu terte tari )C
% ta'e vamale prelevate in cadrul sc+im"urilor cu state din e'teriorul 4(, pe "aa tarifului
vamal comun C
% retete provenind din ta'a pe valoarea adaugata (3>.) perceputa in statele mem"re (fiecare
stat mem"ru contri"uie cu 0,8T din 3>. ).
% o contri"utie din P9) al fiecarui stat mem"ru.
)ugetul s%a dovedit a fi un instrument esenial n realiarea o"iectivelor politice ale 1(.
.cesta repreint o investiie pentru o"iectivele viitoare ale (uropei, iar cetenii a!teapt !i merit
cel mai "un randament posi"il al acestei investiii. .cest lucru implic asigurarea faptului c
"ugetul este orientat pentru a realia efectul optim, gestionat la cele mai nalte standarde !i c
reu!e!te s aduc m"untiri concrete vieii de i cu i a cetenilor. .ceasta nseamn un "uget
care poate fi sc+im"at pentru a reflecta sc+im"area prioritilor !i pentru a nsoi procesul de
integrare european n evoluia acestuia.
+tructura bugetului< precum !i dimensiunea acestuia, au cunoscut o evoluie continu#
Ga nceputul procesului de integrare, fiecare dintre cele trei 4omuniti (uropene dispunea de
un "uget specific. Primul "uget al 4omunitii (conomice (uropene (4(() a fost foarte redus,
acoperind e'clusiv c+eltuielile administrative. )ugetul general din 2BB= este n special un "uget de
funcionare, autori/nd credite de plat n valoare de 00;,; miliarde euro destinate cre!terii
dura"ile, conservrii resurselor naturale, ceteniei, li"ertii, securitii !i &ustiiei, precum !i
aciunii e'terne a 1niunii.
En 056;, plile pentru politica agricol comun (P.4) a"sor"eau J;,=T din "uget !i au
crescut p/n la =B,7T n 057;. En primul an din cadrul financiar 0577%0552, c+eltuielile pentru
J=
P.4 repreentau n continuare 6B,=T din "uget. P/n n 2B0J, proporia c+eltuielilor tradiionale
pentru P.4 (cu e'cepia devoltrii rurale) va fi scut la &umtate (J2T), n urma unei reduceri n
termeni reali survenit n cursul perioadei actuale de finanare.
9umai 6T din "ugetul comunitar era c+eltuit pentru politica de coeiune n 056;, o cot%parte
care nu a cunoscut dec/t o cre!tere u!oar p/n n anii 057B (0B,7T n 057;). .ctul 1nic (uropean
a pus un accent deose"it pe coeiunea economic !i social !i a fost urmat de o ma&orare
semnificativ a c+eltuielilor pentru coeiune. 2uma consacrat aciunilor structurale crescuse de&a
p/n la 0=,2T n 0577 !i va repreenta J;,=T din "ugetul 1( n 2B0J, cu cel puin dou treimi
destinate competitivitii, cre!terii !i locurilor de munc.
Dinanarea pentru alte politici (n special, competitivitate, aciuni e'terne !i devoltare rural)
a fost iniial deose"it de limitat. En primul cadru financiar, numai =,JT din "uget a fost reervat
acestor domenii. 4u toate acestea, noua importan acordat devoltrii !i competitivitii va
conduce la ma&orarea cotei%parte a acestor politici p/n la 26T n 2B0J, dintre care 0B,2T pentru
competitivitate, 6,JT pentru aciuni e'terne !i =,JT pentru devoltare rural.
Politicile de c+eltuieli pentru perioada 2BB=%2B0J au acordat o nou prioritate o"iectivelor de
cre!tere !i ocupare a forei de munc, precum !i noilor orientri politice precum li"ertatea,
securitatea !i &ustiia. En acela!i timp, deciia de a efectua o reviuire a confirmat necesitatea unei
evaluri mai fundamentale, care s ofere un conte't pe termen lung n vederea definirii de
propuneri pentru urmtorul cadru financiar !i n viitorul mai ndeprtat. Provocarea const n
ela"orarea unui "uget pentru viitor, care s anticipee pro"lemele viitoare ntr%o lume care se
confrunt cu sc+im"ri rapide.
-up cum "ugetul evoluea de la un cadru financiar la altul, fiecare dintre aceste cadre este
caracteriat, de asemenea, de a o anumit fle'i"ilitate. En timp ce unele programe de c+eltuieli
"eneficia de continuitate, sc+im"rile survenite n situaia politic pot testa, de asemenea,
capacitatea "ugetului 1( de a se adapta pentru a produce reultate optime !i pentru a spori
capacitatea de reacie politic.
10.Principiile >i particularit7ile bugetare
Principiile bugetului
)ugetul comunitii europene respect regulile generale care se aplic !i n statele mem"re,
av/nd ca scop asigurarea transparenei veniturilor !i c+eltuielilor n procesul lurii deciiilor !i a
claritii n monitoriarea !i controlul e'ecuiei "ugetului pentru prote&area intereselor financiare
ale 1(.
.plicarea dreptului "ugetar !i procedura ela"orrii, apro"rii, e'ecutrii !i nc+eierii "ugetului
comunitar sunt generate de anumite principii, n doctrina modern a finanelor pu"lice, sunt
unanim admise urmtoarele# %nualitatea bugetuluiK unitatea bugetuluiK uni/ersalitatea
bugetarK ec.ilibrul bugetului >i speciliaAarea bugetar.
a) Principiul anualitatea bugetului. Presupune operaiunile "ugetare care se vor derula, n
timpul e'erciiului "ugetar, n comunitatea europen acesta se ntinde n intervalul 0 ianuarie% J0
decem"rie.
>eniturile care tre"uiesc ncasate n anul financiar curent !i nu s%au ncasat n acel an se face venit
la "ugetul anului urmtor. ,rice impoit !i ta' prevut a se plti n anul financiar curent !i
neonorat se anulea la finele anului respectiv. ('cepii pot e'ista.
") Principiul uni/ersalitatea bugetului En practica 1( sunt respectate dou reguli "ugetare#
(0) neafectarea veniturilor "ugetare, adic o dat v/rsate la "ugetul 1(, aceste venituri se
depersonaliea, fiind folosite n totalitatea lor la finanarea tuturor c+eltuielilorC
(2) preentarea "ugetului n form "rut, respectiv nscrierea veniturilor !i c+eltuielilor n sume
J7
toate, fr compensri !i omisiuni.
('cepii pot e'ista
c) Principiul ec.ilibrului bugetar. En caul 1( este strict respectat, n sensul c veniturile
sunt egale cu c+eltuielile sau mai mari. 1( nu este autoriat s se mprumute pentru finanarea
c+eltuielilor prevute n "ugetul 1(. En consecin situaia normal pentru e'ecuia "ugetului este
surplusul de venituri asupra c+eltuielilor, care este preluat o"ligatoriu n "ugetul pe anul urmtor.
4a atare, n "ugetul 1( nu se refelect operaiunile de mprumut pe care comunitatea
european sau instiuii ale 1( sunt autoriate prin tratat s le fac (de e'emplu, mprumuturi
acordate unor state mem"re !i ri candidate pentru susinerea "alanei de pli).
.ceast particularitate n aplicarea principiului ec+ili"rului "ugetar n caul 1( repreint cea mai
important deose"ire fa de "ugetele din statele mem"re, unde e'istena deficitelor este uual.
4el mai reu!it "uget este cel care se apropie de deficit, dega&/nd ns un e'ecedent sim"olic .
d) Principiul specialiArii bugetare impune nscrierea n "ugetul 1( a veniturilor "ugetare pe
categorii sta"ilite dup provenien, n raport cu specificul surselor !i a c+eltuielilor dup
destinaie, potrivit clasificaiei "ugetare. En acest sens sunt eliminate confuiile n procesul deciiei
"ugetare !i a e'ecutrii acesteia. 4lasificaia "ugetar folosit de ctre 1( cuprinde seciuni, tiluri,
capitole !i alienate.
Particularitatile si e/olutia bugetului comunitar
Instituit prin 3ratatul de la Foma (3ratatul 4omunitItii (conomice (uropene 4((, 05;=),
care afirma cu claritate principiul solidaritItii financiare, "ugetul comunitar avea la origine o
dimensiune redusI, principalele sale c+eltuieli fiind destinate politicii agricole comune (P.4).
Dinantarea acestui "uget se fIcea, la inceputurile constructiei europene, din douI resurse proprii #
prelevIrile (ta'ele) la importurilor de produse agricole din spatiul e'tra%comunitar si drepturile
vamale (ta'e) la importurile de produse manufacturate din afara 4omunitItii (uropene, iar sumele
o"tinute erau suficiente pentru acoperirea necesitItilor de finantare comuna.
Pentru a suplini insuficienta resurselor proprii traditionale (ta'ele vamale si prelevIrile la
importurile agricole), la sfarsitul anilor =B au fost create alte douI surse de finantare europeanI #
prelevIri din 3>. si contri"utii din PI)%ul national al fiecIrui stat mem"ru (produsul intern "rut).
4ontri"utia din PI) a crescut sensi"il incepand cu sfarsitul anilor 7B si repreintI astIi aproape trei
sferturi din reteta "ugetului european.
)ugetul 1niunii (uropene se deose"este fundamental de "ugetele nationale ale statelor
comunitare deoarece, pe de o parte, institutiile pu"lice (armata, politia, &ustitia, sanatatea si
educatia) se afla in responsa"ilitatea statelor mem"re si sunt finantate din "ugetele nationale, iar pe
de alta parte, c+eltuielile cu institutiile administratiei europene (4omisia, Parlamentul, 4onsiliul,
4urtea de :ustitie) sunt reduse.
In primii ani de functionare a comunitatilor europene s%a urmarit consolidarea sistemului
financiar european actionandu%se in trei directii principale#
a. 1nificarea instrumentelor "ugetare. 4ele trei comunitati europene# 4(4, % 05;0 si
(1F.3,<%05;=, dispuneau de "ugete, proprii, iar dupa fuiunea lor in anul 056; au mai ramas
doar doua instrumente "ugetare# "ugetul general si "ugetul operational 4(4, pana in anul 2BB2,
cand 3ratatul 4(4, a devenit neoperational, 4omisia asigurand conditiile ca aceste fonduri sa ai"a
o e'istenta distincta. .ceasta inseamna ca incasarile ce provin din gestiunea patrimoniului 4(4,
vor repreenta incasari la "ugetul general si vor fi utiliate pentru finantarea cercetarilor in
domeniile car"unelui si oteluluiC
". 4resterea autonomiei financiare. Pana in anul 05=B "ugetul comunitar a avut doua surse de
venituri# prelevarile 4(4, si contri"utiile statelor mem"re. -in anul respectiv a fost instaurat
regimul resurselor proprii, iar finantarea a avut in vedere, in principal, politicile comune precum
D(,@. si D(-FC
J5
c. Fealiarea ec+ili"rului institutional in e'ercitarea putem "ugetare prin armoniarea
atri"utiilor institutiilor comunitare. in preent, puterea "ugetara este impartita intre Parlament si
4onsiliu. Parlamentul are putere de deciie in ceea ce priveste c+eltuielile "ugetare neb o"ligatorii,
poate respinge "ugetul si accepta modul de e'ecutie al acestuia.
11. &osturile >i riscurile Uniunii Economice (onetare
1niunea economic !i monetar considerat a fi , dintr%un anumit punct de vedere, cel mai
am"iios dar !i cel mai riscant proiect al construciei europene este reultatul unei deciii politice
fundamentat pe o puternic component economic.
Gipsa fluctuaiilor valutare
,dat cu introducerea monedei euro, au disprut de asemenea fluctuaiile valutare >i implicit
riscurile valutare din ona euro. En trecut, riscurile >i costurile valutare au afectat competiia >i
activitile comerciale transfrontaliere.
4osturile reduse ale tranaciilor !i riscul mai mic legat de cursul de sc+im", mpreun cu
transparena preurilor !i cu o modalitate unic de plat, au sporit mrimea efectiv a pieelor de
produse din ona (1F,. 4a reultat, unii afirm c acum companiile multinaionale realiea
economii de scar care nu au mai fost niciodat nt/lnite n mediile de afaceri europene. Istoricii
economiei !tiu c economiile la scar au constituit un factor c+eie care a determinat succesul
industrial al 2tatelor 1nite de%a lungul secolelor. .cum, ona (1F, sper s profite de pe urma
costurilor medii mai mici, de pe urma productivitii mai ridicate !i a competitivitii m"untite,
factori care sunt promi!i de piaa intern mare. .cest lucru este cu at/t mai sigur, afirm ei, cu c/t
)anca 4entral (uropean aduce preuri sta"ile !i rate mai mici ale do"/nilor.
+tadiul de Uniune economic >i monetar, care presupune, a!a cum am artat anterior,
eliminarea cursului de sc+im" !i aplicarea unei politici monetare comune conduce la diminuarea
unor costuri !i riscuri care, anterior, au putut s accentuee sau, dup ca, s impiedice
interpenetrarea pieelor de capital, s generee distorsiuni in funcionarea pieei agricole comune
sau s nu permit politicii industriale o devoltare unitar care s conduc spre o pia comun in
domeniu
-in punct de /edere politic, formarea 1niunii economice !i monetare repreint cedarea de
suveranitate !i de control asupra deciiilor privind politica economic a statelor mem"re.
<ai mult, introducerea !i utiliarea monedei unice ar presupune o singur conducere
economic care ar necesita transferul de responsa"iliti !i c+iar funcionarea unei conduceri
politice unice.
9ici strict din punct de /edere economic, 1niunea economic !i monetar nu preint
argumente sufi ciente pentru crearea ei, in primul rand deoarece spaiul comunitar nu repreint o
on monetar optim. 2tatutul de on monetar optim presupune#
% un grad ridicat de desc+idere a economiilor pentru comerul intracomunitar
% un grad ridicat de mo"ilitate transfrontalier a capitalului !i forei de munc,
% fl e'i"ilitate inalt a preurilor !i salariilor,
% transferuri fi scale in condiiile in care veniturile din impoite sunt redistri"uite spre one afl
ate in recesiune.
In esen, statele dintr%un grup sau care ader la un grup pot ca!tiga reciproc din deinerea unei
monede comune doar atunci cand fac parte dintr%o on monetar optim, adic atunci cand
structurile lor economice sunt similare !i cand nu e'ist riscul ca !ocurile asimetrice s afectee
doar unele din aceste ri.
4um ins intre economiile statelor mem"re e'ist diferene nota"ile intre nivelurile de
devoltare, acestea vor reaciona in mod diferit la !ocurile venite din e'terior.
8B
.stfel, pentru acele state mem"re care sunt e'portator net modifi carea preului mondial al
unui produs va avea efecte opuse celor inregistrate de statele care se situea pe poiia de
importator net.
In mod similar, consumatorii din unele state mem"er se imprumut mai mult, alii mai puin !i
ca atare vor percepe in mod diferit fl uctuaiile ratelor do"anilor de pe piaa internaional.
Xocurile asimetrice pot genera disfuncionaliti !i din perspectiva incompati"ilitii ciclurilor de
afaceri, in sensul c unele state mem"re se pot afl a in faa de cre!tere, altele in cea de declin sau
stagnare, astfel incat o politic monetar unic, proprie onelor monetare optime, nu ar putea
reolva pro"lemele tuturor statelor implicate.
Particulariand pentru ona (uro, care nu repreint nici in acest moment o on monetar
optim, statele mem"re ale acesteia nu mai au posi"ilitatea de a%!i sta"ili propria rat a do"anii
sau de a utilia cursul de sc+im" ca instrument al politicii economice. <ai mult, nici unul din
mecanismele alternative de a&ustare, cum ar fi migraia, nivelul salariilor, mi!crile de capital,
politica fi scal, transferurile fi scale sau a&utoarele directe nu funcionea la parametri optimi in
spaiul (uro.
In acela!i timp, e'ist "ariere culturale !i lingvistice legate de mo"ilitatea forei de munc,
ceea ce determin variaii legate de nivelul salariilor !i de rata !oma&ului.
-in aceste considerente, 1niunea (uropean repreint !i in preent o on monetar
su"optim, fapt ce constituie un impediment in aceast etap a integrrii.
%rgumentele impotri/a 6ormarii unei uniuni monetare in spa.iul Uniunii Europene#
% pierderea controlului !i a puterii de deciie cu privire la pro"lemele monetareC
% pierderea de fl e'i"ilitate, in sensul c guvernele naionale nu vor putea s ia deciii de
politic monetar care s permit prote&area economiilor lor de !ocurile e'terne, in detrimentul
altor riC
% diferene relativ mari in ciclurile de afaceri !i standarde de via intre statele mem"reC
% pericolul de a divia 1niunea (uropean in state din interiorul !i din afara 1niunii
economice !i monetareC
% costurile materiale pe care le incum" inlocuirea monedelor naionale cu moneda unic,
crearea instituional !i modifi crile de natur legislativ cerute de acest demers.
12. Hene6iciile Uniunii Economice (onetare
Hene6iciile esentiale care se o"tin de pe urma participarii la uniunea monetara sunt#
0. (liminarea costurilor de tranactie drept consecinta a su"stituirii diferitelor monei
nationale pentru o moneda unica. 4+iar daca este dificila calcularea acestei reduceri de costuri, unii
autori au estimat castigurile derivate din eliminarea acestor costuri de tranactie pentru 1niunea
(uropeana la apro'imativ B,;T din PI).
2. (liminarea nesigurantei asociate variatiei tipurilor de sc+im" ale moneilor tarilor ce se
integreaa in moneda unica. .cest avanta& este clar daca se considera efectele daunatoare pe care
diversitatea e'cesiva a tipurilor de sc+im" si incertitudinea le genereaa in sc+im"urile comerciale
si in investitiile internationale
In plus fata de efectele poitive asupra acestor doua varia"ile se pot semnala si efecte de mai
mica incertitudine asupra cresterii economice# reducerea varia"ilitatii tipurilor de sc+im" ar duce la
scaderea primei de risc ce incorporeaa tipurile de do"ani reale. .ceasta la momentul sau va
creste investitiile productive pentru a face atractive acele proiecte care momentan nu pot fi din
caua ridicatului cost al capitalului. In forma ca cea mai mare eficienta in utiliarea resurselor ar
duce la o mai mare productivitate si, in consecinta, la o mai mare crestere pe termen mediu.
Importante "eneficii ale uniunii monetare pot sa e'iste la nivel macroeconomic#(mai mare
sta"ilitate a preturilor si o sporire a credi"ilitatii autoritatilor monetare % conditie esentiala a "unei
80
functionari a politicii monetare). Daptul ca )anca 4entrala a 1niunii <onetare este independenta,
este de natura a mari aceasta credi"ilitate. -e asemenea, piata financiara li"eraliata, asa cum
aceasta e'ista On cadrul unei uniuni monetare, va contri"ui la o mai "una alocare a resurselor.
1niunea (conomic !i <onetar (1(<) aduce sta"ilitate, prote&ea valoarea veniturilor
populaiei !i incura&ea crearea de noi locuri de munc. 2ociali!tii (uropeni militea pentru ca
1niunea (uropean s se concentree mai mult pe promovarea cre!terii economice !i pe lupta
impotriva !oma&ului.
Hene6iciile monedei euro sunt diverse !i sunt resimite la niveluri diferite, ncep/nd cu
persoane fiice !i ntreprinderi !i a&ung/nd p/n la economii ntregi. Printre acestea se numr#
%,fert mai variat !i preuri sta"ile pentru consumatori !i ceteni
%2ecuritate mai mare !i mai multe oportuniti pentru ntreprinderi !i piee
%2ta"ilitate !i cre!tere economic
%Piee financiare mai integrate
%, preen mai puternic a 1( n economia glo"al
%Preena unui semn tangi"il al identitii europene
<oneda unic aduce o nou for !i ofer noi oportuniti care deriv din integrarea !i dimensiunile
economiei onei euro, piaa unic devenind, astfel, mai eficient.
Enaintea monedei euro, nevoia de a realia operaiuni de sc+im"valutar atrgea costuri
suplimentare, implica riscuri, iar tranaciile transfrontaliere erau lipsite de transparen. ,dat cu
introducerea monedei unice, afacerile au devenit mai renta"ile !i mai puin riscante n ona euro.
En acela!i timp, posi"ilitatea de a compara u!or preurile ncura&ea comerul transfrontalier !i
investiiile de orice tip, de la consumatorii individuali aflai n cutarea celui mai ieftin produs,
p/n la ntreprinderile care ac+iiionea servicii de cea mai "un calitate !i la marii investitori
instituionali care pot investi mai eficient n ona euro, unde nu e'ist o fluctuaie a ratelor de
sc+im". En cadrul onei euro, e'ist n preent o singur mare pia integrat care utiliea aceea!i
moned.
Hene6iciile la ni/el mondial
<oneda unic !i ona euro nseamn !i noi oportuniti n cadrul economiei mondiale.
<oneda unic transform ona euro ntr%o on de afaceri atractiv pentru rile tere, promov/nd,
astfel, comerul !i investiiile. Prudena n gestionarea sa economic, face din euro o moned de
reerv atractiv pentru rile tere !i asigur onei euro o poiie mai puternic n cadrul
economiei mondiale.
-e asemenea, dimensiunea !i gestionarea prudent confer sta"ilitate economic onei euro,
care reist, astfel, mai "ine la a!a%isele P!ocuriL economice e'terne, adic la sc+im"rile
economice "ru!te care pot aprea n afara onei euro !i afecta economiile naionale, precum
cre!terea preului petrolului sau apariia unor tur"ulene pe pieele valutare internaionale. -atorit
dimensiunii !i forei sale, ona euro poate a"sor"i mai "ine asemenea !ocuri e'terne fr pierderea
de locuri de munc !i fr diminuarea cre!terii economice.
Fealiarea "eneficiilor
<oneda euro nu poate garanta, singur, sta"ilitatea !i cre!terea economic . .cestea se
realiea, n primul r/nd, prin "una gestionare a economiei onei euro conform prevederilor
tratatului !i ale Pactului de sta"ilitate !i cre!tere (P24), un element vital pentru 1niunea economic
!i monetar (1(<). En al doilea r/nd, ca instrument fundamental pentru potenarea "eneficiilor
82
pieei unice, ale politicii comerciale !i ale cooperrii politice, moneda euro face parte integrant din
structurile economice, sociale !i politice ale 1niunii (uropene de asti.
1;. &oncepte ale Politicii &omerciale &omune
Politica comerciala comuna# cea mai importanta diferenta intre conceptul de piata comuna si
ona de comert li"er
&onceptele care stau la baAa politicii comerciale a Uniunii Europene
Politica comercial este unul din pilonii principali ai relaiilor 1niunii (uropene cu rile tere,
practic cu restul lumii. Implementarea unei politici comerciale comune a fcut parte din planul
iniial de integrare economic interstatal care a condus la crearea 1niunii (uropene.
Politica comercial a 1niunii (uropene are in vedere s contri"uie la devoltarea dura"il prin
integrarea unui numr cat mai mare de ri in ansam"lul comerului mondial.
Pentru aceasta se are in vedere#
% Promovarea intereselor europene !i aprarea valorilor europene privind democraia, domnia
legii, mediul, drepturile sociale, serviciile pu"lice, diversitatea cultural, securitatea alimentarC
% -esc+iderea pieelor mondiale prin eliminarea progresiv a o"stacolelor din calea comerului
internaional !i prin diminuarea "arierelor tarifareC
% >alorifi carea potenialului glo"alirii prin adoptarea consensual a unui set de norme de
reglementare a
pieelor !i prin asigurarea compati"ilitii li"eralirii comerului cu alte valori sociale.
&ele 0 dimensiuni ale politicii comerciale a Uniunii Europene
a4 Dimensiunea multilateral este realiat in cea mai mare parte in cadrul ,rganiaiei
<ondiale a 4omerului !i are drept scop promovarea regulilor privind accesul la piee in conte'tul
asigurrii unei guvernane glo"ale efective.
b4 Dimensiunea bilateralJregional. In afara negocierilor multilaterale din cadrul
,rganiaiei <ondiale a 4omerului, 1niunea (uropean inc+eie !i acorduri "ilaterale !i adopt
msuri specifi ce cu ri tere sau cu asociaii regionale. <otivaia utilirii acordurilor "ilaterale
in cadrul politicii comerciale a 1niunii (uropene este dat de#
% devoltarea comerului la scar glo"al !i nevoia tot mai acut de reguli ale &ocului acceptate
de participani impreun dar !i dincolo de ,rganiaia <ondial a 4omerului C
% necesitatea de a stimula devoltarea in general !i de a promova devoltarea regional C
% spri&inirea unor concepte noi ale 1niunii (uropene precum PPolitica de vecintateL sau
P(uropa e'tinsL care au dat de&a reultate in relaiile cu rile mediteraneene.
% .cordurile de Parteneriat (conomic negociate cu rile .4P (.frica, 4arai"e, Pacifi c)
.cordul 4otonou.
% .cordurile de comer li"er cu .sociaia (uropean a Gi"erului 2c+im", (uromed, <ercosur
(in
negociere), <e'ic, .frica de 2ud C
% 1niunile vamale cu 3urcia, .ndorra !i 2an <arino C
8J
% .cordurile de Parteneriat !i 4ooperare cu Fusia !i 1craina.
c4 Dimensiunea unilateral. Pe lang a"ordrile enunate mai sus 1niunea (uropean adopt
!i implementea !i msuri unilaterale drept instrumente suplimentare de politic comercial in
scopul asigurrii devoltrii !iIsau sta"ilitii politice corespuntor prioritilor politice ale
1niunii. .ceste msuri au cel mai adesea forma concesiilor comerciale care sunt acordate de
1niunea (uropean rilor tere pe "aa unui interes economic pentru accelerarea comerului cu o
anumit regiune !i cre!terea avanta&elor economice pentru am"ele pri. In plus cre!terea fl
u'urilor comerciale poate contri"ui la devoltarea !i sta"iliarea rilor tere !i facilitarea integrrii
lor in economia mondial.
19. Principalele instrumente ale Politicii &omerciale &omune
Instrumente de politic comercial utiliate de 1niunea (uropean
.) Instrumentele de6ensi/e# sunt acele instrumente care asigur comerul ec+ita"il !i apr
interesele companiilor europene. .ceste instrumente au fost concepute in conformitate cu
prevederile ,rganiaiei <ondiale a 4omerului care recunosc dreptul mem"rilor organiaiei de a
se apra fa de practice comerciale neloiale.
Principalele instrumente defensive sunt#
<surile anti%dumping sunt concepute pentru a contracara practicile de dumping, cele mai
des intalnite forme de practici de distorsionare a comerului. -umpingul se produce atunci cand
productori din ri care nu sunt mem"re ale 1niunii (uropene vand mrfuri in 1niunea (uropean
su" preul de vanare de pe pieele din rile de origine sau c+iar su" costul de producie.
<surile anti%su"venie !i compensatorii sunt concepute pentru a com"ate su"veniile ce
sunt puse la dispoiia productorilor de ctre autoritile pu"lice !i care distorsionea comerul
atunci cand a&ut la reducerea in mod artifi cial a costurilor de producie sau a preurilor de e'port
ctre 1niunea (uropean.
<suri de salvgardare# astfel de msuri pot fi luate de orice mem"ru al ,rganiaiei
<ondiale a 4omerului (deci !i de rile mem"re ale 1niunii (uropene care sunt mem"re in
am"ele organiaii)C ele presupun restricionarea suplimentar temporar a importurilor unui
produs dac producia intern a acelui produs este afectat in mod serios sau ameninat de
inregistrarea unor pre&udicii datorit cre!terii "ru!te a importurilor.
)) Instrumentele o6ensi/e au drept scop desc+iderea pieelor !i eliminarea o"stacolelor din
calea comerului prin aciuni multilaterale, "ilaterale !i unilaterale.
Principalele instrumente ofensive sunt repreentate de #
Feglementrile privind "arierele in calea comerului care permit fi rmelor din 1niunea
(uropean s depun o plangere la 4omisia (uropean atunci cand intalnesc "ariere comerciale
care le restricionea accesul pe piaa unor ri tere. Feglementrile pot fi utiliate !i pentru
evaluarea situaiei de nerespectare a regulilor comerciale internaionale care determin efecte
comerciale negative. In caul in care reultatul evalurii este afi rmativ se poate apela la
mecanismul prevut de ,rganiaia <ondial a 4omerului pentru reolvarea disputelor.
)aa de date privind accesul pe piee a fi rmelor din 1niunea (uropean care permite#
% ,"inerea de informaii despre condiiile privind accesul pe piaa rilor ne%mem"re ale
1niunii (uropene C
% <odaliti de urmrire sistematic de ctre 4omisia (uropean a reclamaiilor fi rmelor din
rile mem"er privind "arierele in calea comerului din rile nemem"reC
88
% .sigurarea respectrii de ctre partenerii comerciali ai 1niunii (uropene a o"ligaiilor
asumate prin acorduri internaionale. .ceast )a de date nu este un instrument de aciune
direct, ci un instrument de suport !i fundamentare a msurilor !i iniiativelor pe care 1niunea
(uropean le poate lua fa de acei parteneri comerciali care crea difi culti de natur
comercial fi rmelor comunitare.
6nstrumentele folosite de Uniunea European in cadrul dimensiunii unilaterale a politicii
sale comerciale sunt&
% 2istemul @eneraliat de Preferine (2@P) care este instrumentul clasic de stimulare a
devoltrii prin intermediul acordrii de ta'e vamale prefereniale.
% Iniiativa K3otul in afara armelorL (K(ver?t+ing )ut .rmsL Initiative % % ().) care
repreint o sc+em de preferine acordate rilor cel mai puin devoltate.
% .cordarea de preferine asimetrice, de e'emplu pentru rile din )alcani sau <oldova, in
scopul de a asigura pacea, sta"ilitatea, li"ertatea !i prosperitatea economic in regiune conform
conceptului K(uropei e'tinseL.
1=. E/olu7ia Politicii Industriale a UE.
4onceptul actual de politica industriala in 1( este reultatul unei evolutii in etape. .paritia
conceptului a fost favoriata de cresterea consensului intre statele mem"er asupra necesitatii unei
politici industriale la nivelul 1( si a tipului de actiuni de politica care sa fie urmate in cadrul
4omunitatii. 4inci etape (05;7%05=;, 05=;%057;, 057;%055B, 055B si 0550%preent) par sa fi
marcat in mod decisiv evolutia politicii industriale in cadrul 1( de la data semnarii 3ratatului de la
Foma (05;7).
Prima etapa 305;7%05=;)# dominanta politicilor industriale nationale.
Primele elemente legate de o politica industriala la nivelul 4omunitatii pot fi identificate in
prevederile 3ratatului privind 4omunitatea 4ar"unelui si ,telului (aprilie 05;0) si ale 3ratatului
(1F.3,< (martie 05;=). .m"ele tratate pot fi privite ca sta"ilind prioritati pentru fiecare
industrie. 4u toate acestea, pana in anii 05=B, politica industriala a 4omunitatii a fost in mod
fundamental limitata la prevederi referitoare la concurenta si inlaturarea "arierelor comerciale intre
statele mem"re. -esi 3ratatul de la Foma a fundamentat viiunea unei piete comune, statele
mem"re aveau li"ertatea sa urmee propriile politici nationale industriale.
% doua etapa (05=;%057;)# dominanta a"ordarii interventioniste.
3enta interventionista a politicilor industriale a fost o reactie la conditiile economice
nefavora"ile (recesiune, inflatie si soma&). .ctiunile de politica la nivelul 4omunitatii au fost
gandite cu scopul de a potenta eforturile nationale orientate catre realiarea cresterii economice si a
competitivitatii. Interventiile au im"racat o multitudine de forme, de la acordarea de su"ventii
industriei de otel, c+imica si constructiilor de nave, pentru a spri&ini restructurarea si moderniarea,
pana la finantarea proiectelor de 4c- derulate in cooperare in sectoarele de inalta te+nologie si la
impunerea de "ariere comerciale fata de restul lumii.
% treia 6aAa (057;%055B)# Piata 1nica
Proiectul Pietei 1nice poate fi privit si ca o actiune importanta de politica industriala. :ustificarea
proiectului era una directa# permitand fortelor pietei sa operee la nivelul 4omunitatii, firmele
europene vor fi stimulate sa "eneficiee de avanta&ele economiilor de scara si astfel, sa devina
competitive. -in perspectiva limitata a politicii industriale, intentia era aceea de a promova asa
numitii Kcampioni europeniL si nu Kcampioni nationaliL.
% patra 6aAa (055B)# primul document oficial de politica industriala
Faportul 4omisiei (uropene KPolitica industriala intr%un mediu concurential# precepte
pentru o a"ordare la nivelul 4omunitatiiL d4omisia (uropeana, (055B)e a pus "aele unei
politici industriale coerente la nivelul 4omunitatii. >iiunea 4omisiei (uropene avea la
"aa trei tinte operationale#
8;
% 4rearea si consolidarea unui mediu de afaceri favoriantC
% .doptarea unei a"ordari poitive in vederea a&ustarii, prin evitarea apelarii la politicile industriale
defensive sau protectionisteC
% -esc+iderea pietelor in fata concurentei, atat din interiorul, cat si din e'teriorul 4omunitatii.
Faportul mentionat a identificat elementele esentiale, cataliatorii si acceleratorii a&ustarilor
structurale. 4onform acestui raport, elementele de "aa care tre"uie indeplinite pentru a stimula
a&ustarea industriala se refera la un mediu de afaceri favoriant, un mediu macroeconomic sta"il si
previi"il, un nivel ridicat al investitiilor in capitalul uman, promovarea convergentei economice si
a coeiunii sociale, protectia mediului. 4ataliatorii promovarii a&ustarilor structurale sunt e'istenta
Pietei 1nice si practicarea unei politici comerciale desc+ise, dar precaute. Faportul considera
intreprinderile mici si mi&locii, noile te+nologii si capitalul uman, pietele desc+ise pentru servicii
de afaceri, 4c- si inovarea drept cataliatori ai a&ustarilor structurale.
% cincea etapa (0550%preent)# politica industriala coerenta in cadrul Pietei 1nice 3ratatul de
la <aastric+t ofera cadrul legal al politicii industriale in 1(. .rticolul 0;= (0JB) al 3ratatului
ilustreaa clar orientarea catre piata. .rticolul precieaa patru arii ale politicii industriale#
% .&ustarea industriei la modificarile structuraleC
% -evoltarea intreprinderilor mici si mi&lociiC
% 4ooperarea intre companiiC
% Inovarea, cercetarea si devoltarea te+nologica.
15. Instrumente utiliAate pentru realiAarea Politicii Industriale
Principalele instrumente utiliate n realiarea o"iectivului general al politicii industriale sunt#
G&onsolidarea unui mediu de a6aceri /iabil >i desc.is< "aat pe principiile li"erei
concurene, pe asigurarea de condiii egale tuturor agenilor economici, pe un cadru instituional !i
legislativ corespuntor, armoniate cu cele din 1(.
G%ccelerarea aEustrii structurale (restructurare !i privatiare).
G%tragerea in/esti7iilor strine directe.
GDeA/oltarea pie7ei concuren7iale.
GPromo/area in/esti7iilor intangibile.
GDeA/oltarea cooperrii industriale.
G+us7inerea deA/oltrii I((.
G%sigurarea compatibilit7ii cu mediul CnconEurtor.
GDeA/oltarea cererii pie7ei romLne>ti de produse industriale.
G(oderniAarea rolului autorit7ii publice
GPromo/area coeAiunii sociale.
Prioritile ma&ore pe termen scurt pe care se vor concentra aciunile vi/nd implementarea
Politicii industriale sunt #
G%ccelerarea aEustrii structurale prin# continuarea restructurrii sectorului industrial de
stat, inclusiv prin nc+ideri de capaciti nevia"ileC sc+im"ri n structura de proprietate prin
accelerarea privatirii, conduc/nd la cre>terea ponderii propriet7ii pri/ateC modificri n
structura produciei prin cre>terea ponderii produselor cu /aloare adaugat mareC cre>terea
ponderii Cntreprinderilor mici >i miElocii n ansam"lul economiei.
G:mbunt7irea permanenta a mediului de a6aceri< ca factor stimulativ pentru devoltarea
economiei rom/ne!ti .
G%tragerea unui /olum cLt mai mare de in/esti7ii strine.
4onceptul actual de restructurare a industriei a"ordea acest proces n termeni de via"ilitate
economic !i nu de producie, urmrind, n mod deose"it, asigurarea e6icien7ei acti/it7ilor
86
industriale ale cror produse sau ser/icii au des6acere pe pia7. En acest conte't, deA/oltarea
sectorului pri/at, ca element de susinere a devoltrii industriale, s%a produs n multe sectoare !i
su"sectoare din industrie ntr%un ritm mai susinut dec/t n alte ramuri ale economiei naionale.
Principalele instrumente avute in vedere pe termen scurt si mediu pentru realiarea cresterii
competitivitatii industriale sunt urmatoarele#
fg:e!$oltarea unui mediu de afaceri $iabil si desc(is prin consolidarea unui sistem legislativ
sta"il, simplu, transparent si coerent, sustinut de un cadru institutional adecvat, am"ele armoniate
cu cele din 1(.
fgAccelerarea restructurarii intreprinderilor pe principiul renta"iliarii activitatii economice a
acestora, inclusiv prin inc+iderea capacitatilor de productie nevia"ile. >ia"ilitatea economica si
financiara constituie tinta principala a procesului care vieaa im"unatatirea competitivitatii
intreprinderilor. -e asemenea, in caul restrangerii activitatii sau lic+idarii unor intreprinderi se are
in vedere influenta in amonte si aval din circuitul economic, pentru a fi preintampinate posi"ilele
efecte negative asupra procesului de productie al altor operatori economici .
fg#timularea procesului de pri$ati!are, prin diversificarea metodelor de privatiare care sa
permita accelerarea acestui proces, realiarea unor privatiari eficiente si asigurarea transparentei
corespunatoare, in conformitate cu practica internationala in materie.
fg:e!$oltarea pietei concurentiale si stimularea acti$itatii operatorilor economici pe piata prin
continuarea procesului de armoniare legislative si de aplicare efectiva a politicii in domeniul
concurentei
fg:e!$oltarea utili!arii te(nologiilor informatice in sectoarele industriale prin aplicarea
2trategiei de devoltare a domeniului te+nologiei informatiei si comunicatiilor.
fgPromo$area in$estitiilor directe prin devoltarea si perfectionarea cadrului legislativ si
institutional specific, in vederea asigurarii transferului de te+nologie, cresterii performantelor
manageriale si im"unatatirea competitivitatii si accesului produselor romanesti pe pietele
internationale.
fgPromo$area in$estitiilor intangibile , respectiv in domeniul resurselor umane, in domeniul
cercetarii%devoltarii si inovarii, privind asigurarea calitatii si evaluarea conformitatii produselor,
precum si in domeniul standardiarii.
fg:e!$oltarea cooperarii industriale, prin identificarea si aplicarea unor masuri specifice de
sustinere a initiativelor industriale in acest scop, conducand totodata la asigurarea unei mai mari
sta"ilitati a relatiilor economice.
fg#ustinerea de!$oltarii 6MM0urilor prin facilitarea accesului la surse de finantare si servicii de
asistenta, consultanta, si informare.
fg:e!$oltarea unei piete nationale functionale a produselor industriale prin stimularea
competitivitatii acesteia si a cresterii cererii interne de produse industriale. .ceasta va facilita
economiile de scara, oferind oportunitati pentru adancirea specialiarii productiei si aparitia de noi
producatori, mentinand astfel caracterul concurential al pietei.
fgAsigurarea compatibilitatii te(nologiilor si produselor industriale cu e"igentele de protectie a
mediului incon*urator. In aceasta privinta, @uvernul este preocupat de respectarea reglementarilor
in domeniul protectiei mediului incon&urator si promovarea pe scara larga a te+nologiilor si
produselor PcurateL, in conditiile mentinerii unui raport eficient intre costuri si "eneficii si ale
crearii de noi modele de productie si consum.
fgPromo$area coe!iunii sociale prin permanetiarea procedurilor de consultare cu toti actorii
din domeniul industrial, pentru e'tinderea participarii largi la luarea deciiilor ma&ore si prin
o"tinerea spri&inului partenerilor sociali in realiarea a&ustarilor structurale.
8=
Prioritatile ma&ore pe termen scurt sunt# accelerarea a*ustarilor structurale (restructurare si
privatiare) pentru asigurarea via"ilitatii economice, eliminarea barierelor birocratice in cadrul
procesului de imbunatatire a mediului de afaceri si atragerea in$estitiilor straine directe .
2F.DE-?'!T%$E% &''PE$)$II I"DU+T$I%!E
4omunitatea (uropean a creat cadrul legal !i mecanismele de spri&inire a cooperrii ntre firme
din diferitele sale state mem"re. , atenie deose"it se acord ntreprinderilor mici !i mi&locii
(I<<) care sunt mai eitante n m"arcarea n cooperri care s dep!easc graniele statului unde
sunt nregistrate. (le repreint ns 55T din numrul firmelor nregistrate n 1(, oferind =BT din
locurile de munc e'istente n sectorul particular.
#ruparea European a Interesului Economic este o structur legal, creat n iulie 0575 !i
recunoscut de toate statele mem"re. (a are rolul de a facilita cooperarea pe proiecte, a partenerilor
din mai multe state mem"re, n domenii precum cercetarea%devoltarea, aproviionarea, producerea
!i desfacerea produselor de diferite tipuri. Ga aceast grupare se poate afilia orice firm pu"lic sau
privat, ce dore!te s "eneficiee de avanta&ele punerii !i folosirii n comun a resurselor umane !i
financiare.
&entrul de &ooperare Cn %6aceri este o alt structur ce se ocup de difuarea informaiilor
privind propunerile de cooperare naintate de firme mici din mai toate ramurile industriale.
$e7eaua &ooperrii Cn %6aceri pune n legtur consultanii pe pro"leme de cooperare din
statele mem"re. 2ute de oferte !i cereri de cooperare se nt/lnesc !i !i gsesc soluionare prin
intermediul acestei reele.
Programul Europarteneriat organiea de dou ori pe an nt/lniri directe ntre conductori
de firme. 2copul programului este de a ncura&a cooperarea !i de a promova nelegeri de afaceri
ntre I<<%uri din regiuni mai puin devoltate ale 1( !i firme din alte ri europene sau
mediteraneene.
21. Pia7a Uniunii Europene >i pia7a mondial. Principalele realiAri ale UE.
Piaa 4omun prote&ea 4omunitatea pe piaa mondial ca fiind o singur unitate de
negociere, cu propriile "ariere tarifare vamale cuprinse in 3ariful >amal 4omun precum !i in
Politica 4omercial 4omun.
4oncret, Piaa 4omun se "aea pe patru liberti fundamentale#
li"ertatea de mi!care a "unurilorC
li"ertatea de mi!care a persoanelorC
li"ertatea de mi!care a serviciilorC
li"ertatea de mi!care a capitalurilor.
.diional celor patru li"erti fundamentale, Piaa 4omun se spri&in pe dou politici
principiale#
Politica 4omun in .griculturC
Politica 4oncurenei.
87
Piaa 4omun
Dundamentele legislaiei economice (uropene sunt sta"ilite de ctre 3ratatul de Dundamentare
al 1niunii (uropene, 3ratat prin care prile contractante, respectiv 2tatele <em"re, sta"ilesc
1niunea (uropean (art.0). Inc de la inceputul 3ratatului sunt definite prhcis o"iectivele 1niunii
(uropene. .stfel, art. 2 din cadrul 3ratatului prevede ca sarcini specifice de indeplinit pentru
4omunitate sta"ilirea !i crearea unei Piee 4omune precum !i a unei uniuni economice !i
monetare. 3otodat, prin implementarea politicilor comune, a!a cum sunt acestea definite in art. J
!i art. 8 ale 3ratatului, promovarea, la nivelul 4omunitii, a unei devoltri armonioase,
ec+ili"rat !i susinut a activitilor economice, un nivel ridicat al anga&rii !i al proteciei sociale,
egalitatea dintre "r"ai !i femei !i dintre toi cetenii din cadrul 4omunitii, fr discriminare,
cre!tere economic ec+ili"rat, susinut !i cu un coeficient scut al inflaiei, un grad ridicat de
competitivitate in domeniile economice, un grad ridicat de protecie !i de im"untire a mediului,
cre!terea standardelor de via precum !i a calitii vieii in general, coeiune economic !i social
!i solidaritate intre 2tatele <em"re.
Incepand cu 2B de ani in urma, decala&ul economic dintre 1niunea (uropeana si 2tatele 1nite
nu a incetat sa creasca. Intre 057B si 2BBB, cresterea economica a 21. a depasit%o pe cea din ona
euro cu un procenta& mediu anual de B,5T, pentru ca in perioada 0552%2BB;, acest decala& sa atinga
nivelul de 0,8T, scrie cotidianul france Ge Digaro.
Pentru >ec+iul 4ontinent, aceasta diferenta a determinat costuri ec+ivalente Produsului Intern
)rut al Drantei si Italiei. .cest lucru se &ustifica prin rata ridicata a soma&ului din aceasta regiune.
iepler (Vuities, vor"este c+iar de posi"ilitatea modificarii ordinii economice mondiale. (l
mentioneaa ca, pana in 2BJ;, PI) al 4+inei il va depasi pe cel european, conform statisticilor.
.ceasta pro"lema se amplifica cu atat mai mult cu cat principala caua a scaderii importantei
economice a onei euro consta in lipsa productivitatii investitiilor acumulate de (uropa in ultimii
0; ani. <ai mult, masurile luate de oficialii 1niunii (uropene pentru a eradica pro"lema respectiva
nu au avut cele mai "une reultate.
Doarte dinamic in &urul anilor jj=B, datorita castigurilor superioare celor din 2tatele 1nite,
>ec+iul 4ontinent nu a "eneficiat de un inceput poitiv procesului mondialiarii. Ga inceputul
anilor jj5B, reunificarea @ermaniei i%a costat scump pe toti locuitorii regiunii. Ga aceasta s%au
adaugat moneda unica foarte puternica si ratele foarte ridicate ale do"anii, care au determinat, in
primul rand, cria imo"iliara din Dranta. Investitiile au scaut si mai mult in momentul i"ucnirii
revolutiei te+nologiilor informatiei, dincolo de ,ceanul .tlantic. .cest sector s%a devoltat si in
(uropa, insa a"ia incepand cu anul 0557. In ceea ce priveste Internetul, investitiile din (uropa sunt
aproape invii"ile in comparatie cu cele de pe teritoriul 2tatelor 1nite.
-ona? avertieaa ca W(uropa ar putea rata un nou ciclu de investitii care a luat amploare in
2tatele 1niteW, o data cu devoltarea "iote+nologiei, nanote+nologiei si sectorului energetic.
.mericanii au inceput sa faca investitii semni%ficative in acest domeniu incepand cu apro'imativ
doi ani in urma. In acelasi timp, in @ermania volumul investitiilor din acest sector a"ia a atins
nivelul inregistrat de 21. in 055;.
,ficialii europeni realieaa, totusi, ca dinamismul economic intr%o economie matura este
influentat mai mult de oferta decat de cerere. Iar acest lucru se vede mai ales pe piata de telefonie
mo"ila sau in caul Internetului. Inovatia a devenit un lucru esential pentru cresterea economica.
In acest sens, cele 0; tari mem"re ale 1niunii (uropene, reunite in cadrul summitului de la
Gisa"ona, din 2BBB, si%au fi'at drept o"iectiv ca (uropa sa devina cea mai competitiva si mai
dinamica economie, pana in 2B0B. Insa o"iectivul respectiv a ramas doar consemnat pe +artie,
avand in vedere putinele eforturi si investitii care s%au facut in domeniul cercetarii si devoltarii.
85
In 2BBJ, (uropa a consacrat c+eltuielilor de cercetare si devoltare doar 0,5T din Produsul
Interrn )rut, comparativ cu cele 2,=T alocate de 2tatele 1nite acestui sector, J,2T ale :aponiei si
cele 0,J0T ale 4+inei. .sadar, pentru a atinge targetul de JT pana in 2B0B, (uropa mai are un
foarte lung drum de parcurs. 4u atat mai mult cu cat statisticile arata ca, in 2BB;, c+eltuielile pentru
cercetare si devoltare au stagnat, practic. 4onform estimarilor analistilor, c+ineii vor aloca 2,2T
din PI) acestui sector, mai mult decat nivelul actual al (uropei.
9oua dintre cei mai mari editori de softYare din lume sunt americani. 1niunea (uropeana
afiseaa, de asemenea, un deficit comercial semnificativ in domeniul produselor de inalta
te+nologie.
.cest deficit s%a ridicat la 2J de miliarde de euro in 2BBB, in timp ce :aponia a inregistrat un
e'cedent de J5 de miliarde de euro in acest domeniu.
Insa, care sunt motivele pentru care 1niunea (uropeana a inregistrat o asemenea intariere_
2e pare ca >ec+iul 4ontinent a avut alte prioritati, precum politica agricola comuna sau politica
regionala destinata tarilor mai putin devoltate. 4ele doua domenii acapareaa 7BT din "ugetul
european. .sa ca nu mai raman decat ;T pentru cercetare si devoltare.
4onstienta insa de aceasta pro"lema, 4omisia (uropeana a propus, in urma cu cateva luni, ca
acest procent sa fie du"lat in vederea "ugetului specific perioadei 2BB=%2B0J, care consta in &ur de
=B de miliarde de euro. .cest lucru a dat nastere unor numeroase polemici in privinta structurii
viitorulului "uget.
W<a nelinisteste starea de spirit care domina in acest moment printre statele mem"re in ceea
ce priveste solutiile preferate de acesteaW, a declarat :anek Potocnik, comisarul european al
cercetarii, facand referire la prevederile celui de%al saptelea program de referinta pentru cercetare si
devoltare.
2e pune insa pro"lema gestionarii celor ; procente destinate sectorului de Fc-. WImpartirea
acestui "uget intre cele 2; de state mem"re ale 1niunii (uropene este inutila. <ult mai eficienta
este promovarea muncii in reteaW, su"liniaa Gionel Dontagne, directorul 4entrului de 2tudiu si
4ercetare a (conomiei Internationale din Dranta (4(PII). (l ofera drept e'emplu 2tatele 1nite, in
caul carora universitatile si intreprinderile depun un efort comun in ceea ce priveste sectorul de
cercetare si devoltare.
Insa, toti o"servatorii au recunoscut necesitatea sta"ilirii unor standarde europene comune.
4ele 2; de state mem"re ale 1niunii (uropene ar avea, de altfel, de castigat din cumularea
c+eltuielilor la nivelul intregii (urope. W-in totalul investitiilor realiate in (uropa, doar 0BT au
fost puse in comun.W, a su"liniat Pascal Gam?, conducatorul ,rganiatiei <ondiale a 4omertului.
4ontradictiile dintre competitivitatea de pe piata europeana si lipsa unei fiscalitati comune
demonstreaa faptul ca statele mem"re nu sunt foarte interesate de investitiile in viitorul lor si al
intregii 1niuni (uropene. W4oncurenta fiscala determina statele 1niunii (uropene sa reduca o mare
parte din c+eltuieli, si in special pe cele pentru cercetare si devoltareW, adauga Pascal Gam?.
4at timp ona euro nu va e'ploata suficient inovatia, productivitatea si potentialul sau de
crestere vor ramane la acelasi nivel scaut. (a are nevoie de investitii puternice, capa"ile sa sustina
proiectele pe termen lung ale )ru'elles%ului.
(conomiile europenilor sunt destul de ridicate, insa ele sunt utiliate cel mai adesea in scopul
acoperirii c+eltuielilor curente ale statelor mem"re.
4at despre intreprinderi, acestea profita de nivelul scaut al ratelor do"anilor, "eneficiind,
astfel, de o situtie financiara foarte "una. 4u toate acestea, nivelul scaut al consumului european
le determina sa caute proiecte de investitii mai renta"ile, in strainatate.
1n lucru este sigur insa. (uropa nu este mai putin capa"ila decat 2tatele 1nite sa creee noi
locuri de munca si, implicit, cerere.
;B
2tudiile specialistilor arata ca o crestere economica de 0T genereaa crearea a unui procent de
B,2T de locuri de munca suplimentare, atat in ona euro, cat si in 2tatele 1nite.
2*. &riterii de aderare la UE M criteriile de la &open.aga
Ga 4onsiliul (uropean de la 4open+aga din 055J 1niunea a facut un pas decisiv catre
e'tindere, convenind ca Kstatele asociate din (uropa centrala si de est sa devina mem"ri ai 1niunii
europene daca o cerere este formulata in acest sens L. Prin urmare, e'tinderea era mai degra"a o
c+estiune de timp. In ce priveste planificarea, 4onsiliul (uropean a +otarat ca K aderarea sa ai"a loc
de indata ce tarille asociate au capacitatea sa duca la indeplinire o"ligatiile de stat mem"ru prin
satisfacerea conditiilor economice si politice sta"ilite.L 3ot cu aceasta ocaie au fost formulate
criteriile de aderare, cunoscute su" numele de Wcriteriile de la 4open+agaW.
&onsiliul European de la &open.aga (055J)
Pentru a deveni stat mem"ru, o tara candidata tre"uie sa indeplineasca urmatoarele conditii#
U Institutii sta"ile care sa garantee democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului
si protectia minoritatilorC
U , economie de piata functionala, precum si capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale
din piata interna
U 4apacitatea de a%si asuma o"ligatiile de stat mem"ru, inclusiv adeiunea la o"iectivele politice,
economice si monetare ale 1niunii (uropene
&onsiliul European de la (adrid (055;)
-upa cum s%a su"liniat in concluiile 4onsiliului (uropean de la <adrid din 055;, calitatea de
stat mem"ru presupune de asemenea crearea conditiilor pentru o integrare armonioasa prin
adaptarea structurilor administrative.
,ricat de important este ca legislatia comunitara sa fie transpusa in legislatia nationala, este si
mai important ca aceasta legislatie sa fie efectiv pusa in practica prin structuri administrative si
&udiciare adecvate. .ceasta este premia pentru relatia de incredere care fundamenteaa calitatea
de stat mem"ru.
20. UE Cn rela7iile cu restul lumii. Etinderea UE dup anul *FF9< statele candidate
1( are o populaie de circa 8;B milioane % mai mult dec/t 2tatele 1nite mpreun cu Fusia.
(ste cea mai mare din lume n planul comerului !i formea o ptrime din prosperitatea glo"al.
,fer a&utor rilor srace, mai mult dec/t orice alt donator.
Iniial 1( nu !i%a propus s devin una din puterile lumii. nfiinat n urma celui de%al -oilea
F"oi <ondial, prima sa cau a fost ca s reuneasc popoarele !i naiunile (uropei. ns odat cu
e'tinderea 1niunii !i asumarea mai multor responsa"iliti, a fost necesar de a%!i defini relaiile cu
restul lumii. Pe msur ce a reu!it tentativa de reducere a "arierelor n comer, de devoltare a
regiunilor srace !i de promovare a cooperrii pa!nice n interiorul su, 1niunea cola"orea !i cu
alte ri !i organisme internaionale de a asigura fiecruia avanta&e din li"eraliarea pieelor, a
cre!terii economice !i sta"ilitii ntr%o lume tot mai interdependent. n acela!i timp, 1( !i apr
propriile interese legale economice !i comerciale pe arena internaional.
1na din provocrile ma&ore este de a propaga pacea !i securitatea n spaiul 1niunii (uropene.
Pentru a realia acest scop, 1( ela"orea o strategie comun e'tern !i de securitate, astfel
devenind o for de generare a sta"ilitii, cooperrii !i "unei nelegeri n toat lumea.
Pe parcursul a peste 8B de ani, F"oiul Fece a diviat lumea n dou ta"ere. 4onsecinele lui
a adus la deec+ili"ru n or/nduirea unei lumi destul de comple'e !i fragile, fiind necesar
;0
implicaia mai intens a 1( ntru prevenirea conflictelor, meninerea pcii !i com"aterea
terorismului. 1( finanea activitatea administraiei civile a 91 n iosovo, oferind suport
financiar pentru .utoritile Palestinei, contri"uind cu suma de un miliard de euro la reconstruciile
din .fganistan. n )alcanii de >est !i .frica central n 2BBJ 1( s%a ncadrat n prima sa misiune
din cadrul politicii sale de aprate !i securitate. Etras din %rticolul IG0 din Tratatul instituind o
&onstitutie pentru Europa pre/ede,
8. En relatiile cu restul lumii, 1niunea afirma si promoveaa valorile si interesele sale.
4ontri"uie la pacea, la securitatea, la devoltarea dura"ila a planetei, la solidaritatea si respectul
reciproc ntre popoare, la comertul li"er si ec+ita"il, la eliminarea saraciei si la protectia drepturilor
omului, n special ale copilului, precum si la respectarea stricta si la devoltarea dreptului
international, n special la respectarea principiilor 4artei 9atiunilor 1nite.
En domeniul comertului cu produse agricole, relatiile fata de restul lumii au fost c+iar de la
nceput incluse n politica agricola comuna, fiind astfel integrate o data cu toate componentele
acesteia.
1(]21.
necesitatea consolidrii relaiei dintre 1( !i 21.
realiarea unei piee transatlantice fr "ariere
nevoia unei "ae legale solide n lupta mpotriva terorismului !i nevoia proteciei
datelor
anga&area n lupta mpotriva sc+im"rii climatice.
&onsiliul European a stabilit >i data aderrii pentru Hulgaria >i $omNnia G anul *FF9.
P,"oseala e'tinderiiL impiedica 1( sa priveasca spre )alcanii de >est
Institutiile de la )ru'elles temperea optimismul statelor "alcanice privind aderarea rapid a
acestora la 1(. Intr%un raport ce nu a fost inca dat pu"licitatii, 4omisia (uropeana apreciaa ca
datorit ritmului lent al reformelor ca si euro%scepticismului in crestere, statele din )alcanii de >est
nu pot spera sa devina prea curind mem"ri ai 1(.
&roatia a fost prima tara din regiune care a o"tinut statutul de tara candidata si care a demarat
negocierile. Insa, in ciuda am"itiilor sale de a adera in 2BB5, raportul indica faptul ca in conditiile
in care negocierile au inceput anul trecut, prioritatile pe termen scurt au fost a"ordate doar in parte.
Feforma &uridica si cea administrativa sunt cu precadere pro"lematice, la fel fiind si coruptia.
(acedonia a o"tinut statutul de candidata la 1( in luna decem"rie a anului trecut si spera sa
demaree negocierile in 2BB=. Insa 4( nu considera ca <acedonia este pregatita, concluionand in
raportul sau ca Pritmul reformelor a incetinit in 2BB6, tara fiind nevoita de aceea sa isi intensifice
eforturile in viitor.L
Faportul asupra +erbiei aduce comentarii poitive la adresa sta"ilitatii macroeconomice o"tinute
prin privatiare si prin investitiile straine directe, insa acelasi document indica faptul ca pro"lema
coruptiei este inca destul de grava. k
%lbania tre"uie sa se concentree pe implementarea 2.., care va intra in vigoare luna viitoare.
Faportul 4( referitor la aceasta tara pune accent pe succesul implementarii acordului semnat in
luna iunie a anului trecut, inaintea Panaliarii oportunitatii unui pas viitor catre aderarea la 1(.L
Prioritatile .l"aniei vor ramane reformele politice, ale sistemului &uridic si economiei, precum si
lupta impotriva coruptiei si a crimei organiate.
;2
In primul raport privind (untenegru, se arata ca cel mai nou stat european a inregistrat unele
progrese in lupta impotriva coruptiei. Insa 4( isi doreste ca aceasta pro"lema sa fie a"ordata in
intregul sistem legislativ si institutional care inca mai Pcontine goluri legislative ce permit
e'tinderea coruptiei si limiteaa capacitatea statului de a preveni si com"ate eficient coruptia.L
4onstatarile 4omisiei cu privire la Hosnia si Dertego/ina sunt deamagitoare. Potrivit raportului,
progresul inregistrat de acest stat in indeplinirea criteriilor politice a continuat intr%un ritm mai
scaut, iar prioritatile politice prevaute in Parteneriatul (uropean au fost a"ordate Pdoar in parteL.
2ituatia delicata a teritoriului Ooso/o este o provocare deose"ita pentru 4( care precieaa ca
sta"ilirea unui statut al provinciei tre"uie sa se faca in mod clar, atat din punct de vedere politic, cat
si legal.
In timp ce raportul de acest an preinta o imagine o"iectiva a tranitiei din )alcani, 4( recunoaste
ca strategia sa de e'tindere, care spune Pstop pentru momentL potentialilor mem"ri este, de
asemenea, un raspuns la reticenta cetatenilor 1( vis a vis de o eventuala e'tindere a "locului ce va
fi format in curand din 2= de natiuni.
Pentru cele din (uropa de (st si din regiunea caucaiana, insa, situatia este mai putin optimista,
raportul continand doar vagi referiri la viitor.
21. $ela7iile $( cu 7rile UE
E?'!U@I% $E!%@II!'$ $EPUH!I&II ('!D'?%
&U U"IU"E% EU$'PE%")
Fepu"lica <oldova a nceput relaiile sale cu 1( dup 2= august 0550 n calitate de
succesor al 1F22, ca !i alte foste repu"lici sovietice.
Ga 2B iulie 0552 4omisia propune semnarea acordurilor de parteneriat !i cooperare cu noile
state independente, aprute n urma destrmarii 1F22. 9egocierile n acest scop au nceput cu mai
multe ri ale 42I, dar nu !i cu <oldova. Ga 0 noiem"rie 055J, !i repetat la 27 ianuarie 2BB8
Pre!edintele Fepu"licii <oldova dl <ircea 2negur adresea pre!edinilor 4onsiliului (uropean !i
4omisiei (uropene scrisori, n care constat cu regret c <oldova este unica ar din spaiul
(uropei centrale !i de est, cu care 1( nc nu !i%a definit relaiile.
Insistena autoritilor moldovene!ti de atunci a fcut pn la urm ca .P4 s fie negociat !i
semnat ntr%un termen destul de scurt la 27 noiem"rie 0558, la numai 0B luni de la ultimul mesa&
al pre!edintelui 2negur. -at fiind c procesul de intrare n vigoare a acordului era de lung durat,
la 2 octom"rie 055; a fost semnat !i la 0 mai 0556 a intrat n vigoare .cordul interimar privind
comerul ntre Fepu"lica <oldova !i 1niunea (uropean, fapt care a permis o dinamiare a
sc+im"urilor comerciale.
2fr!itul anului 0558 !i prima &umtate a anului 055; este perioada cnd <oldova apare ntr%
o lumin favora"il pe arena internaional, a&ungnd c+iar s fie un e'emplu al reformelor
democratice. .nume n aceast perioad, mai concret la 0J iulie 055; <oldova devine prima ar
din 42I, care este admis n 4onsiliul (uropei, pas important pe calea apropierii rii noastre de
1(.
-up intrarea n vigoare a .P4 la0 iulie 0557, relaiile Fepu"licii <oldova cu 1( au fost
plasate ntr%un cadru legislativ oficial, care a pus !i "aa &uridic a aplicrii programului 3.4I2 de
asisten n <oldova.
;J
En primvara anului 0555, noul @uvern al Fepu"licii <oldova introduce n programul su de
activitate un capitol special, declarnd integrarea european o"iectiv strategic principal al politicii
sale e'terne. Ens demiterea guvernului, survenit la sfr!itul lui 0555, a &ucat un rol negativ n
evolutia relatiilor dintre Fepu"lica <oldova !i 1(.
En anul 2BB0, cnd Fepu"lica <oldova a devenit mem"r a ,<4 !i a Pactului de 2ta"ilitate
pentru (uropa de 2ud%(st, ara noastr a fost invitat s participle la activitile 4onferinei
(uropene, care este un for consultativ la nivel de mini!tri ai afacerilor e'terne ai rilor candidate
la aderare n 1(. Ga 2=.02.2BB0 a fost adoptat -ocumentul de strategie a rii pentru <oldova
(4ountr? 2trateg? Paper) pentru perioada 2BB2%2BB6. .cest document sta"ile!te o"iectivele de
cooperare ale 1( cu Fepu"lica <oldova, a'ndu%se pe implementarea programului de susinere a
reformelor n ar.
1n alt factor important este apropierea geogrific a 1niunii (uropene de frontierele noastre.
En 2BB8 au loc dou evenimente deose"it de imporatnte# la 2 aprilie 2BB8, = noi state devin
mem"re ale 9.3,, printre ele !i Fom/nia, !i astfel frontiera de vest a rii noastre devine frontier
cu .liana 9ord .tlanitc. Ga 0 mai 2BB8, aderarea a ece noi mem"ri la 1niunea (uropean face
<oldova !i mai aproape de spaiul 1(.
.ceste procese, iniierea crora a avut loc mai muli ani n urm, au impus 1( ela"orarea
unei noi politici fa de mai multe state, inclusiv !i fa de Fepu"lica <oldova. En urma lansarii n
2BB2 de ctre diplomaia "ritanic !i cea suede a ideei oferirii 1crainei, )elarusiei !i <oldovei
statutului de vecini speciali ai 1(, la 00 martie 2BBJ este pu"licat 4omuncarea 4omisiei
(uropene cu titlul K(uropa lrgit vecintatea# un nou cadru propus pentru relaiile cu vecinii 1(
de la est !i sudL. .cest document propune rilor vecine cu 1(, inclusiv <oldovei, cola"orarea cu
1( n urmtoarele domenii#
- e'tinderea pieei interne !i a structurilor de reglementareC
- relaii prefereniale comerciale !i desc+iderea pieeiC
- implicarea politic mai activ a 1( n prevenirea conflictelor !i aplanarea crielorC
- noi instrumente de promovare !i protecie a investiiilorC
- spri&inirea n procesul de integrare n sistemul mondial de comerC
- intensificarea asistenei, a&ustat mai "ine la necesitiC
- noi surse de finanare.
9oul instrument de vecintate tre"uia s su"stituie instrumentul precedent 3.4I2, dar
fiindc 3.4I2 era planificat pn n 2BB6, 4omisia a decis c noul instrument va fi aplicat a"ia
dup e'pirarea termenului de vala"ilitate a programului 3.4I2. En sc+im", pentru perioada
respectiv 2BB8%2BB6 a fost propus un alt instrument financiar temporar Programul de vecintate,
prin care tre"uie s fie finanat cooperarea transfrontalier dintre statele mem"re !i cele vecine cu
1(, dar !i dintre statele candidate la aderare !i cele nemem"re, care au frontier comun cu
viitoarele state mem"re.
.u devenit mai intense contactele parlamentare, ceea ce s%a soldat cu luri de poiii ale
Parlamentului (uropean fa de procesele din Fepu"lica <oldova. En acest sens se evidenia
reoluia Parlamentului (uropean din ; iunie 2BBJ cu privire la reuniunea 3roici 1( cu rile
participante la Pactul de 2ta"ilitate pentru (uropa de 2ud%(st, n care se spune, c Parlamentul
(uropean P...menionea c Procesul de 2ta"iliare !i .sociere este un proces dinamic care are
drept scop s%i aduc pe "eneficiari mai aproape de standardele 1( !i euro%atlantice, !i de aceea
invit instituiile 1( s evaluee fea"ilitatea e'tinderii lui !i includerii Fepu"licii <oldova, !i
dac este necesar, s clarifice condiiile ce tre"uiesc ndeplinite n acest scop...L En pofida faptului
c n pro"lema acceptrii noilor mem"ri Parlamentul (uropean nc nu are puterea de deciie
final, totu!i autoritatea lui este n cre!tere !i votul P( este important.
;8
Felaiile diplomatice dintre Fepu"lica <oldova !i 1( au devenit mai intense odat cu
lansarea P(>. Pe de o parte, rspunnd apelurilor repetate ale Fepu"licii <oldova (dar !i ale
Parlamentului (uropean), 1( a luat deciia de principiu de a desc+ide -elegaia 1niunii (uropene
la 4+i!inu. Pe de alt parte, dup cum s%a mai menionat, prin *otrrea @uvernului Fepu"licii
<oldova la sfr!itul anului 2BB8 a fost instituit misiunea diplomatic a <oldovei pe lng 1(.
Xi relaiile diplomatice "ilaterale cu rile europene iau n permanen amploare. -up
instituirea n 2BB8 a am"asadei Fepu"licii <oldova n <area )ritanie, la nceputul lui 2BB;
Pre!edintele Fepu"licii <oldova a anunat desc+iderea misiunilor diplomatice n 2uedia, 4e+ia,
Getonia, (stonia, Gituania !i 2er"ia !i <untenegru.
En acest fel, la nceputul anului 2BB; cnd ncepe implementarea Planului de aciuni, n ar
sunt create condiiile necesare pentru ca acest proces s fie lansat !i s ia amploare.
22. "ecesitatea integrrii $( Cn UE
En condiiile n care noua ornduire mondial se configurea n &urul marilor poli de putere, este
evident c Fepu"lica <oldova nu poate rmne n afara lor, devenind vital necesitatea orientrii !i integrrii
sale ntr%unul din ace!ti poli pentru a%!i asigura perspectivele devoltrii !i securitatea naional. Pentru
Fepu"lica <oldova acest pol l constituie 1niunea (uropean, a crei pondere politic !i economic este
incontesta"il.
,piunea de integrare european a Fepu"licii <oldova are la "a urmtoarele argumente politice !i
economice#
Istoria 1( este un "un e'emplu de cooperare regional drept mi&loc sigur de aprare a
intereselor naionale. .ctuala fa a proceselor de integrare politic !i economic a (uropei este
orientat spre constituirea unui sistem politic paneuropean !i face necesar antrenarea tuturor
rilor continentului, indiferent de statutul lor viavi de 1(# mem"ru, candidat, asociat sau candidat
ntr%o perspectiv mai ndeprtat. .ceast necesitate este dictat !i de conte'tul actual al
sistemului internaional, inclusiv, glo"aliarea economiei !i a relaiilor interstatale, consecinelor
crora F< va tre"ui s le fac fa, mai devreme sau mai triu. -oar fcnd parte dintr%o
comunitate politic !i economic puternic, precum este 1(, F< va fi n msur s nfrunte
aceast pro"lemC
Gund n considerare criteriile geografice !i istorice F< este o ar de tradiie !i
cultur european. Prin urmare, integrarea ntr%un spaiu european este un o"iectiv natural.
3otodat, F<, proclamndu%!i independena, !i%a fi'at sarcin strategic edificarea unui stat de
drept n "aa valorilor democratice universale. 1( constituie un model de democraie, sta"ilitate
politic !i "unstare economic demn de urmat. (ste deci, firesc ca F< s aspire anume la o astfel
de comunitateC
-evoltarea dialectic a civiliaiilor vor"e!te despre faptul c, mai devreme sau mai
triu, toate rile situate pe continentul european, fr e'cepie, vor fi antrenate n procesul
integrrii. F< nu poate s rmn iolat !i nici s se opun acestui proces.
.derarea F< la 1( va consolida statalitatea F< (inclusiv, independena !i
suveranitatea, integritatea teritorial !i securitatea naional, tradiiile, lim"ile !i identitatea
cultural)C
;;
,rientarea clar european a F< va atrage investiiile strine care rmn o
component decisiv n cre!terea economic a rii. .cest lucru va determina !i competitivitatea
mrfurilor sale pe piaa e'ternC
1n element favora"il integrrii europene a F< l constituie !i relaiile sale actuale
economice !i comerciale# printre primele 27 de state cu care F< devolt aceste raporturi, 5 fac
parte din 1( iar altele 0B snt pe cale de a adera la 1(. Ponderea investiiilor directe n economia
F< provenind din statele 1( constituie 76,0 la sut, iar cea a comerului e'terior este de circa 26,2
la sut (2BB0)C
2;. %specte poAiti/e >i negati/e ale integrrii $( Cn UE
Feferindu%se la aspectele poitive, conduce la democratiarea si im"unatatirea situatiei
economice a Fepu"licii <oldovaC stimularea investitiilor straine in Fepu"lica <oldova si respectiv
crearea a noi locuri de munca calificate. In ceea ce priveste aspectele negative, este
competitivitatea redusa a statelor noi integrate, in comparatie cu cele vest%europene. In caul
Fepu"licii <oldova, integrarea in 1( va crea pro"leme in solutionarea conflictului transnistrean.
-aca populatia de pe malul stang al 9istrului nu vede in 1( nici o pro"lema, atunci integrarea in
9.3, nu va fi acceptata. -ar este "inecunoscut, ca cel putin neoficial, se promoveaa ideea ca
integrarea in 1(, fara a fi mem"ru 9.3,, este practic imposi"ila.
<entinerea relatiilor constructive cu Dederatia Fusa va fi dificila deoarece nu este in interesul
Fusiei sa ai"a la +otarele sale o puternica organiatie militara sau economica, <oscova este
o"ligata sa%si apere interesele si cetatenii sai aflati in alte state. -ar <oldova are relaii economice
foarte dependente de D.Fus.
1n impact poAiti/ ar fi o devoltare economic posi"il ca <oldova s%>i modifive anumite
standarde pentru a fi la nivelul 1niunii (uropene, >i totodat cei care nu sunt suficient de "uni vor
avea de suferit din aceast cauW. Ga fel !i respectare celor 8 li"ertai fundamentale pe teritoriul
ntregii europe incund !i moldova.
29. Fluul in/esti7iilor din 7rile Uniunii Europene
Potrivit teoriei eclectice, e'ist patru 6actoriGc.eie, care acoper intreaga motivaie a
investiiilor internaionale. .ce!ti factori sunt#
U $esursele, investiiile au ca motivaie o"inerea accesului la resursele naturale sau
energetice, care sunt de o calitate mai "un !iIsau mai ieftine decat in ara de origine a acestora.
U Pie7ele, I2- caut posi"iliti de desfacere a produselor pe pieele rilor%gad.
U E6icien7a, Investiiile sunt efectuate in scopul o"inerii unei productiviti a muncii mai
inalteC
U %cti/ele strategice, Investiiile sunt realiate pentru reducerea riscurilor, realiarea de
economii de scar sau pentru intrirea capacitii societilor multinaionale de a concura pe piaa
mondial.
$olului in/esti7iilor strine constribuie direct in moderniAarea economiei in tranAi7ie< in
special prin respecialiAarea acesteia.
.tragerea activ a I2- in <oldova a condus la devoltarea noilor ramuri !i renovarea celor
tradiionale# structura lor a devenit mai calitativ !i mai divers. Permanent s%au modificat
direciile e'portului, s%a ameliorat structura de e'port s%a redus ponderea mrfurilor alimentare, a
"uturilor alcoolice !i a celor nealcoolice, a tutunului !i a articolelor de tutunrit4
;6
4oncomitent s%a ma&orat e'portul altor grupe de mrfuri (articole te'tile !i din piele, grsimi !i
uleiuri, metale, ma!ini)
.stfel, atragerea I2- in <oldova a contri"uit la de!$oltarea noilor ramuri i reno$area celor
tradiionale, a modificat structura atat a e'porturilor, cat !i a importurilor, in structura importurilor
crescand ponderea utila&ului !i a ec+ipamentului. 2porirea flu'ului de investiii strine in ramurile
orientate ctre e'port contri"uie la diversificarea structurii economiei naionale, saturarea pieei de
consum interne !i lic+idarea soldului negativ al comerului e'terior.
Investiiile 1( directe au devenit, de&a, o parte component a economiei moldovene!ti. -ar,
cu toate c dinamica flu'ului de investiii strine este relativ poitiv, momentan, ele nu
influenea in mod real devoltarea rii. 4apitalul strin inc nu stimulea cre!terea produciei
industriale !i nu contri"uie la efectuarea unor transferuri structurale profunde in economia rii, la
ameliorarea situaiei pe piaa muncii, la cre!terea potenialului de e'port al rii.
En Fepu"lica <oldova investesc ntreprintorii din 82 de ri, cele mai eseniale investiii
fiind din rile 1niunii (uropene.
9ivelul investiiilor strine din rile mem"re ale 1niunii (uropene in rile candidate
repreint adevratul "arometru al integrrii.
-incolo de aceste considerente legate strict de aderarea la 1niunea (uropean, analia
situaiei actuale !i a tendinelor in perspectiva termenului mediu a flu'urilor mondiale de investiii
strine directe ne%au condus la concluia unui grad tot mai mare de interdependen intre evoluiile
din domeniu din diferite one ale glo"ului. -rept urmare, evoluia flu'urilor de investiii strine
directe din <oldova va fi influenat de evoluiile din (uropa dar !i de cele din .sia. In acest
conte't apreciem c o politic activ de atragere a investiiilor strine directe tre"uie s ai" in
vedere nu doar aspectele specifice pieei interne din <oldova, ci !i evaluarea implicaiilor
evoluiilor unor piee situate la mare distan.
(valuarea trsturilor produciei !i investiiilor strine directe ne conduc la concluia c
e'tinderea 1niunii (uropene duce la intensificarea concurenei pentru atragerea I2-. 9oile state
mem"re nu vor reu!i s ating acelea!i rate de cre!tere a I2- ca in perioada de preaderare iar
vec+ile state mem"re ale 1( au nevoie din ce in ce mai mare de I2- pentru a contra"alansa
cre!terea economic scut. In ceea ce prive!te scenariul convergenei specialirii pe termen lung
vec+ile !i noile state mem"re ale 1niunii (uropene vor concura pentru atragerea aceluia!i tip de
investiii strine directe, noile state mem"re pierand avanta&ul costului mai redus de producie,
acesta fiind preluat de rile din 2ud%(stul (uropei !i 4omunitii 2tatelor Independente.
<rimea, atractivitatea !i claritatea preentrii ofertei de proiecte de investiii au un rol ma&or
in determinarea volumului intrrilor de investiii. 3otodat am constatat c utiliarea stimulentelor
financiare sau fiscale nu este un su"stituent al unui cadrul legal stimulativ ci in unele cauri poate
fi considerat un supliment al unui cadru investiional de&a atractiv sau o compensaie pentru
imperfeciunile pieei care nu pot fi remediate altfel.
2tatele care acord stimulente tre"uie s analiee relevana acestora, relaia "eneficii
economice%constrangeri "ugetare inclusiv impactul pe termen lung asupra eficienei interne !i
anga&amentele asumate pe plan internaional.
2=.P'!ITI&% EU$'PE%") DE ?E&I")T%TE
Politica European de ?ecintate 3PE?4 repreint o nou abordare in cadrul relaiilor
dintre 1niunea (uropean !i vecinii si, a"ordare ce o dep!e!te pe cea tradiional "aat pe
cooperare.
;=
.ceast politic constituie un cadru de consolidare a relaiilor de vecintate !i viea
intensificarea cooperrii cu statele vecine 1( lrgite in vederea crerii unei one de prosperitate !i
"un vecintate, a unui Pcerc de prieteniW la frontierele 1niunii.
'biecti/ele Politicii Europene de ?ecintate,
'biecti/ul principal al P(> este imprirea "eneficiilor aduse de e'tinderea 1( din 2BB8 cu
rile sale vecine. 1n alt o"iectiv este cel sta"ilit prin 2trategia (uropean de 2ecuritate din 2BBJ,
!i anume cre!terea securitii in vecintatea 1niunii e'tinse.
Politica European de ?ecintate nu ofer statelor viate (statele din estul (uropei !i statele
mediteraneene, !i din iunie 2BB8 !i statele sud%caucaiene) perspectiva aderrii la 1(, ci permite o
relaie privilegiat cu vecinii !i o mai "un focaliare a eforturilor in domenii de importan vital
pentru apropierea statelor viate de standardele europene.
Printre bene6iciile oferite de P(> se numr cele ce in de devoltarea economic !i social
precum !i o"inerea posi"ilitii de acces pe piaa intern !i integrarea in cadrul altor alte politici
europene#
U (ducaia, pregtirea profesional !i tineretulC U 4ercetareaC U Pro"leme de mediuC
U 4ulturaC U Politica audio%viualuluiC
Planurile de %c7iune urmau s ai" la "a anga&amentul pentru valorile comune# respectful
pentru drepturile omului, inclusiv drepturile minoritilorC supremaia legiiC o "un guvernareC
promovarea unei "une relaii cu veciniiC respectarea principiilor economiei de pia !i a devoltrii
dura"ile. 1n alt o"iectiv al Planurilor de .ciune a fost declarat apropierea in politica e'tern a
partenerilor. (voluia relaiilor dintre 1( !i statele vecine cu care 1niunea (uropean va semna
Planurile de .ciune va depinde totalmente de modul in care statul vecin va imprt!i efectiv
valorile comune citate mai sus.
Planurile de .ciuni vor fi difereniate, astfel incat s reflecte stadiul e'istent al relaiilor 1(
cu fiecare ar in discuie. 3rasarea Planului de .ciuni pentru fiecare stat%vecin va depinde de
necesitile !i capacitile acestuia, in consideraie fiind luate interesele am"elor pri. -e
asemenea se va ine cont !i de urmtoarele circumstane,
U Po!iia geografic-
U #ituaia economic-
U %i$elul de de!$oltare a relaiilor UE 3 statul $i!at-
U eformele in derulare4
Planurile de .ciune vor avea ca mar& definit de timp o perioad de J%; ani. ('ist
posi"ilitatea ca odat cu indeplinirea prioritilor sta"ilite de Planurile de .ciune, actuala
generaie de acorduri "ilaterale s fie inlocuite cu o form nou de parteneriat privilegiat,
repreentat de 1Acordurile Europene de @ecintate24
+tatele incluse in Politica de ?ecintate European,
In (st# (oldo/a< Ucraina< Helarus
1niunea (uropean !i $usia au sta"ilit s devolte in continuare parteneriatul strategic, de&a
e'istent, prin crearea celor patru spaii comune, conform deciiilor adoptate la summitul de la 2t.
Peters"urg Fusia din luna mai 2BBJ.
In 4aucaul de 2ud# #eorgia< %rmenia< >i %AerbaidEan
In lona <editeran# (aroc< %lgeria< Tunisia< !iban< !ibia< Egipt< Israel< Iordania< +iria<
%utoritatea Palestinian.
25. %cordul de Parteneriat >i &ooperare $(GUE
.cordul de Parteneriat !i 4ooperare (.P4) repreint "aa &uridic a relaiilor dintre
Fepu"lica <oldova !i 1niunea (uropean. .cordul a fost semnat la 27 noiem"rie 0558 !i a intrat
n vigoare la 0 iulie 0557 pentru o durat iniial de 0B ani. .cest aran&ament asigur "aa
;7
cola"orrii cu 1( n domeniul politic, comercial, economic, &uridic, cultural%!tiinific !i are ca
o"iective susinerea <oldovei pentru#
consolidarea democraiei !i statului de drept cu respectarea drepturilor omului !i a
minoritilor prin asigurarea cadrului corespuntor al dialogului politicC
devoltarea dura"il a economiei !i finaliarea procesului de traniie spre economia de pia
prin promovarea sc+im"urilor comerciale, investiiilor !i relaiilor economice armonioase.

Felaiile <oldovei cu 1niunea (uropean sunt instituionaliate prin intermediul celor trei
structuri responsa"ile pentru intensificarea dialogului politic !i monitoriarea implementrii .P4#
4onsiliului de 4ooperare F<%1(, 4omitetul de 4ooperare F<%1( !i 2u"comitete de 4ooperare
F<%1( !i 4omitetul de 4ooperare Parlamentar F<%1(.

Fepu"lica <oldova a semnat la 22 fe"ruarie 2BB; la )ru'elles Planul de .ciuni F<%1( n
cadrul Politicii (uropene de >ecintate (P(>). Planul de .ciuni F<%1( este un document care
include o"iective strategice !i aciuni concrete pentru atingerea acestor o"iective. Implementarea
Planului de .ciuni va avansa semnificativ armoniarea legislaiei <oldovei, a normelor !i
standardelor sale cu cele ale 1(. Endeplinirea o"iectivelor !i aciunilor incluse n Planul de .ciuni
va crea condiii pentru avansarea la un alt grad al relaiilor cu 1(.

Politica de integrare european a <oldovei se "aea pe doi piloni principali# (i) realiarea
Planului de .ciuni <oldova%1( !i (ii) valorificarea posi"ilitilor ce deriv din participarea
<oldovei la iniiativele regionale din (uropa de 2ud%(st Pactul de 2ta"ilitate, Procesul de
4ooperare n (uropa de 2ud%(st (2((4P) !i viitorul acord 4(D3. modificat. .cestea sunt dou
direcii prioritare ale proceselor de integrare european a <oldovei, care deseori se suprapun !i se
complementea.

('ist un consens politic n ceea ce prive!te realiarea celor dou o"iective prioritare ale
Fepu"licii <oldova# integrarea european !i reintegrarea rii.

Fepu"lica <oldova ntreprinde eforturi pentru lansarea pe parcursul anului 2BB= a discuiilor
asupra avansrii acestui cadru &uridic pentru o"inerea de ctre ara noastr a unui statut diferit de
acel a unui stat vecin.
Ga 8 mai 2BB6, Fepu"lica <oldova a fost acceptat n calitate de mem"ru cu drepturi depline
n cadrul Procesului de 4ooperare n (uropa 2ud (st (2((4P), ceea ce confirm nc o data
apartenena Fepu"licii <oldova la spaiul 2ud (st (uropean !i desc+ide noi perspective cadrului
de relaii ntre F< !i 1(.

Pentru consolidarea poiiei Fepu"licii <oldova n vederea avansrii pe calea integrrii
europene, se impune n primul r/nd implementarea deplin !i n termenii sta"ilii a Planului de
.ciuni F<%1(.
;F. Planul de %c7iune $(GUE
Planul de .ciuni F<%1( (semnat deFepu"lica <oldova la 22 fe"ruarie 2BB; la )ru'elles n
cadrul Politicii (uropene de >ecintate (P(>)). este un document care include o"iective strategice
!i aciuni concrete pentru atingerea acestor o"iective. .cesta este un document "ilateral care
implic o responsa"ilitate comun pentru adoptarea standardelor europene !i apropierea Fepu"licii
<oldova de perspectiva european. Implementarea Planului de .ciuni va avansa semnificativ
armoniarea legislaiei <oldovei, a normelor !i standardelor sale cu cele ale 1(. Endeplinirea
;5
o"iectivelor !i aciunilor incluse n Planul de .ciuni va crea condiii pentru avansarea la un alt
grad al relaiilor cu 1(.
2copul#
Planul de .ciuni F<%1( sta"ile!te un set compre+ensiv de prioriti n domenii ce in de sau
dep!esc aria .cordului de Parteneriat !i 4ooperare dintre 1( !i <oldova.
Prioritile menionate n Planul de .ciuni drept necesitnd Po atenie specialL
0. 4onflictul transnistrean
2. -emocraia !i supremaia legii
J. Gi"ertatea <ass%media
8. Feforma administrativ !i reforma &ustiiei
;. 4ooperarea cu Instituiile Dinanciare Internaionale, sta"ilitatea macroeconomic !i
reducerea srciei
6. Em"untirea climatului investiional
=. >ama !i <anagementul Drontierei (inclusiv sectorul transnistrean)
7. Promovarea comerului reciproc, inclusiv Preferinele 4omerciale .utonome
5. Gupta mpotriva crimei organiate
0B. <anagementul eficient al flu'urilor migraionale
2uplimentar la aciunile menionate mai sus care reflect aciunile prioritare identificate de 1(
!i <oldova n Planul de .ciuni, urmtoarele aciuni adiionale vor fi necesare de implementat in
domeniul de#
2tatistica
(nergetica
3ransport
<ediul ncon&urtor
2ocietate Informaional
4ontacte inter%umane
6B