1.

Managementul aprovizionarii-reprezinta activitatea

prin care se asigura elem materiale si tehnice necesare
productiei,in volumul si structura care sa permita
realizarea obiectivelor cu costuri minime si profit cat
mai mare.
Activitati componente:
1.Identificarea si stabilirea volumului si structurii
materialelor energetice necesare ptr desfasurarea
activitatii de ansamblu si a celei productive.
2.Elaborarea de bilanturi materiale si energetice ce
contribuie la evidentierea modului de folosire a
resurselor cat si regasirea lor pe parcursul prelucrarii.
3.undamentarea tehnico-economica a planului si progr
de aprovizionare materiala si energetica
!."imensionarea cu a#utorul documentatiei tehnico-
economica a consumurilor materiale si energetice.
$."imensionarea pe criterii economice a stocurilor si
loturilor de rersuse materiale ptr comanda si
aprovizionare.
%.&rospectarea pietei interne si e'terne de resurse pentru
a depista si localiza sursele reale si potentiale de
furnizare.
(.)e aleg materialele si echipamentele tehnice ce
corespund cel mai bine caracteristicilor, cererilor pentru
consum ,au cele mai avanta#oase conditii de livrare ,
reprezinta substituienti eficienti ptr materiale scumpe,
deficitare ,importate etc.
*.Alegerea furnizorilor a caror oferta are cele mai
avanta#oase conditii economice si asigura certitudine in
livrarile viitoare.
+.)e elaboreaza strategii in cumpararea de resurse in
raport cu piata de furnizare interna si e'terna
1,. .)electarea si testarea credibilitatii furnizorilor
11.-egocierile si concretizarea relatiilor cu furnizorii
alesi
12..rmarirea si controlul derularii contractelor de
asigurare materiala ,intocmirea fiselor de urmarire
operativa aprovizionarii pe furnizori si resurse .
13.Analiza periodica a realizarii programelor
operative ,a planurilor de aprovizionare,a contractelor
economice pe total si distinct pe furnizorii principali la
resursele vitale,de f mare importanta.
1!.Asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a
partizilor de materiale sosite d la furnizori.
1$.)e stabilesc anticipat spatiile de depozitare,dotarea
lor cu mobilier adecvat, organizarea interna a flu'urilor
de circulatie ,alegerea sistemelor eficiente de
depozitare,efectuarea operatiilor de depozitare-aran#are
a resurselor in depozite sau magazii si de dezambalare
daca este cazul
1%./rganizarea rationala a sitemului de alimentare
ritmica cu resurse materiale a subunitatilor de consum,
tinand cont de cerintele lor si de programele de
fabricatie ce au stat la baza elaborarii celor de
aprovizionare.
1(.0ontrolul stematic al evolutiei stocurilor efective in
raport cu limitele estimate ptr a evita consecintele
suprastocarii sau lipsa de materiale in stoc
1*..rmarirea si controlul utilizarii resurselor energetice
si materiale pe destinatii de consum.
1+.0onceperea si aplicare unui sistem informatic ce
permite vehicularea unui volum f mare de informatii
intr-un timp scurt,evidenta corecta a materialelor.
2,.)electarea si anga#area pesonalului de specialitate in
structura profesionala specifica.
2.Organizarea interna a subsitemului de
aprovizionare
/ organizare eficienta pentru derularea normala a
proceselor de aprovizionare tb sa aiba in vedere:
identificarea principalelor functii ale subsistemului
,definirea criteriilor pe baza carora se va contura org
structurala,precizarea rolului subsistemului in cadrul
organizarii structurale, stabilirea gradului de centralizare
1descentralizare2definirea precisa a functiilor etc.
)istemele concrete de organizare structurala a
compartimentelor de asigurare materiala din
intreprindere sunt variate.In functie de modul cum se
repartizeaza si se prevede realizarea sarcinilor avem
modalitatile concrete:3sistemul pe grupe de activitati
distincte3 si 4sistemul pe grupe de aprovizionare 1
depozitare-control utilizare resurse materiale3.
)istemul de grupe de activitati distincte reprezinta
departa#area procesului de aprovizionare pe principalele
activitati componente in functie de natura ,gradul de
comple'itate sau de omogenitate.El asigura o delimitare
a activitatilor de prognozare ,programare planificare a
activitatilor de cele privind prospectarea,
negocierea,realizarea
aprovizionarii,urmarire,control,analiza,evaluare ,de
depozitarea resurselor,de urmarire a modului de folosire
al acestora.
/rganizarea interna a compartimentului de
aprovizionare presupune ca la nivelul 5grupei de
plan,contractare ,evidenta 5sa se realizeze activitati
ca:prognozarea necesitatilor materiale, fundamentarea
planurilor si programelor de aprovizionare, se
elaboreaza bilanturile materiale si cantitatile de
comandat,testarea credibilitatii furnizorilor,negocierea
conditiilor de livare si incheierea contractelor
comerciale, determinarea stocurilor si cantitatile optime
ptr comandat,realizarea contractelor de
aprovizionare,incadrarea in consum.
46rupele operative de aprovizionare3-activitatile
specifice lor asigura derularea operativa a aprovizionarii
materiale, a contractelor economice,efectuarea unor
operatiuni de cumparare neprogramata,urmarirea
procesului de aducere a resurselor la destinatar.
46rupa depozitelor3-asigura primirea-receptia partizilor
de materiale de la furnizor ,depozitarea si patrarea
integritatii proprietatilor fizico-chimice a resurselor
,evidenta si securitatea lor, pregatirea si eliberarea in
consum sau pe destinatii de utlizare valorificare a
acestora.
)istemul de grupe de aprovizionare-depozitare-
control ,utilizare a resurselor are in vedere constituirea
pe grupe de materiale in cadrul compartimentului in a
carui atributie intra realizarea procesului de
aprovizionare in intregul sau dupa o conceptie unitara.In
functiede cele mai importante criterii omogentitatea
resurselor si de destinatia de utilizare avem:
1./rganizarea compatimentelor de grupe de
aprovizionare-depozitare-control ,utilizare materiale
asemanatoare 1cel mai indicat pentru organizarea
interna si are avanta#e ca:asiguarea conditiilor ptr
stabilirea unor relatii de continuitate in aprovizionare si
specializarea activitatii lucratorilor dezavanta#e ca pot
aparea conditii care sa duca la necorelarea
aprovizionarii cu cererile de consum,ingreunarea
procesului de urmarire a modului de utilizare a
resurselor.
2./rganizarea pe grupe de aprovizionare
,depozitare,control,utilizare in functie de destinatia de
consum a materialelor 1are avanta# 7 asigura
cunoasterea in detaliu a necesitatii de resurse ,creeaza
conditii pentru un control eficient si permanent al
destinatiei de consum ,se realizeaza o mai buna corelare
intre factorul de aprovizionare si cel de productie si
dezavanta# ca creste gradul de dificultate in
coordonare ,desfasurarea operativa si urmarirea
eficienta a procesului de aprovizionare.
3./rganizarea pe grupe de aprovizionare
,depozitare,control,utilizare in sistem mi't asigura
imbinarea avanta#elor primelor doua si eliminarea in
mare masura a dezavanta#elor
Activitatile ce compun procesul de aprovizionare se
realizeaza astfel: planificare si control, procurare,
receptie si depozitare,transport.Intre acestea se stabilesc
realtii reciproce si se armonizeaza desf activitatilor si se
evita perturbatiile ,dereglarile ,necorelarile .
)tructura organizatorica a unui compartiment de
aprovizionare poate cuprinde 3-! niveluri.
3.Rolul,functiile si natura economica a
stocurilor.Tipologia stocurilor de materiale ptr
productie;modalitati de exprimare a stocurilor
)tocurile sunt cantitati de resurse materiale care se
acumuleaza in depozitele si magaziile unitatilor
economice ,intr-un anumit volum si anumita structura
pe o perioada determinata si cu un anumit scop.
Agentii economici isi constituie stocuri de resurse
materiale sau produse ptr a asigura alimentarea continua
a subunitatilor de consum sau servirea clientilor
.romarea stocurilor asigura conditii optime pentru
desfasurarea activitatii fiecarei unitati economice 2fara
stocuri nu se poate obtine utilizarea #udicoasa a
capacitatii de productie,nu se pot satisface cererile
clientilor,nu se pot desfasura o serie de operatii din
sisteme de aprovizionare cu cheltuieri
rezonabile.)tocurile indeplinesc functia vitala de
decuplanre si aromnizare a flu'ului."etinerea de stocuri
necesita timp,spatii speciale,cheltuieli de
depozitare,ta'e,asigurare, se adauga si uzura morala,,dar
apar situatii de forta ma#ora precum formarea de stocuri
sub forma rezervei nationale, periodicitatea productiei la
furnizori-stocuri curente la utilizatori, dereglari in
livrari-stocuri de siguranta la consumatori,stocuri de
conditionare. &rincipala problema a agentilor este
stabilirea tipurilor de stocuri si nivelul acestora.8b sa se
stabileasca un prag optim prin cuantificarea efortului de
stocare ce se compune din efortul direct,efortul
indirect,efortul total.
4)tocul curent3-reprz cantitatea de materii prime
materiale noi si refolosibile,de combustibili si
lubrifianti,de piese de schimb,care se acumuleaza in
depozitele unei unitati economice in scopul acoperirii
cererilor ptr consum in volumul,structura si ritmicitstea
specifice in intervalul dintre 2 aprovizionari
succesive.&e parcursul formarii inregistreaza 3
niveluri:ma'im.mediu,minim.0onsumul din stoc poate
fi ritmic sau neritmic,continuu sau periodic,constant sau
variabil,
tocul in curs de transport3-cantitatea de resurse
materiale care se gaseste in mi#loacele de transport pe
timpul deplasarii acestora de la sursele de furnizare la
depozitele destinatarilor.
tocul de siguranta3-cantitatea de materiale
acumulata in depozitul consumatorului ,destinata
asigurarii continuitatii consumului atunci cand stocul
curent a fost epuizat ,ca urmare a unor dereglari in
livrari de la furnizori sau ca urmare a cresterii ritmului
consumului pe parcursul perioadei de gestune peste
limite.
tocul de conditionare3-cantitatea de materiale ce se
acumuleaza si este stationata pe o perioada de timp in
spatii special amena#ate ,in vederea aducerii resurselor
respective ,prin operatii de conditionare ,la parametrii
fizico-chimici care sa permita prelucrarea lor
corespunzator conditiilor impuse de normele
tehnologice.)e includ ca materiale:bumbacul
balotat,varul,lana pieptanata,lemnul pentru mobilaetc.
4tocul pentru transport intern3-cantitatea de resurse
materiale care se acumuleaza in magaziile si depozitele
sectiilor de fabricatie in scopul acoperirii cererilor
pentru consum pe durata eliberarii si transportului
materialelor de la depozitul central la destinatiile de
folosire.
tocul de iarna3-cantitatea de materiale care se
acumuleaza in depozitele unitatilor in scopul alimentarii
continue a consumului pe perioada de intrerupere a
a'ploatarii unor resurse ca urmare a conditiilor natura
de clima.
Aceste tipuri de stocuri pentru asigurarea continuitatii
activitatii pot constitui si alte categorii ca stocuri
strategice,de con#unctura sau anticipate..nele stocuri
sunt constituite ptr a avea o situatie de monopol.
)tocurile de productie se e'prima in diferite marimi si
unitati de evaluare fizica si valorica in functie de
corelarea lor cu alti indicatori:prima forma de e'primare
este in 4unitati naturale39tone,7g,m.p:-estimarea fizica
a potentialului de productie care se poate realiza din
cantitatea stocata.A doua forma de e'primare
valorica39lei,mii lei ,:-evaluarea resurselor financiare
si valutare antrenate de formarea stocurilor si stabilirea
ta'elor de asigurare,impozite.A treia e'primare este in
zile3-perioada de timp ptr care stocul fizic constituit
acopera cererea pentru consum.
!."imensionarea stocului de productie.#alculul
stocului curent si de siguranta.
"imensionarea stocului reprz o actiune de mare
importanta ptr imbunatatirea situatiei financiare a
unitatilor. "e ea depinde gradul de activizarecare
asigura fonduri materiale si financiare.&rocesele reale
de stocare sunt variate ,deci sunt diferite modele de
determinare a fiecarui tip de stoc:curent,de siguranta,ptr
transport intern, de conditionare.)tocul de productie este
egal cu insumarea stocului curent,cu stocul in curs de
transport,stocul de siguranta, de conditionare si de
transport intern.&tr anumite perioade de sezon stocul de
productie se formeaza la nivelul stocului de iarna.
#alculul tocului curent $baza de calcul este asigurata
de consumul mediu zilnic9cmz: si intervalul dintre 2
aprovizionari succesive9I:.
A.;etoda statistica-se iau in considerare intervalele
efective la care s-au realizat aprovizionarile de la
furnizori in perioada anterioara si cantitatile de
materiale efectiv intrate.
)crt<cmz =I cmz<-pl>3%, I<?Iefi>ni 9prin medie
aritmetica: I<?@efi=Iefi>?@efi9 medie aritmetica
ponderata: I 1da e'presia in zile a stocului curent
A.;etoda de calcul direct 1.metoda de calcul pe baza
capacitatii de transport: )crt<0tr si I<)crt>cmz
2.metoda de calcul pe baza catitatii minime de livrare in
conditii economice avanta#oase ce defineste nivelul fizic
de formare a stocului curent:)crf<@ml si I<)crf>cmz sau
@ml>cmz 3.metoda de calcul pe baza intevalului de
reluare a productiei la producatori-furnizori
:)crf<cmz=I si I<ip sau I<7=ip !.metoda bazata pe
capacitatea depozitului :)crf<" si I<)crf >cmz
0.;etode care iau in calcul cheltuielile antrenate de
procesele de aprovizionare stocare-modele economico-
matematice ce iau in calcul si factori concreti de
influenta a nivelului de formare a stocului si ch pe care
le antreneaza procesele de stocare.E' de metode:
1.model de calcul al lotului economic de
reaprovizionare luand in considerare cheltuielile de
lansare ,de stocare,si cele suplimentare determinate de
lipsa de resurse in stoc,2.model de calcul al cantitatii
economice de comadat luand in calcul cheltuielile de
lansare si cele de stocare aflate in raport de
proportionalitate cu pretul unitar de achizitie:
0a<-'pB->n =0iBn>2='p'C. 3.;odel de stabilire a
stocului optim ,luand in calucul pierderile01,generate
de formarea unui stoc mai mare decat cererea pentru
consum si a cheltuielilor suplimentare 02 determinate
de lipsa de resurse in stoc, !.model de calcul al cantitatii
economice de comandat,al elementelor asociate,luand in
considerare cheltuielile de lansare a comenzilor de
aprovizionare si a celor de stocare,$.model de calcul al
lotului economic de reaprovizionare ,luand in
considerare ch de lansare a comenzii ,de achizitionare si
cele aferente imobilizarii resurselor in stoc.0a-
1<-=pB01=->nBn>2=p=7>1,,
#alculul stocului de siguranta: )tocul de siguranta are
un rol important in asigurarea continuitatii proceselor
productive,el constituind in acelasi timp si o imobilizare
anuala suplimentara a unor resurse.
A.;etoda 4abaterii medii3 1)s<cmz =" "<?"efi>n
9prin medie aritmetica simpla: unde "efi9devierile
pozitive:<Iefi-I si "<?"efi=Defi>?Defi
A.;etoda bazata pe timpul de reaprovizionare timpul
total ce se scurge din momentul emiterii comenzii ptr o
noua partida de materiale de pana la sosirea acesteia
inclusiv timpul ptr primire-receptie.
)s<cmz=E. 8impul total de comanda de
reaprovizionare9E:<timpul de emitere a comenzii si
transmitere la furnizor98c:B8impul de formare a lotului
si e'pedierea luiBtimpul de transport98tr:Btimpul necsar
efectuarii unor operatiuni comerciale pe durata
transportului98oo:Btimpul de primire a lotului 98pr:
0.;etoda abaterii medii patratice-)s<F=GH=cmz GH-
abaterea medie patratica a productiei lunare si 7-
coeficientul de siguranta ce e'prima potentialul de
livrare al furnizorului.
".;etoda Impact-model eficient de stabilire
previzionala pe termen scurt a necesitatilor de materiale
si a staocului de siguranta adaptat la conditiile tehnicii
moderne de calcul. )s<7=;A", ;A"<?In-rI>n ,
r<?n>n coeficientul de risc :J<0s>0sB0p si coeficientul
de incredere:C<1-J
$.Metode de urmarire si control al dinamicii
stocurilor .%ipsa de stoc,suprastocarea,stocuri cu
miscare lenta si fara miscare $stocuri neeconomice.
)e pot folosi mai multe metode ce au rolul de a preveni
epuizarea stocului,ce duce la intreruperea alimentarii
consumului,fie suprastocarea sau formarea stocurilor cu
miscare lenta sau fara miscare:
1.;etoda minim-ma'im-urmarirea e'istentei si miscarii
stocurilor efective in depozite sase realizeze cu aceiasi
e'igenta ptr toate materialele indidefent de importanta
lor in procesul de productie.3 etape:
a.)tbilirea limitelor economice ma'ime si minime ale
stocurilor pe elemente componente,inscrierea in fisele
de magazie si urmarirea de catre gestionar a evolutiei
lor astfel incat la atingerea nivelelor de alarma sase
declanseze actiuni operative pentru mentinerea acestora
intre nivelele estimate.
b.)emnalizarea de catre gestionar a compartimentului
de aprovizionare asupra situatiei stocurilor la un
moment dat c.)tabilirea de catre compartimentul de
aprovizionare a masurilor ce asigura prevenirea
situatiilor nefavorabile ce se intrevad.
2.)istemul AA0-ptr activitatea de urmarire si control se
aplica principiul tratarii diferentiate care sta la baza
dimensionarii stocurilor,astfel cele din zona A vor fi
urmarite zilnic,la cateva zile cu ma'ima e'igenta ,
pentru cele din a doua grupa de importanta procesul de
urmarire si control se realiz la intervale mai mari de
timp se are in vedere ca o parte din materialele din zona
A au caracteristici apropiate cu cele din zona A,cu cele
din zona a treia pot fi controlate la intervale mai mari de
timp trimestrial.
In unele momente stocurile efective se pot situa la
niveluri mai mari decat cele economice prederminatete,
sa se epuizeze sau sa se mentina la aceeasi dimensiune
in mod ne#ustificat.8oate aceste stari sunt negative si
daunatoare ptr situatia financiara a unitatii. .n prim
fenomen negativ este 4lipsa de stoc3 ce implica
stabilirea unor decizii ca:impulsionarea furnizorilor ptr
livrare la termenul prestabilit,recnstituirea urgenta a
stocurilor, apelarea unor resurse substituente,
aprobabarea consumului din stocul de siguranta dc este
formal
.n al doilea fenomen este suprastocarea-formarea de
stocuri mai mari decat nivelul prestabilit.-ivelul estimat
poate sau nu sa fie precizatpe criterii economice.In
depozitele unitatii se pot identifica stocuri care numai
sunt necesare consumului propriu 1stocuri fara
miscare,reprezentand imobilizari suplimentare de
resurse materiale . 0ele 3 categorii de stocuri se
aprecieazaca fiind nerationale ,neeconomice,efectul
negativ amplificat si de faptul ca avem nevoie de spatii
ta'e de asigurare,uzura morala etc si efectul
imobilizarii.0auzele formarii de asemenea stocuri sunt
de ordin subiectiv e'emple:
-supradimensionarea necesarului de resurse materiale ca
urmare a calculului unor norme de consum si indici de
consum mai mari
-comandarea materialelor in
dimensiuni,formate,calitati,compozitii diferite de cele
necesare
-livrarea de catre furnizori a unor materiale in
dimensiuni,calitati,compozitii diferite decat cele din
comanda
-modificarea pe parcursul perioadei de gestiune a
planului si programelor de productie
-livrarea de catre furnizori a materialelor comandate la
alte termene decat cele stabilite initial
-depozitarea si conservarea in conditii
necorespunzatoare 1schimbarea profilului de
activitate,restrangere fara corelarea actinuii in timp util
cu sectorul de aprovizionare
Aceste stocuri sunt considerate ne#ustificate economic si
trebuie valorificate operativ astfel:
-folosirea resurselor pe alte destinatii de consum decat
cele initiale 1desfasurarea unor actiuni de informare a
potentialilor clienti asupra resurselor devenite
disponibile ptr vanzare 1apelarea unor unitati
specializate in comercializarea de produse 1participarea
la 4burse de resurse materiale si produse3,la targuri si
e'pozitii
0and resursa materiala sau produsul prin natura lor nu-
si mai gasesc utilizare in forma in care se prezinta se
apeleaza la valorificarea prin recuperarea substantei
materiale in sine si recircularea acesteia.
&.'orma de consum(definire,continut,clasificare
'orma de consum)reprz cantitatea ma'ima de materii
prime noi si refolosibile,combustibili, energie
electrica.energie termica si carburanti admisa a fi
consumata ptr fabricatia unei unitati de
produs,e'ecutarea unei unitati de lucrare sau prestare de
serviciu in conditii tehince ,tehnocolgice,org,
definite.8b precizata diferenta dintre norma tehnica de
consum si consumul specific efectiv.&entru a se aprecia
ca economica folosirea resurselor materiale,consumul
specific tb sa fie mai mic sau cel mult egal cu norma
tehnica de consum..nitatea de masura a normei de
consum se prezinta sub forma de raport intre unitatea de
masura specifica fiecarei resurse materiale si cea a
produsului,lucrarii sau prestatiei la care se prevede
folosirea.
-orma de consum de energie-catitatea ma'ima adimsa a
fi co,nsumata pe baza de documentatie tehnico-ec
elaborata in conditiile de incarcare a agregatelor
instalatiilor,respectarea stricta a prescriptiilor tehnice si
tehnologice de lucru ,de aplicare a masurilor ce duc la
cresterea randamentului energetic,organizarea optima a
proceselor de productie,recuperarea resurselor
energetice refolosibile de la utila# sau procesul
tehnologic care le-a generat. Elementele componente ale
normei tehnice de consum:1. -orma de consum
tehnologic 9-ct: 1consumul ma'im admis de materii
prime si materiale,combustibil,ptr e'ecutarea unei
unitati de produs,de lucrare in cadrul proceselor
tehnologice de prelucrare si transformare folosite in
unitatea ec. -ct<0n B;rpt 2.-orma de recuperare si de
pierderi in fazele netehnologice 1cant de materiale
refolosibile si pierderile care rezulta in procesele
anterioare celor tehnologice de prelucrare.
0lasificare a normelor de consum:
a:dupa elementele componente: -1.norma de consum
tehnologic-calculul cantitatilor de materiale ce urmeaza
a fi eliberate din depozit ptr trecerea in consum,
-2.norma de consum de aprovizionare-fundamentarea
necesarului de resurse ptr indeplinirea programului de
productie
b:dupa destinatia de consum:-1.norme de consum ptr
materii prime de baza si 2.norme de consum ptr
materiale au'iliare-confectiei de ambala#e,lucrari de
reparatii,asigurarea functionarii utila#elor.
c:dupa natura resurselor materiale:1.norme de consum
ptr materii prime siderurgice si materiale metalurgice
2.norma de consum ptr materiale si produse chimice
3.norma de consum ptr lemn 3.norma de consum ptr
carburanti !.norma de consum ptr piese de schimb.
d:dupa orizontul de timp de aplicare: 1.norme de
consum pe termen scurt-pana la un an si 2. norme de
consum de perspectiva 1durata medie sau lunga.
e:dupa modul de grupare si nivelul de agregare:
1.norme de consum individuale 1se elaboreaza distinct
pe tip,varianta constructiva de produs realizabil in
conditii tehnice si tehnologice concrete.prin insumarea
lor referitoare la o sortotipodimensiune de material se
obtine norma de consum 2.normele de consum grupate
pe material sau familia de materiale ,pe produs sau
grupe de produse,pe mai multe tipuri de utila#e si
instalatii ,pe veriga organizatorica a intreprinderii sau
intreprindere-ptr estimarea evolutiei consumului de
resurse materiale in raport cu dinamica prevazuta ptr
activitatea de productie sau in analizele comparative ale
modului de folosire a lor.
(..Met de determinare a normei de
consum(*+Metode bazate pe calculul te,nico)
analitic( porneste de la documentatia tehnica si
economica a produsului: proiect tehnic,,fisa
tehnologica, plan de operatii, desene de
e'ecutie.Metoda croirii:s-a creat o gama larga de
modele matematice de optimizare a folosrii resurselor
materiale ,aplicabile pe scara larga cu a#utorul
mi#loacelor electronice de prelucrare a
datelor..Elementele specific:suportul de croire,obiectele
de croit, planurile de croire, resturile de croire. ;et oda
prespune p elaborarea unor planuri de croiere prin care
sa se asigura o imbunare a ob de croire pe suportul de
croire astfel .incat . resturile de croire sa fie minime..n
rol important il #oaca dimensiunile materialului si
reperelor in functie de aceasta poate fi:croire
unidimensioanala,bidimensionala,tridimensionala.Obiec
tive(1.ma'im nr repere obtinut dintr-un
suport2.minimizarea nr de planuri distincte de croire ptr
fiecare lot de materiale croita 3.minimizarea restului
total !.ma'imizarea productivitatii muncii lucratorilor
antrenati la operatia de croire $minimizarea numarului
de operatii de taiere. #alcul stoc,iometric :valentele
chimice.In prima etapa se stabileste consumul teoretic si
in etapa urmatoare normele de consum 2+Metoda
experimentala : presupune determinarea -ormei de
consum pe baza masuratorilor in urma realizarii unui
produs in mod e'perimental.a+metoda experimentala
de laborator (presupune organizarea foarte stricta a
productiei , utilizarea instalatii de mare precizie,
lucratori calificati.)e e'ecuta masuratori si se determina
necesarul de consum tehnologic.. b:metoda
experimentala de productie( consta in elaborarea
normelor de consum prin incercari si e'periente ce se
fac direct in productie,in conditii normale de
fabricatie,de tehnologie si de organizare ,In prima etapa
se stabileste lotul de maeriale se iau datele cu privire la
cantitate,calitate,stare,in a doua etapa se noteaza datele
fiecarei faze de productie si se fac observatii asupra
conditiilor de lucru,randament,astfel prelucrarea
observatiilor permit elaborarea unor norme de consum
fundamentate tehnic.3+M statistica:presupune
determinarea nivelului -ecesarului de consum
pornind de la consumurile specifice inregistrate in
perioada anterioara )e calculeaza consumul specific
mediu care se corecteaza cu un coeficient care sa tina
seama de modificarile aparute in procesele de prod
uctie din perioada de plan fata de perioada de baza.
-. Modalitati concrete de calcul a influentei reducerii
normelor de consum
&rincipalii indicatori supra carora are influenta
reducerea normei de consum sunt:
*. .ol. productiei fizice(
-pt un vol. al productiei ce nu poate fi depasit, necesarul
de resurse materiale si energetice se reduce in marime
absoluta in proportie directa cu diminuarea
consumurilor specifice pe produs.
- pl < D ' - c
D' K-c > -pl< K-c > -c
)e asigura acelasi vol de produse sau lucrari cu un efort
financiar mai mic. Actiunea se transmite si asupra
cheltuielilor materiale pt realizarea vol de productie.
.ltimul sens de influenta va determina sporirea sau
mentinerea mer#ei de profit.
-plecand de la un vol definit de resursa materiala, prin
reducerea normei de consum se obtine un vol. de
productie suplimentar.
D<;>-c
;>-c=K-c<DBKD sau D=K-c> -c-K-c< KD. In
final : KD>D<K-c>-c.
&reocentul de crestere a productiei care se obtine din
economia fizica de material este mai mare decat cel de
reducere al normei de consum.
2..iteza de rotatie a capitalului circulant. Influenta sa
este determinata de corelatia indirecta care e'ista intre
cei 2 indicatori si care se e'prima pornind de la relatia
de calcul a vitezei de rotatie 9zile: :
Lrz<)pv=3%,>-plv
Meducerea normei de consum va determina diminuarea
necesarului pentru indeplinirea programului de
productie zi a consumului mediu zilnic. )tocul de
productie fizic se reduce si el, astfel crescand viteza de
rotatie a capitalului circulant aferent mat. &rime si
materialelor.
3.#osturile de productie
F<C=J>1,,. Meducerea chelt. ;ateriale se poate
asigura fie prin cumpararea resurselor la preturi mai
mici, din surse mai apropiate, fie prin reducerea
normelor de consum de materiale care determina sensul
actiunii.
Evidentierea efortului ce trebuie depus pt mentinerea
unui anumit procent de reducere a costului de productie
pe seama celorlalte chelt. se determina astfel :
G 9sigma:< F> N =1,,
N<ponderea celorlalte categorii de chelt
G<procentul cu care tb rebuse chelt
Eforturile unitatilor economice in diminuarea costurilor
de productie trebuie indreptate in primul rand catre
reducerea reducerea chelt materiale a caror pondere este
in general mult mai mare.Acest lucru asigura sporirea
competitivitatii pe piata a produselor prin preturi mai
mici si, in acelasi timp rentabile.
/.'omenclatorul de materiale si ec,ipamente te,nice
'omenclatoul de materiale si ec,ipamente te,nice<o
lista centralizatoare a tuturor resurselor
materiale,pieselor de schimb, subansamblelor, altor
repere necesare unitatii economice, ordonate dupa
anumite criterii, definite prin toate caracteristicile
fizico-chimice, dimensional-configurative si de calitate ,
prin care se asigura individualizarea fiecarui articol.In
cadrul nomenclatorului se mai precizeaza si sursele de
furnizare cunoscute,preturile de oferta si conditiiile de
livrare-furnizare.&e baza acestui nomenclator se
elaboreaza 5fisierul de materiale si echipamente tehniceO
care va fi actualizat ori de acte ori este nevoie pentru
lucrarile de prelucrare automata a datelor de genul :
elaborare de planuri strategice si programe de
aprovizionare, stabilirea cantitatilor economice de
comandat sau alegerea furnizorilor.
In elaborarea nomenclatorului sunt antrenate toate
compartimentele si subunitatile intreprinderii in scopul
identificarii reale a tuturor resurselor necesare pt fiecare
perioada de gestiune.
Etape pentru elaborarea nomenclatorului :
*.0regatirea actiunii- strangerea purtatorilor de
informatii 9cataloage comerciale, )8A)-uri,liste cu
norme de consum, caiete de sarcini, etc: din care se vor
colecta datele necesare definirii continutului viitorului
nomenclator.
2.1laborarea propriu)zisa care presupune urmatorii
pasi :
a. Intocmirea listei centralizatoarea tuturor resurselor
materiale si produselor potential necesare intreprinderii,
fiecarui articol fiindu-i precizata denumirea oficiala,
nominalizata in cadrul utilizatorilor interni cat si e'terni
pentru o mai buna comunicare intre acestia si pentru o
mai buna clasificare a fiecarui articol.
b. Mestructurarea si rearan#area articolelor pe grupe,
subgrupe, feluri, tipuri si alte subdiviziuni si stabilirea
astfel a locului real pe care trebuie sa-l ocupe fiecare
dintre ele in nomenclatorul de aprovizionat.Aceasta
operatie e f importanta deoarece conditioneaza sistemul
de codificare.
&rincipalul criteriu de clasificare este cel al naturii
resurselor materiale,produselor sau echipamentelor
tehnice.
c. 0odificarea materialelor, pieselor de schimb, a altor
repere incluse in cadrul nomenclatorului. 0odificarea
este actiunea prin care folosind un anumit sistem de
inde'are,se atribuie fiecarui articol un simbol, in scopul
substituirii denumirii acestuia.
0odurile servesc la inregistrarea, colectarea si
prelucrarea, pezentarea si analiza informatiei
economice. Este f importanta verificarea inscrierii
codurilor pe diverse documente, operatie care se
realizeaza cu a#utorul unei 5cifre de control 5
d.-ominalizarea, in dreptul fiecarui articol din
nomenclator, a tuturor furnizorilor cunoscuti si al
preturilor de oferta specifica acestora.Aceasta permite
ca, in orice moment, persoana interesata sa se poata
informa sis a cunoasca toate sursele de furnizare pt un
anumit tip de resursa materiala. &entru o cunoastere mai
profunda a furnizorilor si a conditiilor lor de satisfacere
a comenzilor alaturi de informatiile : furnizor-pret se pot
include si alte informatii : conditia franco, modalitatea
de plata. &e aceasta baza se elaboreaza 5fisierul
furnizorilorO care va cuprinde 5cartela informativaO pt
fiecare.
*2.Metoda directa de determinare a necesarului de
materiale
Metoda de calcul direct care ia in calcul volumul fizic,
pe structura, al productiei prevazute pentru fabricatie
9Dp: si 5consumul specific standardO stabilit prin
proiect, reteta de fabricatie, etc. care este cunoscut sub
denumirea de norma de consum 9-c:
-pl<Dp=-c
0and, pt fabricatia mai multor tipuri de produse sau
sortimente , variante constructive ale unui produs se
foloseste aceeasi materie prima, relatia devine :
-pl<PDpi =-ci
;etoda de calcul direct se utilizeaza in 2 variante :
1..metoda de calcul direct pe piesa : -pl<Dp=-cp sau
-pl<PDpi=-cpi
Dpi<vol.estimat al productiei pt fiecare piesa i
-cpi<norma de consum specific din documentatia
tehnico-economica de e'ecutie e piesei i
2.metoda de calcul direct pe produs, care prevede
stabilirea necesarului cu a#utorul metodei:
-pl<Dpr=-cpr=91B-F: sau -pl<PDpri=-cpri=91B-Fi:
Dpri<vol estimate al productiei pt produsul i
-cpri<norma de consum specific din documentatia
tehnico-economica de e'ecutie a produsului i
F<coef. care e'prima modificarea stocului de productie
nedeterminata la produsul i
0oef F se determina pe baza 5indicatorilor valoriciO
care se prezinta in 2 variante:
a.in cazul cunoasterii stocurilor de productie
nedeterminata de la inceputul si sfarsitul perioadei de
gestiune:
F<)pns-)pnQ > &mf
b.daca, la momentul determinarii necesarului, nu sunt
sau nu se pot preciza stocurile de productie
nedeterminata de la inceputul si sfarsitul perioadei de
gestiune pt care se face determinarea coef de corectie, se
considera stocul de productie determinata la inceput
egal cu cel de la sfarsitul peroadei curente.
FO<&mf1>&mf, iar )pns<)pniB9FO=)pni:
;etoda de calcul a lui F, in ambele variante, duce la
obtinerea unor rezultate apor'imative pt ca nu se ia in
considerare volumul fizic pe structura reala a productiei
nedeterminate cu volumul si structura reala de materii
prime necesare.
&entru a rezolva aceasta problema se foloseste
modalitatea de calcul bazata pe 5corelareaO volumului si
structurii fizice a productiei nedeterminate cu volumul
si structura reala de materii prime necesare.
"-< 9)pns- )pnQ: -cpr
Melatia de calcul a necesarului de consum va fi:
-pl<Dpr=-cprB-"- sau -pl<P9Dpri=-cpri:R"-
;etoda de calcul direct se recomanda a fi folosita la
fundamentarea necesitatilor de materiale . "ar
aplicabilitatea metodei presupune ca, la momentul
stabilirii necesitatilor de materiale, fiecare unitate
economica sa isi asigure 5nominalizarea in e'presie
fizicaO, pe structura a intregului plan de productie si sa
aiba elaborate normele de consum specific pe baza de
documentatie tehnica pt toate produsele si materialele
necesare fabricarii lor- lucru mai dificil de realizat in
economia de piata.
**.Metodele indicelui global de consum si prin
analogie de detrminare a necesarului de materiale
Metoda de calcul pe baza de analogie se foloseste pt
stabilirea necesarului de materiale pt produsele noi,
care nu au mai fost fabricate,dar urmeaza sa fie trecute
in productia de serie , iar normele de consum specific
din documentatie nu sunt inca definitivate. 0onform
metodei, necesarul de materiale sa calculeaza astfel :
-pl<Dpn=-ca=S sau -pl<PDpni=-cai= Si
0u a#utorul acestei metode se estimeaza necesarul de
materiale intr-o prima etapa 2 pana la trecerea efectiva in
fabricatia de serie, trebuie sa se elaboreze normele de
consum specifice proprii pentru fiecare tip, sortiment
sau varianta constructiva de produs nou asimilat, pe
baza documentatiei tehnico-economice aferente.
;et de calcul pe baza de analogie conduce la
determinarea unor necesitati de materiale mai mari sau
mai mici decat cele reale. "in aceasta cauza metoda se
aplica foarte rar, in determinari globale ale necesarului
de materiale sau in calculele de dinamica, de tendinta, pt
aprecierea pe o perioada mai lunga a evolutiei
consumului de materiale.
Metoda indicelui global de consum la un milion de lei
productie nominalizata se foloseste la stabilirea
necesarului de materiale cand unitatea economica nu are
5nominalizata integralO productia marfa pe volumul si
structura fizica prevazute pt fabricatie. -ecesarul de
consum se determina prin mai multe etape :
a.stabilirea necesarului de materiale aferent productiei
fizice nominalizate :
-n<PDni=-ci 2 n reprezinta nominalizarea fizica a
produselor i.
b.determinarea 5indicelui mediu de consumO de
materiale pentru fabricatia unui milion de lei productie
nominalizata :
Icg< -n> &n = 1 milion 97g>1 mil lei 2 tone>1 mil lei 2
etc:
&n-<valoarea productiei nominalizate e'primate in
milioane lei
c. stabilirea necesarului de materiale aferent productiei
nenominalizate 9-nn: :
-nn<&nn=Igc
&nn<valoarea productiei nenominalizate in milioane lei
d.determinarea necesarului de materiale pt indeplinirea
planului la intreaga structura a productiei prin
insumarea celor 2 categorii de necesar:
-pl<-n B -nn
;etoda indicelui global de consum la un million de lei
productie nominalizata conduce la obtinerea unor
rezultate apro'imative, deoarece se 5e'trapoleazaO
consumul de materiale aferent productiei fizice
nominalizate asupra celei nenominalizate fara o
fundamentare riguroaasa. 5"iferentele fiziceO de volum
si structura dintre cele 2 categorii de produse, precum si
deosebirile constructive, de tehnologie, de comple'itate,
de componenta materiala nu pot asigura determinarea
astfel a unui necesar real de materiale. Aceasta metoda
poate fi utilizata in cazul unei structuri constante a
productiei de la o perioada la alta, precum si atunci cand
este necesara determinarea volumului de materiale pt
lucrari de constructii, de intretinere si reparatii sau pt
productia secundara a atelierelor intreprinderii.
*2.#ontinutul planului de aprovizionare ;indicatorii
de fundamentare ai planului de aprovizionare si
relatia de ec,ilibru a planului In definirea
continutului planului si programelor de apovizionare
materiala se au in vedere obiectivele strategice pecifica
acestui domeniu de activitate, ca si modalitatile de
actiune care asigura indeplinirea lor. /biectivul de baza
al strategiei in aprovizionare este: Acoperirea completa
si comple'a a cererilor de consum ale intreprinderii, cu
resurse materiale de calitate, ritmic si la timp, in
conditiile unei stricte corelatii a momentelor
calendaristice de aducere a acestora cu cele la care se
manifesta consumul lor, asigurate de la furnizori care
practica preturi de vanzare avanta#oase, prezinta grad
ridicat de certitudine in livrari, care antreneaza pt
achizitie, transport si stocare un cost minim.
&e aceasta baza strategica se trece la elaborarea
planului si programelor de aprovizionare materiala a
intreprinderilor.
0ontinutul final al planului de aprovizionare trebuie sa
evidentieze o situatie reala, #udicios dimensionata in
ceea ce priveste volumul necesarului de consum, care se
va corela ulterior cu strategia generala conturata de
conducerea asigurarii materiale in raport cu tendintele si
mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si
internationala de materii prime. )trategia in
aprovizionare se va afla continuu sub influenta
modificarilor de ordin tehnic, tehnologic si
organizatoric care au loc in unitatile economice, a celor
legate te volumul si structura activitatilor specifice, a
rezultatelor cercetarii stiintifice care contribuie la
imbunatatirea structurii materiale necesare si la
reducerea consumurilor specifice de resurse materiale.
Indicatori specifici ce def continutul planului si
programelor de aprovizionare:
a. ind care reflecta necesitatile de consum de materii
prime, materiale, combustibili, energie, piese de schimb,
etc. destinate realizarii activitatii de ansamblu a unitatii
economice in vederea indeplinirii obiectivelor strategice
finale.
b. indicatori care evidentiaza sursele si potentialul de
acoperire cantitativa si structurala cu resurse materiale a
necesitatilor de consum.
&entru ca activitatea generala a unitatilor economice
sa se desfasoare in bune conditii este necesara
asigurarea unui 5echilibru perfect si stabilO intre
necesitati si resurse pe intreaga perioada de gestiune,
situatie care se e'prima prin relatiile :
-plB)sf<)pQBAriB-a sau -tpl< )pQBAriB-a
in care : -tpl< -plB)sf
/rice abatere de la aceasta egalitate determina fie
imobilizari ne#ustificate de resurse materiale sub forma
stocurilor peste limitele normale prestabilite, fie aparitia
la un moment dat a lipsei de materiale- situatie care
perturba desfasurarea normala a activitatii generale a
unitatilor economice, realizarea obiectivelor economico-
financiare la dimensiunile proiectate. Ambele 5stari de
faptO genereaza consecinte economice nefavorabile
importante, de regula, mai accentuate pt al 2 lea
fenomen.
*3.#ontinutul planului si al programelor de
desfacere a produselor si activitatea operativa de
desfacere a produselor.
0ontinutul planurilor si al programelor de desfacere a
produselor este definit de urmatorii indicatori specifici :
-volumul desfacerilor9Ld:<cantitatea de produse care se
prevede pt livrare-vanzare diferitilor clienti intr-o
perioada de gestiune definita 9an,semestru,etc:
-stocul preliminat de produse finite la inceputul
perioadei de gestiune9)pQ:< cantitatea probabila de
produse finite care se prevede sa e'iste in momentul
respectiv, in scopul satisfacerii cererilor, servirii
clientilor in primele zile ale acesteia.
-stocul de produse finite la sfarsitul perioadei de
gestiune 9)sf:<cantitatea de produse finite programata
sa e'iste la incheierea acestei perioade in depozitele si
magazinele unitatii producatoare.
&rocesul operativ de livrare-vanzare presupune
presupune parcurgerea unui nr relativ mare de
operatiuni specifice :
1.Eliberarea produselor finite de catre sectiile de
fabricatie
2.&rimirea si receptionarea produselor finite
3.Inscrierea in evidenta si trecerea in gestiune
!."epozitarea si
conservarea,marcarea,etichetarea,ambalarea, etc
$.ormarea stocurilor de produse finite
%.Eliberarea dispozitiilor de livrare pe clienti
(.ormarea loturilor de livrare pe cai de distributie
*./rganizarea e'peditiei produselor finite
+.E'pedierea la clienti a produselor finite
/ atentie speciala, in derularea activitatii de desfacere,
se acorda operatiei de receptie finala cantitativa si
calitativa, care se realizeaza inaintea livrarii produselor
catre clienti. Importanta acestei operatiuni deriva din
faptul ca orice scapare privind calitatea produselor ,
superficialitatea in receptia calitativa, va determina:
respingerea produselor de catre clienti, imobilizari
nerationale de produse finite, blocarea fondurilor
financiare si a spatiilor de depozitare.
"e modul cum este organizata activitatea operativa de
desfacere depend in mare masura fidelitatea clientilor,
e'tinderea paletei acestora, conlucrarea mai eficienta cu
ei, dezvoltarea activitatii viitoare a intreprinderii
producatoare,implicit sporirea eficentei economice a
acesteia.
*!.1tape in organizarea si concretizarea relatiilor
comerciale de aprovizionare)desfacere .#ontractul
comercial
*. tudierea pietei de materiale si produse(se
elaboreaza ,se pun la dispozitie oferte de produse si si
servicii , pliante,cataloage prospecte cu a#utorul carora
clientii se informeaza. Aceasta etapa se finalizeaza prin
comenzile client catre furnizor
. 2.3legerea de catre viitorii clienti ,dupa analiza
resurselor oferite spre vanzare de catre furnizori,a
preturilor,a celorlalte conditii de livrare,a
materialelor,produselor si ec,ipamentelor te,nice
care sunt cele mai potrivite scopului si mai
avanta4oase economic
3.3legerea furnizorului in baza conditiilor precizate
in oferte sau rezultate din alte investigatii.
!. Testarea credib furnizorilor si a clientilor
5. .'egocierea conditiilor viitoare de vanzare $
cumparare
&.."erularea efectiva a active de livrare)
aprovizionare a res materiale)produselor
6.3naliza pe parcursul derularii,la anumite
intervale,a vanzarilor de materiale si de produse in
raport cu elementele prestabilite,evaluarea
diferitelor stari de fapt si adoptarea masurilor ce se
impun dupa caz.
#ontractul comercial)reprezinta instrumentul
principal folosit in concretizarea viitoarelor relatii de
vanzare cumparare .&rin definitie acesta e'prima :un
acord bilateral9obligatii pentru ambele parti:, un acord
cu titlu oneros9fiecare din parti urmareste realizarea
unui folos patrimonial in schimbul prestatiei la care se
obliga:, un acord de vointa9fara alte formalitati
necesare:.
0ontractele comerciale se clasifica astfel:
1.dupa obiect- pentru livrarea-aprovizionarea cu materii
prime,piese de schimb,componente ale unor
produse,furnizare de energie.)e incadreaza si
contractele de subfurnizare
2.dupa orizontul de timp: contracte pe termen
scurt,mediu si lung
3."upa forma in care se concretizeaza- contract
scris,contractul verbal care este mai putin utilizat.
0ontractul cuprinde:denumirea si domiciliul unitatilor
contractante, persoanele imputernicite sa semneze,
produsul ce constituie obiectul contractului ,cantitatea
ce urmeaza a fi fabricata,lotul de livrare,conditiile de
calitate,tipurile si sortimentele,adaptarile si
imbunatatirile ce tb aduse,durata de e'ecutare in natura
a obiectului,termenele caracteristice de e'ecutare a
cantitatii, conditiile de receptie a cantitatii si calitatii
produsului, modalitati de efectuare a probelor
tehnologice, formele de asistenta tehnica si regimul de
garantii,pretul de vanzare, forma de decontare,
conditiile de ambalare, marcare, etichetare,livrare si
transport
0lauzele 1reprezinta raspunderile partilor contractuale
ptr cazul e'ecutarii partiale,cu intarziere sau
nee'ecutarii obligatiilor ce le revin. &articularitati ale
clauzelor: persoana care semneaza contractul este
conducatorul unitatii,obiectul se nominalizeaza clar ptr
identificarea unitara de catre parti cu precizarea
cantitatii,calitatii si sortimentatiei, termenele de garantie
trebuie sa prevada ca reconditionarile tb sa se faca pe
cheltuiala vanzatorului,pretul se stabileste prin
negociere si include e'pres in contract,receptia se
precizeaza ca forma ,loc si conditii de desfasurare.
0ontractul se incheie prin acordul de vointa al partilor
ce au convenit asupra tuturor clauzelor .0ontractul
incheiat tb sa indeplineasca conditiile :sa e'iste
consimtamantul partilor,partile sa aiba capacitatea de a
incheia actele #uridice2obiectul sa fie legal
1$.;E8/"ETE "E "E8EM;I-AME A
-E0E)AM.T.I "E ;A8EMIATE &E-8M.
&M/".08IE &E AAUA )/M8I;E-8.T.I 8I& )I
&E AAUA 0/EI0IE-8IT/M "I-A;I0I
Metoda de calcul pe baza sortimentului tip este
utilizata atunci cand se fabrica o gama sortimentala de
produse f. larga. E':unitatile din industria te'tila, a
confectiilor, a pielariei, din industria alimentara etc, care
inregistreaza variatii mari de structura a productiei
pentru fiecare produs,ca urmare a influentelor
determinate de moda, anotimp etc.
0alculul se face conform
relatiei:-pl<D'-cst9-cst<norma de consum estimata
care corespunde sortimentului tip ales:
;etodele prezentate pana aici se pot folosi in
determinarea necesarului atat pentru materialele de baza
noi si refolosibile, cat si pt cele au'iliare,elementele de
calcul fiind diferite in raport cu destinatia concreta de
utilizare a unor asemenea resurse."e e'emplu, pentru
materialele au'iliare prevazute pentru folosire la
e'ecutarea de lucrari de reparatii calculul se poate face
dupa:
-metoda directa9se inmulteste volumul fizic cu norma de
consum specific pe unitate fizica si tip de lucrare:
-metoda indicelui global de consum la un milion lei
lucrari de reparatii9cu a#utorul indicelui mediu de
consum calculat in anul de baza, folosit pentru perioade
de plan viitoare:
-metoda dinamicii9rezultatul se stabileste pe baza
consumului efectiv de materiale in anul de baza,
modificat in raport de variatia volumului de lucrari
programate in anul urmator fata de cel de baza, se
corecteaza cu procentul de reducere obtinut in urma
aplicarii masurilorde modernizare si innoire tehnica si
tehnologica:
;etoda coeficientilor dinamici:e'trapoleaza datele
privind consumul de materiale din perioada de baza si
pentru anul urmator:-pl<0r=F=91,,-&r:>1,,,unde:
0r<consumul total efectiv de materiale din perioada de
baza2&r<procentul estimat de reducere a consumului de
materiale pe fiecare tip, sortiment sau varianta
constructiva de produs, ca urmare a masurilor tehnice,
tehnologice si organizatorice prevazutepentru aplicare
in perioada urmatoare, a noilor conditii de productie
care se prevad a se asigura conform programelor de
modernizare elaborate2
F<coef ce e'prima modificarea volumului de productie
in perioada urmatoare 9Dpl: fata de cea de baza9Dro:2
F<Dpl>Dro.
&t aplicarea acestei metode este necesara indeplinirea
simultana a urmatoarelor conditii:
-mentinerea in perioada urmatoare a unei constante a
productiei in raport cu cea fabricata in anul de baza2
-cresterea in ritm si proportii relative egale a fiecarei
component a structurii productieiin raport cu cea
fabricate in anul de baza2
-determinarea nivelului reducerii consumului in etapa
urmatoare pentru fiecare material si produs, pe baza
analizei dinamicii consumurilor specific effective
inregistrate pe anii anteriori, a influentei generate de
noile conditii de productie prevazute pt asigurare in
perioada respectiva.
Ta determinarea necesitatilor pentru perioada urmatoare
trebuie sa se tina cont de progresul tehnic, introducerea
in productie a noilor realizari ale stiintei si tehnicii atrag
imbunatatiri importante in structura consumului de
material de la an la an. "in aceasta cauza, sfera de
aplicabilitatea metodei coeficientilor dinamici este
restransa, pt ca rezultatele ce se obtin din calcule sunt
apro'imative.&rocentul de reducere estimat nu poate
reflecta fidel efectul mutatiilor de ordin tehnic,
tehnologic sau organizatoric care se prevad a se
inregistra in perioada urmatoare.;etoda este folosita
mai mult pt calculele de prognoza, de tendinta a
evolutiei consumurilor de resurse materiale, ca si pentru
stabilirea necesitatilor pe destinatiile au'iliare de
consum, sau pentru care nu au fost inca elaborate, pe
baza de documentatie, normele de consum specifice.
1%.&TA-.T "E A&M/LIUI/-AME, /AIE08IL.T
"E AAUA )I /AIE08ILETE
"EMILA8E.0TA)II0AMEA ME).M)ET/M
;A8EMIATE 0AME /M;EAUA /AIE08IL.T
&TA-.T.I "E A&M/LIUI/-A8
0lanul de aprovizionare<politica globala in asigurarea
bazei material si cu echipamente tehnice necesare unei
unitati economice pt o anumita perioada de timp, de
regula un an2 orizontul de timp poate fi si mai mare,in
acest caz datele de evaluare a strategiei in
aprovizionarea materiala au, de aceasta data, un
character de previziune, de evolutie
probabila./biectivul de baza al strategiei in
aprovizionare este:acoperirea complete si comple'a a
cererilor de consum ale intrepinderii, cu resurse
materiale de calitate, ritmic si la timp, in conditiile unei
stricte corelatii a momentelor calendaristice de aducere
a acestora cu cele la care se manifesta consumul lor,
asigurate de la furnizori care practica preturi de vanzare
avanta#oase, prezinta un grad ridicat de certitudine in
livrari, care antreneaza pentru achizitie, transport si
stocare un cost minim.
/biectivului de baza i se asociaza obiective derivate:
-formarea unor stocuri minim-necesare, care asigura o
viteza accelerate a mi#loacelor circulante aferente2
-mentinerea stocurilor effective in limitele ma'ime si
minime estimate
-protectia si conservarea rationala a resurselor materiale
pe timpul depozitarii-stocarii2
-asigurarea unui grad de certitudine ridicat in
aprovizionarea material ape un orizont lung de timp.
#lasificarea resurselor(*.dupa importanta
9vitale,importanta mare,medie,mica:2.dupa sfera
consumatorilor9de uz general,cons de nr Vde
conc,specific: 3.dupa destinatia de consum9pt produsele
de baza,pt activitatea de baza si de servire,uz
administrative: !.dupa natura resurselor 9materiale si
produse din metal, produse din
lemn,combust,lubrif,energie electrica :$.dupa
provenienta9indigene,de import:%.dupa forma de
aprovizionare 9direct de la furnizor,prin
intermediari:(.dupa efortul financiar 9efort foarte
mare ,efort mare, efort mic: *.dupa gradul de
certitudine 9mare,mediu.mic,in cond de risc:+.dupa
posibilitatea de substitutie 9net
substituit,partial,integral:
*6.M3'371M1'T8% "193#1R::
0RO"81%OR("19:':R1, 3#T:.:T3T:
#OM0O'1'T1
;anagementul desfacerii produselor reprez activitatea
prin care se asigura vanzarea rezultatelor
productiei.Actiunea implica stabilirea cailor, formelor si
modalitatilor prin care urmeaza a fi vandute produsele
fabricate, ca si a pietelor care pot constitui sfera de
desfacere.
&rin desfacerea produselor se incheie circuitul economic
al intreprinderii.
;anagementul desfacerii se prezinta ca un process
unitar comple', caruia ii este proprie o structura e'tinsa
de activitati specific care au in vedere problemele legate
de conducerea-coordonarea, previziunea-planificarea,
programarea, organizarea, contractarea-vanzarea,
antrenarea, urmarirea si controlul derularii-realizarii
activitatii, analiza si evaluarea rezultatelor.
Activitati specifice ale managementului desfacerii:
-Elaborearea studiilor de mar7eting, pentru asigurarea
portofoliului de comenzi si a contractelor comerciale, al
cunoasterii cererii si situatiei concurentei, a preturilor, a
noilor produse care pot fi assimilate, a produselor a
caror fabricatie trebuie oprita, sau redusa, a celor care
trebuie modernizate, a conditiilor la care trebuie sa
raspunda pentru a satisface in mai mare masura
preferintele clientilor carora li se adreseaza.
-0olectarea comenzilor emise de client si constituirea,
astfel, a portofoliului de comenzi, incheierea de
contracte comerciale in concordant cu cererile clientilor
si capacitatile de productie disponibile.
-Elaborarea planului strategic si a programelor de
livrare-vanzare a produselor contractate pe sortimente
sip e caile de distributie-vanzare stabilite.
-.rmarirea stadiului e'ecutiei produselor in procesele
de fabricatie, prevenirea realizarii de produse
necorespunzatoare calitativ, impulsionarea factorilor de
productie pt respectarea programelor de fabricatie
-0rearea sau, dupa caz, modernizarea si e'tinderea
retelelor proprii de desfacere a produselor pe piata
interna si e'terna.
-/rganizarea unor retele proprii de service sau
modernizarea si e'tinderea celor e'istente, pt a se
asigura eliminarea operative a deficientelor de
functionalitate a produselor, sporirea interesului
cumparatorilor la produsele ce se vand, a increderii
acestora fata de utilitatile oferite de producator.
-E'tinderea relatiilor de vanzare pe baza de comenzi,
conventii si contracte prezinta o actiune care asigura
certitudine in activitatea de desfacere pentru o anumita
perioada.
-0onstituirea unor stocuri de desfacere optime, care sa
asigure ritmicitate livrarilor, in concordant cu clauzele
prevazute in contractile comerciale incheiate si sa poata
satisface implicit eventualii clienti intamplatori, dar care
pot reprezenta pentru viitor utilizatori sau solicitanti
constant, stabili si al caror consum se poate amplifica
-Asigurarea unor conditii rationale de depozitare a
produselor finite si de formare a loturilor de livrare.
-Informatizarea sistemelor de gestiune a stocurilor de
desfacere, de urmarire a derularii livrarilor, de intocmire
a documentatiei de livrare
-/rganizarea activitatii operative de livrare-vanzare a
produselor finite, servirea ritmica a clientilor programati
si neprogramati in concordant cu cererile acestora
specificate in contracte, in comenzi emise
-.rmarirea derularii operative a livrarilor catre clienti, a
realizarii contractelor incheiate pe total, din care pe
principalii cumparatori, a evolutiei stocurilor de
desfacere
-0oordonarea si controlul activitatii depozitelor de
desfacere, organizarea primirii si receptiei produselor
finite de la sectiile de fabricatie, a actiunii de formare a
loturilor comple'e si complete de livrare.
-/rganizarea rationala a activitatii de informare
sistematica asupra comportamentului produselor
fabricate si livrate la utilizatori, de urmarire a
functionalitatii acestora la utilizatori, de interventie
prompta pentru remedierea defectiunilor sesizate si
semnalate, de aplicare a sugestiilor positive provenite de
la client.

*-.:T1M8% "1 OR73':;3R1 3
#OM03RT:M1'T8%8: "1 "193#1R1 :
R1%3T::%1 #1 1 T3<:%1# :'TR1
#OM03RT:M1'T8% "1 "193#1R1 :
#1%1%3%T1 .1R:7: OR73':;3TOR:#1 : #8
3%T1 :'T:T8T:: : OR73':;3T::
0ompartimentul de desfacere, specific subsistemului de
profil, se organizeaza pe grupe care trebuie sa asigure
indeplinirea urmatoarelor cerinte:omogenitatea si
operativitatea in desfasurarea diferitelor activitati
specific, conducerea si coordonarea unitara a procesului
de livrare-vanzare2 sporirea responsabilitatii lucrarilor
din compartiment in satisfacerea prompta a tuturor
cerintelor si solicitarilor emise de client, in rezolvarea
reclamatiilor si colectarea sugestiilor, propunerilor
transmise de partenerii reali si potentiali, de
cumparatorii si utilizatorii produselor.&rin organizarea
compartimentului, trebuie sa se asgure conditii reale
pentru aplicarea unui control permanent si riguros al
modului in care isi indeplineste fiecare anga#at
atributiile ce-i sunt stabilite prin fisa postului.
"e regula, prin organizarea interna, activitatea
comerciala de desfacere-livrare-vanzare tb sa permita o
actiune eficienta in sistemul concurential specific
economiei de piata.&roducatorul trebuie sa fie mereu
present si active pe piata./rganizarea activitatii de
vanzare se face prin directorii de produs, care raspund
de produsele ce le sunt atribuite de la inceput pana la
sfarsit:prospectarea pietei, transmiterea ofertelor,
negocierea si purtarea tratativelor, analiza de prWt,
publicitate si reclama, marca fabricii, contractarea si
vanzarea produselor, urmarirea comportamentului
produselor la utilizatori.
)istemul de relatii :
&e plan intern , relatiile se organizeaza intre
compartimentul de desfacere si celelalte compartimente
sau>si subunitati din cadrul structurii organizatorice a
firmelor de productie.0onducerea compartimentului de
vanzare tb sa tina active relatiile cu sectorul tehnic de
conceptie si proiectare, care asigura documentatia
tehnica de e'ecutie a aproduselor, cu sectorul de
productie, care asigura fabricatia produselor, cu
compartimentul de mar7eting, ce furnizeaza informatii
privind produsele care sunt cerute pe piata,
caracteristicile de utilitate si de calitate la care sa
raspunda, cu compartimentul financiar, care urmareste
achitarea contravalorii produselor de catre clientii carora
le-au fost livrate.In afara:relatiile se organizeaza intre
unitatea de productie industriala si:
-clientii, in sensul actiunii permanente desfasurate in
scopul onorarii comenzilor emise de acestia, incheierii
de contracte economice, indeplinirii obligatiilor
contractual de livrare, urmaririi comportamentului
produselor la utilizatori, asigurarii conditiilor de service
etc.
-unitatile de transport, pentru e'pedierea produselor la
client sau la magazinele proprii de desfacere, cu
mi#loace inchiriate
-centre de calcul, pentru prelucrarea automata a datelor
si informatiiloe referitoare la desfacerea produselor
-unitati specializate de comert e'terior, pentru
desfacerea de produse pe piata international
-institute si unitati de cercetare specializate in
elaborarea de studii de mar7eting
-unitati bancare pt rezolvarea problemelor financiar-
valutare generate de livrarea sau desfacerea produselor
catre clienti
-unitati specializate in comercializarea de produse in
sistem en gros
-institutii de con#uncture mondiala pentru informare
privind evolutia pietei produselor similar
-burse de marfuri
-agenti de vanzare independent, reprezentanti sau
reprezentante comerciale
-unitati organizatoare de targuri si e'pozitii permanente
sau periodice in scopul inlesnirii si stabilirii conditiilor
de participare la asemenea manifestari cu produsele
proprii.
1+.TO#8% "1 "193#1R1)"19:':R1,
M1TO"1 "1 "1T1RM:'3R1
E'prima cantitatea de produse finite programada sa
e'iste la sfarsitul perioadei de gestiune in depozitele si
magazinele unitatii producatoare.El este o consecinta a
necesitatii efectuarii operatiilor pe care trebuie sa le
suporte produsele finite inaintea livrarii sau vanzarii lor.
/peratiile pe care produsele finite trebuie sa le suporte
pe timpul stocarii in depozitele de desfacere sunt, in
general urmatoarele: primirea si eceptia produselor
finite sosite de la sectiile de fabricatie2 inregistrarea in
evident si incarcarea gestiuni2 sortarea produselor finite2
asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatii de
monta#, conditionarea produselor etc.
In dimensionarea stocurilor de desfacere se pot folosi,
dupa caz:metoda directa si metoda statistica.
;etoda directa sau analitica presupune calculul
nivelului de desfacere: )d<?tpli=@mz, unde:
?tpli <suma duratelor de timp prevazute pentru
e'ecutia operatiilor specific depozitelor de produse
finite de pana la distributia acestora la magazinele
proprii de vanzare, la angrosisti sau clientilor finali
Dmz<productia medie zilnica
;etoda statistica se bazeaza pe datele efective
inregistrate in perioada de gestiune curenta referitoare la
stocurile fizice efective de produse finite sau la duratele
efective de stationare a produselor in depozite.
)d<8s=7=@mz, unde:8s<timpul mediu de stocare a
produselor finite in depozitul de desfacere, in perioada
curenta27<coefficient de corectie care e'prima efectul
eventualelor masuri tehnico-organizatorice care se
prevad pentru aplicare in scopul reducerii perioadei de
stationare a produselor finite in depozitul de
desfacere2@mz<productie medie zilnica estimate pentru
perioada de gestiune urmatoare.
22..O%8M8% "193#1R::)"19:':R1,
MO"3%:T3T: "1 "1T1RM:'3R1
Lolumul desfacerilor e'prima cantitatea de produse care
se prevede pentru livrare-vanzare diferitilor client intr-o
perioada de gestiune definita.Acest indicator se
determina pentru fiecare tip, sortiment sau varianta
constructiva de produs si pe total productie, fizic, si
valoric, pornind de la raportul dintre cerere si oferta.&t
unitatile de productie industraiala, volumul desfacerilor
reprezinta indicatorul de baza care defineste nivelul
5cifrei de afaceriOal acestora2 fiind element de calcul ,
prin el se estimeaza partea determinanta a nivelului
veniturilor.;odul de estimare a volumului de desfacere
se realizeaza diferit pentru produsele unicat, de serie
mica sau mi#locie fata de cele cu fabricatia in serie
mare sau in masa, pentru produsele specifice unor
anumite categorii de cond<sumuri fata de cele cu
utilitate generala, pentru cele cu ciclul lung de fabricatie
fata de cele cu ciclul scurt de productie, pentru
produsele destinate unei piete.&entru produsele
comandate in cantitati mici sau unicat, fata repetabilitate
a fabricatiei, sau a caror productie in cantitati mai mari
decat cele comandate nu se #ustifica economic, volumul
de desfacere se va dimensiona prin simpla insumare a
cantitatilor comandate de clienti pe tipuri, sortimente si
variante constructive de produse:Ld<?Dci.
"eci, pentru asemenea produse nu se prevede formarea
de stocuri la inceputul si sfarsitul perioadei de gestiune
pentru continuitatea livrarilor sau vanzarilor unor
asemenea produse-lotul comandat de un client, odata
fabricat, va fi si livrat acestuia, dupa care fabricatia
inceteaza, comanda fiind considerata unica."aca se va
repeta, ea va I interpretata in acelasi mod.Aici se
incadreaza produsele cu ciclul lung de fabricatie a caror
e'ecutie si vanzare se face numai la comanda ferma sau
contract incheiat.
In cazul anumitor produse, cum sunt cele de sezon, sau
pentru care se estimeaza vanzarea unor cantitati
suplimentare9@s::Ld<?DcB@s