SUPORT DE CURS

BOLILE METABOLICE I DE NUTRIIE

Bolile metabolice se datoresc, n principal, tulburrilor de metabolism ale factorilor
nutritivi. Aceste dereglri au cauze endogene (ex.: insuficiena de insulin), cauze
exogene sau mixte, ct !i factori ereditari"constituionali.
#isfunciile endocrine au rsunet asupra metabolismului nutritiv al organismului$ la
fel, unii factori de risc, precum sedentarismul, fumatul, stresul.
%n unele boli, exist o neconcordan ntre alimentele consumate, arderea lor n or"
ganism !i c&eltuielile de energie, n sensul unui consum crescut n raport cu c&eltuielile
(obezitatea), sau a unui aport sczut n raport cu arderile !i c&eltuielile (subnutriie).
NOIUNI DE FIZIOLOGIE
METABOLISMUL
'rganismul este un sistem desc&is care face sc&imb de substan !i energie cu mediul
extern. Acest sc&imb permanent reprezint, deci, metabolismul.
(etabolismul ncepe odat cu ingestia alimentelor !i sfr!e!te cu excreia produ!ilor
neutilizabili.
METABOLISMUL GLUCIDELOR
)lucidele au, n organism, rol energetic. n urma digestiei, ele a*ung la nivelul
intestinului subire sub form de monoza&aride !i se absorb.
+oncentraia glucozei n snge " glicemia " se menine constant (,,-,".,/, g0.,,,)
prin mecanismul de glicoreglare, care reprezint ec&ilibrul funcional ntre aciunea
factorilor &iperglicemiani !i a celor &ipoglicemiani.
1actorii &iperglicemiani:
- glucagonul " &ormon al celulelor alfa ale pancreasului
- adrenalina
- &ormonii glucocorticoizi ai suprarenalei
- &ormonul somatotrop al &ipofizei
- tiroxina
1actorii &ipoglicemiani:
- insulina " &ormoni ai celulelor beta ale pancreasului.
2rin degradarea complet a . g glucoza, pn la +,
/
!i ap, se elibereaz 3-, 4ilocalorii.
METABOLISMUL LIPIDELOR
5ipidele au n organism rol energetic, plastic !i funcional. 6le se absorb la nivelul
intestinului subire sub form de acizi gra!i, monogliceride, colesterol, fosfolipide.
%n organism, se transform astfel:
- se depun ca rezerver"lipogeneza
- catabolizare " duce la eliberare de energie
- cetogenez " produce corpii cetonici
- gluconeogeneza " sintetizare de glucoz din glicerol.
7eglarea metabolismului lipidic este fcut de nevoile energetice ale organismului, de
sistemul nervos central, &ipofiz, ficat.
1
METABOLISMUL PROTEINELOR
2roteinele au rol plastic, energetic !i funcional. 6le se absorb sub form de aminoacizi
pe cale portal, n ficat, !i de aici, n circulaia general. #e la acest nivel, urmeaz calea
sintezei de proteine " rennoirea permanent a componentelor celulelor, !i calea degradrii
catabolice. n copilrie, rennoirea " anabolismul proteinelor " este foarte intens. n sc&imb,
la vrstnici, reaciile de degradare " catabolismul intensific.
2rodu!ii de catabolism azotai: ureea, acidul uric, creatinina$ ele se elimin prin urin.
7eglarea metabolismului proteic este fcut de &ormonul testosteron, &ormonii
glicocorticoizi !i tiroidieni, ficat, rinic&i, sistem nervos central.
EDUCAIA PENTRU SNTATE I PREVENIREA BOLILOR DE NUTRIIE I
METABOLISM
Msuri de
pr!i"#$ie
pri%#r
- educarea ntregii populaii, pentru a evita supraalimentaia !i sedentarismul,
factori de risc ai obezitii
- dispensarizarea persoanelor (tinerilor) cu risc constituional
- asigurarea unei alimentaii ec&ilibrate, fr excese de proteine, glucide sau
lipide
Msuri de
pr!i"#$ie
se&u'd#r
- pacienii cu obezitate vor fi educai s respecte regimul alimentar
&ipocaloric, s foloseasc mi!carea ca mi*loc de pstrare a greutii normale a
corpului
- pacienii subnutrii vor fi educai s consume o cantitate suficient de
alimente, pentru a preveni complicaiile bolii
- evitarea excesului de proteine (carne) de ctre pacienii cu gut
- dispensarizarea pacienilor cu boli de nutriie !i metabolism, controlul clinic
!i biologic pentru a sesiza apariia complicaiilor
Msuri de
pr!i"#$ie
(er)i#r
" se adreseaz:
" obezilor cu complicaii cardiace, respiratorii, pentru a preveni agravarea
acestor stri
" pacienilor cu gut !i0sau complicaii renale, pentru a preveni instalarea
insuficienei renale cronice
*NGRI+IREA PACIENTULUI CU OBEZITATE
'bezitatea este starea patologic caracterizat prin cre!terea greutii corporale ideale cu peste
.8"/,9 !i sporirea masei esutului adipos.
2
Circumstane de apariie:
" persoane de sex feminin, n perioada de menopauz
" n mediul urban incidena este mai crescut
" persoane cu obiceiuri alimentare modificate: supraalimentaie, consum crescut de dulciuri
" persoane cu ri"persoane cu risc constituional " prezena obezitii la rudele de gradul . (prini, frai)
" modu "modul de via " sedentarism, consum de alcool
Manifestri de dependent ,se%'e -i si%p(%e)
" cre!tere n greutate fa de greutatea ideal
" oboseal " astenie " dispnee " &ipertensiune arterial " prezena varicelor la membrele
inferioare " constipaie " amenoree
Pr."e%e
- tulburri respiratorii !i circulatorii:
" mobilizare cu dificultate
" intoleran la activitatea fizic
" alterarea tranzitului intestinal
" tulburri menstruale
" risc de alterare a integritii tegumentelor (intertrigo, piodermite)
" risc de complicaii cardiace (:;A, ateroscleroz)
" risc de complicaii respiratorii
" risc de artroze " gonartroz, coxartroz, spondiloz
" risc de alterare a altor metabolisme " glucidic, lipidic (diabetul za&arat, &iperuricemie)
" pierderea imaginii !i a stimei de sine
O.ie&(i/e
3
4
- pacientul s"!i reduc greutatea corporal n raport cu greutate.< ideal, n funcie de sex !i
vrst
- pacientul s prezinte mobilitate !i postur adecvat
- s"!i poat satisface, autonom, nevoile
- s fie con!tient de rolul mi!crii !i al alimentaiei ec&ilibrate n reducerea greutii
corporale
- s se previn complicaiile
I'(er/e'ii
" asistenta stabile!te regimul alimentar:
" &ipocaloric, cu .,,, cal0zi, pentru pacientul cu activitate obi!nuit (.,, g glucide pe zi, =8 g
lipide pe zi, >8 g proteine pe zi), &iposodat !i normo&idric (.,8 l0zi)
" &ipocaloric cu -,,"?,, cal0zi, pentru pacientul n repaus
" se reduc din alimentaie produsele rafinate (ciocolat, cacao, fri!c, unt, carne gras,
conserve, brnzeturi grase)
" fr restricie " se administreaz legumele !i fructele proaspete, carnea slab, laptele
degresat, oule fierte tari, lic&idele nendulcite
" postul absolut este recomandat numai n condiii de spital
" stabile!te programul"de activitate fizic a pacientului:
" exerciii fizice moderate
" mers pe *os 3,"@, minute0zi
" practicarea unor sporturi (not, tenis, ciclism)
" evitarea eforturilor fizice mari, sporadice, care cresc apetitul
"administreaz tratamentul medicamentos cu aciune anorexi" gen !i de stimulare a
catabolismului !i diurezei (silutin, gastro" fibran)
"msoar zilnic greutatea corporal$ o noteaz n foaia de temperatur
" susine !i ncura*eaz pacientul cu probleme psi&ice (pierderea imaginii !i stimei de sine)
" supline!te pacientul n cazul apariiei unor manifestri de dependen n satisfacerea nevoilor
sale
" educ pacientul pentru a"l con!tientiza c, prin respectarea alimentaiei !i a programului de
activitate zilnic, poate nltura surplusul de greutate !i preveni complicaiile
" pregte!te pentru intervenie c&irurgical pacientul cu obezitate excesiv !i din raiuni
estetice (bA"pass *e*uno"ileal, cu realizarea unui sindrom de malabsorbie secundar)
Msur#re# 0reu(ii &rpr#"e
" pentru stabilirea gradului obezitii, se utilizeaz diferite forme de calcul al greutii ideale:
) B ; " .,,
Cau
)B ;"
) B greutatea n 4g ; B talia n cm
*NGRI+1REA PACIENTULUI CU SINDROM DE SLBIRE ,SUBPONDERAL2
Clbirea este o stare patologic, caracterizat prin scderea greutii corporale sub .8"
/,9 din greutatea ideal !i prin reducerea masei esutului adipos !i muscular$ scade !i
cantitatea de ap din organism cu =,9.
1orma cea mai sever este ca!exia.
Clbirea este cauzat, fie de reducerea aportului alimentar, fie de cre!terea consumului
energetic. Cecundar, se poate instala ca urmare a unei incapaciti temporare sau definitive
de a utiliza principiile alimentare (gastrectomie, boli endocrine, alcoolism, boli psi&ice).
Cunt dou tipuri de slbire:
- tipul stenic " stare fiziologic, constituional cnd persoana !i pstreaz vigoarea
- tipul astenic " slbirea propriu"zis.
Cu"e0ere# - Circumstane de apariie:
d#(e"r " persoane n perioada de cre!tere excesiv (copii)
" aport alimentar sczut " srcie
" persoane cu efort fizic intens, fr aport alimentar
+orespunztor
" persoane cu tulburri de deglutiie, de masticaie
" persoane cu tulburri endocrine (BasedoD), psi&ice, stri
1ebrile
- Manifestri de dependen semne !i simptome)
" astenie " scdere n greutate uscciunea tegumentelor " edeme " plgi
nevindecabile " bradicardie " &ipotensiune arterial
Pr."e%e - intoleran la efort fizic
- scdere n greutate
- tulburri circulatorii
- risc de scdere a afectivitii
- risc crescut fa de infecii respiratorii (;B+)
- risc de complicaii " ptoze viscerale, &ernii
O.ie&(i/e - pacientul s"!i recapete pofta de mncare, s recupereze deficitul ponderal
- pacientul s"!i dobndeasc fora fizic, starea de bine, fizic !i psi&ic
- s se previn apariia complicaiilor infecioase sau de alt natur
I'(er/e')ii - asistenta asigur realimentarea progresiv, pe cale oral sau prin0!i
alimentare parenteral:
- valoarea caloric a alimentelor, n primele zile, este de .,,, " .8,,
cal.0zi, crescnd progresiv cu 8, cal.0zi
- factorii nutritivi " aport de alimente bogate n proteine, cu coninut
redus de lipide !i dulciuri concentrate
- numrul de mese este de 8"30zi, la nceput, cu alimente de consisten
lic&id, apoi, cu consisten normal
- pe cale parenteral, se administreaz perfuzii cu soluii &ipertone de
glucoz .,,, ml0zi !i preparate proteice$ n aceste soluii, se administreaz
vitamine din grupul B !i vitamina +
- pentru stimularea apetitului, se administreaz, la indicaia medicului,
doze mici, pe cale subcutanat, de insulin naintea meselor (? u x =)
- msoar zilnic greutatea corporal !i apreciaz evoluia n funcie de curba
ponderal
- asigur igiena corporal
- nva, ambulator, pacientul !i familia acestuia cum s pregteasc
alimentele !i modul n care s se fac alimentarea
- administreaz tratamentul prescris " anabolizante (Cteranabol " i.m.,
#ecanofort " i.m., (adiol per os)
- educ pacientul s se prezinte la controale periodice, clinice !i de laborator
5
*NGRI+IREA PACIENTULUI CU GUT
)uta este boala metabolic caracterizat, biologic, prin &iperuricemie, depune urice n
articulaii (acute sau cronice) !i leziuni viscerale (renale).
+auzele bolii: scderea eliminrii renale de acid uric, &iperproducie de acid uric
supraalimentaie " n special, proteic.
Cu"e0ere#
d#(e"r
Circumstane de apariie:
" persoane cu alimentaie bogat n proteine (carne, viscere) Manifestri de
dependent (semne !i simptome)
" durere aprut noaptea, brusc, violent, insuportabil$ este monoarticular (de
obicei, la nivelul &alucelui)
" zona articular cu coloraie violacee, cldur local: febr, frison, ta&icardie,
uneori, vrsturi
" problemele dispar ziua$ durerile revin noaptea, prinznd !i alte articulaii
Aceste manifestri alctuiesc accesul gutos
- n stagiul cronic:-accesele dureroase se repet la intervale variabile - apar
tofi gutoi la mai multe articulaii i n piele (la pavilionul urechii, coate,
degete) - constantele de laborator (uree, acid uric, creatinin) sunt modificate
ntre accesele gutoase
" sunt prezente anc&iloze articulare
Pr."e%e n accesul gutos
- durere articular
- &ipertermie
- risc de des&idratare n stadiul cronic
- dureri articulare
- alterarea tegumentelor prin prezenta tofilor guto!i
- mobilitate redus
- risc de invaliditi
- risc de complicaii " litiaz uric
O.ie&(i/e - pacientul s prezinte un ec&ilibru al metabolismului proteinelor
- pacientul s cunoasc !i s respecte alimentaia prescris, pentru a preveni
accesele gutoase
- s se previn complicaiile bolii
6
i'(er/e')ii n accesul gutos
- asigur repausul la pat pe toat perioada dureroas
- aplic comprese locale, alcoolizate reci, imobilizeaz articulaia
- asigur alimentaia lacto"finos"vegetarian, &ipocaloric, cu un aport mai
mare de lic&ide
" administreaz tratamentul prescris " +olc&icina, n doze regresive, ca
medicaie specific, !i antiinflamatoare nesteroide (Endometacin,
1enilbutazona)
- n guta cronic
- instituie regimul alimentar:
- &ipoproteic (. g04g corp0zi), (viscerele, mezelurile, conservele de carne,
carnea de vit, de pasre, se exclud)
- legumele, fructele se consum n alternant cu produsele lactate, pentru
meninerea p:"ului alcalin al urinei
- lic&ide circa / l0zi, pentru a cre!te clearance"ul uric
- recolteaz snge !i urin pentru examene de laborator
- educ pacientul, internat sau n ambulator, s respecte alimentaia pentru a
preveni complicaiile bolii
- administreaz tratamentul medicamentos pentru a in&iba sinteza acidului
uric ((ilurit) sau pentru resorbia uratului de sodiu
- supline!te pacientul pentru a"!i satisface trebuinele, atunci cnd au
survenit anc&iloze, invaliditi
*NGRI+IREA PACIENTULUI CU DIABET ZA3ARAT , DZ2
#iabetul za&arat este o boal metabolic cu evoluie cronic, transmis genetic sau
c!tigat n timpul vieii, caracterizat prin perturbarea metabolismului giucidic, nsoit sau
urmat de perturbarea celorlalte metabolisme (lipidic, proteic, mineral).Apare datorit unei
secreii insuficiente de insulin la nivelul celulelor F pancreatice
1recvena #G:
%n .@@, statisticile arat c #iabetul za&arat era prezent n procent de =9, azi se
nregistreaz mai mult de /,9 din totalul cazurilor de mbolnvire.
6tiopatogenia #G:
#iabetul primar este determinat genetic, are evoluie stadial
#iabetul secundar este ctigat n cursul vieii, se produce prin / mecanisme:
7
" lezarea pancreasului prin factori diveri cum ar fi: medicamentoi, toxici,
infecioi, alteroscleroze etc.
" suprasolicitarea funcional a pancreasului endocrin prin exces de glucide,
obezitate etc.
#up '(C, clasificarea actual a diabetului za&arat este urmtoarea:
H diabet za&arat tip E, insulinodependent( *uvenil)" /,9 din cazuri apar sub vrsta de /,
de ani. 6xist o predispoziie genetic
H diabet za&arat tip EE, insulinoindependent( de maturitate) " apare tardiv, dup vrsta
maturitii $"-,9 din cazuri au rspuns pozitiv la antidiabeticele orale
diabetul gestaional
;abloul clinic:
" poliurie (urineaz ?"8 l0/? ore
" polidipsie, ingestia /"8 l de lic&ide 0/?ore
" polifagie accentuat n special la tineri
" scdere ponderal, ca urmare a catabolismului i pierderilor de material energetic( glucoz)
" astenie fizic i intelectual
" crampe musculare
" &alena acetonic
" prurit genital i infecii genitale fr rspuns la tratamentele obinuite
" manifestrile unor complicaii (plgi nevindecabile, furunculoz)
Di#.e(u" 4#5#r#( (ip I
6 se mai numete insulinodependent deoarece n momentul diagnosticului producia
proprie de insulin este extrem de mic, sau absent, fiind necesar administrarea insulinei.
" la apariia acestui tip de diabet contribuie mai muli factori, n primul rnd exist o
predispoziie genetic, la aceasta se adaug anumii factori ( infecioi, toxici, alimentari)a
cror aciune va determina apariia unui rspuns imun mpotriva celulelor F din pancreas.
" vrsta la care apare acest tip de #G este de pn la ?, ani.
" tratamentul se face n exclusivitate cu insulin
8
Di#.e(u" 4#5#r#( (ip II
#ezvoltarea #G tip EE are la origine insulinorezistena. Aceasta se definete ca o lips de
efect la aciunea insulinei asupra celulelor organismului. #rept urmare glicemia va crete,
neputnd fi utilizat de celule.
+onsecina insulinorezistenei este &iperinsulinismul, adic o cretere exagerat a
consecinei insulinei din snge datorit stimulrii puternice a celulelor F din pancreas de
ctre glicemia crescut
Ctimularea n exces a celulelor F de ctre &iperglicemia permanent va duce n timp la o
alterare a produciei de insulin, mergnd pn la epuizarea acestor celule
F#&(ri e(i"0i&i7
" ereditatea, obezitatea, sedentarismul, stresul, substane c&imice i
medicamente( corticoizi, anticonvulsivante, unele diuretice, citostatice etc.)
Tr#(#%e'(u"7
" bolnavii cu #G tip EE beneficeaz de mai multe opiuni terapeutice.
" naintea nceperii tratamentului se ncearc corectarea glicemiei cu:"diet, efort fizic,
plante medicinale
" tratamentul specific al acestui tip de diabet sunt #'(idi#.e(i&e"e r#"e( &ipoglicemiante
orale)
7eaciile adverse ale antidiabeticelor orale:
" reacii alergice, leucopenie, trombocitopenie, anemie, &ipoglicemie, disconfort
digestiv(dureri abdominale,diaree), acidoz lactic
" i'su"i'(er#pi# "este o modalitate de tratament i pt. o parte din cei cu #G tip EE, care au
a*uns la epuizarea rezervelor proprii de insulin.
ADMINISTRAREA INSULINEI
#61EIEE6
" Ensulina este medicamentatul care asigur supravieuirea pacienilor cu diabet za&arat tip .
!i controlul glicemiilor pentru un numr semnificativ (n cre!tere) dintre pacienii cu diabet
za&arat / !i gravide cu diabet gestaional.
'BE6+;EJ6
" 2romovarea !i meninerea strii de bine, clinic !i psi&ologic al pacienilor
" 6vitarea &ipoglicemiilor severe, a &iperglicemiei simptomatice !i a cetoacidozei.
EI#E+AEE
" #iabet za&arat tip . (indicaie absolut )
" #iabet za&arat tip /:
9
H Atunci cnd cu dozele maxime tolerate ale preparatelor anti&iperglicemiante orale
combinate cu dieta nu se ating obiectivele terapeutice
H 6pisoade de stres metabolic acut (infarct miocardic, AJ+, infecii moderate sau severe)
H 2re" !i intra" !i postoperator cnd se suspend medicaia oral
H %n cazul contraindicaiilor preparatelor orale (insuficiena &epatic !i renal )
H 7eacii adverse ale unor preparate orale
" #iabetul za&arat gestaional care nu se rezolv prin diet
" Krgene &iperglicemice (cetoacidoz , &iperglicemie osmolar
;E2K7E #6 EICK5EIL
" Ensuline rapide: Actrapid, :umalog, cu aciune scurt sunt singurele care se folosesc n
situaii de urgen metabolic pentru c se pot administra intravenos
acionnd n mai puin de ., min.
" Ensuline intermediare (cu aciune prelungit ): (onotard, Ensulatard, :umulin basal,
Ensuman basal
" Ensuline lente: Kltratard, :umulin lente, :uminsulin 5ong.
" Ensuline premixate (cu aciune rapid !i intermediar ). (ixtard. :umulin.Ensuman +omb .
2LC;7A76A EICK5EI6E
" Ce pstreaz de regul la frigider ntre / " -M, nu n congelator sau aproape de acesta.
" %n vederea administrrii flaconul se scoate din frigider cu 3, min nainte. Iu se nclze!te
nainte de administrare.
" 1laconul integru !i0sau cel din care se face administrarea se poate pstra sub =,M la ntuneric,
nu mai mult de /- de zile. #ac timpul este dep!it se pierde valabilitatea.
C;ABE5E76A #'G6E NE ;E2K5KE #6 EICK5EIL
" Ce face de ctre medic, individualizat
" (edicul instruie!te pacientul cum s"!i a*usteze dozele n funcie de coninutul
de &idrocarbonai din diet
" ;ipul de insulin este ales n funcie de tolerana pacientului
" Administrarea insulinei se face conform unei sc&eme stabilite de medic
276+AKEE )6I67A56
" Ce verific aspectul pentru a observa dac nu au aprut modificri: insulinele rapide au
aspect limpede, clar, insulinele intermediare sau lente au aspect lactescent, turbid, fr
flocoane. 2rezena flocoanelor presupune sc&imbarea flaconului.
" Ensulinele intermediare sau lente se omogenizeaz prin culcarea flaconului n poziie
orizontal !i rulare blnd ntre palme de =,"?, de ori. Agitaia n poziie vertical produce
bule !i imperfeciuni la dozare. #ac nu se omogenizeaz , nu se administreaz .
" Iu se amestec insuline cu concentraii diferite !i nici tipuri diferite de insulin. #ac este
necesar se folosesc seringi separate.
276+AKEE C26+EA56
" Ensulinele rapide sunt singurele insuline care se folosesc n situaii de urgen metabolic ,
n stri febrile, boli infecioase, traumatisme, intervenii c&irurgicale.
" Ensulinele rapide sunt singurele care se pot administra pe cale i.v. intrnd n aciune n mai
puin de ., minute. #easemenea se pot administra pe cale C.+. !i E.(.
" Alegerea locului n funcie de tipul de insulina:
10
H 2entru insulinele rapide " abdominal " cu excepia a 8 cm n *urul ombilicului, zon n care
absorbia e cea mai rapid
H Ensuline intermediare: coaps , fes
H 2entru pacienii slabi, normoponderali, copii, in*ectarea se face n zona deltoidian !i
coaps , ntr"un ung&i de ?8M
H %n regiunea abdominal sau fesier in*ectarea se face ncepnd sub un ung&i de @,M
" 6xerciiul fizic cre!te rata absorbiei prin cre!terea fluxului sanguin
" #easemenea expunerea la cldur (baie, masarea zonelor, pla* ) favorizeaz absorbia mai
rapid !i glucidele se administreaz cu cteva minute mai devreme
" 6xpunerea la frig ncetine!te absorbia, alimentele fiind administrate cu cteva minute mai
trziu.
" 7otaia locului de in*ecie (n aceea!i arie innd seama de timpul de absorbie al insulinei)
este important pentru prevenirea complicaiilor (lipo&ipertrofia "depunere excesiv de
grsime sau lipoatrofia " topirea esutului grsos subcutanat).
" #ac sngereaz sau iese lic&id se aplic un tampon pentru 8"- secunde fr s se maseze
pentru a nu grbi absorbia insulinei
" 7educerea durerii este posibil dac:
H Coluia se in*ecteaz la temperatura camerei
H Aerul se elimin corect
H Gona se spal sau se d cu alcool !i se a!teapt evaporarea
H Gona trebuie s fie relaxat
H 2trunderea n piele se face rapid
H Iu se sc&imb direcia acului
H Ce folosesc ace adecvate (3, -,./,.3 mm) n funcie de regiune
CK27AJ6):676A 2A+E6I;K5KE
" 2ot apare complicaii:
H :ipoglicemia " pacientul trebuie s aib asupra lui .8 gr &idrocarbonai (=buci de za&r)
H 6demul insulinie " apare la pacienii nou descoperii din cauza reteniei &idrosaline la
nceputul iniierii tratamentului cu insulin
H 5ipodistrofia &ipertrofic " cre!terea n volum a esutului adipos nevascularizat ceea ce
ncetine!te mult absorbia insulinei
H 5ipodistrofia atrofic " diminuarea esutului adipos subcutanat la locul administrrii
insulinei, mai frecvent la femeile tinere
H Alergia local " edem, noduli, eritem pruriginos sau dureros
H Alergia generalizat " de la urticarie pn la !ocul anafilactic
" +u excepia &ipoglicemiei pe care o sesizeaz bolnavul, celelalte vor fi interpretate !i
evaluate de medicul specialist.
I'/es(i0#ii p#r#&"i'i&e de di#0's(i&#re # DZ
76+'5;A76A #6 ;6C;6 CAI)JEI6 26I;7K (ACK7A76A )5E+6(E6E
11
7apid, uor de recoltat, folosind o picatur de snge capilar din deget, lobul urec&ii
sau calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metod uzual de monitorizare a nivelului
glucozei din snge la pacientii cu diabet, de screenin, de depistare a &ipoglicemiei neonatale,
sau de diagnostic diferential intre coma diabetic i nondiabetic. 2roba poate fi luat n spital
ct i la domiciliul pacientului.
(ateriale necesare:
manusi
glucometru portabil
tampoane alcoolizate
comprese tifon
banda* adeziv
2regatirea ec&ipamentului:
se va verifica glucometrul i toate accesorile acestuia( ace, reserve, banda de citire,
baterie etc.
7ecoltarea:
confirmarea identitii pacientului( pentru a se evita confuzia i a nu se lua analize la
un alt pacient).
se comunic pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a"i reduce
anxietatea i a ne asigura de cooperarea sa.
se selecteaz locul punciei ( deget sau lobul urec&ii pentru aduli, clcie pentru
nounascut)
se spala mainile bine i se pun mnui
daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede
timp de ., minute
se terge locul ales pentru puncie cu alcool si apoi se usuc cu o compres
se pregtete glucometrul ( se calibreaz i se desc&ide) si apoi se puncioneaz locul
dintr"o singur micare scurt i rapid
dupa punctionare se va evita s se fac compresie sau s se OstoarcaP locul, pentru a
evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.
se las s curg picatura de snge pe banda pregatit a glucometrului, asigurandu"ne
c este suficient pentru citirea rezultatului
dupa recoltare se menine compresie pe locul puncionrii pn se oprete sngerarea
dupa oprirea sngerrii se aplic un banda* adeziv.
se noteaz rezultatul , data si ora.
+onsideraii speciale:
12
se va evita recotarea din locuri edemaiate, cianotice.#ac nu se poate obine snge
capilar, se va punciona o ven cu seringa i se va pune din sering pe banda
glucometrului o picatur mare de snge
dac pacientul va trebui s foloseasc acas glucometrul i s i recolteze singur
trebuie nvat s o fac corect cel mai indicat fiind s i se ofere i un g&id scris de
folosire a glucometrului.#e asemenea va trebui s tie care sunt valorile glicemice
anormale pentru care va trebui sa vin la spital.

;estul de toleranta la glucoza( oral si i.v.):

2e langa recoltarea de sange capilar, testul de toleranta la glucoza oral si i.v. poate
oferi informatii fidele privitoare la modul de functionare si tendintele metabolismului glucidic
al pacientului.
;estul oral de toleranta la glucoza masoara metablismul carbo&idratilor dupa ingestia
unei cantitati substantiale de glucoza.( >8".,, g glucoza pulvis dzolvate in =,, ml apa ,
concentratie /89, care se bea in decurs de 8 minute).+orpul va absorbi rapid doza,
declansand cresterea nivelului plasmatic de glucoza si un varf al acesteia la =, minute " . ora
de la ingestie. 2ancreasul va raspunde secretand insulina care sa readuca nivelul glicemiei la
normal in decurs de /"= ore de la ingestie..En tot acest timp este indicat sa fie monitorizat
nivelul glicemiei din sange si urina pentru a depista evalua secretia de insulina si abilitatea
organismului de a metabolize glucoza.
;estul de toleranta la glucoza trebuie intotdeauna precedat de o pregatire corecta a
pacientului. +u = zile inainte, acesta trebuie sa aiba un regim alimentar bogat in carbo&idrati.
;estul se realizeaza dimineata, pe nemancate ( a *eun) dupa cel putin - ore de repaus caloric,
cand se recolteaza prima proba de sange venos. Enterpretarea rezultatelor se face in functie de
valorile glicemice inregistrate dupa /"= ore de la ingestie. En tot timpul acesta pacientul
trebuie monitorizat si observate evntualele semne si simptome de &ipoglicemie0&iperglicemie,
nervozitate, slabiciune.
;estul i.v de toleranta la glucoza se efectueaza la pacientii care nu pot ingera glucoza per
os.( pacienti cu boli de malabsorbtie, gastrectomii etc). ;estul masoara nivelul glucozei in
sange dupa administrarea i.v a unei perfuzii cu glucoza 8,9in timp de ="? minute..;estele
glicemice se vor recolta la =, minute, . ora, / ore, si la = ore de la administrarea
glucozei..#upa o crestere imediata de pana la =,,"?,,mg0dl a nivelului glicemiei ( insotita
de glicozurie) nivelul glicemiei va reveni la normal in timp de . ora, . ora si un sfert. #aca
de la /"= ore de la administrarea de glucoza, nivelul acesteia nu a revenit la normal, se
confirma suspiciunea de diabe
7ezerva alcalin
" se recolteaz snge venos pe &eparin, sau cu sistem vacutainer$ normal />m6Q0l scade
n diabetul decompensat
13
6xamene de laborator ale urinei
)licozuria
"se recolteaz urina din /? ore ntr"un borcan curat, gradat.#in ntreaga cantitate se trimite
la laborator .8,"/,,ml urin.2e etic&eta ce nsoete produsul se specific cantitatea de
urin 0/? ore.Iormal glicozuria este absent.
#ozarea corpilor cetonici
" se recolteaz urina 0/? ore, se trimit la laborator .8,ml de urin.2rezena corpilor
cetonici n urin se ntlnete n coma diabetic i la pacienii cu vrsturi prelungite.
;olerana la glucide
Ccop: stabilirea dozei de insulin ce urmeaz a se administra
-se administreaz pacientului timp de = zile, n alimentaie o cantitate fix de glucide (ex.
/,, g)
-zilnic se recolteaz urina din"/? de ore (pentru glicozurie) !i snge (pentru dozarea
glucozei)
- se face media glicozuriei pe cele = zile !i se scade din cantitatea de glucide
administrate n /? de ore
6xemplu: media glicozuriei este -, g0/? ore. Aceasta se scade din /,, g de glucide
administrate zilnic, ceea ce nseamn c ./, g de glucide sunt tolerate, iar -, g netolerate.
2entru acestea din urm se administreaz insulin (o unitate pentru / g de glucoz n urin)
- dac pecientul nu prezint glicozurie sau ., g0/? ore, se consider o bun toleran la
glucide.
6xamenul fundului de oc&i 'ftalmoscopia (1.')
6 pune n eviden o saz pupilar( semn de :;A intracranian i atrofie optic)
;e&nica:
" 6xaminarea se face ntr"o camer obscur cu a*utorul oftalmoscopului, care mrete
elementele de .8"/, ori.
2rin oftalmoscopie direct se examineaz:corpul vitros, retina, pupila nervului optic( sau pata
oarb), macula( pata galben),vasele retiniene.
2regtirea pacientului
" este necesr ca puppila s fie dilatat, n acest scop asistenta medical va instila ."/ picturi
de &amatropin .9 sau mAdrium n sacul con*unctival, cu =, min nainte de examinare.
AtenieR administrarea de &ematropin i mai ales de atropin este contraindicat n glaucom.
14
Emediat dup efectuarea fundului de oc&i (1.') se poate msura tensiunea tensiunea n artera
central a retinei (;A+7)$ pregtirea este comun pt. ambele examinri.
Jaloarea normal a ;A+7B=8mm:gS".,.
6xamenul 1.'. i ;.A.+.7.se indic n tumorile cerebrale, bolile neurologice, pulmonare,
renale , #G,etc.
6#K+ATEA 26I;7K CLIL;A;6 A 2'2K5ATE6E
27EJEI# 276J6IE76A #EAB6;K5KE GA:A7A;
Msuri de
pr!i"#$ie
pri%#r
msurile vizeaz reducerea numrului de cazuri noi de mbolnvire !i
constau n:
" dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potenial diabetogeni (diabet
za&arat la rudele de grad E)
" dispensarizarea persoanelor cu infecii pancreatotrope (virus urleian, virusul
&epatitei)
" educarea populaiei pentru a reduce din alimentaie glucidele rafinate,
excesul de glucide
" educarea populaiei pentru a combate supraalimentaia, obezitatea, stresul "
factori ce favorizeaz diabetul za&arat de maturitate
- educarea femeilor care au nscut fei cu greutate de peste 8 4g s reduc
glucidele din alimentaie, s monitorizeze glicemia
- educarea tinerilor diabetici care vor s aib copii snto!i s evite
cstoriile cu parteneri diabetici (riscul pentru copil este de 3,".,,9 s aib
diabet za&arat)
15
Msuri de
pr!i"#$ie
se&u'd#r
- dispensarizarea bolnavilor cu diabet za&arat prin efectuarea periodic, a
controalelor clinice !i de laborator
- nvarea pacientului s"!i administreze corect medicamentele !i s"!i
prepare alimentele pentru a putea duce o via
cvasi normal
- nvarea pacientului s evite alcoolul, fumatul, eforturile fizice mari,
obezitatea, pentru a preveni complicaiile bolii
- nvarea pacientului s utilizeze mi*loacele de monitorizare a glicemiei la
domiciliu
Msuri de
pr!i"#$ie
(er)i#r
" readaptarea individului, reinserarea sa social n cazul apariiei unor
complicaii invalidante (nevrite, retinopatie diabetic)
Msuri de
0r#du" IV
" n stadiile finale ale bolii, asigurarea unei mori demne, lini!tite
P"#' de 8'0ri9ire# # p#&ie'(u"ui &u di#.e( 4#5#r#(
#EA)I'C;E+
IK7CEI) CAK
2';6ITEA5
'BE6+;EJ6
EI;67J6ITEE56 ACEC;6I;6E:
27'27EE Nl#656)A;6
6JA5KA76
16
limentaie inadec-
vat:
+auza:
- dezec&ilibrul metabo"
lismului glucidelor.
(anifestri:
- polifagie$
- polidipsie.
C se obin
ec&ilibrul
metabolismului
glucidic n ...zile
2acientul s se
alimenteze n raport
cu nevoile sale
cantitative !i
calitative0/? ore.
- pentru pacientul ambulator:
- invit periodic pacientul la
controale clinice !i de laborator n
cadrul dispensarului medical
(glicozurie, glicemie)$
- pentru pacientul dezec&ilibrat,
internat n spital:
- asigur alimentaia pacientului:
- evalueaz nevoile cantitative !i
calitative n funcie de vrst (copil,
adolescent, adult), sex, stare
fiziologic (sarcin, alptare),
activitatea pacientului, forma bolii:
proteine .=".89, lipide =,"=89,
glucide 8,9 (/8,"=,, gr) n raia
alimentar0/? & la adult, ca !i la
persoana nediabetic$ pentru
activitatea u!oar se recomand =,"=8
cal.04gcorp0/? &$
- numrul meselor0/? &: ?"8"3(=
mese principale !i /"= gustri)$
- alegerea alimentelor se face n
funcie de coninutul de glucide$ "
alimente interzise za&r, produse
za&aroase, fructe uscate
2acientul prezint
glicemia !i glicozuria
n limitele admise.
i
17
pr*ituri, leguminoase uscate,
siropuri, struguri, prune$
" alimente permise, cntrite: o pine
(8,9 glucide), cartofi (/,9 glucide),
pastele finoase, fructe, legume, (cu
peste 89 glucide), lapte, brnz de
vaci, mmlig$
- Alimente permise necntrite:
carnea !i derivatele din carne, pe!tele,
oule, brnzeturile, smntn, untul,
legumele cu 89 glucide (varza,
conopida, ptlgelele ro!ii, fasolea
verde)$ din alimentaia zilnic s nu
lipseasc carnea, oul, pe!tele$
- prepararea alimentelor: se va folosi
pentru ndulcirea ceaiurilor,
compotului, ciclamat de sodiu sau
za&arina (care se pun dup fierberea
produselor)$ sosurile nu se ngroa!
cu fin, ci cu legume pasate$
pastele finoase se cntresc nainte
de fierbere$ pinea se cntre!te
nainte de a fi pr*it (prin
des&idratare se concentreaz n
glucide)$ se folose!te fierberea !i
coacerea ca te&nici de preparare a
alimentelor
- recolteaz produsele pentru
examenul de laborator (snge, urin)$
- administreaz medicaia prescris
de me dic la orele indicate$
- insulina ordinar: C.+. n doza
recomandat, administrat cu .8"=,
min naintea mesei (folose!te sering
special gradat n uniti de insulin,
ine seama c alcoolul inactiveaz
produsul)$ ritmul de administrare: /"=
ori pe zi, naintea meselor principale$
administrarea ;.J. numai n cazul
comei diabetice$
- insulina monocomponent,
semilent, lent o dat sau de dou
ori pe zi la ore fixe in*ecii C.+.$
- respect cu strictee msurile de
2acientul respect
dieta recomandat.
2acientul !i adminis"
treaz corect tratamen"
tul medicamentos.
18
asepsie$
- alterneaz locul de in*ectare
pentru a preveni lipodistrofiile
loc de in*ectare:
- faa extern a braului, .0=
mi*locie$ faa antero extern a
coapsei, .0= mi*locie$
- regiunea subclavicular,
- flancurile peretelui abdominal,
- regiunea fesier$ superoextern$
- administreaz medicaia oral
&ipo"glicemiant$ sulfamide
&ipoglicemiante sau biguanide !i
urmre!te efectele secundare ale
acestora (greuri, vrsturi,
epigastralgii, inapeten)$
- administreaz medicaia ad*uvant
" vita" minoterapia, U+5.
19
Risc de complicaii
acute
+auze:
- dezec&ilibrul
metabolismului
2acientul s nu
prezinte
complicaii acute
ale bolii.
- sesizeaz unele modificri,
care se datoreaz unor
complicaii: modificri ale
comportamentului (obnubilarea),
transpiraii, respiraie Uusmaul$
2acientul nu
prezint
complicaii acute
ale bolii.
1amilia susine
20
!eshidratare
+auza:
- poliuria
- (anifestri:
- scdere n greutate$
- astenie$
" oboseal$
" epuizare.
c
2acientul s"!i reca"
pete condiia fizic
n., sptmni.
2acientul s fie
con!tient c prin
respectarea
alimentaiei !i a
tratamentului, poate
s duc o via
cvasinormal.
- msoar zilnic diureza !i noteaz n
foaia de temperatur$
- msoar greutatea corporal la
interval de /"= zile$
" evalueaz manifestrile de
des&idratare:
aspectul pielii !i al mucoaselor,
pulsul, tensiunea arterial$
" evalueaz astenia, epuizarea
pacientului l a*ut n ngri*iri
igienice pentru conservarea forei sale
fizice$
2acientul duce o
via cvasinormal,
!i desf!oar n
bune condiii
activitatea profe"
sional.
n"ietatea
+auza$
- necunoa!terea
prognosticului bolii.
(anifestri:
- insomnie,
ngri*orare.
2acientul s cunoasc
manifestrile bolii,
regimul de via pe
care s"l respecte, s
se obin ec&ilibrul
su psi&ic.
1amilia s fie
implicat n ngri*irea
pacientului.
- asigur condiii de ngri*ire n
spital n saloane mici, lini!tite, care s
permit repausul fizic !i psi&ic al
pacientului$
- explic pacientului normele de
via !i alimentaie pe care trebuie s
le respecte$
- pune la dispoziie pacientului
exemple de pacieni cu evoluie
favorabil ndelungat.
2acientul este
ec&ilibrat psi&ic,
particip activ la
propria ngri*ire.
#isc de infecie
+auze:
- epuizarea$
- scderea rezistenei
organismului.
(anifestri:
- vindecarea
ntrziat a plgilor.
2acientul s fie ferit
de complicaii
infecioase.
- supraveg&eaz zilnic temperatura
corpului, pulsul, tensiunea arterial,
consemneaz n foaia de temperatur
rezultatul$
- supraveg&eaz tegumentele
bolnavului ! mucoasele, sesiznd
manifestrile cutanate$
- educ pacientul privind pstrarea
igiene personale corporale, n general,
!i picioarelor, n special, pentru a
preven escoriaiile, fisurile, btturile
la acest nive care se pot infecta u!or
(atenie la obezi, la nivelul plicilor).
2acientul prezint
tegumente integre.
glucidelor !i
lipidelor
(anifestri:
- com
&iperglicemic$
- oboseal,
somnolen,
inapeten$
- greuri, vrsturi,
diaree
- ta&icardie
- pierderea lent a
con!tientei
- piele uscat
- respiraie
Uusmaul, " &alen
de aceton
- com
&ipoglicemic:
- ameeli, astenie
- transpiraii
- ;.A. crescut
- pierderea brusc
a con!tienei
- piele umed
- respiraie normal
- acord ngri*iri
speciale:
- a) n coma
&iperglicemic:
- administreaz doza de insulin
ordinar recomandat de medic pe
cale subcutanat !i intravenoas,
la intervalul stabilit$
- recolteaz, periodic, snge
pentru dozarea glucozei, a
rezervei alcaline !i urin pentru
glicozurie$
- supraveg&eaz pulsul,
tensiunea arterial, respiraia,
revenirea con!tienei$
- reec&ilibreaz &idroelectrolitic
!i acido" bazic pacientul prin
perfuzii cu ser fiziologic soluie
7inger, soluie 1isc&er !i soluie
bicarbonat de sodiu .? g9
,
$
- ngri*e!te tegumentele !i
mucoasele pacientului comatos.
b) n coma &ipoglicemic:
- administreaz soluie glucozat,
&iper" ton .,"/,9, /8,"8,,
ml0&, repetat, pn la revenirea
din starea de com !i la reluarea
alimentaiei pe cale natural$
- educ pacientul pentru
prevenirea acestor complicaii
!i l nva s respecte raia de
glucide0/? &:
- s cntreasc alimentele
- s nlocuiasc unele alimente
cu coninut mare de glucide
prin altele cu coninut mai
redus, pentru a obine senzaia
de saietate (exemplu: pine
8,9 glucide se poate nlocui
cu mmliga cu ./9 glucide)
- nva pacientul
insulinodependent cum s"!i
dozeze medicamentul, cum
s"!i fac in*ecia cu insulin,
moral pacientul.
21
cum s respecte regulile de
asepsie, cum s alterneze
locul de in*ectare, cum s
pstreze produsul (loc uscat,
;S?, S> grade), s mnnce
la .8"=, minute dup
administrare
Risc de complicaii
cronice:
- scderea acuitii
vizuale$
- dureri n membrele
inferioare
" nva pacientul s recunoasc
semnele E complicaiilor acute !i
cum s intervin n cazul acestora
(n caz de &ipoglicemie s"!i
administreze puin ap ndulcit)
" nva pacientul s foloseasc
teste rapide de determinare a
glicemiei i glicozuriei la domiciliu
" implic familia n ngri*irea
pacientului pentru a cereea climatul
de linite i securitate$ n cazul
copiilor, prinii sunt implicai n
totala ngri*ire a copilului diabetic.
C%# di#.e(i&
6ste complicaia cea mai grav a diabetului za&arat 2oate fi declan!at de:
eroare dietetic (post prelungit !i nu excesul alimentar),
oprirea sau diminuarea ne*ustificat a tratamentului cu insulin,
erori n dozarea insulinei,
surmena*, factori psi&ici,
infecii, intoxicaii,
corticoterapie etc.
22
;ablou clinic
- n precom
- n com
Atitudine de
urgen
l.a. +oma diabetic este totdeauna precedat de o faz prodromal B precoma
exteriorizat clinic prin:
" anorexie total (este un avertisment la un diabetic care de obicei este polifag),
nsoit de greuri, vrsturi, greutate epigastric,
" polidipsie, poliurie,
" polipnee cu &alen acetonic (elemente valoroase pentru a interveni nainte de
apariia comei).
En c%n coma diabetic acido"cetonic exist = semne ma*ore:
re:
l.b. 1:#ispnee
" respiraia Uussmaul (n ? timpi: inspiraie, pauz, expiraie " pauz) ampl,
zgomotoas
;.;ulburri de cuno!tin (com calm)
<:#es&idratare global:
- tegument uscat,
- extremiti reci, de aspect violaceu,
- pliu cutanat persistent,
- uscciunea limbii (ro!ie pr*it), a mucoaselor,
- facies supt, nas ascuit,
- &ipotonia globilor oculari, nfundai n orbite,
- &ipotensiune arterial, colaps.
=: alte semne: &ipotermie, vrsturi, dureri abdominale, midriaz, &alen
acetonic
- 2entru confirmarea diagnosticului pot fi determinate (accesibile oricrui
cabinet medical) glicozuria (reactiv: 1e&ling sau IAlander), acetonuria
(reacia 5egal ) sau prin teste rapide.
- +a tratament de urgen se administreaz insulina /, K i.v. (c&iar la
domiciliu).
- Ce transport de urgen la spital unde tratamentul este etapizat pe ore !i strict
individualizat pentru combaterea acidozei !i &idratare.
Ce recolteaz probe de laborator pentru determinarea glicemiei, glicozuriei
cantitative, acetonuriei, &ematocritului, azotemiei, ionogramei, rezervei alcaline.
C%# 5ip0"i&e%i&
;abloul
clinic
Kneori este precedat de foame imperioas, sen zaie de
oboseal, ta&icardie, anxietate, transpiraii, agitaie psi&o"motorie
(logoree, delir, fasciculaii musculare),
#e cele mai multe ori se instaleaz brusc
Are tablou caracteristic de com <umed< !i &iperton:
- transpiraii profuze,
23
- agitaie psi&ic,
- contracturi musculare,
- convulsii,
- &iperflexia osteo"tendinoas,
- &ipertonia globilor oculari,
- semnul Babins4i bilateral.
+onduita
de
urgen
+oma &ipoglicemic (la un bolnav diabetic) trebuie difereniat de coma
diabetic (vezi anterior), de care se deosebe!te prin: absena respiraiei de
tip Uussmaul !i a &alenei acetonice, a fenomenelor de des&idratare (pielea
este uscat n coma diabetic !i umed n cea &ipoglicemic) !i absena
tulburrilor neurologice.
" +nd diferenierea este greu de fcut, se administreaz /,"=, ml glucoz
&ipertonic (/, "?,9) care este urmat de o ameliorare rapid n cazul unei
come &ipoglicemice !i de nici un efcet in cazul comei diabetice.
" ;ransportare la spital.
Cc&ema diagnosticului diferenial dintre coma diabetic !i coma &ipoglicemic
C%# di#.e(i& C%# 5ip0"i&e%i&
Cau$e:
- nerespectarea dietei
- doz insuficient de insulin
- diferite infecii, tulburri gastro"
intestinale
- boli intercurente
Cau$e:
- alimentaie insuficient
- supradozarea de insulin sau (mult mai rar
&ipoglicemiante orale)
- eforturi fizice mari
!ebut
V debut lent (mai multe zile)
!ebut
V debut brusc, sau la cteva ore dup administrarea de
insulin.
%voluia simptomelor
- poliurie
- polidipsie
- uscciunea gurii
- greuri, vrsturi
- astenie, somnolen"com
- respiraie Uussmaul
%voluia simptomelor
- anxietate, nelini!te
- transpiraii, palpitaii
- senzaie de foame
- cefalee, diplopie
- dezorientare psi&ic
- agitaie psi&omotorie
- convulsii tonic"clonice
- pierderea cuno!tinei
24
&tarea clinic
- tegument uscat, &iperemic
- limb uscat, crpat
- &ipotensiune arterial
- &ipo" !i areflexie
&tarea clinic
V tegument palid, umed
V ;.A. normal sau crescut
V pupile dilatate
V reflexele osteotendinoase accentuate (&iperreflexie)
V Babins4i pozitiv bilteral.
C%p"i&#ii &r'i&e #"e Di#.e(u"ui Z#5#r#(
":NEUROPATIA DIABETICA
Apare cel mai precoce, la aproximativ 8 ani de evoluie. +linic se manifest prin:
dificulti la mers, scaderea forei musculare, &ipotrofie sau atonie muscular, diminuarea
sau abolirea reflexelor osteotendinoase, dureri de diferite intensiti la nivelul
membrelor, parestezii (furnicturi, amoreli, curentri), diminuarea sau abolirea
sensibilitilor termice, tactile, dureroase, vibratorii.
' complicaie a neuropatiei diabetice este 0#'0re'# 'eurp#( (debuteaz ca o flicten "
bic cu coninut clar la nivelul unui mic traumatism " rostura de pantof, cui etc., care
se poate infecta).
#atorita acestor complicaii este necasar o atent ingri*ire a picioarelor. Kng&iile de
la picioare nu se vor tia cu foarfecele ci se vor pili cu pile nemetalice (pe suport de
carton). Iu se va umbla descul$ se vor folosi osete de ln, se va spla zilnic cu spun
i se va !terge prin tamponare (nu frecare) cu un prosop moale, mai ales ntre degete,
baie cldu la picioare timp de 8 minute, nclmintea le*er (nici prea strns, nici prea
larg, fr cuie, fr tocuri mari).
;ratamentul neuropatiei consta in:
- Ieuramion in cure 3 luni$
- Jitamine Bl, B3, Bl/ " cure de ., zile pe luna.
- (ilgama
'( MA CROANGIOPA TI A DIABETICA (afectarea vaselor sanguine mari)
Apare dupa ., ani de #G. 1actorii de risc sunt: fumatul, stresul i sedentarismul.
+onsecinele: ateroscleroza cerebrla cu AJ+ (accident vascular cerebral " -,9 de
natur trombotic), cardiopatie isc&emic cronic, infarct miocardic acut nedureros,
sindroame de isc&emie periferic (obstrucia arterelor periferice, n special a membrelor
inferioare).
)( MICROANGIOPA TIA DIABETICA (afectarea vaselor sanguine de calibru mic)
25
#etermin afectare retinian (retinopatia diabetic cu slabirea0pierderea vederii) i
renala (nefropatia diabetic cu insuficien renal cronic i necesitatea dializei).
*( GANGRENA DIABETICA
6ste consecina asocierii mai multor factori: neuropatia diabetic, microangiopatia
diabetic, factori infecioi. 6ste, deci, o complicaie a complicaiilor #G.
2revenirea gangrenei se face respectnd tratamentul (impiedic apariia
neuropatiei i microangiopatiei) precum i regulile de igien corespunztoare
(previne infecia).
I'("er#'# "# 0"u(e'
Entoleranta la gluten este o afectiune cronica a intestinului subtire de natura autoimuna
(propriul sistem imunitar provoaca afectiunea), ce apare la persoanele cu o anumita
predispozitie genetica, putandu"se manifesta la orice varsta. 2rocesul patogen este cauzat de
intoleranta la gluten W proteina prezenta in cereale precum grau, orz, secara si ovaz.
Ce es(e .#"# &e"i#&
Entoleranta la gluten sau boala celiaca mai este cunoscuta si sub denumirea de enteropatie
gluten sensibila, sprue celiac sau nontropical. Aceasta este o afectiune cronica a intestinului
subtire de natura autoimuna (propriul sistem imunitar provoaca afectiunea), ce apare la
persoanele cu o anumita predispozitie genetica, putandu"se manifesta la orice varsta. 6volutia
bolii este caracterizata prin perioade de exacerbare (agravare) si acalmie (ameliorare).
2rocesul patogen este cauzat de intoleranta la gluten (proteina prezenta in cereale precum
grau, orz, secara si uneori ovaz), fractiunea proteica toxica fiind mai ales gliadina.
Atunci cand o persoana cu intoleranta la gluten consuma produse ce il contin (alimente,
suplimente nutritive sau medicamente), sistemul imunitar al gazdei se autoactiveaza si
sintetizeaza anticorpi antigliadina pe care ii secreta la nivel intestinal (sistemul imunitar ataca
prin anticorpi), determinand aparitia unei reactii inflamatorii la nivelul mucoasei. Aceasta
inseamna ca protuberantele mici, de forma unor degete, numite vili, de la suprafata
intestinului subtire, cu a*utorul carora substantele nutritive din alimente sunt absorbite in
organism, vor fi distruse.
Jilii intestinali devin aplatizati si inflamati, ceea ce duce la micsorarea suprafetei de
absorbtie a intestinului subtire si afecteaza absorbtia normala a nutrientilor, in special a
grasimilor, a vitaminelor liposolubile (A, #, 6, U), a calciului, a fierului si a folatilor, acest
proces purtand numele de sindrom de malabsorbtie.
C#u4e"e i'("er#'(ei "# 0"u(e'
26
Iu se cunoaste cauza exacta care determina boala celiaca, dar cercetarile medicale din
ultimii ani au identificat anumite gene care definesc o predispozitie crescuta pentru aceasta
boala, a carei incidenta este mai mare in 6uropa
1actorii de mediu, precum si infectiile virale sau bacteriene pot declansa diferite modificari
la nivelul intestinului subtire, in cazul persoanelor predispuse genetic. Engerarea alimentelor
care contin gluten declanseaza apoi diferite reactii imune, ce cauzeaza leziunile intestinale
caracteristice bolii. Aceste leziuni ale intestinului subtire determina tulburari de digestie si de
absorbtie (maldigestie, malabsorbtie).
2ersoanele cu boala celiaca prezinta deseori si alte afectiuni, precum:
dermatita &erpetiforma (mai frecventa la adulti, dar poate aparea si la copii)$
diabet tip E (diabetul insulino"dependent)$
tiroidita autoimuna$
sindromul #oDn$
sindromul C*ogren$
deficit selectiv de anticorpi (deficit de imunoglobulina A).
Si%p(%e"e ."ii &e"i#&e
Cimptomele caracteristice bolii celiace apar secundar leziunilor intestinale cauzate de
ingestia glutenului. Cimptomele difera de la un caz la altul, de la simptome usoare care trec
deseori neobservate, la simptome si complicatii severe care au un impact negativ asupra vietii
de zi cu zi.
5a unele persoane, simptomele apar inca din copilarie, la altele apar la maturitate si au
caracter intermitent (apar si dispar la un anumit interval de timp). +u toate ca simptomele
bolii celiace sunt aceleasi indiferent de varsta, ele sunt mai frecvente si mai intense la copii
(debut precoce al bolii).
Aceste simptome constau in:
balonare abdominala, meteorism, disconfort abdominal W cauza a unei digestii
defectuoase a alimentelor la nivelul intestinului subtire si al colonului (intestinul gros)$
dureri epigastrice (de stomac), de intensitate redusa$
scaun anormal, de obicei diareic, apos, desc&is la culoare, spumos si urat mirositor$
scaunul contine o cantitate mare de lipide (grasimi) si are un aspect lucios, stralucitor,
fiind de asemenea foarte aderent$
scadere in greutate, in ciuda unui apetit normal W cu un grad de risc mai ales in randul
copiilor, care din cauza tulburarilor de digestie si absorbtie, nu asimileaza nutrientii,
de aceea nu se dezvolta corespunzator varstei (subnutriti)$
fatigabilitate (stare de oboseala) si slabiciune ca rezultat al slabei absorbtii de nutrienti
la nivelul intestinului, precum si al deficitului de absorbtie a fierului si folatilor, care
cauzeaza anemie (in special in randul adultilor)$
27
varsaturi care apar la un anumit interval de la ingestia glutenului, mai frecvent
intalnite in randul copiilor cu boala celiaca$
crampe musculare, dureri osoase ca urmare a deficitului de absorbtie a calciului, afte
ulceroase, eruptii dureroase pe piele, numite dermatite, cu aspect de &erpes.
C%p"i&#(ii"e ."ii &e"i#&e
Boala celiaca poate conduce la:
probleme datorate slabei absorbtii intestinale a calciului alimentar cu aparitia
ra&itismului (la copii), osteopeniei si osteoporozei (la adulti)$
infertilitate feminina si amenoree (lipsa menstruatiilor)$
pubertate intarziata$
infectii respiratorii recurente (frecvente)$
tulburari de memorie si concentrare$
tulburari psi&ice, precum iritabilitatea la copii si depresia la adulti$
anemie feripriva (deficit de fier) sau anemie macrocitara (deficit de acid folic).
;oate aceste simptome nespecifice, care pot aparea si in alte afectiuni, intarzie deseori
diagnosticul bolii celiace.
C%p"i&#(ii %#i 0r#/e #"e ."ii &e"i#&e su'(7
2ierderea sarcinii si malformatiile congenitale ale fatului, ca de pilda problemele
canalului0tubului neural (coloana vertebrala, cu maduva si invelusurile ei, craniu si
creier), sunt unele dintre riscurile care apar, in cazul in care mamele insarcinate nu au
urmat un tratament corespunzator pentru celiac&ie. 6le sunt cauzate in special de
proasta asimilare a acidului folic si a altor nutrienti.
Atacurile de apoplexie sau convulsiile apar ca urmare a proastei asimilari de nutrienti
(acidul folic). Ce produc depuneri de calciu, numite calcifieri, in substanta cerebrala
(creier), care in timp creeaza zone de descarcari electrice anormale provocand atacuri
de apoplexie, convulsii.
+ancerul de intestin subtire, cancerul cavitatii bucale sau al esofagului constituie
maladii cu un risc crescut de aparitie la cei afectati de boala celiaca.
5imfomul cu celule ; (tumoarea maligna a tractului gastrointestinal) este o alta
complicatie severa datorata leziunilor intestinale.
Di#0's(i&#re# ."ii
#iagnosticul bolii celiace este deseori confundat cu cel al altor afectiuni, precum
intoleranta alimentara, sindromul decolon iritabil, boala +ro&n, colita ulceroasa, diverticulita,
infectiile intestinale din cauza simptomelor asemanatoare.
28
#eseori, diagnosticul bolii celiace este unul de excludere a celorlalte afectiuni cu
simptome similare, dar care nu raspund la tratament.
Estoricul medical, examenul clinic si testele de laborator stau la baza diagnosticului de
boala celiaca. #iagnosticul este confirmat de efectuarea unei biopsii a intestinului subtire,
interventie realizata in timpul endoscopiei digestive (explorarea video a tubului digestiv).
Tes(e de s#'0e si i%u'"0i&e
#e curand, cercetatorii au descoperit la persoanele care sufera de celiac&ie prezenta in
sange a unui numar mai mare de anticorpi decat nivelul normal. Anticorpii sunt produsul
sistemului imunitar, ca raspuns la acele substante pe care organismul le percepe ca fiind
nocive.
2entru a putea diagnostica celiac&ia, medicii testeaza sangele pentru a doza anticorpii la
gluten:
Eg A t;): Emunoglobulina (Eg A) si anticorpii tisulari ai transglutaminazei (t;))$
Eg A 6(A: Emunoglobulina A (Eg A) si anticorpii 6(A$
Eg A A)A: Emunoglobulina A (Eg A) si anticorpii antigliadina (A)A)$
#aca testele imunologice sunt pozitive, se realizeaza biopsia intestinala pentru confirmarea
diagnosticului.
BIBLIOGRAFIE7
+. Borundel P(anual de medicin intern pentru cadre mediiP 6ditura (edical Bucureti
.@>@
1. Kdma P 2roceduri de nursingP 6ditura 6x ponto +onstana, /,,>
5. ;itirc P Breviar de explorri funcionale i de ngri*iri speciale acordate
bolnavului" pentru colile sanitare" 6ditura Jiaa (edical 7omneasc
Bucureti, .@@?
29
5. ;itirc P;e&nici de evaluare i ngri*iri acordate de asistenii medicaliP 6ditura Jiaa
7omneasc Bucureti, .@@>.
5. ;itirc P)&id de IursingP 6ditura Jiaa (edical 7omneasc Bucureti, /,,.
5. ;itirc P Krgenele medico" +&irurgicaleP 6ditura (edical Bucureti, /,,=
5. ;itirc P%ngri*iri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicaliP 6ditura Jiaa
(edical 7omnesc Bucureti /,,3.
30