DETRESE VITALE NEONATALE DE CAUZA

RESPIRATORIE
SINDROMUL DE DETRESA RESPIRATORIE LA NN

DEFINITIE: orice dificultate respiratorie intalnita sub varsta de

28 de zile postnatal.
CLINIC- asociaza triada:
1. Tahipnee- pana la 100-120 r./min.(FR normala=4060/min)
2. Semne de lupta respiratorie- cuprinse in scorul Silverman:
geamat exp., tiraj i. c., batai ale aripilor nazale, bombare
toracica, balans toraco- abdominal.
3. Cianoza- generalizata sau discreta , la nivelul buzelor si
unghiilor.

BOALA MEMBRANELOR HIALINE

Tratament etiologic: administrarea de surfactant
se poate folosi preventiv in sala de nasteri la
prematurii sub 32 de saptamani, sau terapeutic
dupa ce s-a stabilit dg. de BMH.
Preparate de surfactant:
Survanta- 4ml/kg
Curosurf- 100 mg/kg
Exosurf-5ml/kg

TAHIPNEEA TRANZITORIE
NEONATALA

Se datoreaza intarzierii resorbtiei lichidului

pulmonar fetal.
Factori predispozanti: cezariana, sexul
masculin, nn SGA, diabet matern
Clinic: debut in primele 24h, cu tahipnee,
retractii intercostale, geamat expirator,rar
cianoza; evolutie favorabila in 24h
Tratament: confort termic, oxigenoterapie.

SINDROMUL DE ASPIRATIE DE
MECONIU

Factori de risc: postmaturitate, nn SGA,

suferinta fetala intrauterina.
Clinic: la nn postmatur cu LA meconial- detresa
respiratorie cu tahipnee, geamat expirator,
retractii intercostale, cianoza, torace in butoi.
Complicatii: pneumotorax, pneumomediastin,
suprainfectie bacteriana, persistenta circulatiei de
tip fetal

SINDROMUL DE ASPIRATIE DE
MECONIU
Tratament:
a. profilactic: depistarea precoce a suferintei
fetale, identificarea sarcinilor
postmature,aspirarea LA din faringe dupa
delivrarea capului
b. curativ: nn cu suferinta fetala si meconiu
gros, necesita IOT si aspiratie pe sonda
endotraheala.
-ventilatie mecanica asistata
-antibioterapie: ampicilina cu gentamicina sau
cefalosporine de generatia a treia.

SCORUL SILVERMAN
Tiraj
intercostal

Bombare
toracica

Balans
toraco abdominal

Geamat
expirator

Batai ale
aripilor
nazale

absent

absent

miscari
respiratorii
sincrone

absent

absente

vizibil

discret

miscari
respiratorii
sincrone

audibil cu
discrete
stetoscopul

marcat

important

miscari
net audibil
abdominale
retractii
toracice

marcate

Un scor=0 semnifica absenta detresei respiratorii, iar un scor mai mare ca 6

semnifica detresa grava

BOALA MEMBRANELOR HIALINE

Definitie-BMH sau detresa respiratorie idiopatica este o

afectiune cu plamani imaturi si deficit biochimic de surfactant.
Surfactantul un complex lipo-proteic secretat de
pneumocitele de tip II. Nivele pulmonare corespunzatoare dupa
34-35 sapt. de gestatie.
Incidenta BMH- invers proportionala cu VG.
_ 20% la nn cu VG de 32-34 saptamani
_40% la nn cu VG de 30-32 saptamani
_60-80% la cei sub 28 saptamani
_0,5-1% la nn la termen

BOALA MEMBRANELOR HIALINE

Factori care cresc riscul de BMH:

1. Prematuritatea
2. Sexul masculin
3. Cezariana
4. Rasa alba
5. Stresul perinatal acut: asfixia cauta
6. NN din mama diabetica
7. Al 2-lea geaman
8. Istoric familial de BMH
9. Abruptio placentae
10. Soc
11. NN cu izoimunizare Rh

BOALA MEMBRANELOR HIALINE

Factori care scad riscul de BMH

1. HTA indusa de sarcina
2. HTA cronica materna
3. Expunere prenatala la steroizi
4. Ruptura prelungita a membranelor
5. Stres cronic intrauterin (asfixie cronica)
6. Abruptio placentae subacuta
7. Abuz de narcotice la mama (heroina)
8. Sexul feminin
9. Rasa neagra
10. Intarziere in cresterea intrauterina
11. Diabet matern cu afectare vasculara

BOALA MEMBRANELOR HIALINE

NN la termen care poate dezvolta BMH:
NN din mama diabetica
LGA de diverse cauze
Sepsis acut
Asfixie perinatala acuta
Encefalopatie- hipoxic-ischemica
Hemoragie antepartum si nn cu soc
Pneumopatie acuta
Izoimunizare Rh

BOALA MEMBRANELOR HIALINE

Manifestari clinice:

Debut intre 1-10 h de la nastere cu sdr. de detresa

respiratorie. Cu cresterea severitatii in urmatoarele 2472 h, cu evolutie fie spre regresie, fie spre agravare, cu
deces sau sechele.
Tahipnee-FR peste 60/min
Tiraj inter si subcostal
Geamat expirator si batai ale aripilor nazale
Cianoza
Hipotermie, hipotensiune, hipotonie, edeme,
oligurie

BOALA MEMBRANELOR HIALINE

Semne de gravitate:

Tulburari hemodinamice: hipotensiune, TRC

peste 3 sec., oligurie, tulburari de ritm cardiac,
edeme.
Tulburari de termoreglare: hipotermie
Tulburari neurologice: hipo/hipertonie
Tulburari ale FR: bradipnee, apnee

BOALA MEMBRANELOR HIALINE

DIAGNOSTIC POSTNATAL

I.Monitorizare non-invaziva:

SaHbO2 normal= 92-98%

Gaze sangvine transcutan

Monitorizarea tensiunii arteriale- mentinerea TA sistolice>60

mmHg si MAP>30 mmHg.
II.Monitorizarea echilibrului acido-bazic si gazelor sangvine
(Astrup):

Hipoxemie

Hipercarbie

Acidoza respiratorie, apoi metabolica sau mixta; se doreste

mentinerea pH intre 7,30-7,40

BOALA MEMBRANELOR HIALINE

III. Examenul radiologic: in 10% din cazuri examenul
radiologic poate fi normal, modificarile tipice apar la 612 ore. Corelatii minore intre imaginea radiologica si
aspectul clinic.
Au fost descrise 4 stadii de afectare si gravitate:
1.Imagine normala
2.Voalare difuza
3.Desen reticulo-granular- geam mat
4.Bronhograma aerica
90% din cazuri prezinta imagini caracteristice de geam
mat, cu prezenta bronhogramei aerice.

BOALA MEMBRANELOR HIALINE

TRATAMENT
a. Profilactic:
Prevenirea nasterii premarure
Administrarea de corticoizi de tip betametazona, 12 mg
la interval de 24 ore, cu 48 ore inainte de nastere, sau
dexametezona, 6 mg, 4 administrari la 12 ore interval,
inainte de nastere. Terapia cu glucocorticoizi scade
severitatea sdr. de detresa respiratorie, reduce incidenta
complicatiilor prematuritatii: HIV, pneumotoraxul,
PCA, EUN.

BOALA MEMBRANELOR HIALINE

TRATAMENT
b. Curativ
1. Mentinerea echilibrului termic incubatoare
2. Monitorizarea parametrilori vitali: FC, FR, TA, EAB,
gaze sg., electroliti, glicemie, Hb, Ht, diureza, temp.
3. Oxigenoterapie- masca, cort, CPAP, ventilatie mec.
4. Alimentatie parenterala
5. Tansfuzie de MER- Ht peste 40%
6. Monitorizarea TA
7. Controlul radiologic al pozitiei cateterelor arteriale si
venoase

PNEUMOTORAXUL

Este mai frecvent la baieti decat la fete, la nn la

termen si postmatur, decat la prematuri.
Factori de risc: BMH, aspiratie de
meconiu,emfizem pulmonar, hipoplazie
pulmonara asociata cu agenezie renala(sdr
Potter), hernie diafragmatica,ventilatie asistata
prelungita.
Clinic: tulburari respiratorii, cianoza, iritabilitate,
apnee, tahipnee, geamat, torace asimetric cu
impingerea cordului si mediastinului de partea
opusa, cu diminuarea MV.

PNEUMOTORAXUL
Examen radiologic:- cresterea diametrului
anteroposterior, largirea spatiilor intercostale de partea
afectata, cord deplasat catre partea neafectata,
hipertransparenta pulmonara.

Tratament:
a. P. asimptomatic necesita observare atenta, sedare
pt. evitarea plansului, adm. de oxigen 100%
b. P. simptomatic cu detresa respiratorie severa
necesita aspirarea de urgenta a pneumotoraxului, prin
insertia unui tub toracic si atasarea lui la un sistem de
drenaj.