Analiza Financiara SC Biofarm SA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
Analiz financiar
SC BIOFARM SA
Autori:
Neagu Ana-Maria
Popescu Oana
Stanciu Alexandru
Trac Alexandra
Anul I, Grupa 721.
2012
Analiza finanicara SC Biofarm SA
Cuprins
Introducere ................................................................................................................................4
Capitolul 1 Prezentarea general a societii ........................................................................5
1.1.
Date de identificare ale agentului economic ..................................................................5
1.2.
Scurt istoric al societatii ................................................................................................6
1.3.
Diagnosticul situaiei juridice ........................................................................................7
1.4.
Diagnosticul comercial..................................................................................................9
1.4.1. Prezentarea produselor ...............................................................................................9

1.4.2. Prezentarea clientilor ................................................................................................ 10
1.4.3. Prezentarea furnizorilor ............................................................................................ 11
1.4.4. Prezentarea concurentilor ......................................................................................... 12
1.5.
Diagnosticul resurselor umane .................................................................................... 14
1.6.
Diagnosticul operaional sau tehnologic ...................................................................... 14
1.7.
Diagnosticul de mediu................................................................................................. 16
Capitolul 2. Analiza performanelor intreprinderii ............................................................... 17

2.1. Analiza performantelor economice pe baza rezultatului global ........................................ 17
2.2. Analiza structurala a rezultatelor ..................................................................................... 17
2.3. Analiza factoriala a marjei brute fata de costul bunurilor vandute .................................... 24
2.4. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri pe total intreprindere ...................................... 25
2.5. Analiza ratelor de rentabilitate ........................................................................................ 26
2.5.1. Analiza ratei rentabilitatii comerciale ....................................................................... 27
2.5.2. Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate .................................................................... 28
2.5.3. Analiza ratei rentabilitatii economice.................................................................................... 29
2.5.4. Analiza ratei rentabilitatii financiare ..................................................................................... 30
Capitolul 3. Particulariti privind analiza performanelor firmelor cotate la burs .......... 35

Capitolul 4. Analiza indicatorilor de creare de valoare ......................................................... 37
Capitolul 5. Analiza pozitiei financiare a intreprinderii ........................................................ 43
5.1. Analiza activului net ................................................................................................................... 43
2

5.2. Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii ............................................................................ 44
5.2.1. Analiza structurii activului ................................................................................................... 44
5.2.2. Analiza structurii surselor de finantare.................................................................................. 45
5.3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii .......................................................................... 46
5.4. Analiza fondului de rulment patrimonial ..................................................................................... 48
5.5. Analiza gradului de indatorare .................................................................................................... 50
5.6. Analiza echilibrului financiar funcional prin metoda ratelor ................................................... 51
Capitolul 6. Analiza fluxurilor de numerar ........................................................................... 53

Capitolul 7. Analiza riscului intreprinderii ........................................................................... 57
Bibliografie .............................................................................................................................. 62
Introducere
Scopul proiectului de fa este de a pune n practic, avnd ca baz de calcul situaiile

financiare ale unei ntreprinderi din domeniul farmaceutic, cele nvate pe parcursul acestui
semestru n domeniul analizei financiare. Poziia financiar a unei ntreprinderi, mai precis
structura elementelor de activ capitaluri proprii i datorii din bilan ne dau o imagine asupra
averii acionarilor. Poziia se reflect n performana financiar a ntreprinderii, n capacitatea sa
de a corela ncasrile i plile. De asemenea, o importan deosebit o prezint msurarea
riscului i rentabilitii ntreprinderii.
Astfel, prin cunoaterea anumitor indicatori de analiz financiar a ntreprinderii se pot
determina punctele forte sau slabe ale acesteia, se pot cunoate noi metode de dezvoltare i se pot
prevedea i analiza pericolele din mediul concurenial.
Proiectul prezint o analiz pentru anii 2007-2010 i este structurat n apte capitole,
fiecare din pri analiznd ntr-o manier direct anumii indicatori.
Astfel, primul capitol conine prezentarea general a societii Biofarm SA dar i
diagnosticele comercial, juridic, operaional, de mediu i cel al resurselor umane. Capitolul doi
prezint o analiz a performanelor financiare ale ntreprinderii iar capitolul trei cuprinde cteva
particulariti privind analiza performanelor firmei cotat la burs. n capitolul patru am analizat
indicatorii de creare de valoare pentru a evidenia perspectivele remunerrii tuturor
participanilor direci sau indireci n Biofarm SA. Capitolul cinci prezint analiza poziiei
financiare a ntreprinderii, iar capitolul ase analizeaz fluxurile de numerar pe care le prezint
firma. Ultimul capitol prezint o analiz a riscului de faliment a firmei.
Ultima parte a proiectului conine concluziile la care am ajuns n urma analizei
financiare a acestei firme i cteva sugestii prin care se poate imbunti situaia companiei.
Capitolul 1 Prezentarea general a societii

1.1. Date de identificare ale agentului economic
Denumirea firmei: BIOFARM S.A.
Numrul i data nregistrrii la Registrul Comerului:

J40 /199 /1991 INREGISTRAT din data 10 Decembrie 1992
Cod fiscal / Cod Unic de nregistrare: 341563
Forma juridic de constituire: Societate pe Actiuni
Actuala societate Biofarm SA are la origini o firm nfiinat n anul 1924. Biofarm a fost
privatizat n 1997, moment din care a cunoscut modificri succesive importante ale structurii de
deinere. Aciunile firmei au fost listate la Bursa Electronica Rasdaq ncepand cu anul 1996.
Conducerea societii este asigurat n prezent de Domnul Dnu Vasile n calitate de Preedinte
i Director General.
Contact
Adresa: Str. Logofatul Tautu nr. 99, Sector 3, Bucuresti, Romania, Cod postal: 031212
Telefon: +40 21 301 06 01
Fax: +40 21 301 0605
+40 21 301 0601
Email: office@biofarm.ro
Puncte de lucru: str. Ion Minulescu, nr. 60, sector 3, Bucuresti
Tipul activitii principale actuale: Fabricarea preparatelor farmaceutice

Cod CAEN: 2120
Societatea comercial BIOFARM S.A. este productoare de medicamente pentru uz

uman i veterinar. n aceasta calitate, societatea se supune legilor speciale privind autorizarea
funcionrii unitilor pentru fabricarea medicamentelor. n prezent, compania este certificat n
conformitate cu standardul EN ISO 9001:2000 i n conformitate cu Ghidul privind Buna Practic de
Fabricaie pentru Medicamente de Uz Uman (GMP - Good Manufacturing Practice) pentru toate
liniile de producie.
1.2.Scurt istoric al societatii1
n perioada 1921 1936 se pun bazele unitii actuale prin fuzionarea mai multor firme
productoare de medicamente (soluii, tablete, fiole, etc.), care utilizau ca materii prime plantele
medicinale, diverse glande, organe i subproduse animaliere. n anul 1936 firma GEDEON-RICHTER
din Timisoara se unete cu alte laboratoare existente i cu ali acionari n cadrul "Societii Romane pe
Aciuni" i ncepe producia pe teritoriul sediului central al societii n strada Logofat Taut nr.99,
Bucureti, i pe platforma din Bd. Iancu de Hunedoara.
Pe 11 iunie 1948 aceste uniti sunt naionalizate devenind ntreprinderi de stat astfel: Industria
Chimico-farmaceutic nr.6 cu sediul n str.Logofat Taut, Industria Chimico-farmaceutic nr.2 cu sediul n
Bd.Iancu de Hunedoara. Douzeci i unu de ani mai trziu Fabricile de Medicamente Galenica i
Biofarm se unesc nfiintndu-se ntreprinderea de Medicamente Biofarm specializat n produse de
origine natural. n 1997 aceasta devine o companie cu capital privat 100% sub denumirea
S.C.BIOFARM S.A.
n prezent compania Biofarm este unul dintre primii productori romani de

medicamente i suplimente alimentare de uz uman i veterinar precum i alte produse
chimice. Biofarm este unul dintre primii 10 productori romni existeni pe piaa farmaceutic
din Romania, o pia dinamic i foarte competitiv. Compania este certificat n conformitate cu
cerinele standardului EN ISO 9001:2000 i ale Ghidului privind buna practica de fabricaie
(GMP) pentru toate liniile de producie. De asemenea, aciunile sale sunt listate la Bursa de
Valori Bucuresti - Categoria I.
Sursa: www.biofarm.ro - Site-ul oficial al companiei Biofarm

6
Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include lansarea de noi produse i

mbuntirea portofoliului, mbuntirea prezenei companiei pe piata de retail i continuarea
dezvoltrii forei de vnzri. Investiiile n cercetare, lansarea i promovarea propriilor produse
vor continua pentru a ajuta la mbuntirea poziiei companiei pe pia.
1.3.Diagnosticul situaiei juridice
Aciunile S.C. BIOFARM S.A. au fost tranzactionate pe Piata RASDAQ, la categoria de

baz, din data de 19.11.1996. Conform hotrrii adunrii generale extraordinare a acionarilor nr.
40 din 24.03.2005, s-a aprobat demararea operaiunilor necesare listrii societii la categoria I a
Bursei de Valori Bucureti. Prin Hotrrea nr. 69 din 25.10.2005 a Consiliului Bursei de Valori
Bucuresti s-a aprobat nscrierea la Cota Bursei de Valori Bucuresti SA sectorul valorilor
mobiliare emise de persoanele juridice romne - Categoria I, a aciunilor emise de S.C.
BIOFARM S.A. Aciunile S.C. BIOFARM S.A. sunt aciuni nominative dematerializate iar
valoare nominal este de 0,1 lei/actiune. Simbolul S.C. BIOFARM S.A. la Bursa de Valori
Bucuresti este BIO2.
Consiliul de Administratie al SC BIOFARM SA n anul 2010 a fost alctuit din:
Dnut VASILE presedinte CA
Ion ANDREI membru CA
Ioan CUZMAN membru CA
Elena CALITOIU membru CA
Dumitru TUDOR membru CA
Nu exista acorduri, ntelegeri sau legturi de familie ntre persoanele din Consiliul de
Admnistraie al companiei i o alt persoan datorit crora persoana din Consiliul de
Administraie a fost numit ca membru al conducerii executive.
La data de 31.12.2010, conducerea executiv a companiei era asigurat de urmatoarele
persoane:3
1. Dnut Vasile Director General
2
3
Sursa: www.bvb.ro Site-ul Bursei de Valori Bucuresti

Sursa: www.biofarm.ro - Site-ul oficial al companiei Biofarm,
7
2. Dana Talea Director General Adjunct

3. Mihaela Ion Sef Oficiu Juridic Actionariat
4. Laura Boer - Contabil Sef
5. Mihaela Parvu Manager Marketing- Vanzari
6. Petrua Stoicescu Manager Productie si Utilitati Fabrica
7. Valentina Pasa Manager Asigurarea Calitatii
8. Carmen Stanescu - Manager Aprovizionare
9. Nina Badicu Manager Cercetare Dezvoltare
10. Sorana Marinescu Manager Resurse Umane
11. Dragos Morosanu Manager IT
12. Valerica Niculescu Manager Controlul Calitatii
13. Liviu Visan Referent specialitate inginer Constructii
Toate persoanele care fac parte din conducerea executiv a societii sunt angajate cu
contract pe perioad nedeterminat, mai puin Directorul General Dnut Vasile care are ncheiat
contract de mandat.
Nu exist acorduri, nelegeri sau legturi de familie ntre persoanele din conducerea
executiv a companiei i o alt persoan datorit crora persoana din conducerea executiv a fost
numit ca membru al conducerii executive.
Numrul de aciuni deinute de membrii conducerii executive i a Consiliului de
Administraie al SC Biofarm SA la data de 30.10.2010 sunt prezentate n tabelul urmtor:
Tabel 1.1. Numrul de aciuni deinute de membrii conducerii executive
Danut VASILE presedinte CA
2,057,361
Dumitru TUDOR membru CA
44,361,125
Ioan CUZMAN membru CA
300,000
Dana Talea Director General Adjunct
66,166
Mihaela Ion Sef Oficiu Juridic Actionariat
7,768
Laura Boer - Contabil Sef
396,000
Petruta Stoicescu Manager Productie si Utilitati Fabrica
5,193
Carmen Stanescu - Manager Aprovizionare
207,181
Dragos Morosanu Manager IT
40,560
Sursa: Situaiile Financiare Auditate pentru exercitiul incheiat la 31.12.2010

Persoanele care fac parte din conducerea executiv sau din Consiliul de Administraie al
companiei nu au fost implicate n litigii sau proceduri administrative n legtura cu activitatea
acestora n cadrul emitentului.
1.4. Diagnosticul comercial
1.4.1. Prezentarea produselor
S.C. BIOFARM S.A. produce si comercializeaza atat medicamente de uz uman si
veterinar cat si diferite produse chimice. In cadrul societatii se realizeaza circa 230 de produse,
cuprinzand principala gama de substante biologic active, in cele mai diverse forme farmaceutice,
cunoscute pe plan mondial: solutii injectabile, pulberi liofilizate, comprimate, drajeuri, solutii
oftalmice, solutii otice si nazale, capsule gelatinoase moi, suspensii, siropuri, tablete turnate,
spray-uri. Produsele S.C. BIOFARM S.A. acopera principala gama de produse biologic active,
pentru 18 grupe terapeutice principale. Dintre acestea se pot mentiona:
modificatoare ale secretiei bronsice,
preparate cu vitamine,
preparate utilizate in medicatia ORL,
coleretice si colecistokinetice,
hepatoprotectoare,
hormonale si antihormonale,
antialergice,
produse pentru tratament dermatologic.

S.C. BIOFARM S.A. produce 13 mari grupe de medicamente care includ: enzime,
hormani, anticoagulante, hepatoprotectoare, colecitostochinetice, tonifiante ale sistemului nervos

si vascular, energizante, antiinflamatoare si antibacteriene, antianemice, vitamine, tincturi,
extracte, cardiotonice, citostatice.
1.4.2. Prezentarea clientilor

Compania SC Biofarm SA are incheiate contracte de vanzare anuale cu cei mai puternici
distribuitori de pe piata farmaceutica, care au o buna putere de desfacere a produselor in
farmacii. Astfel, in 2009 distributia s-a desfasurat preponderent cu primii 10 distribuitori (1.
Mediplus, 2. Farmexpert, 3. Fildas, 4. Relad, 5. Farmexim, 6. Polisano, 7. ADMFarm, 8.
Europharm, 9. Ropharma, 10. PharmaFarm.), conform clasificarii pietei farmaceutice, dintr-un
total de aproximativ 150.
n functie de statutul lor, clientii carora le se sunt adresate produsele BIOFARM se
mpart n firme distribuitoare, consumatori finali, iar o pondere de 5% din volumul vnzarilor se
ndreapta catre spitale.
Tabel 1.2. Clientii cu care BIOFARM colaboreaza
o
DITA Import-Export SRL Bucuresti
Mediplus Bucuresti
o Montero SRL Bucuresti
Iassyfarm Iasi
o ChPM SRL Bucuresti
o Fildas Bucuresti
o Farmacom S.A. Brasov
A.D.M. Bucuresti
o Biosfarm SRL Piatra Neamt
Arochim Ploiesti
o Farmexpert D.C.I. SRL Bucuresti
Deltafarm Suceava
o Geranium SRL Timisoara
o Pharma Distribution Group Cluj Napoca
Majoritatea acestor comercianti si-au creat n timp si lanturi proprii de farmacii, nsa
numarul acestora detine o pondere de doar circa 25% din numarul total al farmaciilor n care se
comercializeaza produsele BIOFARM.
Trebuie precizat ca, n conformitate cu prevederile legale n domeniu, producatorii de
medicamente nu-si pot vinde direct productia catre farmacii, fiind prevazute conditii severe de
desfasurare a contractelor de vnzare-cumparare.
Spitalele detin doar 20% din volumul de vnzari, datorita neatractivitatii acestui
sector, amenintat permanent de blocajele financiare concretizate n neplata la termen a
datoriilor catre furnizorii de medicamente. Pentru produsele cu care BIOFARM aprovizioneaza
spitalele (ca unic furnizor), se ncaseaza contravaloarea acestora pe loc.
10
In anul 2009 nu au existat incidente in colaborarea cu acesti distribuitori din punct de

vedere al vanzarii. In ceea ce priveste incasarea vanzarilor, au existat depasiri ale termenelor
scadente ale distribuitorilor din cauza blocajelor din piata farmaceutica generate de Ministerul
Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Distribuitorii cu care lucreaza compania
S.C. Biofarm S.A. detin o cota de piata de 64%4.
1.4.3. Prezentarea furnizorilor
Conform datelor din bilant la data de 31.12.2009, stocurile au inregistrat o scadere de

(11%) chiar si in conditiile cresterii si diversificarii portofoliului de produse finite.
Pe langa efortul de a mentine stocurile la un nivel optim, compania si-a indrepta atentia
spre imbunatatirea conditiilor si modului de lucru cu furnizorii, astfel :
Portofoliu furnizori in 2010 : 105 furnizori pentru materii prime si ambalaje
(aproximativ. 80 % surse import si 20 % surse indigene)
Furnizorii au fost selectati in functie de calitate, documente transmise, preturile
cele mai mici si conditiile de plata optime.
BIOFARM colaboreaza cu urmatorii furnizori de ambalaje:
Polirom Co. hrtie si folii adezive, ambalaje din carton simplu si ondulat, funii de legat;
Argo-Rom Plastics S.A. flacoane din PE, PVC, flacoane din PP pentru solutii
injectabile sterilizabile la 120 C, flacoane cu picurator;
Stirom S.A. Bucuresti recipiente din sticla de diferite capacitati;
Saint-Gobain, Franta gama larga de recipiente din plastic.

Pe fondul diminuarii considerabile a activitatii industriei chimice din tara noastra,
aprovizionarea cu materii prime se realizeaza prin importuri de la firme straine (80%), restul
necesarului fiind acoperit prin achizitii de la firmele romnesti (18%) incluznd la aceasta
categorie si reprezentantele firmelor straine, iar circa 2% reprezinta materii prime produse chiar
Sursa de date: www.cegedim.ro Site-ul oficial CEGEDIM Romania, furnizor de date de marketing
pentru industria farmaceutica.
11
n incinta societatii BIOFARM (o mare parte a extractelor de origine animala). Lista furnizorilor
de materii prime grupati dupa produsele oferite se prezinta astfel:
Hoffmann La Roche, Elvetia acid ascorbic (vitamina C), acid nicotic, betacaroten,
pantotenat de calciu;
Colorcon, Anglia vitamine;
S&D, Anglia estradiol, hidrocortizon;
Dolner, Elvetia acetoftalat de celuloza;
ICE, Italia bila de bovine;
Loba, Spania clorhidrat de naftoza, dimetil sulfoxid;
Aarhus Olie, Danemarca cebao;
Diosinth, Danemarca efedrina HCI, heparina, oxitocina;
Induken, Canada silimarina;
Magitech, Romnia CMC 300-600;
Medchim, Romnia atropina sulfat.

Pentru a micsora impactul expunerii societatii la riscul de majorarii preturilor au fost
luate masuri de incheiere pe termen mediu a contractelor de aprovizionare la preturi negociate

atat in moneda nationala cat si in valuta (in special euro si usd) cu furnizori alternativi de materii
prime si materiale de ambalare. Fluctuatiile de pret si/sau de curs valutar la materii prime si
ambalaje nu au afectat semnificativ profitabilitatea produselor BIOFARM.
1.4.4. Prezentarea concurentilor
Procentul controlat de primele 20 de companii se indreapta catre 80% in 2010, dupa ce in

2009 a fost de circa 70%, potrivit companiei de cercetare a pietei Cegedim.
Tabel
1.3: Topul celor mai mari producatori locali de

12
medicamente in perioada 2008 - 2009

Producator
Vanzari 2009 Vanzari 2008

(mil euro)
(mil euro)
Evolutie (%)
Terapia Ranbaxy
61.9
68.4
-9.5
Antibiotice Iasi
48.6
52.7
-7.7
Zentiva SA
47.3
49.0
-3.5
LaborMed
25.6
26.3
-2.9
Biofarm
19.1
19.9
-4.0
Actavis
16.1
16.5
-2.3
Gedeon Richter Romania
11.5
13.6
-15.5
Europharm
7.4
8.0
-7.2
Fiterman Pharma
2.9
3.7
-20.6
10
Arena
2.7
1.7
61.1
Sursa: www.cegedim.ro
Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, BIOFARM ocupa locul 5 in topul
producatorilor romani de medicamente. Aceasta companie a avut vanzari de 19.1 mil euro in
anul 2009, inregistrand o evolutie descrescatoare de 4 procente fata de anul 2008. Pentru anul
anul 2010 vanzarile au inregistrat o valoare de 19.5 milioane euro.
In ceea ce priveste volumul vanzarilor catre consumatorul final, lider de piata a fost
compania Sanofi-Aventis la sfarsitul anului 2009, care a preluat aceasta pozitie, dupa
achizitionarea companiei Zentiva, cota de piata cumulata a celor doi producatori ajungand la
10,1%. Locul urmator este ocupat de compania elvetiana Hoffmann La Roche, cu o cota de piata
de 9%. Pe locul trei se situeaza compania Pfizer, cu 6,6%, care a beneficiat, la randul sau de
achizitia producatorului Wyeth, iar pe locul 4, GlaxoSmithKline, cu 6,4%.
Capacitatea de autofinantare (cash-flow) se constituie n slabiciune pentru majoritatea
producatorilor de medicamente, datorita blocajelor de fonduri din sectorul sanatatii, spitalele
nerespectnd termenele de plata pentru medicamentele livrate. Se ajunge astfel la situatia unor
grade de nencasare a cifrei de afaceri de pna la 60%. Din acest punct de vedere sunt avantajate
companiile ale caror produse sunt destinate n ponderi mici spitalelor cazul BIOFARM.
13
1.5. Diagnosticul resurselor umane

Conducerea (funcia actual, nume i prenume, studii, experiena profesional),
Domnul Dnu Vasile este Preedinte al Consiliului de Administratie si Director General
al Biofarm SA ncepnd cu 03 octombrie 2005. El a primit o diplom de master n Inginerie de la
Universitatea Politehnica din Bucuresti n 1981. ntre 1990 i 1993, a activat ca Project Manager
al Coca-Cola Romnia. ntre 1993 i 1996, el a lucrat pentru Compania de Imbuteliere
Nigeriana, ca Director de Operaiuni.
Personalul (categoria de personal, numr, pondere)
Indicatori
Numar de salariati
Numarul mediu de zile lucrate de un salariat intrun an
Numarul mediu de ore lucrate zilnic de un salariat
Numar de utilaje
Numar de schimburi
2008
335
2009
343
2010
343
225
7.8
240
1
220
7.7
290
1
222
8
350
1
Numarul mediu de salariati pentru anul 2010 este de 343. Din totalul de angajati 51% fac
parte din Sindicatul Independent al Societatii, sindicat inregistrat la Confederatia Sindicatelor
Democratice din Romania. 37% din total sunt angajati cu studii superioare, 32% sunt angajati cu
studii medii, iar restul sunt la nivel de scoala profesionala / gimnaziu.
1.6. Diagnosticul operaional sau tehnologic
n conditiile impuse de Ministerul Sanatatii, de implementare a normelor GMP, s-a
impus ca obligatorie evaluarea bazei materiale existente si nlocuirea acesteia, acolo unde a fost
cazul, pentru a fi conforma cu cerintele normelor de buna practica de fabricatie.
In prezent, BIOFARM detine trei linii de productie operative astfel:
o
linia de capsule gelatinoase moi (engl. soft gels) singura din Romnia;
14
linia de lichide are cea mai mare capacitate din Romnia, BIOFARM
pozitionndu-se ca lider pe piata siropurilor si solutiilor;
linia de tablete filmate.
In anul 2009 au continuat investitiile prin achizitia de echipamente si utilaje aferente

activitatii de productie astfel :
Piese pentru produse noi ( suspensii in capsule gelatinoase moi, tablete 6 mm, blistere
cu 7 alveole)
Piese de automatizare : PLC pt CIP, Panel View pt SAI 50
Echipamente noi pentru fluxul de pulberi colorate :
moara de calibrare;
uscator electric ;
masina de blisterat in hartie ;
masina de incartonat blistere de hartie si pliculete.
Echipamente noi pentru fluxul de tablete masticabile : masina de incartonat un singur

blister in cutie; investitia facuta in automatizarea completa a liniei de ambalat blister de
tablete masticabile in cutie, va duce la cresterea volumului de unitati realizate si va putea
fi folosita si pentru implementarea unor produse ambalate intr-o forma usor vandabila.
Masina de incartonat blistere de hartie si pliculete va creste considerabil eficienta amabalarii

actuale.
UP-gradarea actionarii electrice pentru AHU camere curate de pe fluxul Comprimate
Procesul de investitie in masini mai performante , care permit realizarea de produse mixate
sau alte forme mai atractive de prezentare a ambalajelor, se va continua si in anul 2010.
In anul 2009 au continuat lucrarile de constructie a unui spatiu de depozitare avand o
suprafata de 1400 mp pe terenul din Gura Badicului.
Datorita necesitatilor de extindere a capacitatilor de productie s-a demarat incepand cu
2009 un program de investitii ce cuprinde proiectarea fluxurilor tehnologice, a utilitatilor pentru
15
relocarea si achizitionarea de linii de productie. De asemnea s-au demarat procedurile pentru

accesarea de cofinantare prin programul operativ sectorial pentru cresterea competitivitatii
economice, in acest sens incheindu-se o colaborare cu un consultant specializat pe accesarea
fondurilor structurale.
1.7. Diagnosticul de mediu
In anul 2009 si 2010 au continuat demersurile pentru incadrarea activitatii in cerintele
legale de mediu si sanatate publica, prin:
-
Monitorizarea impactului asupra factorilor de mediu prin analize lunare pe apele uzate si
semestriale pentru emisiile atmosferice, inclusiv zgomot periuzinal;

-
Eliminarea controlata a deseurilor periculoase;
Efectuarea lucrarilor periodice de intretinere a elementelor filtrante;
Achizitionarea de consumabile pentru instalatiile de preepurare;
Achizitionarea consumabilelor pentru apa utilizata la instalatia de tip ciller;
Executarea lucrarilor de intretinere/reparatii la reteaua interna de canalizare;
Executarea lucrarilor de intretinere pentru foraj si reteaua de distributie de apa.
Angajarea de personal pentru intretinerea si operarea statiei de epurare.
Eliminarea unor neconformitati identificate la receptia statiei de epurare.
Obtinerea Autorizatiei de Mediu;
Obtinerea Acceptului de Evacuare a apelor uzate.
16
Capitolul 2. Analiza performanelor intreprinderii

2.1. Analiza performantelor economice pe baza rezultatului global
Rezultatul global arata performanta patrimoniala a unei firme. Rolul acestuia este de a ajuta
investitotii, creditorii si alti utilizatori de informatii eocnomico-financiare in evaluarea
performantelor totale ale acesteia.
Pe baza rezultatului global se pot construi mai multe rate, utile in analiza financiara a firmei.
(Tabel 2.1 Rezultatul global si ratele calculate pe baza acestuia)
a) Rata rentabilitatii financiare globale
=
Rg= Re + Aerg
b) Rata de crestere a capitalului propriu
=
Elemente
Rg = Re + Aerg
Kp
Rfg
Rckp
2007
13514213
109486150
2008
21310153
109486150
19.4637888
57.68697001 -7.855706151
2009
19636090
109486150
17.93477074
-26.59030897
2010
14414793
109486150
13.16585979
-26.59030897
Tabel 2.1 Rezultatul global si ratele calculate pe baza acestuia
2.2. Analiza structurala a rezultatelor

Analiza structurala a rezultatului brut are ca obiectiv stabilirea constributiei diferitelor
tipuri de rezultate la variatia totala a rezultatului brut, precum si evidentierea dinamicii lor in
cursul perioadei studiate. Aceasta se poate realiza in doua moduri:
a) Dupa destinatia cheltuielilor de exploatare
Elemente
2007
17
2008
2009
2010
CA
67,108,836
62,344,059
65,102,889
Costul bunurilor vandute
24,785,058
22,378,804
23,763,591
Marja bruta fata de costul bunurilor vandute ( 1-2)
39,965,255
41,339,298
42,323,778
Alte venituri din exploatare
1,634,393
347,294
1,248,785
Costuri de distributie
14,818,419
11,481,244
13,599,551
Cheltuieli generale de administratie
10,627,839
11,604,891
11,463,647
Rezultatul exploatarii(3+4-5-6)
18,203,466
17,383,641
17,676,105
Venituri financiare
1918197
4154686
4652756
cheltuieli financiare
1277210
37576716
4222612
Rezultatul financiar(8-9)
640987
-33422030
430144
Venituri extraordinare
0
0
0
Cheltuieli extraordinare
0
0
0
Rezultatul extraordinar(11-12)
0
0
0
Rezultatul brut al exercitiului ( 7+10+13)
18,844,453
-16,038,389
18,106,249
Tabel 2.2a. Analiza structurala a rezultatelor dupa destinatia cheltuielilor de exploatare
82,294,885
29,747,104
52,547,781
1,276,729
22,028,452
13,653,760
18,142,298
4187491
3277270
910221
0
0
0
19,052,519
b) Dupa natura veniturilor si cheltuielilor

Rb= Re + Rf + Rext
Column1 Influente
D Rb = Rb 1 - Rb 0
1
D Rc = ( Rc1-Rc0) +Rex 0
Rezultatul curent al exercitiului
1.1
Dre = Rc1 + ( Re1- Re0)+ Rf0 + Rex 0
1.1.1.
1.1.2
1.2
1.2.1
1.2.2.
2
2.1
2.2
2007
15969619
DVe = Rc1 + ( Ve1-Ve0) - Che0 + Rf0 + Rex 0

Ve
62691353
Che
47362721
Dche = Rc1 + Ve 1 - ( Che1- Che0 ) + Rf 0 + Rex 0
DRf = Rc1 + Re1 + ( Rf1- Rf0) + Rex 0
DVf =Rc1 + Re 1 + ( Vf1-Vf 0) - Chfin 0 + Rex 0
V fin
1918197
Ch fin
1277210
D Ch fin = Rc1 + Re1 + Vf 1 - ( Ch fin 1- Ch fin 0) + Rex 0
D Rex = Rc 1 + ( Rex 1- Rex0)
DVex = Rc 1+ ( Vex 1- Vex 0) - Ch 0
Vex
0
Ch ex
0
D Ch ex= Rc 1 + Vex 1 - (Ch ex 1- Ch ex 0)
2008
-34,882,842
2903500
18873119
18,694,281
2009
34,144,638
3713422
22586541
-10,543,025
2010
946,270
-4741615
17844926
18,741,263
-24188294
66351674
51802763
81425738
2,193,743
37,216,039
4154686
37576716
4,111,940
18873119
18873119
0
0
18873119
-60246697
68743229
55032056
54678447
74,114,820
3,184,000
4652756
4222612
78,269,506
22586541
22586541
0
0
22586541
-21928601
83571614
66636909
90241831
36,467,301
31,299,347
4187491
3277270
41,120,057
17844926
17844926
0
0
17844926
Tabel 2.2.1b Analiza structurala a rezultatelor dupa natura veniturilor si cheltuielilor
18

Colum
n1
Influente
2007
D Rb = Rb 1 - Rb 0
D Rc = ( Rc1-Rc0) +Rex 0
Rezultatul curent al exercitiului
Dre = Rc1 + ( Re1- Re0)+ Rf0 + Rex 0
1
1.1
1.1.1.
1.1.2
1.2
DVe = Rc1 + ( Ve1-Ve0) - Che0 + Rf0 +

Rex 0
Ve
Che
Dche = Rc1 + Ve 1 - ( Che1- Che0 ) + Rf
0 + Rex 0
DRf = Rc1 + Re1 + ( Rf1- Rf0) + Rex 0
15969619
62691353
47362721
1.2.1
DVf =Rc1 + Re 1 + ( Vf1-Vf 0) - Chfin 0 +

Rex 0
V fin
1918197
Ch fin
1277210
1.2.2.
D Ch fin = Rc1 + Re1 + Vf 1 - ( Ch fin 1- Ch fin 0) +
Rex 0
2
D Rex = Rc 1 + ( Rex 1- Rex0)
2.1
DVex = Rc 1+ ( Vex 1- Vex 0) - Ch 0
Vex
0
Ch ex
0
2.2
D Ch ex= Rc 1 + Vex 1 - (Ch ex 1- Ch ex
0)
Tabel 2.2.2.b Analiza structurala a rezultatului brut
2008
2009
2010
-34,882,842
2903500
18873119
18,694,281
34,144,638
3713422
22586541
-10,543,025
946,270
-4741615
17844926
18,741,26
3
-24188294
-60246697
66351674
51802763
81425738
68743229
55032056
54678447
21928601
83571614
66636909
90241831
2,193,743
74,114,820
37,216,039
3,184,000
4154686
37576716
4,111,940
4652756
4222612
78,269,506
18873119
18873119
0
0
18873119
22586541
22586541
0
0
22586541
36,467,30
1
31,299,34
7
4187491
3277270
41,120,05
7
17844926
17844926
0
0
17844926
In analiza structurala a rezultatelor unei intreprinderi pe baza gruparii veniturilor si

cheltuielilor dupa natura lor, se mai pot utiliza Soldurile intermediare de gestiune ( Sig).
Analiza performanelor financiare se realizeaz pe baza Contului de Profit i
Pierdere.Acesta evideniaz fluxurile de venituri i cheltuieli de la nceput pna la sfritul
exerciiului financiar.n tabelul de mai jos sunt prezentate soldurile intermediare de gestiune
calculate pe baza Contului de profit i pierdere, cu ajutorul variantei franceze.
Tabel 2.2.3 Soldurile Intermediare de Gestiune
Solduri intermediare de gestiune
+ Venituri din vanzarea marfurilor
- Cheltuieli privind marfurile
= Marja Comerciala
+ Productia vanduta
+ Productia
+ Prod. Imobilizata
exercitiului
+ Variatia stocurilor
2007
687
1.043
-356
62.343.372
0
62.241
19
2008
1.418.325
705.710
712.615
63.684.564
0
1.111.914
2009
3.424.807
1.976.456
1.448.351
63.684.029
0
1.489.562
2010
4.896.125
2.229.422
2.666.703
77.398.760
0
960.075

Total
+ Ch.cu mat. prime si
materiale
+
Ch.
privind
prestatiile executate
Consumuri
de terti
externe
+ Ch. cu energia si
apa
Total
= Valoarea Adaugata
+ Venituri din subventii de
exploatare
- Cheltuieli cu impozite si taxe
Cheltuieli
cu
remuneratia
personalului
- Cheltuieli privind asigurarile
sociale
= ExcedentBrutExploatare
+ Venituri din provizioane privind
activitatea de exploatare
+ Alte venituri de exploatare
- Cheltuieli cu amortizarea si
provizioanele de exploatare
- Alte cheltuieli de exploatare
= Rezultatul Exploatarii
+ Rezultatul financiar
= Rezultatul Curent
+ Rezultat extraordinar
= Rezultat Brut
- Impozit pe profit
= Rezultat Net
+ Cheltuieli cu amortizarea si
provizioanele
= Capacitatea de autofinanare
62.405.613
64.796.478
65.173.591
78.358.835
15.204.027
17.112.548
16.975.288
21.014.087
12.462.795
13.709.301
14.399.084
20.787.900
1.791.378
1.826.628
1.621.819
1.685.268
29.458.200
32.947.057
32.648.477
32.860.616
32.996.191
33.625.751
43.487.255
37.538.283
704.779
874.037
1.096.904
1.403.237
9.292.761
10.312.636
10.222.967
11.094.263
2.602.041
2.795.672
2.853.298
3.166.501
20.347.476
18.878.271
19.452.582
21.874.282
285.053
136.871
144.831
316.654
4.331.690
3.890.054
5.763.487
5.283.739
972.207
15.328.632
640.987
15.969.619
0
15.969.619
2.455.406
13.514.213
576.177
14.548.911
-33.422.030
-18.873.119
0
-18.873.119
2.437.034
-21.310.153
122.753
13.711.173
8.875.368
22.586.541
0
22.586.541
2.950.451
19.636.090
-27.508
16.934.705
910.221
17.844.926
0
17.844.926
3.430.133
14.414.793
4.331.690
3.890.054
5.763.487
5.283.739
17.845.903
-17.420.099
25.399.577
19.698.532
Surs : Calcule proprii pe baza Contului de profit i pierdere al ntreprinderii.

Valorile sunt exprimate n lei.
Biofarm SA a nregistrat pentru anul 2007 o marj comercial negativ de 356 Lei;
aceast valoare a fost influenat de scderea drastic a veniturilor din vnzarea mrfurilor dar i
a cheltuielilor privind mrfurile. Fa de anul precedent, n anul 2008 marja comercial a crescut
pan la aproximativ 710.000 lei, nregistrand venituri duble dinvnzarea mrfurilor, fa de
cheltuielile de aceeai natur.
n aniiurmtori, acest indicator nregistreaz un trend ascendent atingnd n 2010 valoarea
de aproximativ 2.600.000 lei. Aceast cretere exponenial a fost datorat creterii n acelai
ritm a veniturilor din vnzarea mrfurilor.Evolutia oscilanta acestui indicator trebuie s
constituie un semnal de alarm pentru gestiunea firmei n contextul general al economiei,
respectiv al pieei pe care ntreprinderea acioneaz.
20
Marja Comercial
3,000,000
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
-500,000
2007
2008
2009
2010
Fig 1: Evoluia marjei comerciale
Valoarea adaugat nregistreaz n schimb, o evoluie pozitiv de-a lungul celor patru ani
analizai, valoarea maxim ajungnd la 37.538.283 lei. Se creaz astfel premisele remunerrii
salariailor, acionarilor, creditorilor, statului, precum i pentru asigurarea sumelor pentru
investitii cuatificnd exact plusul de valoare adaugat de firm prin activitatea desfasurat.
Valoarea Adugat
38,000,000
37,000,000
36,000,000
35,000,000
34,000,000
33,000,000
32,000,000
31,000,000
30,000,000
2007
2008
2009
2010
Fig 2: Evoluia valorii adugate
Excedentul brut de exploatare nregistreazvalori pozitive pe toat perioada analizat,
deci se evideniaz existena unui excedent din activitatea de exploatare. Trendul soldului
intermediar este cresctor pe perioada 2007 2010, pornind de la o valoare de 20.347.476 lei n
2007 i ajungnd la valoarea de aproximativ 21.800.000 de Lei n 2010.
21
Excedentul Brut de Exploatare
22,500,000
22,000,000
21,500,000
21,000,000
20,500,000
20,000,000
19,500,000
19,000,000
18,500,000
18,000,000
2007
2008
2009
2010
Fig 3: Evoluia excedentului brut de exploatare
Rezultatul de exploatare nregistreaz, de asemenea o cretere pe parcursul anilor 2007
2010. Acest rezultat este pozitiv i de valori mari, punndu-se n eviden faptul c firma a
funcionat corespunztor la nivelul activitii sale de baz, aceasta obinnd profit.
Rezultatul Exploatrii
18,000,000
17,000,000
16,000,000
15,000,000
14,000,000
13,000,000
12,000,000
2007
2008
2009
2010
Fig 4: Evoluia rezultatului exploatrii
Rezultatul net are o evoluie pozitiv pe toat perioada analizat, exceptnd anul 2008,
cnd acesta nregistreaz o pierdere. Valoarea negativnregistrat este consecina pierderii

financiare, determinat la rndul su de o valoare a cheltuielilor cu ajustri de valoare privind
imobilizrile financiare i a investiiilor deinute ca active circulante de 35.141.987 lei.
22
Rezultatul Net
30,000,000
20,000,000
10,000,000
0
2007
-10,000,000
2008
2009
2010
-20,000,000
-30,000,000
Fig 5: Evoluia rezultatului net
Capacitatea de autofinanare a firmei anregistrat valori pozitive n anii analizai,
exceptnd anul 2008 cnd rezultatul este negativ. Valorile pozitive nregistrate pentru anii 2009
i 2010 oferntreprinderii posibilitatea de a-i susine creterea economic. Acest fapt reflect
potenialul financiar generat de activitatea ntreprinderii, destinat s remunereze acionarii i s
finaneze investiiile viitoare.
Capacitatea de autofinanare
30,000,000
20,000,000
10,000,000
0
2007
2008
-10,000,000
-20,000,000
Fig 6: Evoluia capacitii de autofinanare
23
2009
2010
2.3. Analiza factoriala a marjei brute fata de costul bunurilor vandute
Marja bruta fata de costul bunurilor vandute ( rezultatul brut aferent cifrei de afaceri
nete) are rolul de a acoperi cheltuielile de distributie, cheltuielile generale de administratie si
cheltuielile financiare, astfel incat firma sa obtina un profit suficient de mare pentru a
remunera corespunzator actionarii.
=
Elemente
CA ( qv x p )
2007
62344059
2008
65102889
2009
67108836
2010
82294885
Cheluiteli productie qc x c p
Mb=qv x p - qv x cp
D Mb = Mb 1 Mb 0
22,378,804
23,763,591
39,965,255
41,339,298
1,374,043
24,785,058
42,323,778
984,480
29,747,104
52,547,781
10,224,003
Tabel 2.3.1Marja bruta fata de costul bunurilor vandute

Influente
Dqv = ( qv1p0 -qv0p0 ) qv0cp0
D cp = qv1p0 - (qv1cp1qv1cp0)
Dp = ( qv1p1-qv1p0 ) - qv1cp1
2008
1822641.645
-65100881
-45206206.64
2009
2010
-746.5477317
37633240.9
87844066.82
-46541955.45
134715296
-76979353.9
Tabel 2.3.2. Analiza factoriala a marjei brute fata de costul bunurilor vandute
Indici (%)
qv
p
cp
2008
102.1512985
102.6817977
103.9516303
2009
99.99915992
103.4075683
104.2993301
2010
140.9529287
86.5007854
85.14921494
Pe baza rezulatelor obtinute, se observa o crestere a marjei brute cu 1.374.043 lei in anul
2008 fata de anul 2007 , cu 984.480 lei in anul 2009 fata de anul 2008 si cu 10.224.003 in anul
2010 fata de anul 2009. Aceasta majorare a marjei brute aferente cifrei de afaceri nete va avea
efecte pozitive asupra profitului din exploatare, si implicit asupra profitului curent si profitului
net al societatii. Aceasta crestere va spori sursele proprii de finantare a dezvoltarii viitoare a
societatii si remunerarii actionarilor prin dividende. Cresterea vanzarilor a contribuit la nivelul
favorabil al marjei brute in sensul obtinerii unui profit suplimentar de 37633240 lei. Nivelul
superior al marjei brute ca din anul 2010 fata de anul 2009 a fost influentat si de majorarea
cantitatii vandute cu 40% . Volumul productiei vandute a crescut, ceea ce a avut un efect asupra
24
modificarii marjei brute de 37633240 lei si totusi, scaderea costurilor de productie cu 15% a
condus la cresterea marjei brute cu 134715296 lei. Scaderea preturilor de vanzare cu 14% in anul
2010, a dus la o micsorare a modificarii marjei brute cu 76979353 lei.
2.4. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri pe total intreprindere
Elemente
CA
Ns
Pr
2007
2008
2009
2010
62,344,059
65,102,889
67,108,836
82,294,885
317
335
343
343
13514213
-21310153
19636090
14414793
Tabel 2.4.1. Profitul aferent cifrei de afaceri pe total intreprindere

=
Influente
D qv = Pr0 Iqv - Pr0
2007
D g= ( qv1 p0 - qv1 c0 ) - PR0 x Iqv

D c= - ( qv1 c1 - qv1 c0 )
Dp= qv1 p1 - qv1 p0
2008
1366980193
1316809140
903352.1348
2320975.355
2009
-2982418324
2010
-19636090
3068830819
94591869.77
-1021666.633
3028160.548
5188161.135
-17485145.9
Tabel 2.4.2 Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri pe total intreprindere
Variatia Profitului
2008
2009
2010
D Pr = Pr 1 - Pr 0
-34824366
40946243
-5221297
Tabel 2.4.3. Variatia profitului
In perioada analizata s-a inregistrat o scadere de 5221297 lei a profitului aferent cifrei
de afaceri fata de anul precedent. Acesta situatie are o influenta negativa asupra rezultatului brut
total si a rezultattului net al exercitiului, precum si a indicatorilor de eficienta calculati pe baza
acestora. Studiind influentele factorilor, se constata urmatoarele:
*creasterea volumului productiei cu 40% a avut ca efect scaderea profitului cu
19636090.
25
*modificarea structurii cifrei de afaceri a condus la crestereaprofitului aferent

vanzarilor cu 94591869 lei, situatie explicate prin cresterea ponderii produselor la care in
perioada luata ca baza de comparatie s-au inregistrat rate ale rentabilitatii comerciale mai
mari decat rata medie a rentabilitatii pe total intreprindere in baza de comparatie si cresterea
ponderii produselor la care in baza de comparatie s-au inregistrat rate ale rentabilitatii
comerciale mai mari decat media bazei de comparatie. Rata rentabilitatii comerciale medii a
bazei de comparatie a fost de 17,00%.
*costurile complete au exercitat o influenta pozitiva asupra profitului, determinand
cresterea acestuia cu 5188161 lei. Situatia a fost determinata de scaderea costurilor la
produsele care detin ponderea majoritara in totalul vanzarilor. Influenta modificarilor
costurilor complete unitare se poate explica in functie de elementele componente (cheltuieli
materiale, salariale, indirecte pe unitatea deprodus) si de factorii specifici acestora
(consumuri specifice de materiale, productivitatea fizica a muncii, gradul de folosire a
capacitatii de productie, preturi de aprovizionare, tarife de salarizare etc.). Scaderea costurilor
chiar daca determina cresterea profitului, se apreciaza ca justificata in cazul in care consumul
suplimentar de resurse se reflecta in imbunatatirea calitatii produselor si cresterea preturilor
de vanzare, efectul obtinut (sporul de venituri) fiind mai mare decat efortul facut (cresterea
cheltuielilor).
*preturile de vanzare au fost mai mici decat cele din anul precedent la majoritatea
produselor, efectul fiind miscorarea profitului cu 17485145 lei.. Aceasta situatie a fost
determinata de dorinta firmei de a majora cantitatea vanduta prin scaderea pretului de
vanzare , evolutia cursului de schimb, raport cerere-oferta, concurenta externa.
2.5. Analiza ratelor de rentabilitate
Rata de rentabilitate reprezinta un raport intre un indicator de rezultate (profit sau

pierdere) si un indicator care reflexta un flux de activitate. Principalele rate de rentabilitate
operationale in analiza financiara a unei firme sunt: rata rentabilitatii comerciale, rata
rentabilitatii resurselor consumate, rata rentabilitatii economice si rata rentabilitatii financiare.
Aceste rate de rentabilitate au valente informationale diferite si oglindesc multiple laturi ale
activitatii eocnomico-financiare ale firmei.
26
2.5.1. Analiza ratei rentabilitatii comerciale

Rata rentabilitatii comerciale exprima eficienta activitatii comerciale a intreprinderii ,
asigurand legatura dintre profitul si cifra de afaceri neta.
=
Elemente
CA
Pr
Rc (%)
2008
65102889
-21310153
32.73303739
2009
67108836
19636090
2010
82294885
14414793
29.260066
17.51603
Tabel 2.5.1.1. Rata rentabilitatii comerciale

=
Influente
2008
Dg =(q1p0-p0c0)/q0p0 *100
1380496620
Dp= (q1p1- q1c0)/q1p0 * 100

Dc= ( q1p1- q1c1)/ q1p1 * 100
2010
4.05572E+17
2009
2131000671
92.14521731
11.19709706
9.507133935
2.578743089
2767768518
52.08083399
Tabel 2.5.1.2. Analiza factoriala a ratei rentabilitatii comerciale

Influente
2008
54.40986309
D Rc = Rc 1 - Rc 0
Tabel 2.5.1.3 Variatia ratei rentabilitatii comerciale
Rata marjei brute din vanzari

=
Elemente
Mb
CA
Rmb(%)
Varianta RMb
2007
39965255
62344059
64.10435
2008
41339298
65102889
63.49841
-0.60594
2009
42323778
67108836
63.06737
-0.43104
27
2010
52547781
82294885
63.85303
0.785664
2009
61.99310383
2010
11.74404
Influente
Dqv =( 1 - (qv1c0) / (qv0 p0 ) )x 100 - (1 -( qv0co/qv0po) )x 100
Dp = (1- (qv1c0/(qv1p1) x 100 - ( 1- ( qv1c0/qv1p0)) x 100)
Dc = ( 1 -( qv1c1/(qv1p1) x 100-(1-(qv1c0/qv1p1))x 100
2008
0.568246691
2009
0.689872448
1.016527418
0.881183452
1.111789465
0.000224643
2010
11.04557299
4.209124145
4.630550726
Concluziile aceastei analize a ratei marjei brute din vanzari sunt asemanatoare celor din
analiza marjei brute fata de costul vanzarilor, singura deosebire fiind ca valorile sunt exprimate
procentual, si nu in marime absoluta. Astfel, se constata majorarea ratei marjei brute din vanzari
cu aproximativ 1% in anul 2010 comparativ cu anul 2009. Cresterea ratei a fost determinata de
influentele pozitive ale costurilor de productiei cu 4.63 %. Contributia favorabila a modificarii
structurii cifrei de afaceri nete este efectul majorarii ponderii produselor mai profitabile decat
media pe societate in anul anterior, fapt justificat in conditiile modificarii cererii si ofertei pe
piata. In conditii normale de inflatie, scaderea preturilor de vanzare constituie efectul scaderii
calitatii produselor si serviciilor, politicii comerciale a intreprinderii, dar cresterea cererii si
respectiv a cantitatii vandute.
2.5.2. Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate
Rata rentabilitatii resurselor consumate, denumita si rata rentabilitatii costurilor, reflecta
corelatia dintre profitul aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente vanzarilor.
=
Elemente
RE
Che
Rrc(%)
2007
15328632
47362721
32.36433988
2008
14548911
51802763
28.08520271
Tabel 2.5.2.1. Rata rentabilitatii resurselor consumate
28
2009
13711173
55032056
24.91488415
2010
16934705
66636909
25.4134
100 =
Influente
Dg=(qv1p0 - qv0c0) / qv0c0 x
100
2008
Dc=(qv1p0-qv1c1)/qv1c0 x 100
Dp=(qv1p1-qv1c1)/qv1c1 x 100
100
2010
1.27879E+13
2009
2131000771
2131000582
-2131018673
1963611826
1441480952
1380496520
2767768418
2767768476
Tabel 2.5.2.2. Analiza factoriala a ratei rentabilitatii resurselor consumate
Variatia
2007
D Rrc = Rrc 1- Rrc 0
2008
4.279137164
2009
3.17031856
2010
0.498517
Tabel 2.5.2.3. Variatia ratei rentabilitatii resurselor consumate
Rata rentabilitatii resurselor consumate a inregistrat o crestere fata de perioada

precedenta, crestere bazata pe influenta favorabila a structurii productiei vandute si pe scaderea
preturilor de vanzare. Modificarile din structura vanzarilor au determinat o crestere de
2767768418 lei, datorita majorarii ponderii produselor vandute cu orientabilitate fata de costuri
mai mare decat rentabilitatea medie fata de costuri inregistrata la nivelul intregii productii
vandute in perioada de referinta, situatia este datorata unor schimbari favorabile pe piata de
desfacere, dar si eforturilor firmei in scopul obtinerii si vanzarii acestor produse. Scaderea
costurilor complete unitare a determinat o crestere a ratei rentabilitatii resurselor consumate cu
1441480952 lei.
2.5.3. Analiza ratei rentabilitatii economice
Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilitatii economice, pune
in evidenta performantele utilizarii activului total al unei intreprinderi, respectiv a capitalului
investit pentru obtinerea acestor performante.
=
Elemente
Profit brut
Activ total
2007
15969619
166116039
2008
-18873119
146649721
29
2009
22586541
153914901
2010
17844926
168016801
Re(%)
12.86952261
9.613532261
14.67469417
10.620918
Tabel 2.5.3.1 Rata rentabilitatii economice
100 =
100
Influente
2008
D CA/At =( CA1/At 1 ) -( CA0/At 0) * Pr 0/CA 0 x 100
-575.9102407
2009
798.4980221
D Pr/ CA * 100= CA1/ At1 x ( Pr1/CA1 - Pr0/CA0 ) x 100
702.7400468
919.314744
2010
136.436267
127.158485
Tabel 2.5.3.2. Analiza factoriala a ratei rentabilitatii economice
Variatia Re
2007
D Re = Re 1 - Rce0
2008
22.48305487
2009
27.54421678
2010
4.053777
Tabel 2.5.3.3. Variatia Ratei rentabilitatii economice
In anul 2010 fata de anul 2009, rentabilitatea societatii Biofarm s-a imbunatatit pe
seama majorarii cotelor de profit aferente vanzarilor, fiind afectata pozitiv de cresterea cu 0,56%
a vitezei de rotatie a activului total (contrar influentei specifice asocietatilor din industrie),
datorita utilizarii mai eficiente aactivelor circulante (viteza crescuta de rotatie a activelor
circulante/stocurilor si reducerea perioadei de incasare a clientilor), cat si a activelor imobilizate
(cu pondere de aprox. 2/5 din totalul activelor), active care prin natura lor au o viteza de rotatie
foarte mica. In cadrul rentabilitatii comerciale, influenta cea mai puternica la imbunatatirea
indicatorului analizat a avut-o:-alegerea unei structuri de vanzare de produse cu pret mare, (cu
efect pozitiv asupra rentabilitatii economice de 10,91%).-preturile, ca urmare a cresterii
costurilor de productie, ce au diminuat rentabilitatea economica cu 7,75%.
2.5.4. Analiza ratei rentabilitatii financiare
Rata rentabilitatii financiare reprezinta unul dintre indicatorii majori urmariti de
investitori si de management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia in ce masura
investitita lor este rentabila sau nu.
30
=
Elemente
Profit net
Capital propriu
Rf (%)
2007
13514213
97755491
13.82450526
2008
-21310153
109486150
-19.4637888
2009
19636090
109486150
17.93477074
2010
14414793
109486150
13.16586
Tabel 2.5.4.1. Rata rentabilitatii financiare
Elemente
AT
Vt/AT
AT/Kp
Pn/Vt
Vt
2007
166116039
0.388942274
1.699301362
0.209167422
64609550
2008
146649721
0.480780731
1.339436276
-0.302244407
70506360
2009
153914901
0.804179999
1.405793345
0.15864306
123775285
2010
168016801
0.894008945
1.534594111
0.095965214
150208523
Influente
2008
D Vt/AT= ( Vt1/At1 x At 0/ Kp0 x Pn0/Vt 0) x 100 - ( -33.28829406
Vt0/At 0 x At0/Kp0 x Pn 0/Vt 0 ) x 100
2009
37.3985595
2010
4.76891095
DAT/ Kp= ( Vt1/At1 x At1/Kp1 x Pn0/Vt0) x 100 - ( -2537277732

Vt1/At1 x At0/Kp0 x Pn0/Vt 0) x 100
D Pn/ Vt = ( Vt1/AT1 x At1x Kp1 x Pn1/Vt1) x 100 - ( -32.93365101
Vt1/At1 x At 1/ Kp1 x Pn0/Vt0) x 100
Tabel 2.5.4.2. Analiza factoriala a ratei rentabilitatii financiare
-1.61286767
1.82675956
2
-8.5990299
52.1038302
Viteza de rotatie a activelor totate a avut o influenta negativa asupra rentabilitatii

financiare ceea ce demonstreaza ineficienta utilizarii activelor. Viteza de rotatie a activelor este
in crestere, aceasta datorandu-se cresterii veniturilor totale in anul 2010 (150208523 lei) intr-un
ritm inferior cresterii activelor totale (168016801 lei ). In privinta factorului de multiplicare,
acesta a avut o influenta pozitiva asupra rentabilitatii financiare (1.53 %), insa cu cat factorul de
multiplicare a capitalului propriu este mai mare, cu atat rata rentabilitatii financiare este mai
ridicata, dar trebuie sa tinem cont, totodata, ca acest indicator arata si gradul de indatorare.
Aceasta crestere a datoriilor totale este si consecinta contractarii unor credite suplimentare pentru
acoperirea nevoilor de finantare. Factorul care a dus la majorarea ratei rentabilitatii financiare cu
aproximativ 2 puncte procentuale a fost factorul de multiplicare a capitalului propriu. Cresterea
31
valorii activelor totale a devansat cu putin scaderea capitalului propriu scadere datorata in
primul rand diferentei de curs nefavorabile - ceea ce a condus la o usoara crestere a gradului de
indatorare,.
Profitul net la 1 leu venituri a condus la o scadere a ratei rentabilitatii financiare cu
aproximativ 8.6 puncte procentuale. Acesta arata practic, incapacitatea firmei de a practica o
politica de preturi eficienta, si, totodata, abilitatea firmei de a controla costurile.
de Exercitiu financiar
Indicatori
rentabilitate
2007
2008
2009
2010
Profit Net
13.514.213
-21.310.153
19.636.090
14.414.793
CA
62.344.059
65.102.889
67.108.836
82.294.885
ACTIV
166.285.167 146.922.693 166.285.167 168.232.169
PASIV
166.285.167 146.922.693 166.285.167 168.232.169
Capital Propriu
151.023.695 129.713.542 136.052.862 145.761.009
Profit Net / CA
0,22
-0,33
0,29
0,18
CA / ACTIV
0,37
0,44
0,40
0,49
PASIV / CPR
1,10
1,13
1,22
1,15
ROE
8,95%
-16,43%
14,43%
9,89%
4,84%
7,85%
7,73%
6,09%
4,11%
-24,28%
6,70%
3,80%
7,50%
10,25%
8,00%
6,25%
Rdat reala
2,66%
2,40%
0,27%
0,16%
Activ Economic
154.623.636 132.818.910 141.789.074 149.963.796
ROE*CPR/AE
0,087
Rata Inflatiei
ROE real
Rata Datoriei
RDAT*DatFin/AE 0,001
5
6
-0,160
0,138
0,096
0,001
0,001
0,000
RAE
8,84%
-15,95%
13,93%
9,61%
RAE reala
4,00%
-23,80%
6,20%
3,52%
ROA
8,13%
-14,50%
11,81%
8,57%
ROA reala
Datorii financiare
3,29%
-22,35%
4,08%
2,48%
1.966.144
1.205.746
1.350.654
Capital Propriu
151.023.695 129.713.542 151.023.695 145.761.009
Levier
1,30%
0,93%
Site-ul oficial al Institutului Naional de Statistic www.insse.ro

Site-ul oficial al Bancii Nationale a Romaniei www.bnr.ro
32
0,89%
0,00%

(REc - Rdob )
1,34%
-26,20%
5,93%
3,36%
Efectul de levier 0,02%

(nominal)
-0,24%
0,05%
0,00%
Efectul de levier -4,82%

(real)
-8,09%
-7,68%
-6,09%
Tabel 2.5.4.3. Indicatori de rentabilitate
Din analiza datelor calculate in tabelul de mai sus se desprind urmatoarele concluzii:
Rentabilitatea nominala aferenta capitalurilor proprii (ROE) se mentine relativ constanta
pe parcursul celor patru ani analizati, indicatorul evoluand fluctuant de la 8,95% in 2007 la 9,89%
in 2010 si inregistrand o valoare negativa in anul 2008 de -16.43%. Acesta scadere se datoreaza in
principal scaderii ratei de marja a profitului net in 2008, datorata la randul ei de un profit net
negativ in conditiile unei cifre de afaceri pozitive si chiar crescatoare. O alta cauza a diminuarii
rentabilitatii capitalurilor proprii este scaderea vitezei de rotatie a activului de la 0.67 rotatii in
2006 la 0.37 n 2007; acest fapt ne arata o mai proasta utilizare a activelor in 2007 fata de 2006.
Intreprinderea Biofarm ar putea sa creasca viteza de rotatie a activelor prin o mai buna utilizare a
acestora (retehnologizarea sau vanzarea activelor care nu sunt implicate in productie).
Rentabilitatea nominala
ROE
Rentabilitatea
aferenta
datoriilor
Rentabilitatea
aferenta
activului
economic
Figura 2.5.4.4 Rentabilitatea capitalurilor investite
33
Rentabilitatea aferenta capitalurilor proprii in termeni reali inregistreaza un procent de

4.11% n 2007 i apoi -24.28 % n 2008.Pentru 2009 indicatorul inregistreaza 6.7% iar pentru
2010 - 3.8%.
Am considerat rentabilitatea afarenta datoriilor ca fiind rata madie a dobanzi pe piata.
Atat in termini nominali cat si in termeni reali rentabilitatea activului economic are un
trend relative descendent, factorul determinant fiind rentabilitatea capitalurilor proprii. Desi
rentabilitatea datoriilor estepozitiva, rentabilitatea activului economic descreste de la an la an
nregistrand n 2008 valori negative (-15.95%). Acest fapt poate fi explicat de trendul descendent
alrentabilitatii capitalurilor proprii si de proportia mai mare detinuta de capitalurile proprii in
activuleconomic.
Rentabilitatea reala aferenta activului scade pe parcursul celor patru ani analizati de la
3.29% la2,48% . Acesta scadere se datoreaza in principal scaderii ratei de marja a profitului net
in 2008la 0,33 fata de anul precedent.
In termeni reali efectul de levier este negativ in toti anii analizati crescand cu aproximativ
3 procente in 2008 (-8.09%) fata de 2007 (-4.82%), dupa care se observa o usoara de cateva
procente, valoarea inregistrata in 2010 fiind de -6.09%. Efectul de levier negativ se datoreaza
unei rentabilitati mai mari a datoriilor financiare decat cea a capitalurilor proprii in aproape toti
anii analizati.
34
Capitolul 3. Particulariti privind analiza performanelor firmelor

cotate la burs
Mai jos am prezentat o analiza a performanelor financiare bursiere ale firmei Biofarm.
Tabel 3.1. Indicatori Biofarm
Indicatori
2007
2008
2009
2010
Nr. aciuni nceput an
977554909
1094861499
1094861499
1094861499
Nr. aciuni sfrit an
977554909
1094861499
1094861499
1094861499
Nr. mediu aciuni
977554909
1094861499
1094861499
1094861499
Profit net
13514213
-21319153
19636090
14414793
CA
62344059
65102889
67108836
82294885
Capital propriu
151023695
129713542
136052862
145761009
Dividende
6021741
Indicatori
2007
2008
2009
2010
Rezultat pe aciune
0,0138
-0,0195
0,0179
0,0132
Dividend pe aciune
0,0055
Randamentul aciunii
PER
45,93
11,21
15,57
Rat pre / val ctb
1,88
1,88
1,88
1,88
Rat pre
aciune
0,1863
0,1863
0,1863
0,1863
4,80
4,85
6,60
5,50
venit
Lichiditatea aciunii
35
n urma anlizei ntreprinderii se constat c numrul aciunilor ntreprinderii sunt aceleai

n toi cei 4 ani analizati, evoluia fiind constant.
Profitul net are o evoluie diferit n perioada analizat. n anul 2007 acesta are o valoare
de 13514213 lei iar n anul urmtor sufer o scadere dramatic, valoarea fiind negativ. n anul
2009 valoarea profitului crete, depind-o i pe cea din 2007, urmnd ca n anul 2010 s scad
cu 5221297, valoarea profitului devenind 14414793 lei.
Cifra de afaceri sufer modificri relativ mici n primii 3 ani, comparativ cu ultimul an. n
anul 2007 aceasta are valoarea de 62344059 lei urmnd ca n urmtorii 2 ani sa creasc cu
aproximativ 2 milioane lei, iar n anul 2010 creterea este mai mare, valoarea devenind
82294885 lei. n concluzie evoluia cifrei de afaceri este una cresctoare.
Capitalul propriu al ntreprinderii prezinta o evoluie oscilanta. n primul an acesta are o
valoare de 151023695 lei iar n anul 2008 scade, urmnd ca n urmtorii ani sa creasc, ajungand
in anul 2010 la valoarea de aproximativ 145 milioane lei.
Pn n anul 2009 inclusiv, ntreprinderea nu a distribuit dividende iar n anul 2010
valoarea acestora a fost de aproximativ 6 milioane lei, ce vor fi distribuite actionarilor incepand
cu data de 15 iulie 2011. Profitul nerepartizat obtinut in anul 2009 a fost folosit pentru investitii
(achizitia de echipamente tehnologice, definitivarea unei constructii).
Dividendul pe aciune si randamentul pe aciune au valoarea 0 n toi anii, ca urmare a
lipsei dividendelor n ntreprindere.
Valoarea PER inregistrata de companie in anii 2009 si 2010 este mai mica decat media
sectoriala, ceea ce ar putea insemna faptul ca actiunile companiei sunt subevaluate.
Rat pre/ valoarea contabil este aceeai n toi anii, avnd valoarea de 1,88 puncte
procentuale. De asemenea evoluia este constant i n cazul ratei pre / venit aciune, avnd
valoarea de 0,1863.
Lichiditatea aciunii este diferit n anii analizai. n anul 2007 este de 4,80, urmnd s
creasc n urmtorul an cu 0,05 puncte procentuale. n anul 2009 a crescut la 6,60 pp, iar n anul
2010 a sczut cu 1,1 pp.
36
Capitolul 4. Analiza indicatorilor de creare de valoare

Crearea de valoare reprezint unul dintre cele mai importante criterii utilizate n
evaluarea performantelor unei ntreprinderi. Desigur, analiza valorii create de ctre o firm
trebuie realizat din dou perspective, n funcie de particanii direci, respectiv indireci la
activitatea acesteia.
Pentru a evalua valoarea creat pentru acionarii firmei Biofarm, se pot utiliza indicatorii
de baz bine cunoscui: valoarea economic adugat, valoarea de pia adugat i rentabilitatea
total a acionarilor. Datorit limitrii informaionale, am restrns prezenta analiz la intepretarea
unuia dintre cei mai importani considerai indicatori care msoar performana financiar a unei
firme i anume Valoarea Economic Adugat VEA (n limba englez, Economic Value
Added EVA).
VEA se calculeaz ca o diferen ntre profitul net i costul capitalului total utilizat,
msurnd practic profitul economic real realizat de ntreprindere. Pentru a ntelege mai bine
metodolgia de calcul a EVA i sistemul de factori utilizat, am considerat util sintetizarea n
urmtorul tabel a principalilor indicatori utilizai, particuliznd studiul pe firma analizat pe
parcusul acestei lucrri i evideniind astfel valorile obinute n perioada 2007-2010.
Tabelul 4.1. Analiza EVA
Nr.Crt
Indicatori
Simbol
2007
2008
2009
1.
Capital investit, din

care:
Ki
152.989.839
130.919.288
137.403.516
145.761.009
1.1.
- Capital propriu
Kp
151.023.695
129.713.542
136.052.862
145.761.009
1.2.
Capital
mprumutat
Df
1.966.144
1.205.746
1.350.654
2.
Active imobilizate
Ai
110.143.052
78.431.513
72.793.864
67.513.449
3.
Necesar de fond de
rulment
Cifra de afaceri
NFR
42.846.787
52.487.775
64.609.652
78.247.560
CA
62.344.059
65.102.889
67.108.836
82.294.885
4.
37
2010
5.
Rezultatul
exploatrii
Pr
15.328.632
14.548.911
13.711.173
16.934.705
6.
Cota de impozit pe
profit (%)
cip
16
16
16
16
7.
Costul capitalului
propriu (%)
Ccp
8,95
-16,43
14,43
9,89
8.
Rata dobnzii (%)
pd
13,4
14,31
18,6
14,6
8.
Rata rentabilitii
capitalului investit
(%)
Re
10,02
11,11
9,98
11,62
9.
Rata rentabilitii
(%)
(dup
impozitare)
Re
8,42
9,33
8,38
9,76
10.
Cheltuieli aferente
cifrei de afaceri
qvi
ci
47.015.427
50.553.978
53.397.663
65.360.180
11.
Cheltuieli
recalculate aferente
cifrei de afaceri
qvi1
ci0
54.949.976
55.622.566
64.078.608
12.
Cifra de afaceri
recalculat
qvi1
pi0
60.364.292
63.556.053
77.570.822
13.
Rata rentabilitii
comerciale (%)
Rc
24,59
22,35
20,43
20,58
14.
Rc (%)
8,97
12,48
17,39
15.
Rc (%)
15,60
17,12
22,14
16.
Viteza de rotaie a
(nr. rotaii)
CA
Ki
0,41
0,50
0,49
0,56
Randamentul
activelor
imobilizate
(lei) a
Viteza de rotaie
necesarului de fond
de rulment (nr.
rotaii)
CA
Ai
0,57
0,83
0,92
1,22
1,46
1,24
1,04
1,05
100,00
100,00
100,00
100,00
17.
18.
19.
Structura
capitalului investit:
(%)
CA
NFR
38

19.1.
- capital propriu
98,71
99,08
99,02
100,00
19.2.
capital
mprumutat
Costul
mediu
ponderat
al
capitalului (%)
1,29
0,92
0,98
0,00
8,98
-16,17
14,44
9,89
8,97
-16,15
14,43
Pr
12.876.051
12.221.085
11.517.385
14.225.152
20.
cmpc
Costul
mediu
ponderat
al
capitalului
recalculat (%)
21.
Rezultatul
exploatrii
impozitare
22.
Suma remunerrii
capitalului total
Rcp
13.735.522,17
-21.165.217,51
19.847.116,18
14.414.793,00
23.
Valoarea
economic
adugat
VEA
-859.471,29
33.386.302,75
-8.329.730,86
-189.640,80
dup
n continuare, n tabelul 4.2 am prezentat variaiile indicatorilor ntre anii analizai,

urmnd ca n tabelul 3.3 s fie sintetizate metodologia i msurarea influenelor factorilor care
acioneaz asupra EVA.
Tabelul 4.2. Variaiile indicatorilor utilizai n calculul EVA
Nr.Crt
Indicatori
Simbol
2008/2007
2009/2008
2010/2009
1.
Capital investit, din

care:
Ki
85,57
104,95
106,08
1.1.
- Capital propriu
Kp
85,89
104,89
107,14
1.2.
Capital
mprumutat
Df
61,33
112,02
0,00
2.
Active imobilizate
Ai
71,21
92,81
92,75
3.
Necesar de fond de
rulment
NFR
122,50
123,09
121,11
4.
Cifra de afaceri
CA
104,43
103,08
122,63
5.
Rezultatul
exploatrii
Pr
94,91
94,24
123,51
6.
Cota de impozit pe
profit (%)
cip
100,00
100,00
100,00
39
7.
Costul capitalului
propriu (%)
Ccp
-183,59
-87,85
68,52
8.
Rata dobnzii (%)
pd
106,79
129,98
78,49
8.
Rata rentabilitii
(%)
Rata rentabilitii
Re
110,91
89,79
116,43
(%)
(dup
impozitare)
Re
110,91
89,79
116,43
10.
Cheltuieli aferente
cifrei de afaceri
qvi
ci
107,53
105,63
122,40
11.
Cheltuieli
recalculate aferente
cifrei de afaceri
qvi1
ci0
12.
Cifra de afaceri
recalculat
qvi1
pi0
13.
Rata rentabilitii
comerciale (%)
Rc
90,89
91,42
100,72
14.
Rc (%)
15.
Rc (%)
16.
Viteza de rotaie a
(nr. rotaii)
CA
Ki
122,03
98,22
115,60
17.
Randamentul
activelor
imobilizate (lei)
CA
Ai
146,65
111,06
132,22
18.
Viteza de rotaie a
necesarului de fond
de rulment (nr.
rotaii)
CA
NFR
85,24
83,74
101,26
19.
Structura
capitalului investit:
(%)
100,00
100,00
100,00
19.1.
- capital propriu
100,37
99,94
100,99
19.2.
capital
mprumutat
71,66
106,73
0,00
9.
40
20.
Costul
mediu
ponderat
al
capitalului (%)
cmpc
-180,07
-89,35
68,46
21.
Rezultatul
exploatrii
impozitare
Pr
94,91
94,24
123,51
22.
Suma remunerrii
capitalului total
Rcp
-154,09
-93,77
72,63
23.
Valoarea
economic
adugat
VEA
-3.884,52
-24,95
2,28
dup
Tabelul 4.3. Msurarea factorilor de influen asupra EVA

2008/2007
2009/2008
2010/2009
34.245.774,04
123.988,66
1.202.553,39
1.202.553,39
-41.716.033,61
1.653.571,47
-1.308.991,20
-1.308.991,20
8.140.090,06
-506.651,28
2.007.228,28
2.007.228,28
2.427.306,05
3.272.752,24
-228.735,80
814.090,56
1.905.728,89
1.811.156,35
Rc
-845.446,19
-1.224.752,66
-1.042.826,36
-1.080.255,39
94.572,54
101.499,39
g
p
c
Cimp
-8.540.792,47
3.623.401,42
3.692.638,39
0,00
-5.560.986,79
2.611.813,19
1.868.918,21
0,00
-2.099.985,26
3.278.005,26
-1.076.520,61
0,00
CMPC
gki
32.919.231,99
11.001,66
-42.060.613,88
-24.235,52
6.639.513,07
17.069,15
cki
32.908.230,32
-42.036.378,36
6.622.443,92
Nr. Crt.
Variatia EVA
1.
2.
2.1.
ki
Re'
Re
2.1.1.
2.1.1.1.
2.1.1.2.
2.1.2.
2.1.2.1.
2.1.2.2.
2.1.2.3.
2.2.
3.
3.1.
3.2
CA/Ki
CA/AI
CA/NF
R
Analiznd evoluia firmei Biofarm n perioada 2007-2010, se observ faptul c n trei din
cei patru ani supui analizei, se constat o valoare economic adugat negativ. Acest fapt s-a
datorat valorilor nregistrate de rate de rentabilite a capitalului investit (dup impozitare), care s-a
situat, cu excepia anului 2008 sub costul mediu ponderat al capitalurilor folosite de firm. Astfel
n 2008, EVA nregistreaz pozitiv, de aproximativ 33,4 mil lei, ca urmare a creterii ratei de
rentabilitate a capitalului investit dup impozitare i a diminurii costului mediu ponderat al
capitalurilor, care cunoate o scdere brusc n acest an. Aceast diminuare a costului mediu
41
ponderat al capitalurilor nu poate fi considerat ns una sntoas, avnd n vedere c este

bazat pe faptul c firma nregistreaz n acest an un cost al capitalurilor proprii negativ,
rezultatul net ale exerciiului fiind o pierdere de aproximativ 21 mil lei. Astfel n urmtorul an,
compania reuete s recupereze situaia nefast din 2008, raportnd un profit net de aproximativ
20 mil lei. Acest rezultat are o influena direct asupra costului mediu ponderat al capitalurilor i
implicit asupra valorii economice adugate care cunoate o diminuare radical, avnd n vedere
faptul c suma renumrrii capitalului total crete, n timp ce rezultatul exploatrii dup
impozitare scade. Finalul anului 2010, suprinde o valoare economica adugat aflat n cretere,
pe fondul unei creteri a rezultatului exploatrii dupa impozitare, concomitent cu o reducere a
renumerrii capitalului total. Valoare economic adugat rmne ns negativ, avnd n vedere
faptul c rate de rentabilitate a capitalului investit dup impozitare se situeaz n continuare sub
costul mediu ponderat al capitalului.
42
Capitolul 5. Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

5.1. Analiza activului net
Elementele legate in mod direct de evaluarea pozitiei financiare a intreprinderii sunt

activele, datoriile si capitalurile proprii.
Activul net reflecta activele intreprinderii negrevate de datorii. Activul net exprima
averea actionarilor stabilita pe baza bilantului patrimonial. Acest indicator este echivalentul
activului net contabil, respectiv a capitalului propriu corectat.
Tabel 5.1.Determinarea Activului Net
Active
imobilizate
total,din care:
Imobilizri necorporale
2007
2008
110,143,052 78,431,513
2009
72,793,864
2010
67,513,449
375,955
1,334,124
1,248,135
1,164,957
Imobilizri corporale
69,119,621
70,122,814
58,506,779
53,612,816
Imobilizri financiare
40,647,476
6,974,575
13,038,950
12,735,676
Active circulante total,din 55,972,987

care:
Stocuri
8,553,872
Creane
17,390,292
Investiii financiare
15,002,842
Disponibiliti
15,025,981
166,116,039
Activ total
13,169,517
Datorii totale
Activul net, din care 152,946,522
finanat pe seama:
68,218,208
81,121,037
100,503,352
12,668,859
19,102,623
10,411,090
26,035,636
146,649,721
15,099,299
131,550,422
11,283,810
32,430,634
9,358,001
28,048,592
153,914,901
13,141,618
140,773,283
13,553,634
19,780,459
66,248,433
920,826
168,016,801
19,144,638
148,872,163
Capital social vrsat
97,755,491
109,486,150 109,486,150 109,486,150
Prime de capital
Rezerve (legale, statutare,
din
conversie,
din
reevaluare etc.)
Rezultat reportat
Ctiguri (pierderi) legate
de
instrumentele
de
capitaluri proprii
Alte surse
19,120,036
38,301,663
20,302,391
39,307,690
-8,547,549
26,992,725
15,572,243
23,177,701
-2,403,822
173,154
-2,403,822
-35,141,987
18,906,332
-6,064,375
291,917
344,152
43

Surs :Calcule proprii pe baza situatiilor financiare ale intreprinderii.
Valorile sunt exprimate n lei.
Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus activul net este calculat ca diferenta
dintre activul total si datoriile totale, deci valoarea rezultata pentru indicator reprezinta o
exprimare materiala a activului net.
In urma rezultatelor obtinute mai sus, putem preciza faptul ca valoarea activului net
ramane relativ constanta pe perioada celor patru ani analizati, variatia acestuia fiind
nesemnificativa daca luam in calcul fluctuatiile de maxim 2 milioane lei. Astfel, in 2008
indicatorul inregistreaza o scadere de aproximativ 2 milioane lei fata de 2007 atingand valoarea
de circa 131 milioane lei. Scaderea aceasta poate fi pusa pe seama scaderii activului total in 2008
fata de anul precedent prin diminuarea investitiilor detinute ca imobilizari. Desi modificarea
negativa a activului net nu este importanta, poate fi un semnal de alarma privind situatia
exploatarii si a gestionarii activelor, acestea impunand modificarile observate in structura
finantarii activului net.
Dupa anul 2008 activul net inregistreaza cresteri pentru urmatorii doi ani analizati,
valoarea acestuia ajungand la aproximativ 148 milioane lei in 2010, ceea ce inseamna ca activele
au devansat datoriile totale prin intermediul investitiilor financiare realizate de ntreprindere in
anii 2009 si 2010.
5.2. Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii
5.2.1. Analiza structurii activului

Analiza structurii patrimoniale are ca obictiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii
diferitelor elemente patrimoniale de activ si pasiv. Ratele de structura patrimoniala ofera
posibilitatea exprimarii bilantului in procente si permite identificarea caracteristicilor majore ale
structurii bilantului oferind de asemenea posibilitatea realizarii de analize comparative in timp si
spatiu.
Tabel 5.2.1.Rate de structura ale elementelor de activ
44
RATE DE STRUCTURA
ANI
(%)
2007
66.24
2008
53.38
2009
47.24
2010
40.13
0.23
0.91
0.81
0.69
41.57
47.73
37.97
31.87
24.44
4.75
8.46
7.57
33.66
46.43
52.65
59.74
5.14
8.62
7.32
8.06
10.46
13.00
21.05
11.76
9.02
7.09
6.07
39.38
9.04%
17.72%
18.20
0.55
1.Active Imobilizate
1.1. Imobilizari necorporale
1.2. Imobilizari corporale
1.3. Imobilizari financiare
2. Active Circulante
2.1. Stocuri
2.2. Creante comerciale
2.3. Investitii financiare
2.4. Disponibilitati
Surs :Calculepropriipebazasituatiilorfinanciare ale intreprinderii.
Pe parcursul perioadei analizate, ponderea activelor imobilizate a scazut cu aproximativ

zece procente, de la circa 66% la aproape 40%, iar activele circulante au crescut in aceeasi
proporie. Desi valoarea activelor imobilizate cat si a celor circulante creste in perioada 2007 2008, aceste rate de structura sunt explicate de o variatie mai accentuata a celor din urma.
Se observa faptul ca imobilizarile corporale detin cea mai mare pondere in activele
imobilizate, cu tendinte de scadere a influentei pe parcursul perioadei analizate de la 42% in anul
2007 la 32% in 2010.
In ceea ce priveste activele circulante, procentul acestora in total activ creste in perioada
de timp analizata cu pana la 27 de procente. Acest lucru se datoreaza in principal cresterii mai
mari a activelor circulante in detrimentul celor imobilizate.
5.2.2. Analiza structurii surselor de finantare

Ratele de structur ale surselor de finanare ale ntreprinderii analizeaz importana
relativ i evoluia n timp a diferitelor surse de finanare utilizate de ctre firm.
Tabel 4.2.2.1. Ratele de structura ale elementelor de pasiv
RATE DE STRUCTURA
ANI
45
(%)
Rata stabilitatii financiare7
Rata autonomiei globale
Rata datoriilor pe termen
scurt
Rata datoriei totale
2007
91.73
2008
88.99
2009
88.85
2010
87.14
90.82
88.29
88.30
86.64
7.01
9.58
7.98
10.85
7.92
10.28
8.53
11.36
Surs :Calcule proprii pe baza situatiilor financiare ale intreprinderii.
Ponderea capitalului permanent in total pasiv (rata stabilitatii financiare) prezinta o

evolutie descrescatoare pe perioada analizata, aproximativ 4 puncte procentuale despart valoarea
inregistrata in 2007 de valoarea inregistrata in anul 2010. Deoarece acest indicator prezinta valori
mari, putem considera ca intreprinderea prezinta o stabilitate financiara ridicata, sursele de
finantare pe termen lung avand o importanta relativa in stabilitatea firmei.
Ponderea capitalurilor proprii in total pasiv este de 90.82% in anul 2007; aceasta rata de
structura scade pana in 2010 cu aproximativ 3 puncte procentuale, scadere ce se datoreaza
diminuarii rezervelor din reevaluare. Ponderea considerabila a capitalurilor proprii in total pasiv
pe toata perioada analizata, ne indica faptul ca activitatea companiei este finantata in cea mai
mare parte din resurse proprii. Acest fapt denota o stare de echilibru financiar al companiei.
Datoriile pe termen lung detin o pondere foarte mica in pasivul total, acestea pornind de
la 0.91% n 2007 i ajungnd la 0,5% n 2010. Evolutia acestor rate de structura poate fi
explicata prin datorii financiare foarte mici, chiar inexistente n ultimii doi ani analizati.
Ponderea datorilor pe termen scurt inregistreaza o crestere de la 7.01% n 2007 la 10.85%
in anul 2010. Se observa faptul ca datoriile pe termen scurt detin ponderi modeste in total pasiv,
insa cresterea lor se poate explica prin contractarea de credite pentru investitii in toti anii
analizati, ce au scadenta sub un an.
5.3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii
Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor de activ de a se transforma in bani. Cele

mai utilizate rate de lichiditate sunt rata lichiditatii generale, rata lichiditatii curente si cea a
lichiditatii imediate.
7
S-a calculate pe baza formulei (Capital Permanent/Total Pasiv)*100, din capitalul permanent facand parte
capitalul propriu si creditele pe termen lung.
46
Solvabilitatea este capacitatea ntreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta.

Aceasta se poate exprima cu ajutorul ratei solvabilitatii patrimoniale si ratei solvabilitatii
generale.
Tabel 5.3.1.Indicatori de lichiditate i solvabilitate
Indicatori de lichiditate
2007
2008
2009
2010
Lichiditatea generala
4.80
4.84
6.60
5.50
Lichiditatea redusa
4.07
3.94
5.68
4.76
Lichiditatea imediata
2.58
2.58
3.04
3.68
Rata solvabilitatii generale
12.63
9.73
11.72
8.81
Rata solvabilitatii patrimoniale
0.98
0.98
0.96
0.97
Surs : Calcule proprii pe baza situaiilor financiare ale ntreprinderii.
Lichiditatea generala reflecta posibilitatea acoperirii obligatiilor curente din active

curente. Dup cum se poate observa in toti anii analizati aceasta rata depaseste pragul de 2,5 ceea
ce sugereaza c firma este caracerizata printr-o lichiditata generala foarte buna. In perioada
analizata aceast rata de lichiditate creste de la 4.80 n 2007 la 6.6 n 2009, apoi scade la 5,5 n
2010. O rata de lichiditate atat de ridicata poate fi si un motiv de ingrijorare deoarece firma nu si
gestioneaz resursele eficient.
Lichiditatea redus reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen
scurt din creante i disponibilitati. Pe toat perioada analizata aceasta rata de lichiditate este
supraunitara si nu se cuprinde in intervalul optim 0,8 1. Acest fapt ne arata faptul ca societatea
este caracterizata de o lichiditate mare, avand posibilitatea pe perioada analizata de a-si acoperi
datoriile curente din creante si disponibilitati.
Lichiditatea imediata reprezinta capacitatea instantanee a intreprinderii de a face fata
imediat achitarii unor obligatii tinand cont doar de disponibilitati. In cazul firmei Biofarm,
aceasta rata de lichiditate depaseste cu mult pragul de 0,3 fiind chiar supraunitara. Rezulta deci
ca firma are o lichiditate imediat foarte mare ea fiind capabila sa isi acopere doar din
disponibilitati datoriile pe termen scurt in perioada analizata.
Solvabilitatea generala reprezinta capacitatea firmei de a-si achita obligatiile banesti,
imediate si indepartate, fata de terti. Pe perioada anilor 2007 2010 aceasta rata de solvabilitate
47
a depasit cu mult pragul de 1.5, ceea ce reflecta stabilitatea financiara a intreprinderii si

capacitatea de a-si achita obligatiile.
Solvabilitatea patrimoniala atesta posibilitatea rambursarii datoriilor pe termen lung din
capitaluri proprii. Pragul considerat adecvat al acestei rate este de 0,5. Deoarece acest prag este
depasit cu mult de rata de solvabilitate patrimoniala a firmei Biofarm putem spune ca in fiecare
an supus analizei firma isi poate rambursa datoriile din capitalul propriu.
5.4. Analiza fondului de rulment patrimonial
Fondul de rulment patrimonial, denumit fond de rulment (FR), reflect lichiditatea
curent n mrime absolut a unei ntreprinderi pe termen scurt.
Fondul de rulment reprezint marja de siguran a ntreprinderii, impus de decalajul
dintre sumele de ncasat i sumele de pltit pe termen scurt, precum i de decalajul dintre
termenul mediu de transformare a activelor circulante n lichiditi i durata medie n care
datoriile pe termen scurt devin exigibile.
Tabel 5.4.1. Analiza fondului de rulment patrimonial
2007
2008
Capital Permanent -
152.533.385
130.740.248 136.903.516 146.605.339
- Active Imobilizate
110.143.052
78.431.513
72.793.864
67.513.449
= Fond de Rulment
42.390.333
4,956
52.308.735
4,129
64.109.652
5,682
79.091.890
5,835
0,790
0,787
Rata de finantare a stocurilor
Rata de finantare a activelor

0,757
0,767
circulante
2009
2010
Dupa cum rezulta in urma calculelor de mai sus, se poate spune ca in cei patru ani
analizati intreprinderea a inregistrat un fond de rulment crescator, cu valori de aproximativ 42
milioane lei in anul 2007 ce au crescut pana la aproximativ 79 milioane lei in 2010. Aceasta
situatie poate fi apreciata ca favorabila, crescand finantarea exploatarii din surse stabile.
Rata de finantare a stocurilor are valori anuale mai mari de 2, ceea ce ar reprezenta o
finantare integrala a stocurilor, dar si a unei parti a creantelor.
Capitalul permanent (angajat) a fost calculat ca fiind capitalul propriu la care se adauga datoriile pe termen lung
48
Rata de finantare a activelor circulante releva faptul ca peste 75% din activele circulante
sunt finantate pe baza surselor stabile de finantare, restul acoperindu-se din resurse ciclice de
exploatare (pasive curente, respectiv obligatiile curente ale firmei).
Tabel 5.4.2. Indicatorii fondului de rulment
Indicatorii Fondului de
2007
2008
Rulment (Lei)
9
44.480.584 54.387.397
FR permanent
42.970.894 53.360.691
FR propriu
1.509.690 1.026.706
FR mprumutat
14.451.761 17.940.671
NFR
30.028.823 36.446.726
TN
5.661.165 6.417.903
CF
Surs : Calcule proprii pe baza Bilanului financiar
2009
2010
68.995.210
68.144.556
850.654
31.588.617
37.406.593
959.867
82.450.347
81.606.017
844.330
15.281.088
67.169.259
29.762.666
Existenta unui fond de rulment permanent pozitiv certifica o stare de echilibru financiar
pe termen lung. Avand in vedere faptul c se observa o crestere a valorii fondului de rulment in
perioada 2007-2010 ( de la 44.480.584 lei n 2007 la 82,450,347lei in 2010) se demonstreaza
existenta unor capitaluri pe termen lung prin care se pot acoperi necesitatile de finantare ale
intreprinderii pe termen scurt, respectiv cele legate de activitatea de exploatare.
Proportia cea mai mare a fondului de rulment permanent este reprezentata de fondul de
rulment propriu ceea ce ne spune ca necesitatile de finantare ale intreprinderii sunt acoperite in
principal din surse proprii.
Se poate remarca faptul c fondul de rulment permite s se finaneze integralitatea
necesarului de fond de rulment datorit faptului c pe toat perioada analizat, FR>NFR. Astfel
putem spune c NFR se finaneaz integral din resurse stabile i societatea poate s evite orice
dependen fa de resursele de trezorerie. Ca i n cazul fondului de rulment, NFR cunoaste o
evoluie crescatoare, mai putin pe perioada 2009 2010 cand nregistreaz o scdere.
Fig 5.4.1. Fondul de Rulment si Necesarul de Fond de Rulment
Fondul de rulment permanent a fost calculat ca fiind diferenta dintre capitalurile permanent si activele
imobilizate.
49
Fondul de Rulment si Necesarul de Fond de

Rulment
90,000,000
80,000,000
70,000,000
60,000,000
50,000,000
LEI
40,000,000
30,000,000
20,000,000
10,000,000
0
FR
permanent
NFR
2007
2008
2009
2010
Trezoreria net nregistreaz un nivel pozitiv pe toat durata analizat, ceea ce reflect
faptul c SC Biofarm SA nu s-a confruntat n nici un an cu o lipsa de lichiditi. Ca i n cazul
FR si a NFR, i n cazul TN putem remarca o cretere de la valoarea de 30.028.823lei la sfarsitul
anului 2007 la 67,169,259 in 2010.
Evoluiile cresctoare ale acestor indicatori pot fi explicate prin faptul c n timpul
acestor ani, societatea a cunoscut un intens proces de dezvoltare, fapt subliniat i de evoluia
activelor societii.
n anii 2007 2008 , nivelul Cash-Flow-ului s-a meninut la valori pozitive, destul de
apropiate, nregistrnd o usoar cretere. Dac n anul 2008, valoarea acestuia era de 6.417.903
lei, Cash-Flow a cunoscut o scdere pn la valoarea de 959,867 lei n anul 2009, ajungnd apoi
la valoarea de 29,762,666 lei n anul 2010.Analiznd toi aceti indicatori, se poate remarca
echilibrul financiar existent la nivelul SC Biofarm S.A., echilibru evideniat de valorile pozitive
ale fiecarui indicator, pe toata durata analizat.
5.5. Analiza gradului de indatorare
Tabel 5.5.1. Analiza gradului de indatorare

2007
2008
2009
2010
0,0872
0,1164
0,0966
0,1311
Rata indatorarii la termen

0,0100
0,0079
0,0063
0,0058
Rata indatorarii globale
50
In ceea ce priveste gradul de indatorare globala, in urma rezultatelor obtinute mai sus
putem preciza faptul ca intreprinderea reflecta prin intermediul rezultatelor mai mari ca 2 o
capacitate de indatorare saturata.
Rezultatele egale si mai mici ca 1 ale ratei indatorarii la termen arata ca datoriile pe
termen lung sunt acoperite integral prin intermediul capitalurilor proprii.
5.6. Analiza echilibrului financiar funcional prin metoda ratelor
Vitezele de rotaie prin cifra de afaceri reprezint un indicator de eficienta care reflecta
schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii, in special in activitatea de exploatare.
Scopul de baza al acestor indicatori este de a cuantifica viteza cu care o anumita
categorie de active parcurg circuitul bani produs bani, regasindu-se in final, prin intermediul
proceselor de productie sau comercializare la care participa, in valoarea marfurilor oferite spre
vanzare.
O viteza mai ridicata poate certifica faptul ca firma functioneaza mai eficient.
Tabel 5.6.1. Duratele si vitezele de rotatie a elementelor de activ si pasiv
Durata de rotatie a activului
Numar de rotatii (activ)
Rata de rotatie a pasivului
Numar de rotatii (pasiv)
Rata de rotatie a activelor imobilizate
Numar de rotatii (active imobilizate)
Rata de rotatie a stocurilor
Numar de rotatii (stocuri)
Rata de rotatie a clientilor
Numar de rotatii (clienti)
Rata de rotatie a furnizorilor
Numar de rotatii (furnizori)
2007
973.53
0.37
973.53
0.37
2008
823.72
0.44
823.72
0.44
2009
838.03
0.44
838.03
0.44
2010
746.16
0.49
746.16
0.49
644.84
0.57
50.08
7.29
84.04
4.34
53.31
6.85
439.73
0.83
71.03
5.14
98.27
3.71
63.00
5.79
395.92
0.92
61.37
5.95
165.11
2.21
53.71
6.80
299.44
1.22
60.11
6.07
71.43
5.11
68.78
5.31
Surs : Calcule proprii pe baza situatiilor financiare ale intreprinderii.

Durata de rotatie este exprimata in numar de zile, iar Viteza de rotatie in numar de rotatii.
Viteza de rotatie este un factor cheie in determinarea lichiditatii. O viteza de rotatie mare
permite afacerii sa faca mai multe operatiuni fara sa isi sporeasca activele.O viteza de rotatie a
51
stocurilor mare semnifica faptul ca suma de bani blocata in stocuri este mica, lucru care
imbunatateste lichiditatea.
Durata de rotatie a elementelor reprezinta numarul de zile necesare pentru ca elementele
patrimoniale sa treaca prin toate stadiile circuitului economic. Durata de rotatie este invers
proportionala cu viteza de rotatie.
Viteza de rotatie a stocurilor a inregistrat valori mari in perioada analizata, atingand in
2010 un numar de rotatii de 6.07, ceea ce ne indica faptul ca firma poate realize aproximativ 6
cicluri economice fara sa isi sporeasca activele. In paralel, durata de rotatie a stocurilor atinge
valoarea de aproximativ 60 de zile in anul 2010 .Acest lucru inseamna ca stocurile firmei
necesita 60 de zile pentru a trece prin toate stadiile circuitului economic.
Viteza de rotatie a clientilor a inregistrat valori mari in perioada analizata, atingand in
cicluri economice fara sa isi sporeasca activele. Durata de rotatie a clienilor atinge valoarea de
aproximativ 71.43 de zile in anul 2010. Acest lucru inseamn ca toate creantele firmei necesita 71
de zile pentru a trece prin toate stadiile circuitului economic. Cresterea numarului de zile in care
creantele se transforma in lichiditati ne poate arata o deficienta a managementului.
Viteza de rotatie a furnizorilor a inregistrat valori mari in perioada analizata, atingand in
cicluri economice fara sa isi sporeasca activele. Durata de rotatie a furnizorilor atinge valoarea
de aproximativ 299.44 de zile in anul 2010. Acest lucru indica faptul ca furnizorii firmei necesita
68 de zile pentru a trece prin toate stadiile circuitului economic .
Viteza de rotatie a imobilizarilor a inregistrat valori relative scazute in perioada analizata,
atingand in 2010 un numar de rotatii de 1.22, ceea ce ne indica faptul c firma poate realize
aproximativ 1,2 cicluri economice fara sa isi sporeasca activele. Durata de rotatie a imobilizrilor
atinge valoarea de aproximativ 68.78de zile in anul 2010. Acest lucru semnifica faptul ca
imobilizrile firmei necesit 300 de zile pentru a trece prin toate stadiile circuitului economic.
52
Capitolul 6. Analiza fluxurilor de numerar

Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar servete la estimarea
necesitilor viitoare de numerar pe baza situaiei trecute, cunoaterea acestora fiind util att
acionarilor, interesai n existena unui numerar suficient pentru plata dividendelor, ct i
creditorilor, interesai n recuperareamprumuturilor acordate. n egal msur, cunoaterea
fluxurilor viitoare denumerar intereseaz pe potenialii investitori, metoda cash-flow-ului
actualizatfiind una din metodele de evaluarea ntreprinderii.
Introducerea situaiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o component a situaiilor
financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari (OMFP 94/2001) i opional
n cazul ntreprinderilor mici i mijlocii (OMFP306/2002) permite o analiz dinamic a
echilibrului financiar, prin descrierea operaiunilor (exploatare, investiii, finanare) care au
antrenat transformarea patrimoniului ntreprinderii.Aceast situaie exprim evoluia poziiei
financiare a ntreprinderii fa de situaia de la nceputul anului, genernd dimensiunea ipotetic
a performanelor, deoarece profitul prezentat la sfritul anului nu coincide cu soldul
disponibilitilor bneti la acel moment, singurele care confer autenticitate bunei gestionri a
ntreprinderii.
Toate operaiunile pe care ntreprinderea le realizeaz se regsesc imediat sau la termen, sub
forma fluxurilor de trezorerie. Meninerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiie necesar
perenitii ntreprinderii. O ntreprindere poate fi considerat viabil, numai dac activitatea sa degaj, n
mod permanent, trezorerie.
Fluxurile de numerar pot fi determinate prin dou metode: direct i indirect. Metoda
direct presupune deducerea plilor din ncasrile aferente exerciiului financiar pe tipuri de
activiti i permite estimarea fluxurilor viitoare de numerar pe total i pe activiti. Conform metodei
directe, fluxurile de numerar din activitatea curent reprezint un indicator-cheie al generrii de
numerar pentru alte activiti: rambursarea mprumuturilor, meninerea capacitii de funcionare
a ntreprinderii, plata dividendelor, noi investiii fr finanare extern.
Fluxurile de numerar din investiii reflect msura n care cheltuielile efectuate au generat
resurse care vor produce venituri n viitor (cldiri, instalaii).
Fluxurile de numerar din activiti de finanare permit estimarea cererii viitoare de fluxuri
de numerar din partea finanatorilor ntreprinderii (primiri sau rambursri de credite, ncasri din
53
emisiuni de titluri, pli pentru rscumprarea titlurilor emise, ncasri sau pli din contracte de
leasing).
n tabelul de mai jos este prezentata situaia fluxurile de trezorerie, conform metodei
directe:
Tabel 6.1.1.Tabloul fluxurilor de numerar
2008
2009
2010
-18,873,118
22,586,541
17,844,926
4,051,727
4,539,122
4,696,965
-666
-311
-726
-11,590
-222,594
-608,378
267,089
Venituri din vanzari de imobilizari -7,080

Valoarea neta a iesirilor de
imobilizari
119,326
Pierderi legate de instrumente de
capital
-173,154
-72,148
-27,856
-6,263
96,092
43,857
29,159
35,141,987
-6,064,375
344,152
Dividende si actiuni gratuite
-747,260
-460,401
-809,906
Venit din vanzare actiuni
-43,079
Venituri din dobanda
-1,166,440
-1,870,667
-3,000,948
-2,198,088
Cheltuieli cu dobanda
255,622
206,209
142,294
119,151
Profit din exploatare inainte de

variatia capitalului circulant
19,476,365
17,877,487
17,535,328
19,446,754
Scadere / (Crestere) creante

comerciale si de alta natura
-4,308,689
-1,895,617
-12,927,426
12,668,251
Scadere / (Crestere) stocuri
-4,114,986
1,385,049
-2,269,826
Scadere / (Crestere) investitii

financiare pe termen scurt
-5,649,186
4,591,752
1,053,089
-25,034,856
Crestere /(Scadere) datorii catre

furnizori si de alta natura
1,550,483
1,992,216
-1,404,704
6,087,472
Numerar generat din exploatare
18,450,852
5,641,337
10,897,797
2007
Fluxuri de numerar din activitati de exploatare
Profitul net inainte de impozitare
si elemente extraordinare
15,969,622
Ajustari pentru:
Amortizare si provizioane pentru
deprecierea imobilizarilor
4,212,739
Venituri din subventii pentru
investitii
-1,360
Variatia provizioanelor
Provizioane pentru riscuri
cheltuieli
si
-1,086,655
9,982,318
54
Dobanda platita
-255,622
-206,209
-142,294
-109,375
Impozitul pe profit platit
-3,151,635
-2,095,591
-2,714,800
-3,554,255
6,575,059
16,149,052
2,784,242
7,234,166
-3,358,211
-4,423,438
-1,930,043
-4,410,381
7,080
72,148
27,856
6,263
Achizitii de titluri imobilizate
-40,647,476
-1,343,294
-35,222
Dobanzi incasate
1,143,167
1,754,608
2,853,418
2,227,887
Vanzare actiuni
43,079
Dividende incasate
621,468
460,401
809,906
-42,855,440
-3,275,429
1,411,632
-33,263,505
Numerar din emisiunea de capital

social
38,633,535
Variatia imprumuturilor
-75,050
-760,398
-1,205,746
-1,279,912
-1,103,569
-977,172
-1,098,427
Plati in rate catre furnizorii de

imobilizari
-986,213
Fluxul net de numerar

activitati de finantare
-1,863,967
-2,182,918
-1,098,427
2,012,956
-27,127,766
Numerarul net provenit

activitati de exploatare
din
Fluxuri de numerar din activitati de investitii

Achizitii de imobilizari
Incasari
din
vanzarea
imobilizari
Fluxul net de numerar

activitati de investitii
de
din
Fluxuri de numerar din activitati de finantare
Plata
obligatiilor
leasingul financiar
legate
de
din
36,292,360
CASH FLOW-UL TOTAL
11,979
11,009,656
Surs :Calculepropriipebazasituatiilorfinanciare ale intreprinderii.
Valorilesuntexprimatenlei.
Din analiza datelor calculate in tabelul de mai sus se desprind urmatoarele concluzii:
Activitatea de exploatare prezinta in anul 2008 o valoare aproape tripla fata de anul 2007,
ceea ce arata faptul ca incasarile firmei au fost superioare platilor. Dupa valoarea inregistrata in
2008 de aproximativ 16 milioane lei, in urmatorul an din activitatea de exploatare a rezultat doar
aproximativ 2.7 milioane lei, scaderea acestei valori fiind pusa pe seama cresterii creantelor
comerciale. Pentru anul 2010 fluxul de numerar din activitatea de exploatare creste fata de anul
55
precedent la aproximativ 7 milioane lei, ceea ce semnifica faptul ca incasarile intreprinderii au

fost superioare platilor.
In ceea ce priveste fluxul de numerar din activitatea de investitii, in tabelul de mai sus se
poate observa faptul ca in anul 2007 valoarea acestui indicator a fost de circa -42.9 milioane lei.
Valoarea negativa a acestui indicator se poate explica prin faptul ca in acest an, societatea a
inregistrat o crestere masiva de imobilizari corporale. Pentru anul urmator, societatea
inregistreaza un flux de investitii superior celui inregistrat in anul anterior dar tot negativ de circa
-3.2 milioane lei. Pentru anul 2009 indicatorul are valoarea de aproximativ 1.4 milioane lei iar
pentru 2010 acesta scade pana la circa -33.2 milioane lei, ca urmare a unor cheltuieli pentru
investitii mai mari decat incasarile.
Fluxul de numerar din activitatea de finantare are valoarea de aproximativ 36 milioane lei
in primul an analizat. Aceasta crestere are la baza emiterea de actiuni in aceasta perioada. Pentru
urmatorii trei ani cash flow-ul pentru investitii are valori negative, de circa -1.8 milioane in 2008,
-2.2 milioane lei in 2009 si circa -1 milion lei in ultimul an analizat ca urmare a unor incasari mai
mici fata de platile aferente perioadei.
Pe ansamblu, fluxul de numerar total are variatii semnificative pentru perioada
analizata. Astfel, cresterea cash flow-ului cu aproximativ 11 milioane lei in anul 2008 fata de
anul 2007 reflecta investitia realizata de societate in primul an analizat, ce a generat fluxuri de
numerar care au intrat in intreprindere in anul 2008. De asemenea, in anul 2008 intreprinderea sia diversifcat activitatea de exploatare prin investitii in imobilizari, tehnologie si personal astfel
obtinand venituri mai mari din activitatea de exploatare.
Scaderea cash flow-ului total de la circa 11 milioane lei din anul 2008 la 2 milioane lei in
2009 poate fi pusa in baza investitiilor in active financiare nerentabile, pierderea suferita legata
de instrumentele de capital reflectandu-se in scaderea cash flow-ului total cu circa 9 milioane lei
fata de anul precedent. In 2008 Biofarm a achizitionat actiuni pe bursa la trei SIF-uri insa din
cauza scaderii dramatice a bursei in 2008-2009 firma a consemnat pierderi importante.
Valoarea negativa a cash flow-ului de aproximativ -27 milioane lei inregistrata in anul
2010 se explica prin investitiile financiare masive pe termen scurt realizate de intreprindere
(aproximativ 66 milioane de lei). Aceste investitii au dus la un flux de numerar din investitii
negativ (aproximativ -33 milioane lei) iar de aici se explica valoarea negativa a fluxului total de
numerar din ultimul an analizat.
56
Capitolul 7. Analiza riscului intreprinderii

Deoarece nu detinem informatiile necesare pentru a analiza riscul economic si cel
financiar al companiei (nu avem informatii cu privire la marimea cheltuielilor fixe si a celor
variabile), in acest capitol vom determina aversiunea la faliment a companiei Biofarm luand in
considerare metoda ratelor. Aceasta metoda are ca rezultat determinarea unei functii scor, ce
apreciaza dificultatile financiare ale intreprinderii in perioada analizata.
Modelul lui Altman
Dupa cate se stie, functia care sta la baza acestui model este :
Z = 3.3* X1 + 1.2 * X2 + 1.0 * X3 + 0.6 * X4 + 1.4 * X5 , unde formulele necunoscutelor X sunt
detaliate in tabelul de mai jos.
Tabel 7.1. Modelul Altman
Indicatori financiari
2007
33.66%
X1= Activ circulant/Activ total
0.00%
X2= Profit reinvestit/Activ total
9.60%
X3= Profit brut/Activ total
5298.07%
X4= Valoarea de piata a capitalului/ Datorii de termen lung
37.49%
X5=Cifra de afaceri/Activ total
Z-SCOR
32.902943
Sursa : Calcule proprii pe baza situatiilor financiare ale intreprinderii.
2008
46.43%
0.00%
0.00%
1845.10%
44.31%
12.093042
2009
2010
52.65%
59.74%
0.00%
0.00%
14.66%
10.61%
1361.19% 1697.20%
43.55%
48.92%
9.7399847 11.763765
In urma calcularii functiei Z-scor pentru Biofarm se observa ca aceasta inregistreaza

valori mai mari decat nivelul scorului mediu al companiilor solvente, ceea ce indica lipsa riscului
de faliment. Unui scor mai mic decat 2.675 ii este atasata o probabilitate de 95% ca firma sa
devina falimentara in decursul unui an si 85% sa intre in insolventa in doi ani. Iar firmele care
obtin un scor aflat intre 1.81 si 2.99 se afla intr-o stare de incertitudine privind riscul de faliment.
Cu toate ca modelul Altman are un grad ridicat de universalitate, fiind aplicat atat in
economii cu un grad ridicat de dezvoltare, precut SUA, cat si in economii mai putin dezvoltate
precum Brazilia, acesta a fost construit in conditiile unei economii stabile, specific conditiilor de
57
piata din anii 60. Astfel, nivelul de fiabilitate al functiei scor este alterat in situatia aplicarii sale
la un alt moment istoric si la nivelul unei alte economii decat cea americana.
Modelul lui Anghel
Deoarece mediul economic din Romania nu este unul stabil, este necesara aplicarea unui
model adaptat la conditiile noastre specifice de piata. Avand in vedere cele mentionate, am optat
pentru functia-scor dezvoltata de catre Ion Anghel pe baza unui esantion apartinand unui numar
de 12 ramuri ale economiei romanesti, printre care se afla si industria farmaceutica.
Functia care sta la baza acestui model este :
A = 5.676 + 6.3718 * X1 + 5.3932 * X - 5.1427 * X3 - 0.0105 * X4
Tabel 7.2. Modelul Anghel
Indicatori financiari
2007
2008
2009
2010
20.92%
0.00%
0.00%
16.33%
X1= Profit Net/ Venituri Totale
3.40%
4.37%
0.62%
18.00%
X2= Cash Flow /Activ total
7.92%
10.28%
8.53%
6.95%
X3= Datorii totale /Activ total
62.77
59.77
70.30
63.08
X4= Obligatii 0 / Cifra de Afaceri 1)*360
A-SCOR
6.3679073 4.7554283 6.4934438 6.9226594
Sursa : Calcule proprii pe baza situatiilor financiare ale intreprinderii.
In urma analizei functiei Z-scor pentru Biofarm se observa ca aceasta inregistreaza valori
mai mari decat nivelul scorului mediu al companiilor solvente, ceea ce indica lipsa riscului de
faliment.
58
Concluzii
n urma realizrii acestei analize am desprins urmtoarele puncte forte, respectiv puncte
slabe, posibile oportuniti i viitoare ameninri ale companiei Biofarm SA.
Puncte forte
-
Din punct de vedere al rentabilitii cuantificat n valori absolute, Biofarm nregistreaz

valori n cretere ale rezultatului brut din exploatare n anul 2007, urmnd o uoar
scdere n anul 2008 i o revenire pe cretere n 2009;
Valoarea vnzrilor companiei este n cretere de-a lungul ntregii perioade analizate,
cifra de afaceri nefiind afectat de criza financiar nceput n 2008;
Rentabilitatea economic ce exprim eficiena utilizrii activelor nregistreaz valori

superioare ratei inflaiei i rentabilitii celorlalte companii din sectorul farmaceutic n
anii 2007 i n 2009;
Rentabilitatea financiar este superioar rentabilitilor nregistrate de Antibiotice Iai,

Zentiva SA i Farmaceutica Remedia n perioada analizat exceptnd valorile obinute n
2008;
Costul achiziionrii unei uniti din profilul companiei este mai sczut dect n cazul
celorlalte companii n anul 2009;
Analiza riscului de faliment a relevat o lichiditate ridicat a companiei, prin obinerea

unor valori ridicate ale fondului de rulment, a activelor curente nete, precum i a
necesarului de fond de rulment. De asemenea, indicatorii de lichiditate, precum i cei de
solvabilitate au valori ce semnalizeaz o situaie favorabil;
Analiza riscului de faliment a indicat capacitatea companiei de plat a datoriilor, precum

i cea de acoperire a dobnzilor;
Cele dou modele de predicie ale riscului de faliment, mai mult sau mai puin relevante
pentru perioada destinat analizei, mediului economic i sectorului farmaceutic, au avut
drept rezultat faptul c Biofarm se afl n afara pericolului de faliment;
Ecartul pozitiv dintre pragul de rentabilitate de exploatare sau operaional i nivelul cifrei
de afaceri realizate de-a lungul celor patru ani analizai.
59
Puncte slabe
-
Datorit rezultatului financiar negativ nregistrat n anul 2008, rentabilitatea economic a

activului economic capt valori negative.
Lichiditatea mult prea ridicat, peste nivelurile optime poate indica un semnal al unui
cost de oportunitate mult prea ridicat.
Ameninri
Majorarea capitalului social prin ncorporarea rezervelor a fost destinat achiziionrii de

imobilizri financiare. Astfel, compania se ndeprteaz de la obiectul principal de
activitate, acela al producerii de medicamente. Ponderea imobilizrilor financiare n total
active a fost foarte ridicat n anul 2007, de 37%, dup care a sczut pe fondul deprecierii
activelor financiare.
Rezultatele companiei sunt afectate n principal de modificarea activelor financiare

deinute. Deprecierea acestora a condus la constituirea unui provizion i implicit la
creterea cheltuielilor financiare i obinerea unei pierderi a exerciiului n 2008. Dup ce
valoarea activelor s-a ameliorat, diminuarea provizionului a condus la o cretere
artificial a profitului net n 2009.
Obiectivul principal al companiei, de maximizare a averii acionarilor poate fi periclitat

de volatilitatea foarte ridicat a rentabilitii aciunilor fa de rentabilitatea pieei.
Msurile de austeritate adoptate de ctre Guvern prezint o influen negativ asupra

vnzrilor de medicamente, n special a suplimentelor alimentare crora li se aplic din
2010 un TVA majorat i care dein o pondere de 50% n cadrul portofoliului de produse
Biofarm.
O cot de pia redus.

Soluionarea problemelor ntlnite de Biofarm se poate realiza prin aplicarea unor msuri
precum:
60
Orientarea spre activitatea de baz, cea de exploatare i nu pe cea financiar prin mrirea
portofoliului de imobilizri financiare ce pot denatura rezultatele obinute de companie i
semnalizarea unor performane nesatisfctoare;
Eliminarea excesului de lichiditate, costul de oportunitate, prin realizarea unor investiii

n active corporale la o rat de rentabilitate superioar celei cerute de acionari;
Apelarea la resurse mprumutate pentru realizarea investiiilor, deoarece un grad mai

ridicat al levierului financiar ar conduce la un efect pozitiv asupra rentabilitii financiare,
cash-flowurilor obinute de acionari.
O cretere a vitezei de rotaie a stocurilor i creanelor asociat cu o scdere a vitezei de

rotaie a furnizorilor i a celorlalte datorii pe termen scurt. Acest lucru se poate realiza
prin creterea operativitii utilizrii activelor: eliminarea stocurilor create peste nivelul
efectiv necesar procesului de producie, selectarea atent a furnizorilor astfel nct acetia
s i respecte termenele de livrare sau fundamentarea necesarului de materii prime n
corelaie cu cererea de produse.
61
Bibliografie
1. Anghel I., Falimentul : radiografie si predictie, Ed Economica, Bucureti, 2002;

2. Dragota V., Dragota M., Ciobanu A., Obreja L., Management financiar Vol II,
Editura Economica, Bucureti, 2003;
3. Isfanescu A., Analiza economico-financiara, Editura ASE, Bucuresti, 2002;
4. Vintil G., Gestiunea Financiar a ntreprinderii, Ediia a VI a, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2006.
5. Cursurile si seminariile de Analiz financiar
*** Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 626/2001, modificat de O.M.S. nr. 1199/2004
*** www.biofarm.ro - Site-ul companiei Biofarm.
*** www.bvb.ro Site-ul bursei de valori din Romania
*** www.kmarket.ro Site-ul pietei de capital din Romania
*** www.bnr.ro - Site-ul Bancii Nationale a Romaniei
*** www.insse.ro - Site-ul Institutului National de Statistica
62

Analiza Financiara SC Biofarm SA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Financiara SC Biofarm SA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Anul I, Grupa 721.

Analiza finanicara SC Biofarm SA

Date de identificare ale agentului economic ..................................................................5

Scurt istoric al societatii ................................................................................................6

Diagnosticul situaiei juridice ........................................................................................7

1.4.1. Prezentarea produselor ...............................................................................................9

Diagnosticul resurselor umane .................................................................................... 14

Diagnosticul operaional sau tehnologic ...................................................................... 14

Capitolul 2. Analiza performanelor intreprinderii ............................................................... 17

Capitolul 3. Particulariti privind analiza performanelor firmelor cotate la burs .......... 35

Analiza finanicara SC Biofarm SA

Capitolul 6. Analiza fluxurilor de numerar ........................................................................... 53

Analiza finanicara SC Biofarm SA

Scopul proiectului de fa este de a pune n practic, avnd ca baz de calcul situaiile

Analiza finanicara SC Biofarm SA

Capitolul 1 Prezentarea general a societii

Denumirea firmei: BIOFARM S.A.

Numrul i data nregistrrii la Registrul Comerului:

Cod fiscal / Cod Unic de nregistrare: 341563

Forma juridic de constituire: Societate pe Actiuni

Tipul activitii principale actuale: Fabricarea preparatelor farmaceutice

Analiza finanicara SC Biofarm SA

Societatea comercial BIOFARM S.A. este productoare de medicamente pentru uz

n prezent compania Biofarm este unul dintre primii productori romani de

Sursa: www.biofarm.ro - Site-ul oficial al companiei Biofarm

Analiza finanicara SC Biofarm SA

Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include lansarea de noi produse i

Aciunile S.C. BIOFARM S.A. au fost tranzactionate pe Piata RASDAQ, la categoria de

Sursa: www.bvb.ro Site-ul Bursei de Valori Bucuresti

Analiza finanicara SC Biofarm SA

2. Dana Talea Director General Adjunct

Dumitru TUDOR membru CA

Ioan CUZMAN membru CA

Dana Talea Director General Adjunct

Mihaela Ion Sef Oficiu Juridic Actionariat

Laura Boer - Contabil Sef

Petruta Stoicescu Manager Productie si Utilitati Fabrica

Analiza finanicara SC Biofarm SA

Carmen Stanescu - Manager Aprovizionare

Dragos Morosanu Manager IT

Sursa: Situaiile Financiare Auditate pentru exercitiul incheiat la 31.12.2010

modificatoare ale secretiei bronsice,

preparate utilizate in medicatia ORL,

produse pentru tratament dermatologic.

hormani, anticoagulante, hepatoprotectoare, colecitostochinetice, tonifiante ale sistemului nervos

Analiza finanicara SC Biofarm SA

1.4.2. Prezentarea clientilor

DITA Import-Export SRL Bucuresti

o Montero SRL Bucuresti

o ChPM SRL Bucuresti

o Farmacom S.A. Brasov

o Biosfarm SRL Piatra Neamt

o Farmexpert D.C.I. SRL Bucuresti

o Geranium SRL Timisoara

o Pharma Distribution Group Cluj Napoca

Analiza finanicara SC Biofarm SA

In anul 2009 nu au existat incidente in colaborarea cu acesti distribuitori din punct de

Conform datelor din bilant la data de 31.12.2009, stocurile au inregistrat o scadere de

Stirom S.A. Bucuresti recipiente din sticla de diferite capacitati;

Saint-Gobain, Franta gama larga de recipiente din plastic.

Analiza finanicara SC Biofarm SA