Sunteți pe pagina 1din 6

ASPECTE DE PATOLOGIE GERIATRICA DIGESTIVA

Refluxul gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este definita de:
- simptomele si
- modificarile histopatologice (esofagita)
- cauzate de refluxul continutului gastric in esofag.
Mai multe studii clinice si epidemiologice sugereaza ca:
-

frecventa esofagitei este semnificativ crescuta la varstnici comparativ cu celelalte segmente


de varsta,
- imbatranirea este considerata un factor de risc pentru dezvoltarea unor forme severe de
BRGE.
Modificarile fiziopatologice legate de varsta care predispun la aparitia acestei afectiuni sunt:
- reducerea peristaltismului,
- alterarea secretiei salivare,
- intarzierea in evacuarea gastrica,
- scaderea rezistentei mucoasei gastrice prin insuficienta regenerare a celulelor epiteliale si
- prezenta refluxului biliar duodenogastroesofagian.
Alti factori de risc asociati sunt:
- hernia hiatala si
- consumul crescut de medicamente.
Semne si simptome
Manifestarile BRGE variaza de la:
- pirozis (arsuri retrosternale) si regurgitatii acide
- pana la inflamatia cronica a mucoasei cu esofagita eroziva (coroziva) si ulceratii,
- complicata in cazurile severe de stricturi si sangerari.
Odata cu inaintarea in varsta, scade prevalenta. simptomelor tipice:
- pirozis,
- regurgitatii acide si
- durerea epigastrica,
crescand, in schimb, incidenta simptomelor nespecifice, cum sunt:
- varsaturile,
- anorexia,
- scaderea in greutate,
- durerea toracica de cauza necardiaca,
- odinofagie (durere la deglutitie)
- anemia.

Tratament
Obiectivele tratamentului sunt:
- ameliorarea simptomatologiei,
- vindecarea esofagitei,
- prevenirea recurentelor (recaderilor) si
- prevenirea complicatiilor.
Tratamentul consta in:
- modificarea stilului de viata
- tratamentul medicamentos
Modificarea stilului de viata consta in aplicarea urmatoarelor masuri :

ridicarea capului patului cu 10-15 cm

evitarea decubitului dorsal timp de 3 ore dupa masa

scaderea in greutate - pentru pacientii supraponderali

evitarea meselor abundente (de preferat 3 mese pe zi cu 2 gustari intercalate)

evitarea aplecatului imediat dupa masa

oprirea fumatului

evitarea consumului excesiv de alcool

evitarea consumului de grasimi, cafea , ciocolata, ceai, bauturi carbogazoase, menta,


citrice, tomate, condimente, ceapa, usturoi, otet

evitarea unor medicamente: aspirina, teofilina, diazepam, estrogen, progesteron

Tratamentul medicamentos
-

cel mai des folosite sunt cele cu actiune prokinetica:


metoclopramidul.
Terapia antireflux se concentreaza pe scaderea secretiei acide gastrice prin:
inhibitori de pompa de protoni:
omeprazol,
lansoprazol,
pantoprazol
blocante H2(receptori histaminici - H2) rantidina, famotidina

Terapia de intretinere cu medicamente antisecretorii este un factor protector impotriva


recurentelor la varstnici.

Factorii de risc pentru recurenta esofagitei sunt reprezentati de:


- varsta inaintata,
- indice de masa corporala crescut,
- istoric lung de simptomatologie de reflux,
- persistenta simptomatologiei dupa vindecarea esofagitei,
- prezenta unei hernii hiatale largi.

Incontinenta anala
Incontinenta anala este o afectiune frecventa la varstnici, deoarece inaintarea in varsta
determina o reducere a tonusului sfincterian. Implica eliminarea involuntara de materii fecale si
gaze prin pierderea controlului voluntar asupra sfincterului anal.
Caracteristici:
- este extrem de debilitanta,
- cu grave repercursiuni psihosociale in viata individului,
- putand duce la pierderea respectului de sine,
- depresie,
- izolare sociala.
Etiologie
Printre cauzele care favorizeaza aparitia incontinentei anala se numara:
- leziuni sau traumatisme ale sfincterului anal sau ale nervilor care il inerveaza;
- dieta inadecvata ;
- constipatie;
- unele medicamente pot avea incontinenta anala ca efect advers;
- radioterapie in regiunea pelvina;
- diaree;
- chimioterapie;
- AVC;
- leziuni ale maduvei spinarii;
- dizabilitati fizice.
Tratament
Ameliorarea simptomatologiei se poate obtine in unele cazuri prin:
- simpla modificare a dietei,
- eliminarea medicamentelor care au ca efect advers incontinenta anala si
- efectuarea unor exercitii fizice de ingrijire a musculaturii planului pelvian.

Tratamentul chirurgical este indicat pacienti lor cu leziuni ale sfincterului anal si ale
musculaturii pelvine.

Abdomenul acut
Abdomenul acut este o stare patologica abdominala cu evolutie acuta, o urgenta chirurgicala,
cauzata de lezarea unuia sau mai multor organe abdominale, secundara unui traumatism sau unei
boli.
Sindromul de abdomen acut poate fi traumatic sau netraumatic.
Etiologie
- boli care, prin evolutia lor acuta, determina peritonite generalizate sau localizate:
ulcer gastric si duodenal perforat,
apendicitele acute perforate,
perforatiile intestinale;
- boli care determina oc1uzie intestinala:
tumori,
ocluzii prin strangulare - hernii strangulate,
ocluzii prin volvulus - rasuciri ale intestinului ;
- boli care evolueaza cu hernoragii interne :
hemoragiile digestive,
varicele esofagiene rupte,
hemoragiile intraperitoneale determinate de sarcini extrauterine rupte ;
- suferinte pancreatice sau vasculare abdominale :
pancreatitele acute sau infarctul entero-mezenteric;
- complicatiile postoperatorii :
peritonita acuta,
hemoragii
ocluzii postoperatorii.
Semne si simptome
Tabloul clinic cuprinde:
- stare generala alterata progresiv,
- Durere abdominala localizata sau generalizata,
- stari febrile care pot fi absente la batrani sau persoane imunicompromise,
- varsaturi,
- transpiratii reci,
- anxietate,
- cresterea ritmului respirator,

puls rapid,
hipotensiune
ameteala care poate merge pana la lesin.

Evolutic si prognostic
Datorita polipatologiei prezente la varstnic, evolutia si prognosticul pot fi rezervate. Un
diagnostic precoce de abdomen acut este important atat pentru viata pacientului, cat si pentru
evolutia bolii.
Tratament
Tratamentul abdomenului acut este chirurgical.
Profilaxia cuprinde:
- tratamentul bolilor generatoare de abdomen acut,
- regim igieno-dietetic corespunzator,
- evitarea exceselor alimentare, alcoolice,
- evitarea fumatului.
Ulcerul peptic
Desi studii epidemiologice recente arata o scadere a incidentei ulcerului peptic in populatia
generala, spitalizarea datorita complicatiilor bolii ulceroase si mortalitatea raman ridicate la
varstnici.
Dintre factorii asociati cu prevalenta crescuta a bolii la varstnici mentionam:
- infectia cu Helicobacter pylori si
- cresterea consumului de antiinflamatoare nesteroidiene.
La varstnici, diagnosticul bolii ulceroase poate fi dificil datorita comorbiditatilor si
tratamentelor care produc simptome ce pot masca pe cele ale bolii ulceroase.
Se recomanda:
- eradicarea infectiei cu Helicobacter pylor:
un medicament din grupul inhibitorilor pompei de protoni (de exemplu,
Omeprazolul) + Claritromicina + Metronidazolul sau Amoxicilina . Durata curei
poate fi de 10-14 zile.
- reducerea consumului de antiinflamatoare nesteroidiene,
- terapie antisecretorie.

Cancerul gastric
La nivel mondial, cancerul gastric are o incidenta foarte mare, fiind al doilea tip de cancer,
dupa cel pulmonar.
Factorii de risc implicati in etiologia neoplasmului gastric sunt:
- sexul masculin,
- varsta inaintata,
- infectia cu Helicobacter pylori,
- alimente cu continut de nitrati si nitriti,

fumatul,
obezitatea,
istoric familial de neoplasm gastric,
atrofia gastrica,
grupa A de sange.

Simptomatologia consta in:


- scaderea in greutate,
- dureri abdominale,
- greata si varsaturi,
- anorexie,
- disfagie.
Aceste simptome nespecifice duc la o prezentare tardiva la medic, in stadiile avansate ale
bolii, ceea ce explica prognosticul rezervat, numai 10% dintre pacienti supravietuind la cinci ani.
Masurile de tratament cuprind:
- terapia chirurgicala,
- chimioterapia si
- radioterapia.