Kinetoterapia în

afecţiunile SNC
Dr. Bereteu Oana
Marile sindroame neurologice
Sindroamele piramidale
 Combaterea spasticităţii:
 prevenirea şi combaterea stimulilor nociceptivi şi a spinelor iritative cutanate,
vezicale, digestive, ortopedice
 posturări sau imobilizări funcţionale
 exerciţii respiratorii şi tehnici sau metode de relaxare;
 tracţiuni lente în ax ale membrelor
 tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară;
 Reeducarea musculară:
 tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară;
 controlul şi lupta contra apariţiei deformaţiilor ortopedice axiale
 reedecarea echilibrului, mersului, prehensiunii
 lupta contra sincineziilor

Sindroame extrapiramidale.
 Boala Parkinson: combaterea bradi şi akineziei prin kinetoterapie activă de
tonifiere musculară.
 Atetoza şi distonia: tehnici şi metode de relaxare→reeducare neuro-musculară
activă prin exerciţii simetrice cu rezistenţă uşoară→ reeducarea coordonării,
controlului, echilibrului → reeducarea gesturilor din activităţile uzuale.
 Coreea şi hemibalismul: masaj relaxant.
Sindroame cerebeloase şi vestibulare, ataxia, apraxia
 tehnici şi metode de relaxare→ exerciţii respiratorii→ mobilizări
ale tuturor segmentelor coloanei vertebrale în toate axele, cu
insistenţă pe rotaţii→ manipulări ale rahisului şi membrelor
 supleerea sistemului labirintic restant sub controlul vizual al
mişcării prin
 exerciţii unilaterale
 metoda Frenkel
 tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară proprioceptivă;
 exerciţii de fixare cu privirea a unui punct luminos→urmărirea cu
privirea a mişcărilor acestui punct luminos
 mişcări ale capului în toate axele→exerciţii de balans ale corpului
 exerciţii reflexe de echilibrare pe plan fix şi apoi mobil
 reeducarea gesturilor uzuale

Afazia şi dizartria:
 gimnastică buco-linguală sub stimulare senzitivo-senzorială
 exerciţii de mimică
 gimnastică respiratorie cu insistenţă pe exerciţii de suflat
Leziuni ale măduvei spinării
Paraplegia şi parapareza
Nursing şi reeducarea la pat:
 prevenirea escarelor: schimbarea alternantă la 2 ore a posturărilor funcţionale;
 prevenirea stazei venoase şi accidentelor tromboembolice: posturare antideclivă cu
mobilizarea repetată a membrelor inferioare, gimnastică respiratorie la amplitudine
maximă;
 prevenirea complicaţiilor pulmonare: contracţii izometrice ale musculaturii spatelui,
exerciţii de respiraţie contra rezistenţă;
 prevenirea complicaţiilor intestinale şi urinare: tonifierea diafragmului şi a musculaturii
abdominale;
Reeducarea neuro – motorie:
 combaterea spasticităţii ( vezi anterior );
 adaptarea sistemului neuro-vegetativ: masaj segmentar, mobilizări active simple ale
trunchiului superior, contracţii izometrice ale musculaturii spatelui, alternarea poziţiilor;
 tonifierea musculaturii centurilor şi, în special, a centurii scapulare: contracţii izometrice,
mobilizări active cu rezistenţă;
 Exerciţii de promovare a activităţii musculare la nivelul membr inf: FNP
 Adaptarea pacientului la scaunul cu rotile
 combaterea constipaţiei
 combaterea tulburărilor circulatorii
 reeducarea ortostatimului, echilibrului şi mersului, cu sau fără ajutorul ortezelor
Tetraplegia
 ca la paraplegie cu extinderea acţiunii şi la nivelul centurii scapulare
şi membrelor superioare;
 gimnastica respiratorie, tonifierea musculaturii abdominale şi
susţinerea ei cu o centură elastică, terapia ocupaţională
 adaptarea bolnavului la restantul funcţional, inclusiv prin diverse
mijloace de ortezare
Spina bifida cu tulburări neurologice
 posturări şi /sau imobilizări în poziţii funcţionale;
 mobilizări manuale ample;
 tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară;
 tonifierea musculaturii restante sănătoase
 gimnastică respiratorie;
 adaptarea la poziţia şezând şi ortostatică ± mijloace ortopedice de
susţinere şi corecţie
 reeducarea echilibrului şi mersului
 masaj tonifiant al zonei lombare, centurii pelvine şi membrelor
inferioare;
 combaterea tulburărilor urinare: masaj reflex→ masajul vezicii
urinare.
 Scleroza în plăci ( scleroza multiplă)
Stadiile 1 şi 2
Evitarea apariţiei oboselii
 detectarea şi suprimarea spinelor iritative
 posturări relaxante simple sau inhibitorii Bobath;
 metode de relaxare
 mobilizări globale pasive lente şi activo-pasive → active cu rezistenţă
prin metoda Kabat;
 exerciţii analitice
 izometrice+tehnici de facilitarea neuro-musculară proprioceptivă ale
musculaturii flasce
 active cu rezistenţă ale musculaturii sănătoase
 suspensoterapie, mecanoterapie
 electrogimnastica marilor grupe musculare flasce;
 reeducarea coordonării prin metoda Frenkel şi patrupedia Klapp
 reeducarea activităţilor zilnice şi în special a mersului
 masaj sedativ central pentru combaterea tulburărilor psihice.
Stadiile 3 şi 4
 evitarea tulburărilor circulatorii şi a osteoporozei:
 menţinerea verticalităţii cât mai mult timp posibil cu ajutorul
planului înclinat, ortezelor
 mobilizări pasive ale membrelor inferioare
 lupta contra tulburărilor trofice ( escare ):
 masaj trofic al zonelor de decubit;
 alternarea frecventă (la fiecare 3 ore) a poziţiilor de decubit
 mobilizări pasive blânde ale tuturor articulaţiilor
 lupta contra tulburărilor respiratorii:
 masaj toracic
 gimnastică respiratorie
 menţinerea independenţei
 terapie ocupaţională
 adaptarea activităţilor zilnice la căruciorul rulant + adaptarea
mediului ambiant al bolnavului
Maladia Friedrich ( heredo-degenerescenţa spino-
cerebeloasă ), Pierre-Marie ( heredo-ataxia
cerebeloasă), Strumpell-Lorrain ( paraplegia spasmodică
familială )
 combaterea ataxiei;
 combaterea sindromului piramidal;
 combaterea paraplegiei;
 combaterea dezaxărilor.

Maladia Charcot ( sceroza laterală amiotrofică )

 menţinerea la maxim a capacităţii funcţionale a pacientului:
 exerciţii funcţionale de mers şi prehensiune;
 terapie ocupaţională
 exerciţii pasive şi active de tonifiere musculară în general şi de
combatere a dezaxărilor în special
 exerciţii respiratorii
 combaterea tulburărilor psihice: metoda Schultz de relaxare.
Syringomielia ( cavitate intramedulară cervical → lombar )
 combaterea sindromului piramidal şi a paraplegiei;
 combaterea artropatiei nervoase;
 combaterea tulburărilor respiratorii;
 combaterea tulburărilor psihice;
 menţinerea la maxim a posibilităţilor funcţionale ale pacientului.

Tabesul ( scleroza cordoanelor medulare posterioare )

 mobilizări pasive şi active ale membrelor de corecţie a deformărilor
articulare;
 exerciţii active progresive de tonifiere musculară
 metoda Frenkel
 exerciţii de corectare posturală
 gimnastică respiratorie
 reeducarea mersului şi prehensiunii
 reeducarea sensibilităţii şi,în special, a stereognoziei
 hidrokinetoterapia
Hemiplegia
Stadiul iniţial ( flasc )
 alternarea decubiturilor;
 posturări alternante
 exerciţii generale de respiraţie şi localizate pentru hemitoracele afectat
 poziţionarea membrelor în poziţii fiziologice→ mobilizări pasive lente la
amplitudinea maximă care nu produce durere
 menţinerea memoriei kinestezice şi a propriocepţiei prin mobilizări pasive
fiziologice sub control vizual în oglindă
 debutul utilizării metodelor de facilitare neuro-musculară proprioceptivă

Stadiul mediu ( de spasticitate ) şi cronic

 combaterea spasticităţii şi recuperarea neuro-motorie progresivă:
 continuarea mobilizărilor pasive ale tuturor articulaţiilor
 întinderi musculo-tendinoase lente
 metoda Bobath→ metoda Kabat
 utilizarea sincineziilor prin metoda Brunnstrom
 reeducarea mişcării prin folosirea reflexelor tonice ale gâtului şi a celor
labirintice şi a elementelor exerciţiului fizic terapeutic
Stadiul mediu ( de spasticitate ) şi cronic
 trecerea treptată de la mişcarea cu rezistenţă la mişcarea activă
voluntară
 corectarea posturii şi aliniamentului corpului în statică, mers, activităţile
cotidiene concomitent cu reeducarea echilibrului
 reeducarea sensibilităţii
 terapie ocupaţională
 hidrokinetoterapie
 combaterea dezaxărilor:
 masaj Cyriax, masajul SNP→ manipulări şi elongaţii, tracţiuni ale
coloanei vertebrale şi membrelor;
 posturări şi imobilizări funcţionale
 utilizarea de mijloace ortopedice corective în ortostatism şi mers
 combaterea complicaţiilor:
 durerilor prin manipulările membrelor şi masaj antalgic,
 edemelor prin drenaj manual limfatic, şi gimnastică vasculară Burger
 depresiei prin masaj sedativ şi tehnici sau metode de relaxare
Maladia Parkinson
 tehnici şi metode de relaxare
 Ameliorarea mobilităţii: tehnici şi metode de facilitare neuro-
musculară proprioceptivă;
 mobilizări ale tuturor articulaţiilor corpului→ tonifieri musculare
generale
 gimnastică respiratorie, exerciţii ritmate pe paşii de
mers→exerciţii de mimică
 exerciţii ritmice, “pompaj”, stimuli senzoriali: strigăt, lumină,
fluierat, bătaia din palme, muzica ritmică – ameliorarea vitezei de
mişcare
 corectare posturală în statică şi mers
 reeducarea coordonării şi echilibrului
 terapie ocupaţională
LA COPILUL MIC
Parcurgrea etapelor de dezvoltare neuro-motorie

 Relaxarea:
 metoda pentru toate formele:
 legănarea copil mic prins de glezne şi cu capul în jos.
 ghemuire
 metoda pentru forma predominent piramidala(tend de ghemuire): provocarea reflexului
Moro.
 metoda pentru forma predominent extrapiramidala: menţinere şi legănare din poziţie
feţală.
 metoda pentru cazurile cu persist.RTCA: rotirea cap de partea opusă.
 metoda pentru membrul inferior: flexia cap şi membrului superior pe piept.
 metoda pentru membrul superior: flexia puternică a membrului inferior
 Mişcarea pasivă:
 la membrul superior :
 alternă la tetraplegici
 reciprocă Phelps la hemiplegici
 la membrul inferior:
 alternă la tetra-şi paraplegici
 reciprocă Phelps la hemiplegici
 metoda pentru combaterea contracturii adductorilor coapselor (flexia, abd coapselor,RE)
Rostogolirea:
 în funcţie de tonusul de menţinere al cap:
 în tonus insuficient.:rostogolire de la cap
 în tonus suficient: rostogolire de la membrul inferior
 la 6-7 luni:desolidarizarea mişcărilor trunchiului de bazin: DL, mişc stoarcere,
umăr ant, şold post şi invers
Postura păpuşii, cu:
 tapotaj sub barbie/stimulare vizuală
 reacţii de echilibrare
Târârea:
 Dacă menţ poz păpuşii: flexia altern mb inf
 în spasticitate:
 prin susţinere axilară: rotări trunchi, flexia mb inf stimul prin gâdilare
 tehnica Bobath asupra capului –cap de parte mb inf flectat
 în leziuni grave: metodaTemple Fay
 în hipotonie: metodaVojta
 în sprijin suficient în postura păpuşii:
 stimularea prehensiunii – sprijin pe un antebraţ
 poziţionarea în şezând pe călcâie cu realizarea de reacţii de echilibru lateral şi
ridicarea în genunchi cu sprijin
şederea:
 ridicarea pasivă în şezând din culcat
 ridicarea activă în şezând prin rotaţia trunchi
 reacţii de echilibrare
Reflexul de pregătire pentru săritură:
 din poziţie pronată
 din şezând în picioare
 prin răsturnare peste cap
De-a buşilea (în patru labe):
 sul sub torace în postura păpuşii
 mers prin susţinere sub torace
 mers activ altern cu stimularea echilibrului prin presiuni laterale, metoda
Margaret Rood, incărcarea greutăţii corporale
 sprijin pe un singur brat,alternativ
În genunchi:
 ridicare prin sprijin pe antebraţul fiziokinetoterapeutului
 mersul favorizat în genunchi
 reacţii de echilibrare
Ortostatismul:
 ridicare din sezând pe banca/din poziţie patrupedă cu mâinile pe umerii FKT
 Din genunchi – postura cavaler
 ortostatismul în sprijin bipodal-unipodal
 reacţii de echilibrare
Mersul:
 susţinut de bazin de către fiziokinetoterapeut
 prin metoda de combatere a adducţiei coapselor
 nesusţinut+-gheată otropedică+-dublu sprijin heterolateral şi cu corectarea axelor
de mişcare
Corectarea eventulalelor tulburări axiale
congenitale asociate:
 Pentru piciorul equin
 manevra de răsucire în sens invers stoarcerii
 asuplizare tibial postoperator, peronieri laterali, flexor
comun degete şi propriu haluce: stretch reflex-mişcări
active simple analitice şi de apucare cu degetele-
miscări cu rezistenţă progresivă-contracţii izometrice;
 tonifiere tibial anteror, extensor comun degete şi
propriu haluce: hold relax, mişcări active simple
analitice
 realizarea coordonării senzitivo-motorii
 lucrul cu piciorul gol:mers pe vârfuri pe teren plat, aspru, cu
obstacole,urcat şi coborât la spalier-pe scara,exerciţii de
pedalaj la bicicleta ergometrice
 utilizarea planşetei balansoar în sprijin unipodal-bipodal
Pentru genunchi
 contracţii izometrice-hold relax pe agonişti, miscări active simple,
miscări active cu rezistenţă progresivă,pentru
 tonifierea analitică a:
 extensorilor genunchilor : cvadriceps (pe prim plan izometria cu insistenţă pe
ultimele 15 grade de extensie pentru vastul intern şi 60-70grade de flexie
pentru dreptul anterior), tensor fascia lata, triceps sural
 rotatorii interni ai genunchilor: muşchii labei de gâscă (croitor, drept intern,
semitendinos)
 rotatorii externi ai genunchilor: biceps femural, deltoid fesier Farabeuf
(tensor fascia lata, fesier mare)
 asuplizarea analitică rotatorilor externi ai genunchilor: ischiogambierii
(biceps femural, semitendinos, semimembranos), gemenii, popliteul
 stabilizare ritmică: mişcări pasive, pasivo-active şi active în sprijin
unipodal şi cu genunchiul în diferite grade de flexie
 exerciţii de ţinere: rezistenţa opusă de bolnav la diferite mişcări
imprimate de fiziokinetoterapeut genunchiului în diferite grade de
flexie, din clinostatism-din sprijin unipodal
 pedalaj la bicicleta ergometrică cu genunchiul în difererite grade de
flexie-extensie, fără rezistenţa şi cu rezistenţa progresivă şi
corectarea axelor de mişcare ±genunchieră
 diagonala Kabat: trunchiul inferior-membrul inferior opus-membrul
inferior afectat
Pentru şold
 hold-relax antagonistă pentru combaterea contracturii/retracturii
flexorilor-adductorilor-rotatorilor externi ai şoldului (psoas iliac-
adductori-peivitrohanterienii), mobilizări pasive în toate direcţiile, cu
insistare pe extensie-abducţie-rotaţie internă
 mişcări active libere în toate axele de mişcări, cu insistare pe
extensie-abducţie-rotaţie internă
 diagonala Kabat: flexia şi extensia trunchiului inferiorcu membrul
inferior afectat în extensie-abducţie-rotaţie externă (dacă sunt
afectate ambele membre inferioare se lucrează din axul central) –
diagonala D1F şi D2E ale fiecărui membru inferior
 Exerciţii de pedalaj în aer
 mobilizări ale articulaţiilor coloanei vertebrale, a centurilor şi
membrelor din patrupedie, cu membrele inferioare posturate în
abducţie+rotaţie externă maximă, încărcarea greutăţii corporale.
 suprimarea stereotipurilor negative dinamice şi reeducarea mersului,
redresarea tulburărilor statice ale coloanei vertebrale şi ale bazin:
 metoda Klapp+Cotrel+Heckscher pentru spate cu cifoză/drept
 tonifierea praravertebralilor şi abdominalilor
În caz de asocieri patologice
Cu pareză facială
 Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-motorie
 Tratamentul deficitului asociat:
 stimularea tegumentului şi a musculaturii faciale
 cu obiect bont şi neted-aspru-ascuţit
 prin bătăi uşoare şi rare-din ce în ce mai profunde şi mai frecvente,cu
pulpa degetului
 exerciţii de masticaţie-de muşcat
 rezistenţa opusă la tracţiunile efecuate în toate axele de către
fiziokinetoterapeut printr-un inel de cauciuc ţinut în gură
 Exerciţii de suflat:spirometru,baloane,jucării de suflat,borcane
Pesher, cu gura închisă şi nările pensate
 exerciţii de fluierat,exerciţii de vorbit (care să conţină vocale şi
consoane ce stimulează musculatura facială=h,m,n,o,p,s,t):
propoziţii scurte şi simple-fraze lungi şi din ce în ce mai
complicate
Cu pareză de plex brahial
 Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-
motorie
 Obiective:
 Prevenirea redorilor articulare deformante şi a
poziţiilor vicioase disfuncţionale datorate
paraliziei plexului brahial
 stimularea tonusului musculaturii
paralizate+menţin tonusului musculaturii
normale în cazul paraliziri parţiale
 recâştigarea imaginii kinestezice
 reeducarea musculaturii reenervate
 reeducarea coordonării şi abilităţii membrului
superior şi în special a mâini
Tehnica
Prevenirea redorilor articulare
 masaj muscular şi articular profund Cyriax+întinderea musculaturii antagoniste celei
disfuncţionale
 posturări prin orteze (fixe/amovibile/dinamice) pentru mâna – cot -umăr:
 umăr în abducţie = 60 – 90 grade şi flexie = 45 grade
 cot în flexie = 90 - 100 grade, antebraţ în pronaţie = 10 grade
 pumn în extensie = 30 –45 grade
 policele în semiflexie + abducţie + uşoară rezistenţă
 degetele cu metacarpofalangienele în flexie = 60 grade
 interfalangienele proximale în flexie = 25grade
 interfalangienele distalre în flexie = 30 grade şi de la index la deget mic se creşte flexie cu câte 5
grade
 evitarea subluxării cap humeral şi a distensiei capsuloligamentare prin purtarea eşarfei-
praştie Chesington sub cot
 posturări alternante active, libere (fără orteze) cu ajutorul membrului sanatos/ajutorul
fiziokinetoterapeutului
 Mobilizări autopasive ale membrului superior afectat cu membrul superior sănătos+
scripetoterapie
Stimularea tonusului musc paralizate
 stretch-reflexul pe grupele musculare paralizate, concomitent cu mobilizări pasive
 diagonala Kabat: „despicatul” şi „ridicatul” membrului superior sănătos, membruluisuperior
afectat (concomitent cu excitarea pielii supraiacente prin ciupituri)
 exerciţi controlaterale cu membrul superior sănătos (mişcări active simple şi cu rezistenţa
progresivă în toate axele de mişcare, contracţii izometrice)
 exerciţii active posibil de executat cu membrul superior afectat + exerciţii imaginare ale lui Z.
Ataev (îşi imaginează concentrativ o anumită mişcări pe care în realitate nu o poate executa)
Menţinerea tonusului musculaturii normale, prevenirea şi tratarea fenomenelor
vasulotrofice
 Posturări antideclive
 Mobilizări sub formă de pompaj
 mobilizări generale din patrupedie, sezând, ortostatism ale capului, gâtului,
trunchiului
 exerciţii de respiraţie toracală şi toraco-abdominală
Reeducarea musculaturii reinervate
 tehnici de facilitare pentru iniţierea mişcări: IR, MARO, CR apoi ILO, IzA, SI
 creşterea treptată a forţei musculare: PR
Recâştigarea funcţionalităţii şi abilităţii membrului superior
 reeducarea prizelor: grosiere, de fineţe
 reeducarea poziţionării mâinii: în toate planurile--de la distanţa de corp
pentru executarea activităţilor vieţii zilnice (ADL)
 reeducarea activităţii combinate a celor două mâini
 TO
reeducarea tulburărilor de sensibilitatea: sensibilitatea protopatică (sensbilitatea
la durere–sensibilitatea termică la rece–cald –sensibilitatea tactilă) –
propriocepţia – kinestezia – stereognizia – încorporarea funcţiei motorii în
antrenamentul senzitiv
 mecanoterapie
 măsuri de igienă ortopedică a membrului superior ±mănuşi elastice
 LA COPILUL MARE
Diplegia
 Parcurgerea etapelor dezvoltare neuro-motorii
 Particularităţi terap.:
 manevra autorilor germani pt combaterea spasticitităţii la membrul superior
 anularea RTCA în cazul persistenţei lor
 întărirea-posturii păpuşii
 reflexului de pregătire pentru săritură
 reacţii de echilibrare din toate tipurile de posturi
 metoda de relaxare Jacobson±Schultze, exerciţii Vojta pentru combaterea
adducţiei coapselor, genu flexum, piciorului echin, metoda Bobath, metoda
Kabat, metoda Frenkel.
 mobilizările trenului
 superior prin scripetoterapie
 inferior la bicicleta ergometrică, fără rezistenţa şi cu controlul axelor de mişcare
 exerciţiide coordonare a mişcărilor complexe în cadrul:
 Prehensiunii
 mersului cu gheată ortopedică ±sprijin uni/bilateral heterolateral
 reeducarea:
 respiraţiei în efort şi a capacităţii de efort
 tulburărilor senzoriale (stimulări auditive, vizuale, reeducare simţ tactil, termic, gnosii)
 ADL
 la cazurile grave: metodaTemple-Fay, obţinerea unei oarecare libertăţi de
mişcăriîn poziţia şezând folosind fotoliul rulant.
Sindroame ataxice
 Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-motorie
 Particularităţi terapeutice:
 program M.Rood de stabilizare şi de construire a mişcării pe stabilizare
 metoda Frenkel
 metoda Bobath
 reeducarea:
 echilibrului (hamac, planşetă, elemente sferice, scară)
 coordonării şi abilităţii membrului superior prin terapie ocupaţională (TO)
 tulburărilor de sensibilitate
 ADL
Sindroame diskinetice
 Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-motorie
 Particularităţi terapeutice:
 preluarea de poziţii inhibitorii din care se execută mişcări
 exerciţii de posturare şi de menţinere a echilibrului în aceste posturi
 metoda Kabat
 metoda Bobath
 metoda Frenkel
 metodaTemple-Fay la cazurile grave
 reeducarea:
 echilibrului (hamac, planşetă, elemente sferice)
 tulburărilor senzoriale
 ADL
 corectarea eventualelor tulburări axiale asociate
Hemiplegia
 Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-motorie
 Particularităţi terapeutice:
 Mişcări reciproce Phelps
 folosirea poziţionării capului (prin utiliz.RTC) pentru decontracturarea
membrelor în spasm şi mobilizarea lor
 folosirea reacţiilor heterolaterale:
 din clinostatism: metoda Kabat (diagonala trunchiului, diagonalele
membrelor) –izometrie mb sanatos flexie duce la relax mb boln extensie
 din ortostatism: reacţii de extensie încrucişată (sprijin uniped pe membrul
inferior sănătos ce determină relaxarea în flexie a membrul inferior bolnav)
 metoda Bobath
 reeducarea coordonării şi abilităţii:
 membrului superior prin TO
 membrul inferior prin metoda Frenkel
 reeducrea echilibrului din toate tipurile de posturi
 exerciţii de coordonare a mişcărilor comlexe în cadrul:
 Prehensiunii
 mersului cu gheata ortopedică ±sprijin uni/bilateral heterolateral.
 reeducarea tulburărilor de sensibilitate
 reeducarea ADL
 în cazul prezenţei cifoscoliozei: metoda de relaxare Jacobson,
mobilizarea articulaţiilor coloanei şi a centurilor din
patrupedie±stimularea sinusului carotidian, metoda Klapp+ Cotrel+
Heckscher
Parapareza spastică
 Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-motorie
 Particularităţi terapeutice:
 metoda Margaret Rood
 combaterea adducţiei coapselor:
 poziţionarea corectă a copil încă din primele stadii±masă ortopedică de abducţie a
şold
 combaterea contracturii flexorilor şoldului: extensia şoldului, poziţie corectă în
genunchi, obţinerea posturii “cavaler” cu şoldurile extinse, exerciţii de extensie a
membrul inferior din decubit dorsal
 ±corectarea chirurgicală a contracturii flexorilor şoldului şi a dezechilibrării bazinului
 exerciţiu activ Vojta
 combaterea genu flexum:
din poziţia şezând: întinderea genunchiului cât mai mult şi fără cifozare

lombară, la marginea mesei se extind separat membrele inferioare
 când este apt să stea în picioare: mers lateral cu sprijin la bare paralele,
exerciţii la spalier,exerciţii cu mingea medicală
 metoda Kabat cu genunchi flectat
 exerciţii sub rezistenţa cu încărcare prin greutate sau presiune longitudinală
după metoda M.Roo, genoflexiuni la spalier, bicicletă ergometrică cu extensie
din genunchi, banc de canotaj
 exerciţiiVojta

 combaterea piciorului echin: relaxare tip Bobath şi întindere m tricipital

 urcare şi coborâre la spalier înainte de menţinerea în picioare
 metoda Kabat cu genunchi flectat
 exerciţii Vojta
 metoda de stimulare M.Rood (ciocănirea în mijlocul călcâiului).
– combaterea tulburărilor statice ale coloanei vertebrale:
– posturi fixe menţinute+exerciţii de corectare posturală axate pe:
– conştientizarea înclinării pelvis pentru delordozare
– scăderea cifozei dorasale prin exerciţii de "întindere"a coloanei =conştientizarea
poziţiei de"a sta drept
– scădederea gradului scoliozei:utilizarea poziţionărilor corpului şi ale membrelor pentru
corectarea curburilor cu "ruperea"poziţie şi urmată din nou de poziţionare corectoare
– metoda Klapp+patrupedia Klapp+tehnica Cotrel±elongaţia Cotrel+ exerciţii de
derotare sub corset
– tonifierea musculaturii abdominale şi fesierilor mari+tonifierea şi reechilibrarea
musculaturii praravertebrale:
 metoda Kabat
 din decubit ventral:ridicarea cap -umeri-membre superioare=tonifierea musculaturii
dorsale superioare.,ridicarea ambelor membre superioare =tonifierea musculaturii
lombare ,ridicarea membrelor ipsilateral =tonifierea musculaturii praravertebrale
unilaterale
 din genunchi cu trunchiului aplecat înainte şi nasul la podea se execută ridicarea
trunchiului ±rotaţie±înclinare laterală
 kineto corectoare a scoliozei pentru ameliorarea DVR: tehnica Heckscher+reegalizarea
scalenilor şi deblocarea scapulelor+asuplizarea trunchiului inferior: program Williams
faza I-II+exerciţii din atârnat
 creşterea expansiunii toracice localizate+reeducare hemitoracică+ creşterea
ampliaţiei costale inferioare: contrarea mişcării
 scăderea travaliului ventilator+creşterea contribuţiei pompei musculaturii
respiratorii: respiraţie abdominală+spirometru+diafragm contra
rezistenţă+patrupedie
 măsuri de şcoala spatelui (school-back)+bicicleta ergometrică
Tetrapareza spastică
 Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-motorie
 Tehnica particulară
 Metoda de relaxare Schultze±Jacobson
 Reeducare tulburărilor motorii:
 posturări fiziologice cu suluri şi perne
 mobilizări pasive analitice, dinspre distal spre proximal, ale articulaţiilor membrului
superior şi membrul inferior
 metoda: Bobath, Kabat (diagonala trunchiului superior –membrului superior–
trunchiului inferior - membrul inferior), Frenkel
 dinspre distal spre proximal, pe marile grupe musculare ale membrului superior şi
inferior: rotaţie ritmică, iniţiere ritmică, stabilizare ritmică, mişcare pasivo-activă,
mişcare activă simplă, mişcare activă cu rezistenţă progresivă, contracţii izometrice,
mişcări poliarticulare simple şi cu rezistenţa progresivă
 din clinostatism: contracţia izometrică în zona scurtată, patrupedia simplă şi cu
încărcare
 din ortostatism: progresia cu rezistenţa, secvenţialitatea normală
 creşterea forţei musculaturii respiratorii şi a volumelor respiratorii mobilizabile:
antrenarea diafragmului contra greutate, antrenarea alternantă a hemitoracelor contra
rezistenţă
 Reeducarea:
 respiraţiei în efort şi a capacităţii de efort: la spirometru, la bicicleta ergometrică
 coordonării şi echilibrului: planşeta elastică, hamac, spalier,scară de funie
 tulburărilor de sensibilitatea
 ADL şi a mersului
 Mecanoterapie: fara rezistenţă-cu rezistenţă progresivă
 Măsuri de şcoala spatelui şi de igienă ortopedică a membrelor