Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.metodologia Cercetarii Educationale (MTSC) L.Ciolan PDF
1.metodologia Cercetarii Educationale (MTSC) L.Ciolan PDF
"
Proiectul pentru Invitimantul
Rural
"
"
PEDAGOGIA INVATAMANTULUI
,
PRIMAR SI PRESCOLAR
Lucian CIOLAN
2008
Cuprins
Cuprins
III
Legenda
iv
11
14
15
16
17
19
24
24
27
30
32
Cuprins
ii
33
34
34
35
36
38
.40
47
47
.48
.49
50
52
53
58
58
59
63
65
Sine ati
, venit in /umea cercetarii educationa/et
inainte de a intra in aceasta lume este foarte important sa fiti convin~i ca ea va este
accesibila, ca nu e 0 lume exclusivista, destinata doar "cunoscatorilor"; mai mult, sa fit;
convin~i ca cercetarea in domeniul educatiei este 0 activitate pe care poate ~i ar trebui sa
o faca orice bun profesionist din domeniul respectiv.
La nivelul simtului comun, dar ~i printre profesioni~tii diverselor domenii este foarte larg
raspandita prejudecata conform careia cercetarea este apanajul exclusiv al persoanelor
profesionalizate in cercetare, care lucreaza in echipe, in institutii specializate ~i care pot
pune in mi~care aparate metodologice sofisticate, modalitati ~i proceduri complexe de
colectare ~i interpretare a datelor. Ca atare, cercetarea este realizata mai mult sau mai
putin separat de practica efectiva, ea furnizand date I rezultate pe baza carora practicienii
i~i pot imbunatati activitatea.
Imaginea stereotipa a "cercetatorului" - construita, de pilda, de studenti cand Ii se cere sa
raspunda la intrebarea Cum arata un cercetator? este puternic impregnata de 0 anumita
imagine a savantului din domeniul ~tiintelor: cu 0 varsta respectabila, imbracat intr-o
vestimentatie de tip laborator, inconjurat de instrumente ciudate ~i de stive de car\i,
aparent dezordonat, rupt de rea/itatea ,din afara' dar ,purtator' de genialitate.
Cercetatorul este vazut ca un mare descoperitor sau inventator einsteinian, gata in orice
moment sa revolutioneze cunoa~terea noastra despre lume sau macar cunoa~terea din
domeniul lui de activitate. Cercetarea este 0 activitate care ia in atentie "Iucrurile mari",
importante ~i greu de inteles de catre novici.
Nu consideram productiva ancorarea intr-o astfel de viziune. Tocmai pentru ca cercetarea
nu trebuie sa fie in nici un fel ,rupta' de lumea reala; cercetatorii nu trebuie sa construiasca
lumi accesibile doar lor, prin stapanirea unor codl.lri complicate, ci ei au rolul ne a spori
cunoa,terea noastra despre anumite realitati (insuficient cunoscute sau explorate doar
din anumite unghiuri) ~i de a ne sprijini sa rezo/vam prob/eme concrete ale practicii.
inainte de a porni la drum, e necesara 0 sumara de-mitizare a cercetatorului ~i a activitatii
de cercetare ~i de a intari 0 relatie permanenta ~i bidirectionala intre practicile profesionale
dintr-un domeniu ~i activitatea de cercetare din domeniul respectiv. Cercetarea, in
contextul contemporan al societatii bazate pe cunoa~tere, devine chiar ea 0 practica
profesionala obi~nuita.
Este dificil de imaginat, astfel, un bun profesionist in domeniul educatiei, fie ca este cadru
didactic sau ca ocupa alte pozitii specifice, fara competente legate de investigarea
sistematica a realitatii profesionale in care activeaza.
Colectarea, prelucrarea, analiza ~i interpretarea datelor in vederea fundamentarii
deciziilor, a evaluarii sau pur ~i simplu pentru imbunatatirea continua a propriei activitati
sunt aspecte care intra in identitatea profesionala de baza a cadrului didactic modern.
Proiectul pentru Tnvalamantul Rural
iii
Evaluarea se realizeaza astfel: 40% din nota ft~,ala pe baza realizarii temelor / exercltiiior
de parcurs, din fiecare unitate de invatare ~i 60% din nota finala din cele trei iucrari de
verificare de la finalul unitatilor
de invatare.
,
,
SUCCESI
lucian Ciolan
lEGENDA:
Pe parcursul acestui modul yom utiliza 0 serie de simboluri, pentru a
face unitatile de invatare mai "prietenoase" ~i pentru a marca in mod
distinct, dar unitar, aparitia unor elemente semnificative in text.
EXERCITIU
, I TEMA DE REFlECTIE
,
simbolul ~i cuvantul asociat marcheaza 0 sarcina de lucru I de
invatare.
De cele mai multe ori ele iau forma unor exercitii a caror
,
rezolvare contribuie in mod direct la sistematizarea cuno~tintelor ~i la
formarea competentelor prevazute pentru respectiva unitate de
invatare .
Pentru informare
in cadrul acestor rubrici sunt prezentate informatii relevante pentru
tematica in disclJtie sau surse potentiale pentru informare
suplimentara.
,!2
WRETINE!
,
(g9
iv
Cunoa~tere ~i
~i
educational contemporan
Unitatea de invatare
1:
,
CUNOA~TERE ~I CERCETARE iN CONTEXTUL EPISTEMOLOGIC,
SOCIAL ~I EDUCATIONAL CONTEMPORAN
Cuprins
Competentele unitatii de invatare 1
1.1. in ~autarea ~devarulu'i
1.2. Un nou mod de producere a cunoa~terii
1.2.1. Producerea cunoa~terii: 0 schimbare de perspectiva
1.2.2. Caracteristicile noului mod de producere a cunoa~terii
1.2.3. Producerea cunoa~terii transdisciplinare
1.2.4. Cercetarea interdisciplinara
1.3.Mitul obiectivitati absolute. Ce (mai) inseamna ~tiinta libera de valori?
Lucrarea de verificare 1
Bibliogra'fia
11
14
15
Competente:
cunoa~terii
~tiintifica
in domeniul
in
~i
~tiintelor
Cunoa~tere ~i
1.1.
~i
educational contemporan
in cautarea adevarului
Ne intrebam inca, adesea, despre caracteristicile naturii umane. De
ce "inca"? Probabil pentru ca, tocmai dintr-o aroganla a superioritalii,
ne spunem ca natura umana e complexa ~i plina de mistere. Ea inca
nu "s-a dat" cunoa~terii pe de-a-ntregul ~i cred ca nimeni n-ar dori
acest lucru. Cum ar fi lumea ~tiinlelor socio-umane ~i cum ar (mai) fi
refleclia noasta in lipsa misterelor naturii umane?
Daca am ~ti totul despre noi ca oameni probabil ca, parafrazand un
poet, am muri pulin .... $i omul, printre alte caracteristici ale naturii
sale, 0 are ~i pe aceea de a cocheta cu ideea mortii, dar a lupta
continuu pentru opusul ei, pentru viala.
Complexitatea ~i tainicia intrelinuta a naturii umane e 0 provocare a
carei dezvelire partiala nu poate fi decat benefica. Sa trecem succint
in revista cateva astfeI de caracteristici ale omului care ne conduc, in
ultima instanla, la mesajul acestei lucrari.
Omul este specia cu cea mai lunga copilarie, maturizarea efectiv8 situandu-se
undeva in jurul varstei de 16 ani. (Ia cimpanzei, specia care pare a fi cea mai
apropiata de noi, copilaria dureaza 2-2,5 ani).
Dimensiunea tragici a existenlei umane: specia umana este singura specie
con~tienta de sine, avand atat con~tiinla vielii, cat ~i con~tiinla mortii. Condilia
tragica a destinului individual este specifica omului ~i ii marcheaza decisiv existenla
printr-o anumita perceplie a temporalitalii, prin trairea in perspectiva iminenta a
sfar~itului. ..
o "Momentul de culme al genului teatral, tragedia, "actul pur": elevare ~i
Timpul!ji temporalitatea.
o "Amintirea", aducerea aminte nu e, in cazul omului, doar 0 evocare a
trecutului, ci 0 rena~tere a lui, creativa ~i constructiva, 0 reconstruclie a
experienlelor anterioare din perspectiva celor prezente ~i a proiecliilor de
viitor. ...
2
... L
Cunoa~tere ~i
cunoa~terii
G.J. Monly - Educational Research: the Art and Science o[Investigation. Boston: Allyn & Bacon, 1978.
--,".-- --,
".
... -- - .--
--- -
-~_.-_.-
~._
_---~-~-,
--,",.,-,
Cunoa~tere ~i
~i
educa1ional contemporan
EXERCITIU:
Cunoa~tere ~i
~i
educa\ional contemporan
c)
Eterogenitatea Ji diversitatea organizationala se refera la
experiente1e ~i istoriile personale diverse pe care membrii unei echipe
de cercetare I rezolvare de probleme Ie aduc cu ei ~i la caracterul
dinamic ~i f1exibil al echipei, care i~i poate modifica oricand
configuratia, in functie de cerintele problemei ~i de profilul de
competente solicitat. Modificarile nu sunt dictate de vreun organism
central, ci de evolutia in indeplinirea sarcinii de lucru. Se multiplica
astfel locatiile posibile in care cunoa~terea poate fi produsa ~i aceste
locatii incep sa se articuleze in retele comunicationale care
functioneaza pe diverse canale: institutionale, electronice, informale
etc.
d)
Responsabilitatea sociala Ji caracterul reflexiv se revendica
din centrarea investigatiei ~i a eforturilor de rezolvare de probleme pe
anumite aspecte, presante ~i relevante practic pentru un foarte mare
numar de oameni. Calitatea mediului natural, sanatatea, saracia,
conflictele, dinamica pietei, interculturalismul etc. sunt doar cateva
exemple de probleme sau provocari cu care se confrunta lumea
contemporana ~i care fac obiectul eforturilor transdisciplinare.
Complexitatea ~i dinamismul extrem cu care evolueaza aceste
probleme Ie face sa scape din aria cu mobilitate redusa ~i formalizare
excesiva a disciplinaritati. Conceperea cunoa~terii ca praxis, ca
activitate angajata social ~i pusa in sprijinul fundamentarii unor decizii
cu impact larg, poate sugera conceperea in aceea~i maniera a
curriculum-ului. Apar aici implicatii vizibile in ceea ce prive~te
conditiile de posibilitate ale unei ~tiinte "libere de valori"...
Cunoa~tere ~i
Contexte integrate
. Probleme I provociiri
integrate
Competente integrate
Cunoa~tere integratii I
transdisciplinarii
Fig. 1 De la context la cunoatere
Cunoa~tere ~i
~i
educal_io_na_l_co_n_te_m_p_or_a_n
EXERCITIU:
,
Identifica cinci mari probleme sau provocari cu care se
confrunta lumea contemporana, in viziunea ta.
Realizeaza 0 scurla descriere a acestora i prezinta
modul in care ele influenteaza / afecteaza viata ta, a
elevilor tai...
Provocarea: nolle tehnologii informationale ~i de comunicatie
I Exemplu: I
Cunoa~tere ~i
Ul
WRETINE!
,
intr-un material alcatuit pentru Consiliul $tiintific al CNRS (Centre
National de la Recherche Scientifique). Dominique Pestre 2, dupa ce
subliniaza inca 0 data faptul ca, in campul cercetarii tiintifice,
interdisciplinaritatea nu poate fi considerata un scop in sine, ci 0 noua
abordare, arata ca sintagma domenii ale cunoa,terii ne sugereaza
acea perspectiva a "dezvoltarii naturale", a cunoaterii de dragul
cunoaterii, fara 0 legatura consistenta cu interesele i scopurile
oamenilor i rupta de contextele sociale, economice i politice in care
se produce.
Analiza facuta de autor arata ca in ultimii 150 de ani ca interval larg,
dar mai ales in ultimele trei decenii, se poate vorbi de 0 evolutie catre
forme de (tehno-) cunoatere care variaza in functie de locul in care
sunt produse (Iumea academica, companiile, think-tank-ur:~it;;, experfii
independenti etc.), de scopurile economice ,i politi"e i de
instrumentele, dispozitivele materiale ,i tehnice care pot face
posibila producerea acelei cunoateri.
Producerea cunoaterii nu mai poate fi judecata i investigata dupa un
singur tip de logica evolutiva (cum ar fi demersul de la teorie la
experimentarea practica). Trebuie luate in considerare dinamicile
institu\ionale, instrumentale, politice i economice, iar denumirea de
domenii ale cunoaterii, tributara ideii de teritorialitate epistemica, ar
putea fi inlocuita cu cea de domenii ale practicii situate institutional,
instrumental, politic i economic. Noua perspectiva, caracterizata de
integrare i diversitate, inter-disciplinara in natura ei, aduce un pius de
sensibilitate la ceea ce de regula este nl.lmit cererea sociala.
[http://www.interdisciplines.orglinterdisciplinarity/papers/8].
3 V.B. Mansilla; H.Gardner - Assessing Interdisciplinary Work at the Frontier. An empirical exploration of 'symptoms
Cunoa~tere ~i
-v
EVALUAREA
CUNOA~TERII
INTERDISCIPLINARE
and social sciences. Soc Sci Med. 1992, Dec 35 (11): 1343-57.
10
L, '.
Cunoa~tere ~i
~i
educational contemporan
~tiin,a
libera de valori?
D.W.Robertson; D.K. Martin; P.A.Singer - Interdisciplinary Research: Putting the methods under the microscope.
BMC Medical Research Methodology, 2003, 3:20.
In:
11
12
(lp
Dixit!
EXERCITIU:
Caracteristica
Explica1ie
13
Problema 2:
Exemplu: realizarea de interviuri cu membri ai comunita\ii locale pentru a vedea care este
ponderea cetatenilor care considera acea problema prioritara I urgenta
14
BIBLIOGRAFIE
Antonesei, L.
o introducre in pedagogie.
Birzea, C.
Berger, P.L.;
Luckmann, Th.
Galison, P.
Gibbons, M. et.a!.
Domenach, J.M.
Mansilla, V.B.;
H.Gardner
Mouly, G.J.
Pestre, D.
Rosenfield, P.
15
--._-----,"
','",";','".'
..
-- - - ----- ----.----
." .....
...
,._.,,~_.,,-,~., ~
I .
Unitatea de invitare
2:
,
FUNDAMENTAREA UNEI CERCETARI ~TIINTIFICE. PROBLEMA DE
CERCETARE ~I IPOTEZELE
Cuprins
16
17
19
24
24
27
30
32
Competente:
1. Identificarea principalelor elemente de specificitate ale unei cercetari in domerliul
educational
2.Selectarea ~i definirea unor probleme de cercetare valide din punct de vedere
logic ~i pedagogic
3. Formularea ipotezelor pentru un proiect de investigatie
16
~tiin'tifica
----.
---.--~--.--- -.~.---.-.-.
~tiintifice.
Problema de cercetare
~i
ipotezele
CARACTERISTICI
ALE CERCETARII
EDUCATIONALE
~i
practicii
17
_-----~~_._,-~~~..."..-'<';-_.-
.' '.",'
--.--~~--<,----_.>
I Fundamental.
Aplicata
---..1
De:voltare
18
2.2. Selectarea
~i
~REnNE!
,
Selectarea problemei este unul dintre pa~ii cei mai di'ficili pentru
cercetatorul incepator. Exista cateva "tentaW' care trebuie evitate:
Selectarea unor probleme prea largi, care nu pot fi cercetate
eficient - cu rezultate satisfacatoare in intervalul de timp ~i cu
resursele avute la dispozi'ie.
Selectarea unor probleme care au fost deja investigate in
extenso ~i care prezinta un poten'ial redus pentru noi
perspective.
Selectarea unor probleme "Ia moda", foarte vizibile in discursul
public, prezente eventual in media, dar cu 0 relevan,a teoretica
~i practica scazute pentru domeniu.
Selectarea unor probleme in legatura cu care cercetatorul nu
este documentat sUficient. Daca 0 problema este luata ca
problema de cercetare, cercetatorul trebuie sa se asigure ca
de'ine suficienta expertiza in domeniul respectiv.
SURSE
PENTRU
PROBLEMELE
DE
CERCETARE
-~
-.--~
--
--
- .'
_.
..
-.
. '. '- ~
19
pa~i
in alegerea
~i
EXEMPLU
~coala?
1
Abstract
Concret
, EXERCITIU:
1.
2.
3.
4.
Caracteristicile unei bune probleme de cercetare sunt subliniate
explicate sintetic de G. Anderson (2000):
~i
21
22
. I
sa
23
. EXERCITIU:
,
Pornind de la exemplul de mai sus, formulati probleme de
cercetare (conform modelului) pornind de la urmatoarele
probleme generale din domeniul educatiei:
~~pentru
informare
Pentru a vedea cu ce probleme de cercetare de interes national se
ocupa specialiltii, consultati site-ul Institututului de $tiinte ale
Educatiei (www.ise.ro). dar li al altor institute de cercetare din
domeniul socio-uman, cum ar fi institutul de Cercetari privind Calitatea
Vietii - ICCV (www.iccv.ro).
24
~tiintifice.
Problema de cercetare
~i
ipotezele
DEFINI1"U
,
[\9
Dixit!
,,1n ~tiintele sociale, ipoteza este 0 reflectare intr-o forma specifica a
realitatii obiective, fiind un enunt cu caracteristici de probabilitate
despre sensul, interconditionarea ~i cauzalitatea evenimentelor ~i
comportamentelor socio-umane. Ea determina ~i delimiteaza
domeniul de cercetare, ghidand procedurile de culegere a datelor, de
analiza ~i interpretare a lor." (Margareta Dinca, Metode de cercetare
in psihologie, p. 39)
Fiecare aspect al cercetarii este influentat de ipoteze, incluzand
subiectii (e~antionul), instrumentele de masurare, design-ul
procedurile, tehnicile de analiza a datelor ~i concluziile. (Gay, p.61).
Ca ~i in cazul problemelor de cercetare, ~i in cazul ipotezelor putem
formula 0 serie de conditii sau caracteristici care sa orienteze
formularea corecta a acestora.
25
o buna
Plauzibilitatea
(explicatia pe care ipoteza incearca sa 0 dea fenomenului,
procesului, evenimentului studiat trebuie sa fie rezonabila ~i
adecvata)
Stabilirea de relatii mtre variabile
buna ipoteza stabile~te cat se poate de clar ~i concis relatia
posibila (sau diferenta) dintre doua (sau mai multe) variabile ~i
define~te variabilele in termeni operationali, masurabili.
Caracterul testabil
(0 ipoteza trebuie sa poata fi confirmata sau infirmata cu
ajutorul datelor). Posibilitatea de a verifica ipoteza trebuie sa se
incadreze intr-o perioada rezonabila de tip.
Generalitatea
Ipoteza are un grad suficient de mare de generalitate in sensuI
ca ea nu se refera la situatii particulare, unice. Aceasta
dimensiune a ipotezei este esentiala mai ales in cercetarile
cantitative.
26
-_ .. _-----
".
.'
_.
"
.-." 0--_"
_ .,".
Predictibilitatea
Caracterul reproductibil
Una ~i aceea~i ipoteza va fi confirmata/infirmata de procesul de
cercetare ori de clUe ori acesta este repetat in condi1ii similare.
Pe cat posibil, variabilele I conceptele intre care se stabilesc rela1ii
trebuie sa aiba inciden1a empirica (pentru a putea fi testate).
Gay:
27
EXEMPLU
~tiinlifice.
Problema de cercetare
~i
ipotezele
Nondirectionali:
28
EXEMPLU
~tiin'ifice.
Problema de cercetare
aste
~i
ipotezele
ipotaza
EXERCITIU:
,
~i
rezolvare a
Ipoteze:
29
b)
Ipoteza:
a)
b)
1.
2.
30
~tiinlifice.
Problema de cercetare
~i
ipotezele
Ipoteza:
31
BIBLIOGRAFIE
Anderson, G.
Chelcea, S.
Chelcea, S.
Cohen, L. et.a/.
Dinca, M.
Gay, L.R.
L.
Kerlinger, F.N.
King, G. et.a!.
Marginean, I.
Noveanu, E.
Preece, R.
la~i:
Bucure~ti:
Editura
Polirom, 2000.
la~i:
Polirom, 2000.
Bucure~ti:
Vlasceanu, L.
Metodologia cercetarii sociologice. Bucureti: Editura
$tiintifica i Enciclopedica, 1982.
Vlasceanu, L.
32
Bucure~ti:
Unitatea de invitare
3:
,
METODE DE COLECTARE A DATELOR
Cuprins
Competentele unitatii de invatare
3.1. Observarea'
:
3.1.1. Definire i caracteristici
3.1.2. Tipuri de observare
3.1.2.1. Observarea cantitativa I sistematica
3.1.2.2. Observarea calitativa I participativa
3.1.3. Pozitia cercetatorului
3.2. Interviul
3.2.1. Cateva definitii
;
3.2.2. Caracteristicile interviului de cercetare
3.2.3. Clasificarea interviurilor
3.2.4. Stadiile investigatiei pe baza de interviu
3.2.5. Parametrii situatiei de interviu
3.2.6. Avantaje i limite generice ale interviului
33
34
34
35
36
38
40
47
47
48
49
50
52
53
58
58
59
63
65
Competente:
1. Identificarea elementelor specifice ale principalelor metode de colectare
a datelor
2. Elaborarea de instrumente specifice de colectare a date/or necesare
observarii sau anchetei pe baza de interviu sau chestionar
3. Utilizarea principalelor metode de colectare a datelor i procesarea
informatiilor obtinute cu ajutorul acestora
33
3.1. Observarea
3.1.1. Definire ,i caracteristici
Observarea este 0 activitate constanta ~i foarte importanta, atat in
viata de zi cu zi, cat ~i in cercetarea educationala. Este modalitatea
cea mai directa ~i mai accesibila de cunoa~tere a lumii.
Observarea consta in urmanrea modelelor comportamentale
(pattern-uri) ale oamenilor in anumite situatii pentru a obtine informatii
despre procesele sau fenomenele investigate.
Este 0 modalitate de colectare a datelor (0 metoda de cercetare) care
se poate utiliza in cadrul diferitelor tipuri de cercetari (cantitative sau
calitative), in cornbinatie cu alte metode (triangulatie) sau autonom.
"Observatia directa consta in a fi martor la comportamentele sociale
ale indivizilor sau ale grupurilor in locurile unde ei i~i desfa~oara
activitatea sau in locurile de rezidenta, nemodificand desfa~urarea
obi~nuita a evenimentelor. Ea are ca obiect culegerea ~i inregistrarea
tuturor elementelor vietii sociale care se ofera perceptiei acestui
martor particular care este observatorul." (H. Peretz, 2002, p.32).
Spre deosebire de alte modalitati de colectare a datelor, observarea
directa ii ofera cercetatorului posibilitatea de a vedea ce se intampla
la fata locului, de a colecta, nemijlocit, date primare despre subiectul
investigatiei. Informatiile culese prin observare aduc 0 anumita
prospetime, data de contactul ,natural' cu realitatea studiata ~i de
accesu~ la fapte, fenomene, procese pe care alte metode nu Ie pot
surprinde.
Aceasta nu inseamna ca observarea nu se poate face ~i in contexte
"amenajate", produse special de catre cercetator (tip laborator).
Observarea, sus'tine Morrison (1993) (in L. Cohen et.al., p.305), poate
furniza date despre:
a) mediul fizic ~i organizarea acestuia.
b) mediul uman / social: caracteristicile oamenilor, ale organizarii
acestora, modul de constituire ~i dinamica grupurilor.
c) mediul interactional: interactiunile de diverse tipuri - formale
sau informale, planificate sau spontane, verbale sau
nonverbale...
d) mediul de lucru (in cazul educatiei: programul de instruire):
resursele disponibile ~i modul de organizare a acestora, stilurile
pedagogice, curriculum-ul, metodologiile de predare etc.
34
EXERCITIU:
,
Mergeti la 0 ora de curs a unei colege I a unui coleg ~i incercati sa
luati cat mai multe notite pe dimensiunile de mai sus (punctele
a,b,c,d). Dupa realizarea observarii incercati sa sintetizati datele
pentru cele patru dimensiuni urmarite ~i sa realizati urmatoarele
sarcini:
1. formulati recomandari de imbunatatire colegei I colegului cu
privire la fiecare dimensiune observata
2. incercati sa construiti un instrument mai detaliat ~i mai
sofisticat de colectare a datelor prin observare la clasa, care sa
va permita atat 0 mai buna consemnare a informatiilor, cat ~i 0
interpretare mai facila dupa realizarea observarii.
SARCINILE
OBSERVATORULUI
35
- -.
-_.-
... _--- -- ..
~-~--------
.-".-
..
- _. -- -. - - - - --
.-, -. ,--',
- - - - ------. -
... -~~----._'~~-:.-.-
Sistematica I structurata
sernistructurata
nestructurata
~.-----------:$-------~-
cu grad ridicat de structurare
OBSERVARE
36
pa~i
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
ETAPETN
OBSERVAREA
SISTEMATiCA
EXEMPLU
37
EXEMPLU
Elevul cauta sa atraga atentia profesorului
1 (deloc) ... 2(foarte rar) .....3(rar).....4(frecvent).....5(foarte frecvent).
Dixit!
38
eviden~a in~elegerea
!~~ ~~~~----~---~~
39
I LIMITELE OP I
3.1.3. Pozitia
, cercetatorului
in realizarea observarii, pozi1ia cercetatorl.llui poate fi diferita, in
functie
, de tipul de observare ~i de scopul acesteia.
.
"Observatorul trebuie sa fie cat mai bine integrat in mediul cercetat
dar, in acela~i timp, trebuie sa priveasca distant, cu obiectivitate, tot
ceea ce se intampla. EI trebuie sa apartina ~i sa nu aparfina mediului
in acela~i timp." (Cristina Gavrilu1a, in H. Peretz, 2002, p. 6).
Participant
complet
Participant
observator
Observator
participant
Observator
complet
40
EXERCITIU:
41
Fia de observare
COD:
Date de identificare:
~coala:
Profesorul:
Clasa:
elevi:
Disciplina:
Lectia:
Data:
Observator:
Reorganizare
o
00
00
00
00
00
00
0000
0000
0000
0000
0000
0000
provocata)
=solicitare adresata de cadrul didactic pentru un anumit elev (se pune in dreptul
elevului) sau solicitare generala a cadrului didactic, pentru intreaga clasa (se pune
in dreptul profesorului)
Ex.:
reproducere
42
Cod
A
Simbol
Explicare ,i
interpretare
Aplicare
Capacitati
superioare
Total
tipuri de
interventii
/
,
Reproducere
,i
recunoa$tere
, ,
,.'r
Expozitiv
Frontal
interactiune
Grupal
Individual
Timp estimativ
OBSERVAT":
Evaluarea continua:
43
Instructiuni
de utilizare
,
Sage1i1e apar1inand celor trei tipuri, cu cifre ata~ate, se vor marca in dreptul elevilor
la fiecare noua interven1ie I act de comunicare din timpul orei de curs.
Se va marca pe oglinda ini1iala daca elevii stau in banci de 1,2 sau mai multe
persoane (ex. mai jos).
00
000
44
--_.---------
..
--~-~
~.-.~--.----.
Principii de interpretare:
in interpretarea rezultatelor se vor avea in vedere:
Distributia timpului, in cadrul activitatii de invatare, in raport cu gradul de activizare
a elevilor
Tipul sarcinilor de invatare I nivelul de solicitare cognitiva specific lectiei
Gradul de participare a elevilor ii tipul de participare (provoc~ta, neprovocata)
Raportul dintre frecventa ii tipul solicitarilor, pe de 0 parte, ~~ rezultatele I
. . . . 1_ . . __
__ ._
= gandire critica,
45
Tabelul sintetic B:
5. Expozitiv = interventie a cadrului didactic care nu implica participarea elevilor
46
3.2. Interviul
3.2,1. Cateva definitii
47
acela~i
~i
una inter
; 'EXERCn"IU:
Proiectati ~i realiza1i un interviu cu un coleg I colega din ~coala in care
sa urmariti sa afla1i cat mai multe lucruri legate de satisfac1ii1e I
insatisfac1ii1e legate de profesie.
1. Proiectati un set de intrebari
2. Organizati intalnirea
3. Procurati ~i "antrenati.:.va" in utilizarea unui reportofon
4. Derulati interviul
5. AnalizB'ti raspunsurile ~i incercati sa sintetiza1i principalele
concluzii in tabelul de mai jos
J
Satisfactii
J
48
Insatisfactii
J
r!P
Dixit!
"A realiza interviuri ca ~i cum ar aplica un chestionar, fara a tine
seama de situatia de interactiune, I-ar conduce pe cercetator la
ratarea tinte; sale. Invers, a realiza interviuri in maniH8 absolut
spontana ignorand regulile, I-ar expune unui risc la fel de real, chiar
daca mai putin vizibil: absenta tintei." (F. De Singly et.al., 1998,
p.123).
a) interviuri exploratorii
b) interviuri ClJ functie principala
c) interviuri cu functie complementara
2. Dupa gradul de structurare / formalizare (gradul de Iibertate al
cercetatorului)
a) interviuri structurate
b) interviuri semi-structurate
c) interviuri nestructurate
49
- --
--
-~
-~-
~-~'-'----'-'':_'----~-,
: _ :
'"
~:.:
<
a) interviuri spontane
a) interviuri individuale
b) interviuri de grup
a) interviuri intensive
b) interviuri extensive
a) interviuri unice
b) interviuri repetate
stabile~te ~apte
stadii ale
50
legate
de
EXERCITIU:
51
- - .,- ....--..
--------~------
,,-".
,-.
--~~, .-~
1.
2.
3.
a. Programarea tempora/a
Durata interviului
Locul ocupat de interviu in ansamblul activitatilor cotidiene ale
intervievatului
Insertia temporala a interviului in raport cu ansamblul
activitatilor cotidiene ale intervievatului determina contaminare
discursului de reprezentarile sau experientele anterioare I
posterioare momentului intervievarii.
b. Scena
c. Distanta
, actori/or
52
~i
C. Modalitatile de interventie
a. Strategiile de ascultare
Diagnoza discursului produs
Ascultarea activa
Reflectia
b. Strategiile de intervenfie
Contrazicere
.Consemnele
Relansarile
. Tntrebarea externa etc.
LIMITE
Contextualizarea socio-culturala
Mare consumator de timp
Dependenta de starile participantilor (intervievati, intervievator)
Dificultatile de acces
53
AVANTAJE
I. -
54
i se noteaza cu S.
argumente.
d. Daca ati face 0 apreciere a maturita\ii acestor pa~i, cum i-a\i nota pe 0 scala de
la 1 la 5, unde 1 este puternic, matur, iar 5 este slab dezvoltat, nematur, nestructurat.
~i
1.
Identificarea
2.
3.
4.
Designul politicii
5.
Irnplementarea
6.
Evaluarea
de'finirea problemei
~i
monitorizarea politicii
55
d. Care sunt cuvintele pe care Ie auziti foarte des / prea des Tn politicile
educationale? Dati cel putin trei exemple. De ce aceste cuvinte?
i.
ii.
iii.
56
57
3.3. Chestionarul
3.3.1. Definire, etape
Chestionarul a devenit unul dintre cele mai utilizate mijloace de
colectare a datelor. Nu de putine ori se face chiar abuz de acest
instrument, justificarea principala fiind data de caracteristicile sale
care fac posibila colectarea unor date numeroase, la costuri
rezonabile, intr-un interval de timp relativ scurt ~i, de aici, posibilitatea
de a formula inferente, propozitii sau concluzii cu un grad satisfacator
de validitate ~i fidelitate.
Abuzul acestui instrument de colectare a datelor provine din
"convingerea" ca arice ~ir de intrebari, a~ezate intr-o anumita
succesiune, poate fi intitulat chestionar. Anderson arata insa ca
pentru elaborarea L1nui chestionar profesionist este nevoie de un timp
cuprins intre 10 - 50 ore de munca, incluzand testarea-pilot, revizuirea
~i punerea in forma.
Dixit!
58
l
3.3.2. Calitatile
unei bune intrebari in cadrul chestionarului. Erori tipice
de formulare
EXEMPLU
EXEMPLU
a. 0-5 ani
b. 5-10 ani
c. 10-20 ani
d. mai mare de 20 ani
~i
la varianta b...
59
a. este cel mai bun raport pe care I-am citit pe aceasta tema
b. este un raport cu parti bune $i parti slabe
c. este cel mai prost raport pe care I-am citit pe aceasta tema.
in acest caz, intrebarea nu este productiva, deoarece orienteaza
implicit raspunsurile catre b, celelalte doua variante fiind situate "Ia
extrema". in plus, distanla dintre opliuni este prea mare, neoferind 0
variabilitate corespunzatoare a opliunilor.
6. Face 0 tranzitie
, fireasca de la intrebarea anterioara / catre
intrebarea ulterioara. A scrie un chestionar este un demers de
elaborare asemanator cu oricare altul: coerenla interna ~i tranzilia
fireasca de la 0 intrebare la alta, de la 0 parte la alta a instrumentului,
ajuta respondentul. Gruparea intrebarilor pe feme apropiate sau
similare este 0 tehnica fireasca utilizata pentru a da senzalia acestei
tranzilii fire~ti ~i pentru a ajuta repondentul sa se focalizeze.
1. da
2. nu
astlel de intrebare sugereaza existenla de fapt a acelor meditalii.
. .
EXEMPLU
Exemplul2:
Care este suma investita in anul financiar precedent de organizatia pe
care 0 conduceti in activitati de formare $i dezvoltare profesionala?
Nu orice angajat are informalii despre acest fapt sau, chiar cei
responsabili direct, ar putea sa nu aiba in memorie cifra exacta.
8. intrebarea nu implica un raspuns dezirabil, a~teptat. Dezirabilitatea
raspunsului poate fi una de natura sociala, etica, ca in exemplul:
in ce masura considerati ca ar trebui introduse taxe de $colarizare in
invatamantul obligatoriu?
Un alt tip de dezirabilitate este cea sugerata chiar de instrumentul
cercetatorului, prin modul defectuos de adresare a intrebarii:
Nu considerati ca Parlamentul cheltuie prea multi bani publici pentru
confortul demnitarilor?
EXEMPLU
60
l
chiar pe scalele nominaIe tip foarte mult, mult, moderat, putin, foarte
putin, unde mult sau pUlin nu sunt marimi absolute ~i lin, pana la urma
astral de
EXEMPLU
2. mare
3. mediu
4. scazut
5. foarte scazut
OLPC - One Laptop per Child, chiar daca este un program celebru,
nu inseamna ca arice potential respondent'i1 identifica imediat dupa
abreviere din limba engleza.
~
ie,
til
e.
EXERCITIU:
,
Pornind de la exemplele de mai jos, formulati 3-4 itemi de
pentru fiecare categorie:
t;~':3tionar
Foarte bine
apreciate,
percepute pozitiv
1
Deloc apreciate,
percepute
neaativ
b. Cat de mult depinde de dvs. sa-i faceti pe elevi sa creada ca pot avea
rezultate bune in activitatea ~colara?
1. Mult (pot sa "f~c diferenta)
2. Semnificativ ( Ii ajut)
3. Partial (Simt ca Ie ofer sprijin)
4. Aproape deloc ( Simt ca ma lupt cu asta...)
5. Deloc
61
Care sunt principalele calita'i care fac din dvs. un bun profesionist?
62
a.
b.
2. Formula-ti 3 itemi I intrebari (2 inchise lii 1 deschisa) dintr-un chestionar destinat
cadrelor didactice din gimnaziu; chestionarul are ca scop investigarea pozitiei profesorilor
in ceea ce privelite manualele existente pentru disciplinele pe care ei Ie predau.
1.
2.
3.
3. Dupa pozitia ocupata in cadrul demersului metodologic al cercetarii, interviurile pot fi:
a.
b.
c.
4. Formulati doi itemi I intrebari care pot face parte dintr-un ghid de interviu destinat
parintilor cu scopul de a investiga gradul lor de participare la via\a licolii.
a.
b.
5. Se da urmatorul item din cadrul unui chestionar destinat parintilor elevilor din mediul
rural:
Pentru a Ie oferi elevi/or acces la un proces instructional de mai buna calitate agreez
urmatoarele variante (incercuiti una sau mai multe variante):
a. sa se efectueze transfer la
63
a.
b.
c.
d.
64
L
~------;----.-;-.-.-
-.
".
,".
-,
BIBLIOGRAFIE
la~i:
Agabrian, M.
Chelcea, S.
Cohen, L. et.a/.
Culic, I.
lIul, P.
Jarvis, P.
L.
Lessard-Hebert, M.;
Goyette, G. ; Boutin, G.
Ludu~an,
N.; Voiculescu,
F.
Institutul European,
la~i:
Polirom, 1997.
Mucchielli, A (coord.)
Peretz, H.
la~i:
Institutul European,
65