Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE AGRICULTUR
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR
PROFESOR NDRUMATOR:
STUDENT:
Popa Roxana
GRUPA: 473
IASI, 2016
CUPRINS
2
Prezentarea societii;
1.2.
Obiectul de activitate;
1.3.
2.2.
2.3.
Principalii concureni
2.4.
2.5.
2.6.
2.7.
ADL)
CAPITOLUL
ANALIZA
POTENIALULUI
3.2
3.3
INTERN
AL
1.1.
Compania S.C. AGROX S.A. a fost infiintata in anul 2001 si isi are sediul social in orasul
Vaslui, strada Agroindustriala, numarul 4, judet Vaslui.
Societatea este inregistrata la Registrul Comertului cu numarul: J22/541/2001, CUI:
26789227.
Actionariatul unitatii consta in 3786 actiuni care sunt detinute in procentaj de 80,16% de
catre Talmaciu Estera iar un procentaj de 19,84% este detinut de catre Istrate Andreea.
Structura Actionariatului
Talmaciu Estera
Istrate Andreea
Unitatea are ca form de proprietate capital integral privat romnesc. S.C. Agrox S.A face
parte din grupul de firme Kosarom care deine o reea proprie de magazine local, regional i
naional bine dezvoltat. La nivelul judeului Iai se gsesc urmtoarele magazine proprii:
Kosarom1- Piaa Alexandru, Kosarom2- Piaa Nicolina, Kosarom 3 i depozit Piaa Dacia,
Kosarom 4 - Zona Grii, Kosarom 5 - Piaa CUG, Kosarom 6 - Pacani. La nivelul regional sau mai nfiinat urmtoarele magazine: Kosarom- Simprod piaa i Kosarom Anton Pann la
Roman.Kosarom mai deine depozite n urmtoarele locaii: Bucureti, Cluj, Bistria, Suceava,
Botoani, Neam, Harghita, Bacu, Iasi, Buzu, Brila, Constana, Prahova, Braov.
5
alimentului;
Atentia pentru mediul nconjurtor a fost consimit n Politica de mediu. Prin aceasta, S.C.
Agrox S.A. se angajeaz s se conformeze legislaiei i reglementrilor de mediu, s acioneze
6
S.C. Agrox S.A. dispune de patru ferme moderne de cretere situate n locaii diferite i n
condiii de deplin izolare biologic. Aceast izolare biologic este parial sinonim cu
biosecuritatea.
Pe lng fermele de cretere a psrilor, complexul zootehnic mai cuprinde: o sta ie
modern de incubaie, cu o capacitate de 8.100.000 de ou pe an, un abator de sacrificare psri,
o fabric de nutreuri combinate (F.N.C.), depozite frigorifice, central termic, o staie de
epurare, o ser, parc auto propriu, atelier mecanic i un bloc de locuine pentru angajai.
Capitalul social al unitatii este integral privat, actionarii fiind persoane fizice
Certificatului constatator eliberat de Registrul Comertului Vaslui.
SC Agrox S.A. are si respecta proceduri clare de lucru, care asigura un nivel inalt si
constant in calitatea produselor si serviciilor. Personalul este pregatit in mod constant in
traininguri organizate de companie. Personalul intreprinderii este in prezent in numar de 115
angajati, oferind o gama larga de produse si servicii. Astfel, conducerea societatii este
reprezentata de:
Directorul general: Popa Roxana
Directorul economic: Ciobanu Darius
Directorul comercial: Chiriac Adrian
Administratorul unic: Popa Claudia
1.2. Obiectul de activitate
Indicator
2013
2014
2015
Active total
Active imobilizate
Active circulante
Stocuri
77.131.685
63.379.688
13.751.997
6.921.736
75.060.558
60.497.637
14.562.921
10.593.316
75.182.551
60.155.135
15.027.416
10.101.078
Creane
6 .397.084
3.466.395
4.472.025
2.000.000
2.000.000
varsat
Capitaluri totale
Datorii totale
25.581.475
42.301.421
26.265.677
42.468.053
24.616.707
44.612.088
1. Activele imobilizate :
a. Construcii
- 3 ferme de producie
- 1 abator
- 1 laborator de analize fizico-chimice pentru furaje,
- instalaii de frig;
- depozite de produse congelate,
- depozite de furaje,
- fabrica de nutreuri combinate.
b. Terenuri
c. Echipamente tehnologice
- sisteme de adapare
- sistemele de hranire
- utilajele de dezinsectie (atomizor)
- sopron
- gard de plasa
- camera de incubatie
- incinerator,
d. Mijloace de transport
- Autoutilitar Mercedes Sprinter,
- Autoutilitar Mercedes Sprinter,
- Autoutilitar Ford Tranzit
e. Active circulante :
- Stocuri
- Materii prime
9
Materiale consumabile
Obiecte de inventar;
Mrfuri
Ambalaje
10
11
12
Sectorul carnii de pui va cunoaste evolutia cea mai dinamica in urmatorul deceniu. Intre
1999 si 2006, consumul de carne de pui a crescut cu un ritm mediu de 3,2% pe an, mai mare
chiar decat ritmul de crestere a comertului international cu carne de pui. De altfel, acest segment
este singurul in expansiune atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare.
China este al doilea mare producator si consumator al lumii, dupa SUA. Totusi, cea mai
mare crestere a productiei a fost realizata de Brazilia, care a atins un ritm mediu anual de 7% pe
an. Aceasta tara a reusit, de asemenea, sa fructifice oportunitatile create de marirea cererii de
carne de pui la nivel mondial, reusind sa atinga un ritm mediu de expansiune a exporturilor de
19% pe an, in intervalul 1999-2006.
Si in urmatorii zece ani, sectorul va cunoaste o crestere, desi ritmul mediu se va tempera
la aproximativ 2% pe an. Brazilia este singura tara despre care prognozele spun ca productia va
depasi consumul in dinamica, ceea ce va avea ca rezultat consolidarea pozitiei acestui stat ca
exportator de carne de pui, devansand chiar SUA.
Conform estimarilor FAPRI, intre 2008-2017, este asteptata o dublare a exporturilor
braziliene de carne de pui, comparativ cu ultimul deceniu, astfel incat, la sfarsitul lui 2017,
Brazilia va contabiliza aproape jumatate din exportul mondial al acestui produs.
In ciuda faptului ca vor pierde cota de piata, exporturile americane de carne de pui vor
cunoaste, conform estimarilor, in urmatorul deceniu, o crestere cu 30% pe intregul interval de
timp. UE va deveni importator net de carne de pasare (0,3 milioane tone in 2016).
Pretul carnii de pui se va afla la un nivel mediu, cu circa 20% mai ridicat decat media
inregistrata in ultimul deceniu, cauza fiind, in special, costul ridicat al furajelor. Preturile
cerealelor se mentin ridicate.
Din pacate pentru producatorii de carne, pretul mai ridicat al carnii este contrabalansat,
din punctul de vedere al maririi profitului, de cresterea pretului furajelor. Cresterea productiei de
biocombustibili se va combina cu alte presiuni asupra ofertei alimentare pentru a mentine
preturile inalte ale furajelor, concluzioneaza, de asemenea, raportul elaborat de Comisia
Europeana.
In ceea ce priveste Romania, lucrurile stau un pic diferit. Deoarece tara noastra este aflata
la momentul restructurarilor in sectorul industriei carnii, ca urmare a necesitatii de aliniere la
standardele UE, criza financiara ar putea sa afecteze destul de serios domeniul procesarii.
In ciuda prognozatelor cresteri de pret la carne si produse din carne, industria autohtona are
nevoie de investitii. Popularea sau repopularea fermelor cu animale si pasari destinate productiei
de carne, cresterea gradului de siguranta alimentara, constructia de noi incinte de productie sunt
toate activitati care necesita importante sume de bani.
Chiar si derularea de proiecte cu fonduri europene se poate realiza doar daca, initial,
exista banii necesari cofinantarii proiectului sau chiar al finantarii acestuia in totalitate (banii vin
la sfarsit sau, in cel mai bun caz, in transe, odata cu finalizarea unei faze a investitiei si inceperea
alteia). Ori, in conditiile in care bancile romanesti, si asa destul de selective in privinta acordarii
de credite, stopeaza sau reduc la minimum finantarile pentru astfel de investitii (zootehnia si
agricultura in general nu au constituit niciodata un domeniu preferat de bancile din Romania),
adaptarea la normele comunitare si la concurenta importatorilor va deveni foarte greu de realizat,
daca nu chiar imposibil. Sa nu mai vorbim de faptul ca o serie de oportunitati, cum ar fi
castigarea unor piete de export, vor fi pierdute tocmai din cauza lipsei fondurilor pentru
dezvoltare.
La toatea acestea, se adauga si confuzia care, de multe ori, domneste la nivelul
institutiilor abilitate sa construiasca politici si sa le puna in practica, in domeniu. Un exemplu
este Ministerul Agriculturii, care, desi teoretic, are un plan de dezvoltare care se intinde pe zeci
de ani, la nivel concret nu prea reuseste sa-i ajute pe producatorii si pe procesatorii de carne mai
deloc.
Un alt exemplu este ANSVSA (Agentia Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor) care, de foarte multe ori in ultimii ani au excelat in tot felul de ordine si masuri
aberante, fapt care, in loc sa usureze activitatea celor din domeniu, mai mult a incurcat-o.
Relevant in acest sens este modul in care Agentia a incercat sa rezolve problema
exporturilor romanesti de carne de porc in UE pentru firmele ce proceseaza carne adusa din
strainatate. "Actionand in stil Murphy (De ce sa fie simplu cand poate sa fie complicat?) - dupa
cum o arata oficialii Asociatiei Romane a Carnii - ANSVSA a trimis o nota in teritoriu, inventand
14
o procedura pe care ARC nu a cerut-o niciodata, aceea a liniilor duble sau a separarii in spatiu si
in timp a carnii pestoase de cea libera, procedura pe care UE nu putea risca sa o accepte (asa cum
s-a si intamplat)".
2.1.1 Prezentarea portofoliului de produse
Sortimentele de produse, prelucrate i comercializate de S. C Agrox S.A. Vaslui se ncadreaz
ntr-o singura linie de produse, i anume: linia produselor din carne de psare.
Produsele
eseniale pentru o via sntoas. Produsele pot fi livrate vrac sau egalizate n diverse forme de
ambalare. Aceast diversificare s-a efectuat n funcie de cerinele manifestate n cererea de consum.
Ambalajele comunic i promoveaz produsul, respect cadrul juridic privind marcajul, indicaiile
asupra coninutului i termenul de garanie.
In prezent societatea produce o gam larg de produse, ultimele dou fiind pulpe dezosate
i frigrui de pui din piept i pulp, piaa de desfacere cernd aceste tipuri de produse. De
asemenea societatea este prima care a produs si comercializat carne de pui refrigerat. Acesta este
unul dintre cele 2 procedee tehnice pentru conservarea crnii prin utilizarea frigului.
Sortimentele de carne de pasre realizate i comercializate de S. C Agrox S.A Vaslui sunt:
Pui griller congelat
Ficat de pui
Piept de pui
Tacm de pui
Oase de pui
Aripi de pui
Produsele se gsesc att sub form refrigerat (carne rcit n condiii n care s se asigure
temperatur de 0- + 14 grade celsius) ct i congelate.
15
Materia prima necesar obinerii produselor Agrox este obinut n mare parte din producia
proprie, deoarece avem ncredere n calitatea acestora i doar aa putem obine produse care satisfac
preteniile clienilor.
2.2. Principalii clieni ai societii
Misiunea societatii S.C.Agrox S.A. Vaslui este de a oferi partenerilor si clientilor firmei
produse si servicii de inalta calitate.
Cu o conducere dinamica si o echipa de profesionisti, alaturi de cercetatorii sai, S.C.
Agrox S.A. Vaslui reuseste sa realizeze produse personalizate in functie de cerintele clientilor,
concurand cu succes marile firme de profil straine si autohtone. In spiritul dezvoltarii unor relatii
de afaceri durabile si reciproc avantajoase, dialogul permanent si deschis cu clientii reprezinta
axa principala in afaceri a firmei.
Asadar conform unor statistici, clientii principali ai societatii sunt clientii magazinelor
proprii si companiile care activeaza n domeniul alimentar.
Principalii clienti prin care compania isi valorifica productia ,sunt prezentati in tabelul de
mai jos :
16
Nr.
DENUMIRE
Crt.
CLIENTI
2013
Valoare
2014
Valoare
Lei
Procent
din
vanzari
2015
Valoare
lei
Procent
din
vanzari
lei
Procent
din
vanzari
S.C. KOSAROM
S.A.IASI
4869.60
0.31
4040
0.08
32812.8
1
2.12
4689.63
0.09
12906.05
0.36
SC PRO-GREEN SRL
863593.
15
55.81
1786933.5
6
35.69
2936180.
54
83.5
SC AGROLAND SA
VASLUI
262456.
38
16.96
1967473.9
2
39.30
33691.76
0.95
SC COMCEREAL SA
VASLUI
40176
2.59
12824.16
0.25
SC ALCEDO SRL
23119.7
4
1.49
424.96
0.008
SC DAVYCON SA
IASI
99
0.0068
3941.70
0.07
736
0.02
SC INTERNATIONAL
SRL PASCANI
2566.80
0.16
2584.16
0.05
AGENTIA PLATI SI
INTERVENTII PT.
AGRICULTURA
3772.82
0.24
437.79
0.008
2532.81
0.07
10
AGRICOVER
106057.
54
6.85
68496.12
1.36
138005.6
4
3.92
11
AGROINTEL SA
66951.7
6
4.32
162756.86
3.25
183346.8
0
5.21
17
12
RESTAURANT STILL
17236
1.11
8722.98
0.17
13
RESTAURANT
CRISMONA
86748.8
1
5.6
97676.81
1.95
97676.81
2.77
14
QUALITY CROPS
AGRO
2604
0.16
822385.36
16.42
10919.01
0.31
15
SC AGROPROD SA
25004
1.61
25004
1.61
25004
0.71
16
EXPERT AGRO
20000
0.56
17
RESTAURANT LA
CASTEL
186000
2.28
18
TECO CRIS
7327.16
0.20
19
FERMIS
28392
0.56
20
RESTAURANT
TRAIAN
9067.34
0.58
9067.34
0.18
Din tabel observam ca firma SC PRO-GREEN SRL detine cea mai mare pondere pe anii
2013 cu ponderea de 55,81% si valoare de 863593.15 lei, respectiv 2015 cu ponderea de 83,5%
si valoarea de 2936180.54. In anul 2014 cea mai mare pondere din totalul vanzarilor o detine
compania SC AGROLAND SA VASLUI- 39.30 % cu valoarea de 1967473.92 lei .
grup de clieni unii prin una sau mai multe caracteristici comune. Aceast metod de mprire,
segmentare a clienilor ofer posibilitatea de a identifica nevoile astfel nct firma s vin in
ntmpinarea nevoilor respective.
In cazul firmei Agrox, s-a ales o modalitate de segmentare a pieei avnd la baz
criteriul geografic. Criteriile avute in vedere la segmentarea pieei dup particularitile zonale
vor conduce la identificarea unor componente distincte, cum ar fi :
- Zone teritoriale: provincii, regiuni, localiti, cartiere, firme considerndu-se c potenialul i
costurile de producie difer de la o zon la alta.
- categorii de habitate, zonele urbane prezentnd caracteristici diferite fa de cele rurale;
- categorii de localiti( mari, mijlocii, mici)
- intervale de densitate a populaiei, tipuri de climat
Firma Agrox S.A. a ales acest criteriu de segmentare deoarece firma se adreseaz unei
arii foarte largi de clieni, prezeni in judee din toat ara: Vaslui, Bacu, Neam, Suceava,
Bistria- Nsud, Cluj, Botoani, Iasi, Galai, Vrancea, Buzu, Bucureti etc. In total in jur de 21
segmente de pia.
Societatea nu va ntmpina dificulti in a introduce pe pia noul produs, pui grriler din
carne refrigerat, pe piaa existent deoarece clienii vor gsi un produs pe care l-au mai testat
nainte in form congelat iar acum nu vor avea dect s ncerce noua formul mbuntita i
mult mai uor de preparat. Orientarea firmei va trebui s vizeze un nou aspect al pieei, care ii va
arta in care din cele 21 de segmente este mai bine s intre in for, iar acest nou aspect este
concurena.
in condiiile pe care le consider cele mai favorabile. Sistemul concurenial reprezint totalitatea
relaiilor dintre agenii economici aflai in competiie pe piaa ,in funcie de interesele lor.
Concurenii firmei constituie o verig important ce-i permite s-i optimizeze i s-i
mbunteasc performanele ntregii afaceri printr-o ofert mai atractiv ca pre i calitate
pentru consumatori.
In vederea meninerii i extinderii pe pia orice firm trebuie s-i cunoasc rivalii,
modul in care se exercit concurena i sursele care stau la baza acesteia. Este cunoscut faptul c
performanele unei ntreprinderi depind de strategiile de dezvoltare adoptate, strategii care permit
asigurarea unor avantaje concureniale pe termen lung i nfruntarea firmelor concurente.
Un concurent este o firm care are in vedere aceleai categorii de clieni i ncearc
satisfacerea aceluiai set de nevoi. Cel mai important factor in procesul de identificare i definire
a concurenilor este studierea lor din perspectiva propriilor clieni.
In realizarea acestei analize, societatea Agrox beneficiaz de un avantaj: ea cunoate
comportamentul consumatorilor si in ceea ce privete produsul pui griller congelat. Se
presupune i se sper c acesta va fi acelai, adic pozitiv i in cazul produsului ce urmeaz a fi
introdus pui griller refrigerat, mai ales ca produsul de baza se afla in topul fruntailor din punct
de vedere al volumului de vnzri.
In identificarea i evaluarea obiectivelor firmelor concurente trebuie s se in cont de o
serie de elemente cum ar fi :
-
clienilor despre concureni, liste de preuri, materiale publicitare ale concurenilor. Este
important ca ntreprinderile s elaboreze i s actualizeze cartoteci in care s consemneze
preurile de ofert, activitatea de reclam, precum i alte informaii cu privire la cei mai
importani concureni.1
Diferenierea nseamn de fapt unicitate. Unicitatea sau diferenierea reprezint valorile
care conteaz pentru clientel, iar evaluarea acestor atribute de unicitate ajut la satisfacerea
nevoii unui client ntr-un anumit mod i ii ofer acestuia beneficii.
Diferenierea produsului este dat de studierea produsului firmei Agrox comparativ cu cel
al concurentului. Aceast difereniere se poate manifesta sub diferite forme.
Dac analizm volumul vnzrilor nregistrate pe pia de firmele ce comercializeaz
preparate din carne observm ca in top se afl firmele Cris-Tim si Aldis Clrai urmate de
Kosarom cu o cot naional de pia de 2,3% iar regional 6, 78%, Agrox avnd doar 1, 19% din
cota de pia naional. Societatea Agrox se bucur de un mai mare succes avnd un volum mai
mare de vnzri in cadrul regiunii Moldova aici fcndu-se o campanie promoional mult mai
mare.
Printre principalii concureni ai societii noastre se enumer:
- FermaDor;
- Transavia;
- Avicola Focsani;
- Safir Vaslui;
FermaDor
FermaDor este noua marc sub care sunt prezente pe pia produsele Rom Trading
Company. Aceasta cuprinde o varietate de produse din carne de pui refrigerate i congelate care
1- Agricola Internaional
Bacu.
22
23
o fabric de finuri proteice, prima fabric comercial de acest tip din Romnia
Agricola
Agricola este unul dintre cei mai mari productori de carne de pui din Romnia i
principalul exportator din aceast categorie, care n septembrie 2016 mplinete 24 de ani
de la nfiinare.
24
n 2015, Agricola deinea 15% din piaa crnii de pui, fiind lider cu 19% din piaa de
semipreparate i produse de tip ready-meal, iar Salamul de Sibiu Agricola era lider n
total segment Salam de Sibiu comercializat n Romnia cu 53,2% cot de pia n valoare
(Nielsen, iunie iulie 2012).
Agricola este caracterizat n primul rnd prin diversitate i prospeime, fiind singurul
furnizor din Romnia care ofer pieei interne cele mai multe categorii de produse:
carne de pui refrigerat
preparate i specialiti din carne fierte afumate
salamuri crude uscate
semipreparate i produse tip ready meal din carne i vegetale
ou i praf de ou
Unul dintre cele mai importante atribute ale brandului Agricola este acela de inovator, n
special n ce privete noi concepte de prezentare a produselor:
Agricola este prima companie care a lansat n Romnia sortimentele din carne de pui
ambalate la tvi cu cryofilm, dup care aceast metod de ambalare a fost preluat i de ali
jucatori din pia.
Agricola este i primul brand de carne de pui care i-a asumat un demers de responsabilitate
social, lansnd n anul 2006 conceptul BIOSECURIZAT prin care a explicat oamenilor cum se
aplic un plan de biosecuritate, crescnd ncrederea populaiei n carnea de pui autohton i
sensibiliznd autoritile n scopul lurii unor msuri necesare n momente grele.
n anul 2007, continund inovaiile n domeniul produselor proaspete i sigure, Agricola a
lansat prima linie de ambalare n atmosfer controlat (sistem BDF) din Romnia.
n 2009, Agricola a lansat n premier un produs inedit pe piaa romneasc de carne de pui,
Puiul familist, ce se prezint ntr-o formul inovatoare de ambalare - un astfel de produs
conceput cu grij i din grij fa de consumatori i familiile lor.
25
n aprilie 2010, Puiul Antistres, comercializat n tvia minune, unic n Romnia, n care
se i gtete, a reprezentat soluia Agricola pentru gospodinele cu mai puin timp liber.
n iulie 2010, Agricola a lansat Puiul Fericit, crescut n ferme mici, hrnit dup o reet cu
80% porumb i scos n aer liber, dedicat tuturor acelora care doresc s-i aminteasc de gustul,
culoarea i savoarea puiului crescut la curte.
Agricola este i primul productor de carne din Romnia care, tot anul trecut, a lansat o
platform on-line www.creatordepofta.ro, dedicat informrii consumatorilor n ceea ce
privete o alimentaie sntoas i gustoas, completat de inedit: puiul de la Agricola Bacu a
plecat ntr-o cltorie n lume, unde descoper arome i reete noi pentru toi cei care iubesc
gustul crnii de pasre mprebun cu patru reprezentani notorii ai on-line-ului romnesc.
Transavia
Infiinat n anul 1991 de dr. ing. Ioan Popa, Transavia a devenit n scurt timp unul
dintre cei mai importani juctori pe piaa crnii de pasre din Romnia i este singura companie
cu sistem integrat performant de cretere, procesare i comercializare a crnii de pui din
Romnia. Ioan Popa este nu numai acionarul majoritar, dar i managerul care construiete zi de
zi acest business, mpreun cu peste 1300 de angajai i o echip solid de management.
Suntem o companie ale crei ambiii vorbesc despre leadership prin tehnologie de avangard
i garantarea standardelor europene de calitate a produselor, prin oameni i printr-un model
unic de business.
La 25 ani de la nfiinare, compania Transavia deine:
4 branduri de top pe piaa romneasc
9 faciliti unice de producie n Romnia
o fabric de nutreuri combinate
dou abatoare performante de industrializare a crnii
26
28
Avicola Focsani
In 1990 a inceput la Focsani povestea privatizarii unei foste inteprinderi Avicole de Stat si
transformarii ei intr-o companie moderna, unde traditia si tehnologia de ultima ora se imbina
perfect pentru a crea variate produse de cea mai buna calitate. In urma unui proces de privatizare
ce a durat 2 ani (din 1997 pana in 1999), Avicola Focsani a devenit o societate cu capital privat
integral romanesc. De atunci, Avicola Focsani a urmat cursul firesc al dezvoltarii continue si
asistate. Aparatura de cea mai buna calitate a fost adusa in halele proaspat renovate. De la simpla
abatorizare si comercializare a carnii de pui, procesele s-au diversificat incluzand si
reproducerea, incubatia sau cresterea puilor.
Specialisti si cunoscatori in domeniu au pus bazele cresterii si hranirii puilor nostri intrun mod cat mai adecvat pentru a obtine oua si carne de pui de cea mai buna calitate.
In anul 1990 s-a inceput transformarea modalitatii de crestere a puilor de la baterie la sol.
Apogeul procesului de modernizare a fost atins in 2005 cand abatorul a fost transformat in
intregime, devenind unul dintre cele mai performante din tara.
Modernizarea abatorului a antrenat costuri de peste 2.500.000 euro.Astazi, Avicola
Focsani este un nume cunoscut si recunoscut de catre ceilalti producatori. Prin diversitatea
activitatilor implementate si prin inalta calitate a prdusului finit, Avicola Focsani este un pilon
important al pietei romanesti de producere si comercializare a carnii de pui.
29
A. Cota de pia absolut (Pi) : Aceasta indica ponderea din piata totala care este
detinuta de firma analizata. Practic ne raspunde la intrebarea Cat la suta din piata totala este
detinut de o firma?.
Indicatorul se calculeaz dup relaia :
Pi =
CAi
x 100
, unde :
CAr
Pi 2013
CAi2013
12.313.571
x100
x100 23.98%
CAr 2013
51.332.747
Pi 2014
CAi2014
16.784.807
x100
x100 31.75%
CAr 2014
52.853.135
30
Pi 2015
CAi2015
18.843.585
x100
32.44%
CAr 2015
58.079.352
Nr.
crt
Indici de dinamica
Anul
Indicator
(%)
UM
2013
2014
2015
2014/2013 2015/2014
1.
CAi
lei
12.313.571
16.784.807
18.843.585
136.31
112.26
2.
Car
lei
51.332.747
52.853.135
58.079.352
118.63
128.35
3.
Pi
23.98
31.75
32.44
113.33
88.23
Potrivit rezultatelor din tabelul de mai sus SC Agrox SA Vaslui detine o cota de piata
absoluta aflata in crestere.
In ceea priveste tendinta cifrei de afaceri, aceasta a inregistrat crestere in decursul celor
trei ani. Cauzele care au determinat aceasta variatie a cifrei de afaceri a societatii, pe parcusul
celor 3 ani luati in calcul, sunt fie de natura interna (forta de productie, calitatea fortei de munca,
31
capacitatea de finantare sau alte cauze), sau de natura externa (presiunea concurentei, starea
economiei generale si de elasticitatea cererii).
Prin analiza cotei de piata absolute nu se poate, in general, reda decat o imagine
cantitativa despre locul firmei pe piata, evidentiaza cresterea performantei la nivelul pietei, dar
nu reuseste sa oglindeasca si productivitatea, performanta sau rentabilitatea unei societati.
B. Cota de pia relativ (Pir) : Prin analizarea cotei de piata relativa (Pir), se poate
compara pozitia firmei analizate in raport cu liderul pietei.
Cota de piata relativa este egala cu raportul procentual dintre cota de piata a firmei
analizate si cota de piata a liderului pietei.
Pir
CAi
100
CAl
,unde:
Nr.
crt
Anul
Indicator
UM
2013
2014
2015
2014/2013
2015/2014
1.
CAi
lei
12.313.571
16.784.807
18.843.585
136.31
112.26
2.
CAl
lei
15.898.000
17.807.587
20.583.085
112,00
115.58
32
3.
Pir
77.45
94.25
91.54
121.69
97.12
Analizand rezultatele din tabel , se poate remarca faptul ca firma analizata detine o cota
de piata relativa constanta pe parcursul celor trei ani si apropiata de 100%, ceea ce semnifica
faptul ca firma detine aproximativ acceasi parte din piata ca si liderul. Exista o concurenta
puternica intre liderul sectorului ,respectiv S.C. AVICOLA S.A. Focsani si S.C. Agrox S.A.
Vaslui , acesta din urma avand o pozitie puternica pe piata, dar nu o controleaza si isi stabileste in
mod independent strategiile de dezvoltare, de pret.
Se observa ca cifra de afaceri a firmei S.C. Agrox S.A. Vaslui a avut o valoare maxima in
anul 2015, respectiv 18.843.585 lei, fiind in crestere fata de ceilalti doi ani din urma. Cota de
piata relativa a societatii analizate in perioada 2013- 2014, a avut valori cuprinse intre 77,45% si
94,25%, inregistrand o crestere de 16,8% iar in perioada 2014- 2015 a avut valori cuprinse intre
94,25% si 91.54% ,in scadere cu 2,8%.
Analizand evolutia cifrelor de afaceri ale liderului, se observa faptul ca in perioada 20132014 aceasta a avut valoari cuprinse intre 15.898.000 lei si 17.807.587 lei ,inregistrand asemeni
societatii analizate , o crestere constanta si in anul 2015 in valoare de 20.583.085 lei .
C. Cota de pia specific (Pis) : arata care este pozitia firmei analizate pe piata deservita
in mod direct de catre acesata (la nivel de segment de piata deservit).
Se calculeaz cu ajutorul formulei :
Pi(s) =
CAi
x 100
, unde :
CAs
33
Pi(s)2013 =
Pi(s)2014 =
Pi(s)2015 =
CAi
x 100
CAs
CAi
x 100
CAs
CAi
x 100
CAs
12.313.571
14.980.632
16.784.807
15.087.580
18.843.585
15.566.100
x 100 = 82,19 %
x 100 = 111,24 %
x 100 = 121,055 %
Cota de piata specifica are o relevanta mult superioara cotei absolute, ca urmare a
faptului ca firma analizata este comparata doar cu piata servita, luand in calcul competitorii
locali si cifrele de afaceri ale acestora.
Analiza cotei de piata specifica
Indici de dinamica
Anul
Nr.
Indicato
crt
(%)
UM
2013
2014
2015
2014/20
2015/20
13
14
1.
CAi
lei
12.313.571
16.784.807
18.843.585
136.31
112.26
2.
CAs
lei
14.980.632
15.087.580
15.566.100
100.71
103.17
3.
Pis
82.19
111.24
121.05
135.34
108.81
34
Cv
100
Ct
, unde:
If - indicele de fidelitate;
Cv - numar clienti vechi;
Ct - numar total clienti.
If 2013 =
Cv
Ct
x 100 =
14.500
15.000
Cv
Ct
If2014 =
If2015 =
x 100 =
Cv
Ct
x 100 =
x 100 = 96,66 %
15.500
15.900
16.500
17.000
x 100 =97,48 %
x 100 = 97,05 %
Prin identificarea acestui indice, firma va sti cati dintre cumparatorii din trecut sunt
satisfacuti de produs si doresc sa il cumpere si in momentul actual. Asadar prin stabilirea clara a
gradului de fidelitate, firma va sti ce strategie trebuie sa adopte in vederea pastrarii clientilor in
prezent si in viitor.
35
Ia =
Cna
Ctc
x 100, unde:
Ia2013 =
Cna
Ctc
x 100 =
3.100
20.000
Cna
Ctc
Ia20014 =
Ia2015 =
2.5.
x 100 =
Cna
Ctc
x 100 =
x 100 = 15,5 %
4.000
31.000
5.250
35.500
x 100 = 12,90 %
x 100 = 14,78 %
36
Din rezultatul obtinut, se observa ca piata carnii, respectiv segmentul carnii de pui este
detinuta in proportie de 83.99% de primii 4 patru producatori, ceea ce arata faptul ca aceasta
piata este foarte concentrata. Asadar, datorita gradului mare de concentrare a pietei raportat la un
numar mic de concurenti (4 concurenti), este greu de patruns pe aceasta piata, de catre noii
potentiali producatori. Aceasta se datoreaza faptului ca atunci cand piata este foarte concentrata,
pretentiile consumatorilor, in ceea ce priveste calitatea, inovatia, diversitatea produselor cresc
considerabil, implicit si competenta tehnica si comerciala a firmei va trebui sa creasca.
Societatea S.C. Agrox S.A. Vaslui a obtinut o pozitie foarte buna in acest sector (locul 2),
reusind sa corespunda cerintelor ridicate ale clientilor, datorita unui departament dezvoltat pentru
activitati de cercetare-inovare. La aceasta se adauga avantajul de experienta manifestat prin
competenta tehnica si comerciala.
P
IHH =
i 1
, unde :
n : totalitatea firmelor ;
i : rangul firmei ;
Indicele H-H este folosit pentru analiza structurii concurentiale existente pe piata, prin
gasirea raspunsului la intrebarea: Cat la suta din piata totala este detinut in medie de o firma?
Prin calcularea indicelui, se poate compara societatea S.C. Agrox S.A. Vaslui, cota de
piata absoluta a acesteia cu media cotei segmentului alimentar luat in calcul.
Indicele H-H este egal cu suma patratelor cotelor de piata detinute de toate firmele care
isi desfasoara activitatea in domeniul analizat.
Daca indicele partial de concentrare a pietei lua in calcul un numar limitat de
intreprinderi concurente (4, 8 sau 12), indicele H-H ia in considerare toate firmele existente pe
piata.
Nr.
Denumirea societatii
CA in
Cota de piata
crt
anul
absoluta
2015
(lei)
20.583.08
(Pi)
26.75%
5
2
Pi2
715.56
18.843.58
5
24.49%
12.667.00
16.46%
0
39
599.76
270.93
4
S.C. TRANSAVIA S.R.L.
12.537.85
8
16.29%
12.000.50
15.60%
265.36
243.36
230.452
0.29%
0.084
47.823
0.062%
0.003
0.009%
PASCANI
7.500
5.134
0.006%
0.000
76.922.93
100,00%
2095.057
TOTAL
0.000
Conform rezultatelor din tabel, prin aplicarea formulei de calcul a indicelui s-a
9
I H H Pi 2 2095.057
obtinut valoarea de
i 1
detine 20.95% din piata analizata. Se poate remarca faptul ca doar primii 2 producatori
detin o cota de piata mai mare comparativ cu media pietei, ceilalti producatori detinand o
cota mai mica de 17%. Astfel piata este foarte concentrata, puterea detinand-o in
principal cele doua firme competitoare, acestea incercand sa se mentina pe pozitie prin
diferite strategii aplicate.
S.C. Agrox S.A. detine o cota de piata mai ridicata decat media concurentilor
(24.49% > 20.95%), dar sub cea a liderului (24.49%<26.75%). Cu acesta pozitie
puternica pe piata, firma analizata isi stabileste in mod independent strategiile de
dezvoltare, de pret, dar nu controleaza piata.
40
2 (i Pi ) 1
IHT =
i 1
, n care :
Rangul
CA in
Cota de piata
societa
anul
absoluta
tii
2015(lei)
Denumirea societatii
20.583.08
(Pi)
26.75%
5
2
S.C.FERMADOR .SRL
IxPi/100
0,2675
18.843.58
5
24.49%
0,4898
12.667.00
16.46%
0.4938
41
0
4
S.C. TRANSAVIA S.R.L.
12.537.85
16.29%
8
5
0.6516
12.000.50
15.60%
0.78
230.452
0.29%
47.823
0.062%
0.00434
7.500
0.009%
0.00072
5.134
0.006%
0.00054
76.922.93
100.00%
TOTAL
0.0174
2.7057
I H T
1
9
2 IxPi 1
, astfel:
1
0.226
( 2 x 2.7057) 1
i 1
H-H
medie o firma, acesta fiind de 22.60%, comparativ mai mare decat cea obtinuta prin calcularea
se ia in
considerare si rangul societatii, dand importanta relativa mai mare firmelor care detin cote de
piata mici. Din cei 9 producatori, doar primii 4 au o cota de piata buna (de peste 2,00%), iar
restul cotelor sunt considerabil mai mici, de la 1.74% la 0.054%. Aceste firme care detin cote de
42
piata foarte mici nu influenteaza piata, deoarece volumele de vanzari sunt foarte reduse, dar nici
nu sunt influentate de aceasta. Cu alte cuvinte, ele isi stabilesc singure pretul, au un segment de
clienti fideli care pun accent pe calitatea produselor si pe care nu-i intereseaza pretul. In acest
sens, firmele mici pot avea avantaje de pret ridicate, bazate pe iratiunea consumatorilor. Nu este
atat de importanta cota de piata pentru o intrerprindere, cat modul in care aceasta isi valorifica
potentialul intern si avantajele concurentiale pe care le are (inovatie, structura financiara,
imagine, productivitate etc.).
In concluzie, prin efectuarea unei analize la nivelul structurii concurentiale la nivelul
pietei carnii luate in calcul, s-au evidentiat urmatoarele:
care este pozitia societatii S.C.Agrox S.A. fata de cota medie pe piata;
2.6.
43
cota de piata;
productivitatea muncii;
imaginea societatii.
Acesti factori cheie ai succesului au fost alesi tinand cont de evolutia diferitilor indicatori
de rezultat (venit total, cifra de afaceri, profit), ca urmare a introducerii in fabricatie a noi
produse, angajarea de noi salariati si investirea de capital .
2. Ponderarea factorilor cheie in functie de importanta
Factorii cheie ai succesului sunt ponderati in functie de importanta lor, iar suma
ponderilor acestora trebuie sa fie egala cu 100.
Ponderea celor trei factori cheie identificati la nivelul societatii S.C. Agrox S.A. Vaslui
este prezentata in tabel.
Ponderea factorilor cheie ai succesului
44
Factor cheie
Pondere (%)
Cota de piata
30,00
Productivitatea muncii
20,00
Imaginea firmei
50.00
Total
100,00
Factori cheie ai
Coeficient
Intreprinderea
Crt.
succesului
de
Avicola
pondere(gi)
Agrox
Avicola
Agrox
1
3
3
4
Bacau
0,4
0,3
0,6
0,2
0,2
0,45
0,45
0,4
1.
2.
3.
4.
Cota de piata %
Costul de productie
Calitatea distributiei
Potentialul de cercetare
0.20
0.15
0.15
0.10
Bacau
2
2
4
2
5.
Activitatea
0.15
0,6
0,45
6.
7.
marketing
Aria geografica
Imaginea
0.05
0.10
2
3
1
2
0,1
0,3
0,05
0,2
de
45
8.
0.90
2,5
2,2
g i * ni
i 1
, n care :
gi : coeficientul de pondere ;
N
A
* 3) = 2,50
N
B
2) = 2,20
3. Notarea factorilor
Aceasta etapa presupune notarea pe o scala de la 1-10 a fiecarui factor cheie identificat,
in functie de situatia reala a firmelor analizate
Productivitatea muncii
Productivitatea muncii se identifica prin raportarea cifrei de afaceri a societatii la numarul
total de angajati. Acest indicator indica rezultatul obtinut de catre un singur angajat al
intreprinderii, intr-un an financiar.
unde,
Wm - productivitatea muncii;
CA cifra de afaceri;
N - numar de salariati.
Productivitatea muncii
Firma
Nr. mediu
CA (lei)
Wm (lei/salariat)
109
18.843.585
172.876
115
20.583.085
178.983
angajati
S.C.Agrox S.A.
47
Potrivit rezultatelor obtinute in tabel , productivitatea muncii a societatii S.C. Agrox S.A.,
este de 172.876 lei/ angajat, iar productivitatea muncii din cadrul societatii concurente, este de
178.983 lei/ angajat. Se poate observa ca in ceea ce priveste productivitatea muncii dintre cele
doua societati concurente ,diferenta este foarte mica .
Imaginea firmei
In ceea ce priveste imaginea pe care si-au facut-o pe parcursul anilor de activitate, ambii
producatori au reusit sa capteze incredere si o imagine foarte buna din partea consumatorilor.
Factor cheie
pi (%)
Ni
S.C.Agrox S.A.
Nota ponderata
S.C.
Avicola
S.C. Avicola
S.A.
S.A.
1
48
5=(2*3)/100
6=(2*4)/100
Cota de piata
30,00
10
2.70
3.00
Productivitatea
20,00
1.40
1.60
50,00
10
10
5.00
5.00
100,00
9.10
9.60
muncii
Imaginea firmei
Total
i 1
i 1
i 1
i 1
Nota medie ponderata obtinuta de S.C.Agrox S.A. Vaslui este de 9.10 iar cea a liderului
este de 9.60 . Diferenta mica se datoreaza faptului ca ambii concurenti au obtinute note foarte
apropiate, pe baza factorilor cheie identificati. Acesti factori cheie noi, care se manifesta tot mai
puternic in societatea actuala, reprezinta in esenta principalele forte care determina
competitivitatea firmei pe piata.
2.7.
49
cota de pia relativ : se msoar prin nivelul vnzrilor n raport cu concurentul cel mai
bine plasat ;
-
rata de cretere a sectorului : se msoar n principiu prin creterea pieei n volum sau
Nr.crt
Produse
DASpui griller
DASaripi de pui
DASpiept de pui
DASpulpe de pui
dezosat
dezosate
DASficat de pui
Indicatori
congelat
1.
Cifra de afaceri a
10.150.000
5.460.000
6.500.000
3.200.000
2.750.000
2.
8.360.000
9.350.200
5.650.100
14.600.000
6.809.000
3.
15
16
12
4.
sectorului(%)
Cota de piata
121,41%
58,39%
115,04%
21,91%
40,38%
relativa a S.C.
Agrox S.A.
50
Pi(r)1 =
Pi(r)2 =
Pi(r)3 =
Pi(r)4 =
Pi(r)5 =
CAi
x 100
CAm
CAi
x 100
CAm
CAi
x 100
CAm
CAi
x 100
CAm
CAi
x 100
CAm
10.150.000
8.360.000
5.460.000
9.350.200
6.500.000
5.650.100
x 100 = 58,39 %
x 100 = 115,04 %
3.200.000
14.600.000
2.750.000
6.809.000
x 100 = 121,41 %
x 100 = 21,91 %
x 100 = 40,38 %
Rata de cretere
16%
DAS3
51
15%
DAS2
VEDETA STEA
DILEMA
12%
DAS4
10%
8%
DAS1
VAC DE MULS
POVAR
5%
DAS5
0
1,21
1,15
0,58
0,40
0,21
Cota de pia relativa
n categoria VEDETA STEA sunt pozitionate produsul din DAS3 , acestea presupunand
o strategie de mentinere a pozitiei . Mentinerea pozitiei se realizeaza prin investitii fie de
tehnologie, fie de marketing.
n categoria VAC DE MULS se ncadreaz DAS1, el are un ritm de cretere bun i o
parte de pia buna. n urma investiiilor fcute n sectoarele de producie, calitatea fiind si ea de
neegalat, numrul clienilor interni ct i externi a crescut. Produsul din acest cadran este cel mai
rentabil intrucat el este pozitionat pe o piata matura si are o cota relativa mare.
n categoria DILEM se ncadreaz DAS2 i DAS4. Aceste produse acioneaz pe o
pia aflat n cretere rapid. Ele necesit lichiditi, contribuind la dezvoltarea ntreprinderii,
dar evoluia lor este incert. DILEMELE vor fi produse aflate n faza de lansare, cnd nc nu se
tie sigur dac vor constitui un succes sau nu.
52
maturitatea produselor
pozitia concurentiala.
Maturitatea produselor este analizat conform ciclului de via al acestora astfel n faza
de demaraj produsele sunt puin dificile, exist risc tehnologic, iar piaa nu s-a format.
n faza de cretere produsele au fost definite, riscul tehnologic este eliminat, iar pia a
este n cretere ( n formare).
n faza de maturitate ntreprinderea ncaseaz avantaj de cost, pia a este format iar
rentabilitatea este bun.
n faza de declin produsele sunt neinteresante, rentabilitatea este sczut, urmnd
abandonul.
Poziia concurenial a ntreprinderii este apreciat pe 5 trepte:
-
puternic, cnd firma este n poziie de monopol i decide singur nivelul profiturilor;
nefavorabil, are cote de pia mici i ncearc meninerea viabilitii prin preuri mai mici
dect media pieei;
Schimbtoare
Stabilit. n
produse
DAS1
4%
Larg
In
crestere
Concentrare
Stabil. n
Puin
progresiv
cretere
tentant
Stabil
Concentrare
Stabil
Putin
Agrox
DAS2
5%
Larg
Avicola
DAS3
progresiv
3%
Larg
Minim
Transavia
Concentrare
progresiv
2 Gama de produse;
3 Numr de concureni;
4
54
Cunoscuta
tentant
Instabil
Puin
tentant
cret.
Stabilit. n
cret.
Schimbtoare
Destul de
stabil
5 Stabilitatea elementelor;
6 Faciliti de acces la sector;
7 Tehnologie;
8 Stabilitatea prii de pia.
Din tabelul analizat se observ c produsul pui griller de la SC Agrox S.A. (DAS 1) este
un produs cu poziie concurentiala pe o pia n cretere, produsul de la DAS 2 este situat sau are
o pozitie concurentiala pe o piata matura, iar DAS3 se afl tot pe o pia matur.
2. Stabilirea poziiei concureniale se realizeaz cu ajutorul metodei grilelor care
utilizeaz urmtorii factori cheie ai succesului:
- flux tehnologic;
- productivitate;
- capacitate de producie;
- cota de pia;
- imaginea;
- rata de cretere;
- calitatea distribuiei.
Factorii cheie ai succesului
Producie
N DAS 1
N DAS 2
N DAS 3
Comercializar
N DAS 1
N DAS 2
N DAS 3
e
Fluxul
Cota de pia
Imaginea
tehnologic
Productivitate
a
55
Capacitatea
de producie
Rata de
cretere
Calitatea
distributiei
MDAS1 =
DAS2
8788778
7,57%
7
9899889
8,57%
7
M
8778676
7,00%
7
MDAS3 =
Dominant: 8,01 10
Puternic: 6,01 8
Favorabil: 4,01 6
Nefavorabil: 2,01 4
Marginal: 0 2.
Analiznd factorii cheie ai succesului se observ c DAS 1 a obinut o not medie de
7,57%, DAS2 a obinut 8,57% , iar DAS 3 a obinut nota 7,00%. Utiliznd sistemul de notare a
poziiei din 2 n 2 avem DAS1 si DAS3 n poziie puternica, iar DAS2 n poziie dominanta.
3. Realizarea matricei ADL
Maturitate/Poziie
Demaraj
Cretere
Maturitate
56
Declin
concurenial
Dominant
naturala
DAS2
Puternic
DAS1
DAS3
Favorabil
selectiva
Nefavorabil
Dezvoltare
Abandon
Dezvoltare
Marginal
selectiva
Dezvoltare
Din matricea ADL se observ c DAS1 i DAS2 vor beneficia de o strategie de dezvoltare
natural, au o rentabilitate mare i sunt produse care se situeaz pe o pia n cre tere care
necesit investiii mari pentru mbuntirea poziiei, iar DAS3 va beneficia de o strategie de
dezvoltare selectiv, are o rentabilitate ridicat, iar produsul se situeaz pe o pia matur i
necesit investiii mici doar pentru meninerea poziiei.
57
Nr.Crt.
Denumire/Simbol
2013
2014
2015
Indici de dinamica
1.
Nr.total de salariati
240
226
244
94,16%
2.
Intrari (I)
18
3.
Iesiri (E)
14
4.
Coeficientul
0,07
intrarilor
(CI)
58
101,66%
5.
Coeficientul
iesirilor
0.06
al
0,06
0,07
(CE)
6.
Coeficentul
mediu
miscari (Cm)
7.
(Nsg)
8.
Gradul de importanta al
grevelor (Gi)
9.
10.
254
257
munca
54.240
58.560
459.232
501.664
legale
pentru
munca
(Nzc)
11.
Timpul
de
nelucrat (Tmn)
12.
(Tmt)
13.
404.992
443.104
14.
51.447.968
43.897.380
46.907.281
15.
9.892.000
8.554.000
16.
3.497.700
17.
Productivitatea
muncii
85,32%
91,17%
15.248.000
86,47%
154,14%
3.434.000
3.533.000
98,18%
101,00%
15196.01
14479,50
37.849,55
62.491,80
194.236,19
192.242,95
59,82
56,34
149,01
243,15
764,70
748,02
Productivitatea
muncii
Productivitatea
muncii
Productivitatea
muncii
Productivitatea
muncii
Productivitatea
muncii
23.
Productivitatea
muncii
7,47
7,04
muncii
18,62
30,39
95,58
93,50
18,66
Productivitatea
Productivitatea
muncii
Productivitatea
muncii
marginala (Wmag)
persoane.
b. Mobilitatea forei de munc : exprim circulaia i fluctuaia forei de munc
ntr-un an calendaristic.
n cadrul circulaiei intr coeficientul intrrilor (Ci), care se calculeaz astfel :
Ci
I
Ns
, n care :
60
Ci2013
I
0
0 persoane
Ns 226
Ci2014
I
18
0,07 persoane
Ns 244
Ce
E
Ns
, n care :
Ce2013
E
14
0,06 persoane
Ns 226
Ce2014
E
0
0 persoane
Ns 244
Se observ c ieirile de personal sunt mai mici n anul 2014 fa de anul 2013.
n cadrul fluctuaiei intr coeficientul mediu de micare (Cm) care se calculeaz
astfel:
Cm
IE
Ns
, n care :
Cm2013
I E 0 14
0,06 persoane
Ns
226
61
Cm2014
I E 18 0
0,07 persoane
Ns
244
Cm = coeficient de micare.
Gi
Nsg
Ns
Gi2014
Nsg
0
0 persoane
Ns 226
Gi2015
Nsg
0
0 persoane
Ns 244
62
Ns = numrul de salariai.
63
WL =
Q
,
T
n care :
Q = producia ;
Q fizic (kg),
W anual fizic ;
W anual valoric ;
W anual comercial.
Af
Q
Ns
Q = producia total ;
Ns = numrul de salariai.
WAf2014 =
Q 3.434.300
15.196,01 pasari
Ns
226
64
WAf2015 =
Av
Q 3.533.000
14.479,50 pasari
Ns
244
Vt
Ns
Vt = venit total ;
Ns = numrul de salariai.
WAv2014 =
WAv2015 =
WAc =
Vt 8.554.000
37.849,55
Ns
226
lei/muncitor
Vt 15.248.000
62.491,80
Ns
282
lei/muncitor
CA
Ns
Ns = numrul de salariai.
WAc2014 =
WAc2015 =
CA 43.897.380
194.236,19
Ns
226
CA 46.907.281
192.242,95
Ns
244
lei/muncitor
lei/muncitor
65
Ns : numrul de salariai.
Z2014 = 254 x 226 = 57.404
Z2015 = 257 x 244 = 62.708
WZf
Q
Z
Q = producia total ;
Z = numrul de zile/om/an/ntreprindere.
WZf 2014
WZf 2015
WZv
Q 3.434.300
Q 3.533.000
Vt
Z
Vt = venit total ;
Z = numrul de zile/om/an/ntreprindere.
WZv 2014
Vt 8.554.000
149,01lei / zi / muncitor
Z
57.404
66
WZv 2015
WZc
Vt 15.248.000
243,15lei / zi / muncitor
Z
62.708
CA
Z
Z = numrul de zile/om/an/ntreprindere.
WZc 2014
CA 43.897.380
764,70lei / zi / muncitor
Z
57.404
WZc 2015
CA 46.907.281
748,02lei / zi / muncitor
Z
62.708
Pe lng cele dou tipuri de productiviti (anual i cea zilnic) se mai determin i
productivitatea orar fizic (Waf), productivitatea orar valoric (Wav), productivitarea
orar comercial (Wac).
Pentru
calcula
productivitatea
orar
ore/om/an/ntreprindere (O).
O2014 = 2032 ore/om/an/intreprindere
O2015 = 2056 ore/om/an/intreprindere
Waf
Q
O
Q = producia ntreprinderii ;
O = numrul de ore/om/an/ntreprindere.
67
trebuie
cunoatem
numrul
de
Waf 2014
Q 3.434.300
Waf 2015
Wav
Q 3.533.000
Vt
O
Vt = venit total ;
O = numrul de ore/om/an/ntreprindere.
Wav 2014
Vt 8.554.000
18.62lei / or / muncitor
O
459.232
Wav 2015
Vt 15.248.000
30,39lei / or / muncitor
O
501.664
Wac
CA
O
O = numrul de ore/om/an/ntreprindere.
Wac 2014
CA 43.897.380
95,58lei / or / muncitor
O
459.232
Wac 2015
CA 46.907.281
93,50lei / or / muncitor
O
501.664
68
Wmg
3.2
Q 3.533.000 3.434.000
18,66
Z
62.708 57.404
Mijloacele fixe cuprind toate bunurile ntreprinderii care au o durat de folosin ndelungat i
care se amortizeaz.
Din acest punct de vedere la nivel de ntreprindere exist :
69
Nr.
Denumire
crt.
Anii
Simbol
2014
2015
7.060.558
7.182.551
510.100
421.520
1.
2.
3.
7.570.653
7.604.071
4.
1.500.100
2.100.200
5.
95.000
150.100
6.
Amortizarea A (lei)
3.200.150
3.350.100
7.
150.200
140.300
M FA
M FP
CS =
, n care :
M FA
M FP
CS 2014 =
7.060.558
13,84
510.100
=
M FA
M FP
CS 2015 =
7.182.551
17,03
421.520
=
70
Coeficientul de structur este mai mare cu 3,19 n anul 2015, fa de anul 2014.
Coeficientul intrrilor (Ci) reprezint totalitatea intrrilor de mijloace fixe.
Ci
I
M FT
Ci2014
1.500.100
0,19
7.570.653
Ci2015
2.100.200
0,27
7.604.071
Observm c, coeficientul intrrilor este mai mare n anul 2015 cu 0,08 dect n anul 2014.
b) Coeficientul ieirilor (Ce) reprezint renunarea la anumite mijloace fixe.
Ce
E
M FT
Ce2014
95.000
0,01
7.570.653
Ce2015
150.100
0,01
7.604.071
71
Mt
IE
M FT
M t 2014
1.500.100 95.000
0,21
7.570.653
Mt 2015
2.100.200 150.100
0,29
7.604.071
Mobilitatea total este mai mare n anul 2015 fa de anul 2014 cu 0,08.
d) Gradul de uzur (Gu) se calculeaz pentru a vedea ct de folosit a fost un mijloc fix
n decursul unui proces de producie.
Gu
A
M FT
A = amortizarea ;
Gu2014
3.200.150
0,42
7.570.653
Gu2015
3.350.100
0,44
7.604.071
.
Gradul de uzur este mai ridicat n anul 2015 cu 0,02 fa de anul 2014.
e) Gradul de renoire (G) :
72
I
M FT
G=
I
1.500.200
0,19
M FT 7.570.653
G 2014 =
I
2.100.200
0,27
M FT 7.604.071
G 2015 =
Gradul de rennoire este mai mare n anul 2015 cu 0,08, fa de anul 2014.
Cu ct valoarea acestui indicator este mai mare cu att mijlocul fix va trebui renoit mai repede.
Din punctul de vedere al efortului de producie, trebuie analizai urmtorii indicatori :
Guc
Qf
Qp
Guc2014
Qf
Qp
3.434.300
0,68
5.000.500
73
Guc2015
Qf
Qp
3.533.000
0,64
5.500.800
Observm c gradul de utilizare a capacitii de producie este mai mare n 2014 cu 0,04 dect n
2015. Aceste valori tind ctre 1, nseamnnd c acest punct se numete incompresibil, adic ntreprinderea
este n economie de scal.
b) Gradul de utilizare al timpului de lucru (Gut) :
Gut
Tl
Tmt
Gut 2014
Tl
404.992
0,88
Tmt 459.232
Gut 2015
Tl
443.104
0,88
Tmt 501.664
n acest caz valoarea indicatorilor este egal, adic n anul 2014, gradul de utilizare al timpului
de lucru este acelai i n anul 2015.
c) Nivelul de productivitate al mijloacelor fixe (Wmf) exprim cantitatea de producie
obinut n unitate de timp lucrat cu mijloc fix.
Wmf
Qf
M FT
74
Wmf 2014
3.434.300
0,45
7.570.653
Wmf 2015
3.533.000
0,46
7.604.071
n anul 2014 nivelul de productivitate al mijloacelor fixe este mai scazut dect n anul 2015 cu
0,01.
d) Economicitatea mijloacelor fixe (Emf) exprim consumul de energie de munc i
de piese de schimb pe unitatea de timp lucrat pe mijlocul fix.
E mf
CA
M FT
E mf 2014
43.897.380
5,79
7.570.653
E mf 2015
46.907.281
6,16
7.604.071
n anul 2015, economicitatea mijloacelor fixe este mai ridicat fa de anul 2014 cu 0,37.
3.3
stoc mediu ;
stoc de risc ;
stoc conjunctural.
Stocul mediu reprezint cantitatea medie de materii prime, care raportat la fluxul de ieiri
produse nu determin ruptur de stoc.
Stocul de risc intervine n general la produsele care au consum i producie sezonier.
Stocul conjunctural apare n momentul n care firma nregistreaz scderi sau creteri de
stoc, n mod nejustificat.
Din punct de vedere economic, se analizeaz :
Vr
CA
S
S = valoarea stocurilor.
76
Vr2014
43.897.380
4,34
10.101.078
Vr2015
46.907.281
4,42
10.593.316
n anul 2014 stocurile se rotesc de 4,34 ori, iar n anul 2015 stocurile se rotesc de 4,42
ori, rezult c n anul 2015 stocurile au fost bine gestionate.
Dr
S
x360
CA
S = valoarea stocurilor ;
Dr 2014
10.101.078
x360 82,83 zile
43.897.380
Dr 2015
10.593.316
x360 81,30 zile
46.907.281
Observm c n anul 2014 durata de rotaie este de 82,83 zile, fa de anul 2015 care are o
durat de rotaie de 81, zile. Anul 2014 a fost anul n care societatea a realizat cele mai multe
produse, avnd o valoare mic a stocurilor.
77
Cv <---> Q (productie);
Cf= Cf cost fix mediu;
In economie, aceasta situatie se masoara cu indicele de crestere a costurilor variabile in
raport cu cifra de afaceri.
Astfel exista 3 situatii:
1) Daca indicele de crestere al costului variabil este egal cu indicele de crestere a cifrei de
afaceri, rezulta ca in joc ramane doar costul fix si acesta influenteaza profitul (aceasta situatie are
loc la intreprinderile mici care nu pot influenta piata in nici un fel si o accepta asa cum este.
2) Indicele de crestere a costelor variabile este mai mic decat indicele de crestere a cifrei de
afaceri; in jocul rentabilitatii intrea atat costurile fixe cat si costurile variabile. Situatia este
specifica intreprinderilor mari care realizeaza economie de scala respectiv inregistreaza avantaj
de experienta.
Pe termen lung
4.2.
d) cheltuieli de producie
e) cheltuieli de desfacere (de vnzare)
f) cheltuieli post-vnzare
La nivel de ntreprindere exist o grup de cheltuieli care cuprind fluxul tehnologic
respectiv producia (numite cheltuieli de producie) i o grup de cheltuieli aflat n afara
produciei (numite cheltuieli generale sau cheltuieli de vnzare sau cheltuieli post-vnzare).
Pentru a stabili structura cheltuielilor, se mparte fiecare grup de cheltuieli la totalul
cheltuielilor i se nmulete cu 100.
CM
100
CT
CFM
100
CT
1.
1.1
.
Indicatori
2013
2014
2015
(lei)
(lei)
(lei)
Cheltuieli de
exploatare total,
din care:
269897
280
281691
520
277143
887
Cheltuieli cu materiile
prime i materiale
9126594
7
1891280
55
1587806
50
80
(%)
2013
2014
2015
96,55
97,65
95,10
32,65
65,56
54,48
consumabile
1.2
.
Alte cheltuieli
materiale
1.3
.
1.4
.
1453826
67200
420498
0,52
0,02
0,14
428205
1870000
1967890
0,15
0,65
0,68
Cheltuieli privind
mrfurile
1160875
02
6890000
0
6980055
9
41,53
23,88
23,95
1.5
.
Cheltuieli cu salarii i
ndemnizaii
5610852
5290500
6340687
2,01
1,83
2,18
1.6
.
Cheltuieli cu
asigurrile i protecia
social
5857430
1750000
1750654
2,10
0,61
0,60
1.7
.
Cheltuieli cu
amortizarea
8969416
6800765
1232963
4
3,21
2,36
4,23
1.8
.
Cheltuieli privind
prestaiile externe
3700463
2
6480000
1267898
7
13,24
2,25
4,35
1.9
.
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe etc.
3219470
1405000
1307432
8
1,15
0,49
4,49
2.
Cheltuieli financiare
total, din care:
963608
9
678659
1
142784
24
3,45
2,35
4,90
2.1
.
Cheltuieli cu
despgubiri, donaii
4078325
1530875
1289560
1,46
0,53
0,44
2.2
.
Cheltuieli privind
dobnzile
4509764
1785216
3120980
1,61
0,62
1,07
2.3
.
Cheltuieli cu ajustrile
de valoare
0,00
0,00
0,00
2.4
Alte cheltuieli
1048000
3470500
9867884
0,37
1,20
3,39
81
financiare
3.
Cheltuieli
extraordinare total,
din care:
0,00
0,00
0,00
Amenzi
0,00
0,00
0,00
279533
369
288478
111
291422
311
100,0
0
100,0
0
100,0
0
3.1
.
Cheltuieli totale
ISCFM =
CFM
100
CT
5610852
100 2,01
278533369
ISCFM =
CFM
100
CT
5290500
100 1,83
288478111
ISCFM =
CFM
100
CT
6340687
100 2,17
2914223311
Indicatori
2013
2014
2015
(lei)
(lei)
(lei)
912659
47
1891280
55
158780
650
173000
0
3581267
3006618
91947
190339
159798
147940
00
3082373
8
2587777
5
Materii prime
746500
00
1545327
11
1297364
59
145382
6
67200
420498
532401
25353
158644
Cheltuieli cu ambalaje
921425
41847
261854
428205
1870000
196789
Birotica
Produse de curatenie
1.
2.
1.
3.
1.
5.
1.
6
1.
8.
0
Energia si apa utilizat la fluxul de
producie
317930
1388422
1461103
110275
481578
506787
561085
2
5290500
634068
7
432387
1
4076999
4886301
128698
1
1213501
1454386
585743
0
1750000
175065
4
451016
4
1347483
1347987
134726
6
402517
402667
Cheltuiuli cu personalul
Cheltuieli cu asigurarile si
protectia social
370046
32
6480000
126789
87
474492
2
738899
1625765
78340
38285
25764
983587
4
1384320
3367852
Cheltuieli de cercetare
84
175812
20
3242720
5992842
Cheltuieli cu publicitatea
259673
7
629512
889186
163967
1
297496
561463
Cheltuieli cu deplasarile
484011
137336
165737
43857
11432
50378
Cheltuieli cu colaboratorii
Cheltuieli cu comisoane
Cheltuieli cu telecomunicatiile
1.
Indicatori
Cheltuieli de
exploatare total,
2013
2014
2015
(lei)
(lei)
(lei)
269897
281691
85
277143
Indice dinamic
(%)
2015/2
013
102,68
2015/2
004
98,39
din care:
280
520
887
Cheltuieli cu
materiile prime i
materiale
consumabile
9126594
7
1891280
55
1587806
50
173,98
83,95
1.2.
Alte cheltuieli
materiale
1453826
67200
420498
28,92
625,74
1.3.
Alte cheltuieli
externe
428205
1870000
1967890
459,57
105,23
1.4.
Cheltuieli privind
mrfurile
1160875
02
6890000
0
6980055
9
60,13
101,31
1.5.
Cheltuieli cu salarii i
ndemnizaii
5610852
5290500
6340687
113,01
119,85
1.6.
Cheltuieli cu
asigurrile i
protecia social
5857430
1750000
1750654
29,89
100,04
1.7.
Cheltuieli cu
amortizarea
8969416
6800765
1232963
4
137,46
181,30
1.8.
Cheltuieli privind
prestaiile externe
3700463
2
6480000
1267898
7
34,26
195,66
1.9.
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe etc.
3219470
1405000
1307432
8
406,10
930,56
2.
Cheltuieli
financiare total,
din care:
963608
9
678659
1
142784
24
148,18
210,39
2.1.
Cheltuieli cu
despgubiri, donaii
4078325
1530875
1289560
31,62
84,24
2.2.
Cheltuieli privind
4509764
1785216
3120980
69,20
174,82
1.1.
86
dobnzile
2.3.
Cheltuieli cu
ajustrile de valoare
2.4.
Alte cheltuieli
financiare
3.
3.1.
0,00
0,00
1048000
3470500
9867884
941,59
284,34
Cheltuieli
extraordinare
total, din care:
0,00
0,00
Amenzi
0,00
0,00
279533
369
288478
111
291422
311
104,25
101,02
Cheltuieli totale
1.1.
87
Denumire
crt
.
1.
2.
3.
4.
2013
2014
2015
1730000
3581267
3006618
91947
190339
159798
1489000
0
3082373
8
2587777
5
7465000
0
1545327
11
1297364
59
(tip cheltuial)
Cheltuieli cu birotica
Cheltuieli cu produse de
curenie
Cheltuieli
cu
materiale
consumabile
Cheltuieli cu materii prime
5.
Cheltuieli cu ambalaje
921425
41847
261854
6.
317930
1388422
1461103
88
Cheltuieli cu ntreinerea
4744922
738899
1625765
8.
Cheltuieli de cercetare
9835874
1384320
3367852
Cheltuieli cu colaboratorii
1758122
0
3242720
5992842
2596737
629512
889186
1639671
297496
561463
484011
137336
165737
1160875
02
6890000
0
6980055
9
4078325
1530875
1289560
-48000
3470500
9867884
2496015
64
2708899
82
2540644
55
2859735
61
2741955
69
3316481
89
9.
10
Cheltuieli cu publicitatea
.
11
Cheltuieli
cu
transport
personal de producie
12
Cheltuieli cu deplasrile
.
13
Cheltuieli cu mrfurile
.
14
Cheltuieli cu donaii
.
15
.
16
Total
cheltuieli
variabile
(CV)
17
89
18
.
19
.
20
Marja
costurilor
variabile (MCV)
21
Rezultatul
global (RAG)
22
Rata
variabile (RMCV)
23
(RCV)
marjei
analitic
costurilor
2529712
35
2747687
45
2576325
36
3369671
3878763
3568081
3637199
7
3305587
7758373
4
3300232
6
-573176
7401565
3
12,72
1,21
23,40
87,28
98,79
76,60
+ chelt cu materii prime + chelt cu ambalaje + chelt cu energia pentru spa iile de produc ie +
chelt de ntreinere + chelt de cercetare + chelt cu colaboratorii + chelt cu publicitatea + chelt de
transport + chelt cu deplasrile + chelt cu donaiile + alte chelt financiare + chelt cu mrfurile
CA cifra de afaceri
MCV marja costului variabil
MCV = CA CV
CT cheltuieli totale
90
CT = CV + CF
CF cheltuieli fixe
CF = CT - CV
RAG rezultatul analitic global
RAG = MCV CF
RMCV rata marjei costului variabil
RMCV = (MCV / CA) * 100
RCV rata costului variabil
RCV = (CV / CA) * 100
Pentru anul 2013, indicatorii calculai sunt urmtorii:
CV = 1730000 + 91947 + 14890000 + 74650000 + 921425 + 317930 + 4744922 + 9835874 +
17581220 + 2596737 + 1639671 + 484011 + 116087502 + 4078325 48000 = 249601564 lei
MCV = CA CV = 285973561 249601564 = 36371997 lei
RAG = MCV CF = 36371997 3369671 = 33002326 lei
CF = CT CV = 252971235 249601564 = 3369671 lei
RMCV = (MCV/CA) * 100 = (36371997 / 285973561) * 100 = 12,72 %
RCV = (CV/CA) * 100 = (249601564 / 285973561) * 100 = 87,28 %
92
4. Principalii clienti ai societatii S.C. Agrox SA Vaslui sunt firma SC PRO-GREEN SRL
care detine cea mai mare pondere pe anii 2013 cu ponderea de 55,81% si valoare de 863593.15
lei, respectiv 2014 cu ponderea de 83,5% si valoarea de 2936180.54. In anul 2015 cea mai mare
pondere din totalul vanzarilor o detine compania SC AGROLAND SA - 39.30 % cu valoarea de
1967473.92 lei .
5. Concurentii principali ai societatii sunt S.C. FermaDor, SC Transavia, SC Avicola, SC
Agricola.
6. In urma analizarii cotei de piata a intreprinderii, au rezultat urmatoarele:
-cota de piata absoluta este de 32,44%, aceasta reflectand doar imaginea cantitativa
asupra locului firmei pe piata, nu si situatia interna a intreprinderii, nivelul profitabilitatii sau a
rentabilitatii firmei.
- cota de piata relativa este de 91,54%, rezultat care arata faptul ca societatea analizata
detine 91,54% din piata liderului, acest indicator fiind mai relevant pentru analizarea pozitiei
firmei pe piata;
- cota de piata specifica este egala cu 0,12%
7. Din rezultatul obtinut, se observa ca piata carnii, respectiv segmentul carnii de pui este
detinuta in proportie de 83.99% de primii patru producatori, ceea ce arata faptul ca aceasta piata
este foarte concentrata. Asadar, datorita gradului mare de concentrare a pietei raportat la un
numar mic de concurenti (4 concurenti), este greu de patruns pe aceasta piata, de catre noii
potentiali producatori. Aceasta se datoreaza faptului ca atunci cand piata este foarte concentrata,
pretentiile consumatorilor, in ceea ce priveste calitatea, inovatia, diversitatea produselor cresc
considerabil, implicit si competenta tehnica si comerciala a firmei va trebui sa creasca.
Societatea S.C. Agrox S.A. Vaslui a obtinut o pozitie foarte buna in acest sector (locul 2),
reusind sa corespunda cerintelor ridicate ale clientilor, datorita unui departament dezvoltat pentru
activitati de cercetare-inovare. La aceasta se adauga avantajul de experienta manifestat prin
competenta tehnica si comerciala.
93
stocuri 4.709.633lei;
rentabila, respectiv rata dobanzii la creditele primite trebuie sa fie mai mica decat rata profitului
obtinut din vanzarea productiei.
Disponibilitatile banesti din casa si din conturile la banci au avut o pondere de 6,11%
(541.587 lei).
e an, acestea fiind reprezentate de expertii din domeniul cercetarii de piata si marketing.
Societatea S.C. Agrox S.A. a devenit unul dintre principalii producatori de carne din
zona Moldovei, detinand o cota de piata de 24,49%. Pozitia foarte buna de pe piata, apropiata de
cea a liderului care s-a datorat potentialului intern ridicat de care dispune, va ajuta societatea
analizata sa ajunga chiar lider de piata, prin detronanarea liderului actual, S.C Avicola
Potentialul de cercetare avansata de care dispune societatea reprezinta un avantaj
comparativ cu liderul pietei, de aceea trebuie sa il fructifice cat mai mult, in vederea atragerii cat
mai multor clienti.
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.kosarom.ro/
2. Suport curs Stefan Gavril Analiza Tehnico-Economica, 2008
3. http://www.avitop.ro/
4. http://documents.tips/documents/proiect-analiza-561d813712cd9.html
5. http://www.recolta.eu/tag/piata-carnii-de-pui-6441.html
6. http://www.transavia.ro/
7. http://avicolafocsani.ro/
95
96