ld s ellis Bo 2 ese gy Loa Aa OMe uate “1 Od Ss 8°38 8 sa a PRINCIPIt DE NUTRITIE LA SUGAR SI COPIL ‘Nutritia ar putea fi definitd ca un ansamblu de func ale organismului care asigur’ transformarea, asimilarea si utilizarea alimentetor sau a substangelor nutritive (alimentatie parenterala) pentru a se asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunziitoare varstei,o activitate fizicd si intelectuald adecvatd, promovand o bund stare de sindtate. Necesarul de apa Apa, constituent esential al organelor gi fesuturilor, vehicul pentru exeretia metabolifilor de citre rinichi, constituent al sudorii cu rol esential in termoregiare, umidificator al cdilor respiratorii, este inciusa intre substanjele nutritive. Cantitatea de ap din organismul copilului (70-75%) este diferits de cea de la adult (60-65%), iar necesarul de api la varstele mici este sensibil mai mare decat la varsta maturé. Pierderile insensibile se raporteaz la suprafata corporal gi, cu cit te mai mic, sugaral are 0 suprafafi corporal mai mare Corespunzitoare fiecdrui kg/greutate. Se adaugh incapacitatea de concentrare a urinei la varstele mici, asadar pierderi urinare care depigesc 40-50% din Volumul de lichide ingerat. in condigii de temperaturi ambianttcrescutt (sau fototerapie!) precum si in condi patologice (pierderi digestive, lipsa de aport) sugarul mic {si plstreazi cu dificultate balanta hidric’, avand mare tendingi de deshidratare, Nevoile de lichide depind de vast, dar si de continutul caloric al alimentelor. Pentru fiecare 100 kcal sunt necesare 12 g api, si aceasta variabil, dup raportul diferitelor macronutriente din compozitia hranei. Sugarul mic, alimentat natural, nu Recesiti suplimentarea cu ceai a aportului hidric, chiar {inconditii de temperatura ambianti crescutt (label 2.1.) Tabel 2.1. Necesaru estimat de apa la diterte varste (m/kg/i) carirovut 2 —___arrronon_ 2 NUTRITIE $1 ALIMENTATIE Necesarul de calorii (aportul energetic) Ratia caloricd a sugarului este ratia cu care cregte, O ‘curb ponderalé satisfc&toare este cea mai bund dovada unui aport caloric adecvat. Foamea este un mecanism Fidel, ea indicator al nevoitor calorice ta sugarul gi copilul sindtos. Acest mecanism incepe si functioneze dupa varsta de 6 stiptimani. Pentra prematuri, postnatal se doreste si se objink un ritm de crestere egal cu cel de restere intrauterin’, ceea ce este posibil cu un aport calorie proportional mai mare, care si poatd sustine acest ritm accelerat (120 kcal/kg). Necesarul caloric depinde de virstd si el este repartizat astfel: 50 kcal/kg (sugar) Sau 20 keal/kg (adult) reprezinti metabolismul bazal, ia care se adaugi 12-25 keai/kg/zi pentru activitatea fizic’, Necesarul de crestere este de 3-4,5 kcal pentna fiecare gram de spor ponderal. Se previd calorii suplifmentare pentru actiunea dinamica specificd a, proteinelor (7-8% din cantitatea total de calorii) precum gi pentra ‘men{inerea echilibrului termic. Pentru nou-n&scut, limita superioard a portului caloric este de 165-180 keal/kg/zi, cli peste aceasta valoare caloriile nu mai sunt wilizate adecvat pentru crestere. Nou-nascutul cregte intr-un ritm optim cu 100 kcal/kgizi daca sursa este laptele mater gi cu 10% mai mutte calorii dact sugarul este alimentat artificial. Necesarul caloric in primul an de via se cifreazd 1a 80-120 kcal/kg, urmind ca, pentru fiecare etapa ulterioard de 3 ani, necesarul calorie sti scad8 cu 10 kealke/zi (tabel 2.2.). Sursele de azot din alimente sunt valorificate mai eficient fn prezenga unui aport caloric adecvat. Pentru a se objine o crestere optim’, cu depunere moderati de grisimi (20%) $i utilizare maxima a proteinelor, este Recesar un raport ideal calorii/proteine. Acesta este de 32-35 keal pentru fiecare gram de proteine. Acest raport asigurd o crestere in greutate de 18-20 g/zi. Pentru nevoile 2ilnice, prematurul cu greutate foarte mic’ (1180-1500 g, Suge Copit ] Premaror eo grew foarte mick Tid 300 | Fant 115-128 Nou nine 100-150 [ani 100-110 3 iu 140-160 | 6 ani 30-100 Giuni 130-150 [10 ai 70-85 ni a asras Pant 30-60 2 ul [0-135 is ani 30-50 2324° |_Esentialul in PEDIATAIE — edit a 2-a Tabel 2.2. Necesarui energetic (kcal/kg) estimat pentru prematur, ientat enteral (dupa Klaus) (oot baz a [activate muscular mixin : 7 urs ocaionat prin sedere tempera amblante 10 ierderi feeate 1S — q ‘creseres, inclusiv termogeneza care rezultd din metabalizare 7 q virsti gestational 27-33 stiptiméni) se recomanda un aportcaloric de 120 keal/kg/2i, aportul de proteine fiind de 3,3-3,6 gikg/zi si raportul kilocalorii/proteine 32-35. Din metabolizarea unui gram de proteine rezulth 4 kcal, pe cind din metabolizarea unui gram de lipide ~ 9 keal sia unui gram de glucide ~ 4,2 kcal. Un procent de 40- 50% din calorii trebuie si rezulte din arderea hidratilor de carbon, 35-40% din arderea lipidelor si sub 10% din metabolizarea proteinelos. Necesarul de proteine Proteincle sunt constituent! obligatorii ai alimentelor pentru copii, fiind macronutriente cu rol esential ia crestere, Proteinele din alimentatje asiguri materialul necesar pentru sinteza hormonilor, a sistemului de apirare imund, dezvoltarea sistemului nervos, sinteza neurotransmititorilor etc. Sursa exclusiva de protein primele luni de viayi este laptele uman, respectiv formulele care asigur& un aport adecvat calitativ gi cantitativ. Cazeina, zerul si ou! sunt considerate surse ideale de proteine, deoarece confin tofi aminoacizii esenfiali. Din tofi cei 24 de aminoacizi, 9 sunt esentiali (nu pot fi sintetizati gi trebuie si se giseasc’ obligatoriu jn hrana copilului mic). Acestia sunt: treonina, valina, eucina, izoleucina, lizina, triptofanul, fenilalanina, metionina gi histidina, Dacd ne referim la prematur, se adaugs gi erginina, cistina gi taurina. Taurina se gaseste {in cantitate mare in laptele uman gi se adaugi in fonmulele pentru prematuri deoarece acestia nu o pot sintetiza din cauza unor deficiente enzimatice legate de varstd. Are rol fn sinteza substanjelor neurotransmig&toare gi in desivargireu functiilor retinei. Unele proteine din laptele ‘uman nu sunt absorbite (lactoferina, [g/s), darele confer’ calititile antiinfectioase ale laptelui uman, neavand rol in nutritie. Proteinele din alimentatie care nu sunt specio- specifice (alte surse decat laptele uman) pot deveni alergenice (Fiind antigenice). Orice copil cu anamnezi Samiliald povitivi penivu alergie poate dezvolta atergie Ja proteinele laptelui de vacd. In aceste cazuri, se recomandi intérzierea” introducerii in alimentatie a proteinelor steine” (came, peste, ou) peste virsta de 6 luni, Prelungirea afimentatici naturale este © metod’ eficientd de evitare a alergiet alimentare. Procesul industrial de preparare a formulelor scade porensialut alergogen al proteinetor din laptele de vac, Necesarul ™~ Toul: 128 q de proteine depinde de varsti i ritm de crestere, precum, si de calitatea sursei utilizate. Pentru prematurul cu sgreutate foarte mict la nastere, necesarul recomandat de proteine este de 3,2-3,6 g/kg/2i, dar sunt autori care accept si 4 g/kg pentru a asigura postnatal un ritm de ccreglere identic cu cel intrauterin, Pentru toati perioada, Ge sugar necesarul de proteine este de 2-2.2 s/kghei, pentru ca intre 1-3 ani st fie de 23 gizi, intre 4-6 ani de 30 gizi, inte 7-10 ani de 34 g/zi, iar la adolescent si ajung’ la 50 g/zi. Regimurile hiperproteice la varstele ‘miei nu sunt avantajoase gi conduc la acidoza $i eresterea valorilor ureei. Regimul hipoproteic se soldeaza nu numai cu edeme hipoproteice sau malnutrigic de tip kwashiorkor, ci are efecte complexe, cici se vorbeste de un raport optim intre mineralele din alimentatje (ig) gi cantitatea de proteine (g). Conform directivelor Comunitayii Europene, se vorbeste de un minim proteie (2,8 2/100 kcal) pentru sugarul afimentat cu formule din lapte de vacd gi de un aport proteic de 2,25 9/100) kcal dact sursa de proteine este soia. Dac’ un produs dietetic se bazeazt pe hidrolizat de proteine. cu valoare| biologic& mai mic, minimul proteic trebuie si fie 2.25 g/00 keal Necesarul de hidrafi de carbon Glucidete sunt macronutriente utilizate in organism caprincipali sursa de calor. Singura form’ de depozitae ahidratitor de carbon este glicogenul, stocat in ficat sin muschi. Se gisesc in alimentatie sub forma de monozaharide (glucoz4, galactoz’, fructozi), dizaharide (lactoz4, sucrozd, maltozs) sau polizaharide (amidon). Necesarul de hidrati de carbon este egal cu cantitatea care asigurd 40-50% din nevoile calorice ale copitului. Un regim hipoglucidic (sub 15% din nevoile calorice) conduce la cetozi de foame, iar un regim cu exces de hidragi de carbon conduce 1a hiperponderabilitate gi obezitate. Nevoia de glucide este de 12 gkp/zi penttu sugar $i copilul mie gi de 10 e/kg/zi penttu celelalt te, Pentru prematur, nou-niiscut gi sugarul din primele 4-5 lumi, sursa de hidrati de carbon este reprezentatd ‘aproape in exclusivitate de laptele uman sau de formule fn care concentrajia de lactozi este de 7%. Pentay digesta actozei este necesarii actaza, enzima situatd la nivelul marginit in perie a epiteliuyj intestinal, © parte din lactozd ramane neabsorbiti gi ajunge in tumenut