Sunteți pe pagina 1din 54

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Indrumator,
Asistent medical
Bitic daniela Cursant,
Sanduleanu Ramona Cristina

IASI
2010
INGRIJIREA PACIENTULUI CU GASTRITA ACUTA
ARGUMENT
CUPRINS

Argument

Capitolul I. Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

Capitolul II. Gastrita acuta

 Definitie

 Etiologie

 Factori de risc

 Etiopatogenie

 Tablou clinic

 Simpotomatologie

 Diagnostic

 Evolutie

 Profilaxie

 Tratament

Capitolul III. Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paraclinice

Capitolul IV. Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta

Capitolul V. Prezentarea cazurilor

Capitolul VI. Educatie sanitara

Bibliografie
CAP. I – Notiuni de anatomie si fiziologie

Anatomia aparatului digesitv


Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezinta
ansamblul de organe cu rol de a transforma fizic si chimic alimentele, in scopul
asimilarii lor si de a elimina reziduurile ce nu au putut fi digerate.

Aparatul digestiv este alcatuit din :


• Tubul digestiv
• Glandele anexe

1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din :

- cavitatea bucala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii


si sunt amestecate cu saliva. Cavitatea bucala este delimitata de 5 pereti:
unul anterior – buzele, doi laterali – obrajii, unul inferior – planseul bucal si
unul superior – bolta sau valul palatin;

- faringe –ramuri arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta ,


sfenopalatina si cidiana;

- esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung


de 25-30 cm cu funcţia de transport a hranei si care leaga faringele de
stomac. Pereţii săi musculari produc contracţii ondulatorii, care ajută la
transportarea alimentelor.

- stomac- aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul acizilor existenti la


nivelul stomacului

2. Tractul gastrointestinal inferior este format din :

- intestinul subtire - reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat între


stomac şi intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si
mineralelor din mancare. Prezinta o serie de inflexiuni, numite anse
intestinale si este format din 3 parti:
- duoden - segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30 de cm
si forma de potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe
procesul de digestie a mancarii, rolul duodenului fiind acela de de a
neutraliza aciditatea din hrana.

- jejun - partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden şi ileon.
rolul lui este de a absorbi substantele nutritive

- ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor
rezultaţi în urma digestiei.

- intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subţire şi


anus. Aici are loc absorbţia apei si a mineralelor neabsorbite. Intestinul
gros este format din:

- cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat între ileon şi colon. De
cecum este ataşat apendicele. În cecum se află flora intestinală.

- colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) -


aici este absorbita apa ramasa in alimente

- rect - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale

- anus - partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale

3. Organe anexe :

- glandele salivare

 Glande salivaremici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie )

 Glande salivaremari perechi:

o sublinguale

o submandibulare
o parotide

- ficat - produce bila, neutralizeaza toxinele din organism, prelucreaza si


depozitează numeroase vitamine şi o serie de microelemente esenţiale;

- vezica biliara (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este unită cu ficatul,


de unde primeşte bila, şi cu duodenul, unde eliberează bila, necesara digestiei
grasimilor

- pancreas - organ care îndeplineşte două funcţii majore: exocrină (produce


sucul pancreatic care conţine enzime digestive) şi endocrină (produce mulţi
hormoni importanţi,incluzând şi insulina).

STOMACUL – reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si


toracica situat in etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un
organ mobil cavitar in forma de cimpoi sau litera „j” , zona cea mai dilatata a
tubului digestiv cu rol de depozitare si digestie a alimentelor

 Predigestia bolului alimentar, în special al proteinelor, care este


continuată la nivel intestinal.

 In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc distrugerea


majoritatii bacteriilor (cu excepţia anumitor bacterii ca Helicobacter
pylori care se dezvoltă în mucoasa gastrică fiind în mod frecvent
răspunzător de ulcerul gastric)

. Functionare

Hrana, care în prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul dinţilor, va


fi amestecată în interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric (compus din
acid clorhidric) şi enzime (pepsina) care descompun moleculele mai mari, în
special proteinele.
Pentru digestie este stimulată secretia perstaltismului şi a sucului gastric. Prin
masticatie, miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la la 10 ml/oră în
stare de repaus stomacal, până la 1000 ml/oră. Pentru a realiza digestia, hrana
este oprită timp de 2-4 orein stomac, cu ajutorul pilorului - orificiul de
continuare a stomacului cu duodenul.

Dimensiuni

Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt :

- lungime totala : 25 cm

- latimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului stomacului :


8,5 - 10 cm

- distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric : 3 cm

- diametrul anteroposterior: 8 cm

- inaltimea fundului stomacului : 4 cm

- lungimea vestibulului piloric : 7 cm

- lungimea canalului piloric : 3 cm

- capacitatea stomacului: variaza intre 600 – 2000 ml, in functie de varsta,


sex, regimurile alimentare si starile patologice.

Pozitionare

Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga,


in loja gastrica, imediat sub diafragma. La omul viu are
pozitia verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.
Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, conexiunilor cu
ficatul, intestinul gros, splina si peretelui posterior al abdomenului

Structura

Părţile anatomice a stomacului

 Cardia (orificiu cardiac) este intrarea în stomac din esofag.


Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care asigura
trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si
impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.

 Mica curbura – este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de


15 cm. Incepe de la cardia, prezinta o portiune verticala apoi un unghi
– incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.

 Marea curbura – este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa


de 40 cm. Contureaza marginea stanga a stomacului, formand cu
terminarea esofagului un unghi, numit incizura cardiaca.
 Fundul stomacului (zona fundica) – reprezinta partea cea mai larga
si mai inalta a stimacului, stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat
sub diafragm. De obicei este plin cu gaze si aerul inghitit in timpul
deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului.

 Corpul gastric - este partea cea mai mare a stomacului.

 Orificiul piloric (pilorul) - orificiu inferior al stomacului, care face


legătura intre corpul gastric si o zonă mai dilatată - antrul piloric,
continuat cu o porţiune îngustată - canalul piloric - care se termină
inspre duoden cu un sfincter muscular numit sfincter piloric.

Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici.


1. Tunica seroasa - este reprezentata de peritoneul visceral care
acopera stomacul aproape in intregime

2. Tunica musculara – este formata din fibre musculare netede,


dispuse in 3 straturi concentrice (stratul longitudinal, stratul
circular, fibrele oblice).

3. Tunica submucoasa – este formata dintr-un tesut conjuctiv lax,


vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex secretor
pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi musculatura si
a ajuta la alunecarea mucoasei.

4. Tunica mucoasa – captuseste toata suprafata endogastrica; find


mai mare ca intindere decat aceasta, tunica se cuteaza, formand o
retea de plici mucoase, ceea ce permite stomacului sa se mareasca
la o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare decat dimensiunea
initiala. Tunica mucoasa se continua superior cu mucoasa
esofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala.
Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiatica
in timpul digestiei.

Vascularizatia si inervatia stomacului - importanta secretiei gastrice si energia


necesara functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a
stomacului.

1. Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din
trunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.

2. Venele stomacului corespund in general arterelor. Ele se formeaza din


retele capilare situate in submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici,
se aduna sub seroasa si se arunca apoi in trunchiuri colectoare.
Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile
arteriale, si se varsa in vena porta.

3. Nervii stomacului - sunt nervi vegetativi de origine : -simpatica

-parasimpatica

a) sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor


nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale ;

b) sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang.

Fiziologia aparatului digestiv

Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti si


substante nutritive necesare organismului. in vederea realizarii acestor
functii, este necesara:

1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar;

2. secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor;

3. absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor;

4. circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vederea


transportului substantelor absorbite;

5. controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si


endocrin.

Majoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura chimica


complexa, diferita de cea a constituientilor organismului, si nu pot fi preluate
ca atare din natura. Ea sufera, in prealabil, transformari mecanice, fizice si
chimice. Totalitatea acestora reprezinsi digestia alimentelor. Prin digestie,
principiile alimentare sunt descompuse in molecule simple, fara
specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei
intestinale

Digestia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fizio-


chimice in elemente in stare de afi absorbite. Poate fi :

_1__ Digestia bucala

a) prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de:

- fragmentarea alimentelor

- facilitarea deglutitiei

- amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al


glandelor salivare

- initierea procesului de digestie a amidonului sub


actiunea amilazei salivare

- asigurarea contactului cu receptorii gustative

b) impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de :

- pregatirea mecanica a alimentelor

- solvent ( pentru perceptie de catre receptori)

- curatirea mecanica a mucoasei bucale

- digestiv

- in vorbirea articulate

- excretor

- in mentinearea echilibrului hidric

c) deglutitia cuprinde 3 timpi :


- bucal (in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite,
ele sunt in mod voluntar impinse in faringe datorita presiunii
pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus si posterior
asupra palatului moale. De acum incolo, procesul deglutitiei
devine in intregime, sau aproape, un act automat si, in mod
obisnuit nu mai poate fi oprit) ;

- faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la


acest nivel. Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiul
cerebral si initiaza o serie de contractii faringiene musculare
automate ) ;

- esofagian (esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimentele


din faringe in stomac, iar miscarile lui sunt organizate specific
in vederea acestei functii. in mod normal, esofagul prezinta
doua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si
peristaltism secundar)

_2__Digestia gastrica

a) functia secretorie a stomacului (Secretiile gastrice continus procesele


digestive incepute in cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este de
aproximativ 2 l)
Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele :

• faza cefalica ( reflexe neconditionate si conditionate -declansate


de vederea sau mirosirea alimentelor) ;

• faza gastrica ( distensia mecanica a stomacului –mecanism


nervos si mecanism umoral- gastrina , histamine) ;

• faza intestinala ( efecte stimulatoare si inhibitorii la patrunderea


chimului in duoden ) ;

b) functia motorie a stomacului ( mecanism intragastric )


varsatura = act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe
gura ( relaxarea portiunii superioare a corpului si fundului gastric, a
cardiei si esofagului i contractie la nivelul incizurii angulare a
stomacului → contractia diafragmului si musculaturii abdominale
anterioare→evacuarea continutului gastric cu epiglota inchisa →la
sfarsit diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si
bdominala anterioara , rezulatand evacuarea continutului restant al
esofagului )

_3__Digestia intestinala si functia de absorbtie

a) secretia pancreatica

b ) secretia biliara

o parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor

o simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii

o umoral prin descarcarea de secretina , hepatocrinina , glucagon,


gastrina

b) secretia intestinala

c) functia motorie a intestinului

– miscarile intestinului ↓→de amestec ( segmentare , pendulare )

↓→peristaltice
Capitolul II

Gastrita acuta

Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasa


gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei
mucoasei apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute.

Gastrita acuta este cauzata frecvent de:

o -ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita


postconsum de antiinflamatoare nesteroidiene )

o de abuzul de bauturi alcoolice ( gastrita etanolica) meselor copioase,


condimentelor sau alimentelor dificil de digerat.

o In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice


precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani
pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita acuta
postingestionala.

o In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in


stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul
stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.
Gastritele acute pot fi clasificate in:

 gastrita acuta simpla,

 gastrita acuta coroziva

 gastrita acuta alergica.


Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre
vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa
indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la
cronicizare sau complicatii severe.

Etiologie
- Agentii infectiosi
- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) – cea nai frecventa cauza; Streptococ ±-
hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch;
Treponema pallidum.
- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.
- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.
- Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania
etc.
- Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.
- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.
- Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.).
- Dereglari motorii (în caz de stres si patologii ale organelor adiacente)
manifestate prin reflux duodenal-gastric.
- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).
- Hipertensiunea portala ;

-intoxicatii alimentare

Factorii de risc
- alimentarea haotica si irationala;
- vârsta peste 60 ani;
- fumatul;
- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici;
- factorii profesionali nocivi;
- dereglarile motorii ale tubului digestiv superior;
- hipovolemie;
- hipoxie (în starile de soc, combustii);
- insuficienta renala.

Etiopatogenie

Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau


indirect, prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala.
Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele (acidul
acetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de agentii
patogeni.

Tabloul clinic

Manifestarile clinice sunt variate în dependenta de factorul etiologic si sunt


reprezentate, în majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort
abdominal, senzatie de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi,
balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si de
durere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili.
- hemoragiile digestive în gastrita hemoragica si eroziva;
- Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic în gastrita
atrofica autoimuna

Simptomatologie
Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie.
Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie,
inapetenta si chiar repulsia pentru mancare.

Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de:

• stare generala alterata;


• dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter
colicativ;
• senzatia de plenitudine;
• greata;
• sialoree
• varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase)
• diaree;
• tahicardie;
• hipotensiune arteriala (mai rar);
• in cazurile grave, hemoragii digestive superioare

Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia
brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare.

Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din
bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei
hepatite epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura central-
nervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa
imbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care
le poate avea sarcina in primele saptamani.

Evolutie
Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare.
Gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.

Tratament profilatic
Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.
Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se
manifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de
timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese
echilibrate pe zi.

Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata


mult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia
simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce
pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente - antiacide - sunt uneori
esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt
interzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. În general, gastrita
acuta se vindeca cu un tratament adecvat.

Tratament medical
Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul
dietetic; in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta,
musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce
piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase;
ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta,
perisoare in aburi, budinci.
Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru
evacuarea stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese
umede alcoolizate si prin injectii cu papaverina sau atropine; in caz de
deshidratare se recomanda solutie clorurosodica izotonica, subcutanat, sau
solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La nevoie, in starile mai
grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice.

Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei


gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din
clasele:
- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei
acide) : Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie
- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind
asupra receptorilor histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor
de protoni - omeprazolul) : Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide ,
Oxifenoniu
- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul
mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia);
-antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifesta
asupra musculaturii netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) :
Buscopan , Ulcogastrin . Digest Duo . No-Spa forte
- antiemetice
- antialgice
Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa
gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii:
amoxicilina asociata cu metronidazol.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic
adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul,
condimentele, etc.).

CAPITOLUL III
Rolul asistentului medical in pregatirea pentru explorari
clinice si paraclinice

Anamneza -este metoda prin care asistentul va obtine date de la


pacient(anturaj sau apartinatori) cu privire la starea de sanatate si de boala,
precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta.

Asistenta va permite pacintului sa-si exprime suferintele si il va asculta fara sa


il intrerupa, apoi va pune intrebari(inchise si deschise) si in tot acest timp va
observa pacientul, va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul, locul
nasterii, conditii de viata si munca), motivele inernarii( 2-3 simptome de ordin
general sau local), APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei si se
va urmari: menarha, succesiune si durata ciclului menstrual, durata fluxului, nr.
de nasteri si de avorturi, tulburari ale ciclului menstrual si menopauza.

APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase, BTS si


boli organice.

AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I,


decesul rudelor la varste tinere, boli ereditatre, boli determinate de coabitare si
ahd semnificative. Iar la final se va incheia cu interbari legate de conditiile de
viata si munca.

Examenul clinic general

Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de


observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta pacientul
sa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic. Acesta va
cuprinde:

- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar


fi ridicatul din pat si mersul

- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea


si mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistem
osteo-articular si organe abdominale) observandu-se mimica pacientului
- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate,
tonalitate si timbru

- ascultatia inimii si plamanilor

Examene de laborator

Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate sau, cel mult după un


mic dejun care să nu fi cuprins nici o formă de grăsime animală sau vegetală
(lapte ,unt, ouă, ciocolată, margarină, etc).
De asemenea, cina din seara precedentă trebuie să fi fost lipsită de grăsimi.

Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare pentru manevrele


medicale, pregăteşte psihic pacientul, pregăteşte locul de elecţie, i se explică
pacientului tehnica şi necesitatea ei, se recoltează produsul patologic, se
etichetează produsul, se trimite la laborator si se notează în foaia de observaţie.

Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin


inteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu două picături de
anticoagulant cu 0,1 ml EDTA, recoltându-se 2-3 ml în funcţie de eprubetă.
Se poate evidenţia hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roşii,
trombocitele, formula leucocitară şi indicii hematologici (VEM,CHEM).
Valori
• Hematii= 4,5–5milioane/mm³
• Leucocite = 5000–9000/mm³
• Trombocite=150.000-300.000/mm³

Formula leucocitară
• neutrofile =60–70%
• bazofile =0,5–1%
• eozinofile =1–4%
• monocite =5–8%
• limfocite =20–27%

Hemoglobina – se recoltează 2 ml sânge pe citrat de sodiu sau EDTA


Valori : 12 – 15 % - femei

Glicemia – se recoltează prin puncţie venoasă aspirând 2 ml sânge, având ca


anticoagulant,fluoruradesodiu–4mg
Valori: 80–120mg/dl

Colesterolul
Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar
si zona geografica.
Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)
Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea
evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.

Fibrinogenul – se recoltează 4,5 ml sânge prin puncţie venoasă, având drept


anticoagulant citratul de sodiu3,8%-0,5ml
Valori :200-400mg/dl

Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre


care conţin 0,5 ml citrat de sodiu recoltându-se 4,5 ml de sânge. Se pot evidenţia
timpul de protrombină, activitatea de protrombină, aPTT, timpi de coagulare,
INR,fibrinogen.
Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8'

Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de


anticoagulant citrat de sodiu, recoltându-se 1,6 ml se sânge.
Valori normale: 2 – 13mm/1h

Rolul asistentului medical in examene de laborator

- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile,
tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii
dezinfectante – alcool 90, pernite si musama

- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii

- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se


examineaza calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in
aductie si extensie maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o
distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca
circulatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul

Executie:

- asistentul se spală pe mâini cu apă si săpun, îmbracă mănuşile sterile;

- se fixează vena cu policele mânii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei;

- se fixează seringa, gradaţiile şi acul fiind orientate în sus, în mâna dreapta,


între police şi restul degetelor;

- se pătrunde cu acul trâversând, în ordine tegumentul, apoi peretele venos până


când acul înaintează în gol;

- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;

- se controlează patrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa;

- se continuă tehnica de recoltare a sângelui;

- se indepartează staza venoasă dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului


şi a pumnului;

- se aplica tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de patrundere a


acului şi se retrage brusc acul;

- se comprimă 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală


Ingrijirea ulterioara: se face toaleta locală a tegumentului, se schimbă lenjeria
dacă este murdară, se asigură o poziţie comodă în pat, se supraveghează
pacienta.

Pregătitrea produsului recoltat: eprubetele se etichetează, se completează


formularele de trimitere, se masoară cantitatea.

Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfectează, se spală, se pregatesc


pentru o noua sterlizare ; deşeurile se îndepartează.

Accidente si interventii

- hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) /se retrage acul şi se


comprimă locul puncţiei 1-3 minute ;

- străpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul în lumenul venei

- ameţeli, paloare, lipotimie /se întrerupe puncţia, pacienta se asează în decubit


dorsal fără pernă, se anunţă medicul.

Examene de urină – sumar urină

Sumar urină – recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute


curate(sterile)

- albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++

- glucoza

Normal: abumina, glucoza- absent

- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii

Rolul asistentei medicale


- pregăteşte materialele necesare: urinar (bazinet), muşama, aleză, materiale
pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente în
funcţie de examenul cerut;

- pregăteşte psihic pacienta: se anunţă şi se instruieşte privind folosirea


bazinetului, să folosească numai recipientul gol şi curat, să urineze fără
defecaţie, să verse imediat urina în vasul colector, să nu urineze în timpul
toaletei;

- pregăteşte fizic pacienta: se protejează patul cu muşama şi aleză, se asează


bazinetul sub pacientă, se face toaleta organelor genitale externe, se îndepartează
bazinetul şi se înlocuieşte cu altul curat.

Executie:

- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obţinută se trimite un


eşantion de 100-150 ml la laborator;

- se recoltează prima urină de dimineaţă sau după cel puţin patru ore de la
micţiunea anterioară;

- recipientul se închide cu capac ermetic, se etichetează şi se trimite către


laborator în maxim o oră de la recoltare.

Examene echografice – echografia abdominala

Echografia este o metodă de diagnosticare ultrasonografică – prin folosirea


ultrasunetelor. Aparatul folosit se numeşte echograf. Metoda se bazează pe
proprietatea diferitelor structuri de a reflecta ultrasunetelor si formează imagini
alb-negru pe ecranului echografului. Echograful asigură o bună evaluare a stării
de sănătate a organelor interne.

Echografia abdominală reprezintă metoda prin care se permite examinarea


vizuală a organelor interne pline.
Rolul asistentei medicale

se pregăteşte pacientul psihic, i se explică necesitatea tehnicii, respectarea unor


reguli de examinare: să nu mănânce cu 6 ore înaintea examinării, trebuie să bea
500 ml de lichid neacidulat şi neîndulcit, nu trebuie să meargă la toaletă cu o oră
înaintea examinării, etc..

ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite


medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a
intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si
flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop.
Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile,
infectiile sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva
tesuturi (biopsie), pot fi indepartati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest
nivel al tubului digestiv.

Roulul asistentei medicale

Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca:

- are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice


- urmeaza un tratament medicamentos
- are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu
anticoagulante
- are afectiuni cardiace

- exista posibilitatea unei sarcini


-este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina.

- pregateste psihic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide sau


citoprotectoare, pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva
zile inainte de endoscopie va evita mai ales aspirina, dar si medicamentele
antiinflamatoare nesteroidiene iar daca pacientul urmeaza un tratament cu
anticoagulante, oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii.

- pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu 6-8 ore


inainte de investigatie pentru evitarea varsaturilor

- se indeparteaza orice obiecte(ochelari, bijuterii sau paca dentara) si se imbraca


cu un halat si este sfatuit sa urineze inainte de procedeura

-pregateste materialele necesare: lubrefiant, manusi sterile, solultii sedative,


spray anestezic/ lichid anestezic, seringi sterile, endoscop steril, instrumente
chirurgicale sterile in caz de prelevarea de tesut, eprubete.

Executie:

- inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic, prin


administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura
patrunderea endoscopului,
- asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului
- pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre
inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii
pacientului. Apoi, capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura,.
Pacientul va fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a
endoscopului.
- in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept
pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag.
- in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere.
-asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului
i se va permite sa saliveze pe laterala gurii.
- dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de
24 de ore

CAPITOLUL IV

Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta

Internarea
Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului,
biletul de trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii de
asigurat/neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie. De la biroul
de internari bolnavul este insotit la garderoba/baie/dus pentru predarea hainelor
si pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele de spital. Dupa prevenirea
masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul va
merge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de personalul auxiliar si cu
foaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il va
informa asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie
sanitara.

Asigurarea conditiilor de mediu

Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si dotate


cu mobilierul stric necesar. Se vor inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali,
olfactivi sau gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos. Asistenta
verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in
pat, va asigura lenjerie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va
urmari pacientul sa nu apara complicatii.

Asigurarea igienei

Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta consta in


mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor
cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii.

Alimentatia bolnavului

Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie


sa il insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un
regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina
cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica.

Alimente permise
Carne – sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata
pe gratar: carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat
sau la conserva
Oua – cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei
Produse lactate – lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca
sau de oaie)
Paine alba – de grau sau de secara, eventual veche de o zi
Cereale – gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti
Legume – de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci,
spanac, fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!)
Fructe – fierte sau conservate si banane coapte
Grasimi – unt proaspat, ulei (50 – 60 grame/zi)
Alimente interzise
Majoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza
in stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta
persoanei:
» supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata
» pestele gras, afumat sau marinat
» mezelurile
» ouale prajite
» branzeturile fermentate, sarate, afumate
» alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumele
crude: brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap,
ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii
» fructele cu coaja si cele care contin seminte – in special strugurii
» fructele uscate: smochine, stafide, curmale,
» condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi
» grasimi: untura, slanina, maioneza

Administrarea tratamentului

Tratarea gastritei necesită atât respectarea unui tratament medicametos cât şi


adoptarea unui regim alimentar corespunzător. Medicametele care pot fi indicate
au ca principal scop stoparea secreţiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa
acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. Foarte des utilizate sunt şi
pansamentele gastrice, exista si schema de antibiotice recunoscuta in toata
lumea daca gastrita este provocata de infectia Helicobacter Pylori.
Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupa
ce a verificat foaia de observatie, continutul flacoanelor si termenul de expirare,
in tot acest timp supraveghind pacientul de eventualele reactii adverse.

Prevenirea gastritei

Pentru a preveni îmbolnavirea de gastrită va trebui sa se respecte un regim


alimentar sănătos şi regulat, din care sa se excluda produsele care pot reprezenta
factori de risc (alcool, aditivi sintetici, condimete, băuturi acidulate, tutun, zahăr,
si stresul). Totodată, va trebui sa se evite utilizarea în exces a unor medicamente
de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricăror altor produse farmaceutice
similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

CAPITOLUL V
Prezentarea cazurilor

Cazul 1
• Nume si prenume: B.M.
• Vârstă: 62 ani
• Sexul: Feminin
• Stare civilă: căsătorită
• Religie: ortodoxă
• Naţionalitate: română
• Ocupaţia: pensionară
• Greutate: 71 kg
• Înălţime: 1,68 m
• Data internării: 10.03.2010

Diagnostic de trimitere: gastrita acuta

Diagnostic la internare: gastrita acuta neiroziva

Anamneza

Motivele internării: senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri in partea


superioara a abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta.

Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.

Antecedente personale, fiziologice si patologice:

Menarha: 14 ani, Ultima Menstruatie: 51 ani, Sarcini: 2, Avorturi: 1

Conditii de viata si munca: locuieste cu sotul intr-un apartament.

Comportament(fumat, alcool): nu fumeaza si nu consuma alcool.

- Istoricul bolii: pacienta, in varsta de 62 de ani acuza debutul insidios al boli,


aceasta prezentand senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri epigastrice,
balonare, greata, varasaturi, si inapetenta.

Examen clinic general

Stare generală: relativ bună,

Stare de nutriţie: precară,

Tegumente şi mucoase: palide,

Facies: normal

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil

Sistem osteo-articular: liber, mobil, morfofunctional

Aparat respirator: normal

Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc


apexian in spatiul V intercostal, TA=150/75 mmHG

Aparat digestiv: sensibilitate dureroasa a abdomenului

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei


Henderson

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări de Sursa de


crt. dependenţă dificultate
1. A respira, a avea o bună Independenta -
circulaţie
2. A bea şi a mânca Inapetenţă, Gastrita
greţuri,
vărsături
3. A elimina Tranzit Balonare
intestinal
absent sau
încetinit
4. A se mişca, a avea o bună Ameteli Gastrita
postură
5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita
6. A se îmbrăca, a se Independenta -
dezbrăca
7. A menţine temperatura Independenta -
corpului constantă
8. A menţine tegumentele Independenta -
curate şi integre
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Independenta -
11. A acţiona conform Independenta -
propriilor credinţe şi
valori
12. A te realiza Pensionară -
13. A te recrea Oboseala Spitalizarea
14. A învăţa Independenta -
PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii Evaluare


autonome si
delegate
Inapetenta Stimularea poftei Administrarea de Pacienta a inceput
de mancare medicamente la sa se alimenteze
cererea medicului
pentru stimularea
poftei de mancare
Greturi, varsaturi Combaterea lor si Regim alimentar Diminuarea
hidratare corespunzator, greturilor si
corespunzatoare administrarea de varsaturilor cu
stare generala
medicamente la
relativ buna
cererea medicului,

hidratare cu ser
fiziologic si ser
glucozat 1500 ml.
Balonare Sa prezinte un Efectuarea de Balonare
tranzit intestinal masaj usor la diminuata, tranzit
normal nivelul intestinal incetinit
abdomenului,
administrea
medicamentelor
prescrise de medic
Ameteli Sa prezinte o buna Repaus la pat cu Pacienta nu mai
postura administrarea ameteste
tratamentului
prescris de medic
Durere Combaterea si Administrarea de Diminuarea
diminuarea ei antalgice la durerii
cererea medicului,
aszarea in pozitie
antalgica pentru
diminuarea durerii

Anxietate Combaterea Asigurarea linistii Pacienta nu mai


acesteia si repausului, prezinta stari
educatie sanitara anxioase cu o
privind boala si stare generala
factorii daunatori buna si valori ale
din viata de zi cu functiilor vitle in
zi limite normale
Dificultate in Facilitarea Asigurarea linistii Pacienta se
recreere mediului in salon, punerea recreeaza si se
spitalicesc la dispozitie de odihneste
carti, radio si tv acceptabil

Cazul 2

• Nume si prenume: S. A.

• Vârstă: 49 ani

• Sexul: masculuin

• Stare civilă: căsătorit


• Religie: ortodoxă

• Naţionalitate: română

• Ocupaţia: salariat

• Greutate: 68 kg

• Înălţime: 1,63 m

• Data internării: 19.03.2010

Diagnostic de trimitere: gastrita hemoragica

Diagnostic la internare: gastrita eroziva hemoragica, ciroza hepatica, sindrom


anemic

Anamneza

Motivele internării: durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee,


anxietate, greta, varasatura in “zat de cafea”, paliditate, anemie

Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.

tatal- Dz

2008: Ciroza hepatica

Comportament(fumat, alcool): fost fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi),


consuma alcool doar ocazional

- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 49 de ani acuză debutul insidios al


boli( cu accentuare în ultimile zile) cu durere in epigastru, hematemeza usoara,
palpitatii, dispnee, anxietate, greturi si varasatura in “zat de cafea”, paliditate,
inapetenta, anemie.

Examen clinic general


Stare generală: relativ bună,

Stare de nutriţie: precara

Tegumente şi mucoase:palide

Facies: palid

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil

Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante

Aparat respirator: pacientul prezinta o usoara jena toracica si dispnee

Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc


apexian in spatiul V intercostal, TA=150/50 mmHG

Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului, usoara hematemeza

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei


Henderson

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări de Sursa de


crt. dependenţă dificultate
1. A respira, a avea o bună Dispnee si Durerea
circulaţie palpitatii epigastrica
2. A bea şi a mânca Inapetenta, Gastrita
greţuri,
vărsături
3. A elimina Hematemeza Gastrita
4. A se mişca, a avea o bună Ameteli Gastrita
postură
5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita
6. A se îmbrăca, a se Independenta -
dezbrăca
7. A menţine temperatura Afebril Gastrita
corpului constantă
8. A menţine tegumentele Independent -
curate şi integre
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Dificultate in Anxietatea
comunicare
11. A acţiona conform Independenta -
propriilor credinţe şi
valori
12. A te realiza Independent -
13. A te recrea Independent -
14. A învăţa Lipsa de Lipsa acesului la
informatii informatii
legate de boala
PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii Evaluare


autonome si
delegate
Dispnee Ameliorarea Internare cu Pacientul prezinta
dispneei repaus la pat, o respiratie in
asezarea limite normale
pacientului in poz.
semisezanda
pentru favorizarea
respiratiei,
invatarea
pacientului cum sa
respire
Palpitaii Sa aiba un ritm Observarea si Puls tahicardic
cardiac in limite masurarea
normale functilor vitale,
administrrea de
medicamente la
indicatia
medicului
Inapetenta Sa aiba pofta de Stimularea poftei Pacientul a
mancare de mancare inceput sa se
alimenteze
Greturi si Combaterea lor si Administrea de Pacientul prezinta
varsaturi hidratare medicamente si o stre genreala
corespunzatoare hidratare relativ buna cu
parenterala cu cu scaderea
ser fiziologic si numarului de
ser glucozat 1500 varsaturi
ml la cererea
medicului, regim
alimentar
Hematemeza Combaterea Administrea de Stare generala
acesteia medicamente la buna fara prezenta
indicatia hematemezei
medicului,
aplicarea de pungi
cu gheta in zona
epigastrica,
aszarea in pozitie
antalgica
Ameteli Combaterea lor Repaus la pat Pacientul nu mai
prezinta ameteli
Durere epigastrica Combaterea Administrarea de Durere diminuata
acesteia antalgice la
cererea medicului
Anxietate Combaterea ei Asigurarea linistii Pacientul nu mai
si repausului, este anxios
educatie sanitara
privind boala si
factorii daunatori

Cazul 3

• Nume si prenume: H. I.

• Vârstă: 70 ani

• Sexul: masculuin

• Stare civilă: căsătorit

• Religie: ortodoxă

• Naţionalitate: română
• Ocupaţia: pensionar

• Greutate: 78 kg

• Înălţime: 1,63 m

• Data internării: 25.03.2010

Diagnostic de trimitere: gastrita

Diagnostic la internare: gastrita acida

Anamneza

Motivele internării: durere in epigastru, pirozis, greata, varsaturi, cefalee,


inapetenta, constipatie

Antecedente heredo-colaterale: mama- neaga; tatal- neaga

Comportament(fumat, alcool): fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consuma


alcool doar ocazional

- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 70 de ani acuză debutul relativ brusc al


bolii, cu durere in epigstru, pirozis, greata, varsaturi,constipatie, cefalee si
inapetenta

Examen clinic general

Stare generală: relativ bună,

Stare de nutriţie: buna

Tegumente şi mucoase: normale

Facies: normal

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil

Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante


Aparat respirator: normal

Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc


apexian in spatiul V intercostal, TA=140/50 mmHG

Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei


Henderson

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări de Sursa de


crt. dependenţă dificultate
1. A respira, a avea o bună Independent -
circulaţie
2. A bea şi a mânca Inapetenta, Gastrita
greţuri,
vărsături
3. A elimina Constipatie Gastrita
4. A se mişca, a avea o bună Cefalee Gastrita
postură
5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita
6. A se îmbrăca, a se Independent -
dezbrăca
7. A menţine temperatura Independent -
corpului constantă
8. A menţine tegumentele Independent -
curate şi integre
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Dificultate in Anxietatea
comunicare
11. A acţiona conform Independent -
propriilor credinţe şi
valori
12. A te realiza Independent -
13. A te recrea Dificultate in Spitalizarea
recreere
14. A învăţa Lipsa de Lipsa acesului la
informatii informatii
legate de boala
PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii Evaluare


autonome si
delegate
Inapetenta Sa aiba pofta de Stimularea poftei Pacientul a
mancare de mancare, inceput sa se
administrare de alimenteze
medicamente la
indicatia
medicului
Greturi, varsaturi Combaterea lor Regim alimentar, Pacientul nu mai
administrarea prezinta greturi si
medicamentelor la varsaturi
cererea medicului
si hidratare
parenterala
Constipatie Combaterea ei Masaj abdominal, Stare generala
miscare sub buna cu reluarea
supraveghere si tranzitului
administrarea de intestinal
laxative la
indicatia
medicului
Cefalee Combaterea ei Administrea Pacientul nu mai
tratamentului acuza cefalee
prescris de medic
Durere epigastrica Diminuarea Asezarea in Pacientul acuza
acesteia pozitie dureri epigastrice
confortabila ce diminuate cu o
diminuiaza stare generala
durerea, buna, afebril
administrarea de
antalgice la
cererea medicului
Anxietate Combaterea ei Administrarea de Anxietate redusa
calmante la
cererea medicului
si evitarea
factorilor excitanti
Dificultate in Sa comunice cu Comunicare cu Pacintul a inceput
comunicare personalul pacientul privind sa comunice
medical boala, incurajarea
pacientului sa
comunice cu
personalul
medical,
explicarea
necesitatii de
comunicare in
buna vindecare a
bolii
Dificultate in Sa se poata Asigurarea linistii Pacientul a
recreere recreea si repausului, inceput sa se
punerea la recreeze
dispozitie a
radioului, tv, carti
Lipsa de Sa aiba cunostinte Educatie sanitara Pacientul a
informatii legata privind boala si dobandit
de boala suficiente legate factorii daunatori, informatii legate
de boala oferirea de pliante de boala
legate de boala

CAPITOLUL VI

Educatia sanitara a pacientului cu gastrita acuta

Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu


gastrita acuta sa respecte urmatoarele:

- Sa aiba un regim alimentar echilibrat şi complet, bogat în


carne, în verdeţuri, ouă, lactate, fructe;
- Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice
- Sa evite administrea de medicamente in surplus
- Sa aiba o igiena orala corecta
- Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos
- Regim alimentar complet şi bogat, alimentaţie variată şi
echilibrată, cu mese fracţionate, conţinând toate principiile
alimentare;
- Pacientul cu gastrita acuta va fi dispensarizat, urmand
tratamentul medicamentos recomandat si prezentandu-se
la controale clinice si de laborator.
- Repaus la pat in perioadele dureroase cu limitarea
eforutlui fizic

- Evitarea consumului de bauturi carbogazoase, cafea,


alcool

- Evitarea fumatului si a alimentelor afumate

BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M.,” Anatomia şi fiziologia omului” 1987


2. Belaşcu M., “Tratamentul bolilor cronice în medicina internă”, vol. I,
Editura Dacia Cluj-Napoca, 1985
3. Berceanu Şt.,” Hematologie” 1986
4. Borundel C.,”Manual de medicină internă”, Editura Medicală, Bucureşti,
1979
5. Bruckner I., “Medicină interna” 1980
6. Fodor O.,” Medicină internă” , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1974
7. C. Mozes, “Anatomia şi fiziologia omului” , Editura Corint, Bucureşti
2001
8.Titircă L.,Gal G.,Seuchea M.,Ddorobanţu E.,Baltă G.,Zamfir M.,Ivan
M.,Ardeleanu M.,Pesek M., “Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de
asistenţii medicali”, Editura Viaţa Românească,Bucureşti, 2001

9.Voiculescu M., “Medicină generala” 2004

10. Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., “ Ingrijiri
speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Editura Viaţa
Românească,Bucureşti, 2008