Sunteți pe pagina 1din 3

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

de Lucian Blaga

1. Teme si motive:

Tema cunoasterii- prin intermediul misterului care se cere dezlegat => exista doua
perspective asupra aspiratiei de a dezlega misterul:
eu :
ANTITEZA
altii :

subtema care reiese din campul lexical al trasaturilor umane este aspiratia catre fumos,
respectful fata de minunile create de divinitate. Motivele care compun aceasta subtema
sunt metafore revelatorii sau simboluri ale corolei de minuni: florile, ochii, buzele,
mormintele. Metaforele revelatorii precum si calea, mintea, sfintenia.

2. Structura compozitionala:
Observam prezenta antitezei eu- altii prin care mesajul artistic este sintetizat:
eu ( viziunea/ perspectia artistului are iubeste frumosul si nu vrea sa-i distruga misterul). El
nu incearca sa sondeze tainele lumii cu mintea, ci le contempla, le percepe prin simturi=>
atitudinea idealistului care nu e preocupat de valorile materiale concrete , este adeptul
cunoasterii apolinice. Blaga imparte in luciferic si dionisiac perspectivele din care poate
fi privita lumea. El este adptul cunoasterii luciferice.

altii - isi folosesc ratiunea (mintea) pentru a descifra in mod exhaustiv intelesurile
universului=> prezenta verbelor cu o conotatie negativa: stivesc, ucid, sugrum. => ei
sunt adeptii cunoasterii paradisiace (= paradisiac este adjectival care trimite la mitul lui
Adam si al Evei, incheiat prin alungarea cuplului primordial din rai. In acest mod Blaga
sugereaza ca oamenii care cuteaza sa se masoare cu divinitatea vor fi condamnati sa nu
aiba acces la minunile lumii.
Cunoasterea luciferica presupune aceeasi dorinta de a se masura cu Dumezeu, defapt
aspiratia carte creatie pe care o are artistul. Lucifer este ingerul cazut pentru ca Dumnezeu l-a
pedepsit cand a cutezat sa-si masoare fortele cu el, insa, avand totusi constiinta puterilor sale
devine, Lucifer si isi intemeiaza un taram/ imparatia s ain care lumina si intunericul coexista. In

esenta, cunoasterea luciferica ii permite poetului creatia unui univers propriu, dar respectand cu
sfintenie atotputernicia misterului divin.

3 .Mijloace artistice:

Alegoria: este prezentata prin referirea la rezultatul tentativelor de cunoastere a universului.


Illustrate cu ajutorul enumeratiei verbelor : ucid, strivesc, sugrum
Prin crima comisa dupa dezlegarea tainelor se intelege adordarea frumusetii universului dintr-o
perspectiva rationala, care inlatura orice urma de sensibilitate. In acest caz tot ce apartine
valorilor spiritual devine demn de dispret, deoarece nue ste palpabil. Ca urmare lumea se imparte
in adepti ai abiectelor concrete, materialistii si in cei care tind catre idealuri, idealistii, din
cartegoria carora fac parte artistii.
In afara celor doua forme de cunoastere, Blaga introduce metafora revelatoarie, o varianta a
simbolului specific curentului de la sfarsitul secolului al-XIX- lea.

flori:
- sens propriu: plata exponent al miracolului naturii
- sens secundar: simbolul fragilitatii, frumosului( prin simtul visual si olfactiv)
- sens figurat: asemanare cu fiinta umana la fel de ephemera, fragile etc

ochi:
-

sens propriu: oraganul vederii pentru orice fiinta, poarta de intrare a minunilor lumii in
constiinta oamenilor
sens secunar: lumina sufletului
sens figurat: sinecdoca- aspiratia catre cunoastere sepecifica omului

buze:
-

sens propriu: parte a figurii umane, o poarta prin care ies vorbele
sens secundar: in sens inverspoarta simbolizeaza simtul tactil si gustativ
sens figurat: simbolul iubiriisarutul

morminte:
-

sens propriu: spatial rezervat celor morti


sens secundar: simbol al eternitatii, al stramosilor
sens figurat: traditia, mostenirea spiritual, lasata de predecesori
Aceasta enumeratie sintetizeaza viziunea complete de tip existentialist pe care Blaga o
are asupra universului, care trezeste dorinta de cunoastere incepand de la material, pana
la spiritual. Iubirea lui fata de cele 4 elemente simbolice, se manifesta mai ales fiindca el
pretuieste valoarea lor sprirituala, eternal (sensul final). Mesajul poeziei poate fi enuntat
succinct cao declarative a artistului, idealist prin definitie, care pretuieste si transmite
urmasilor sai numai valorile perene(= etern valabile). Ca orice adept al cunoasterii
apolinice, el se delimiteraza de tot ce ste efemer.