Gestiunea trezoreriei

entitilor economice

Fluxul de numerar

Fluxul de numerar
1. Informaii contabile privind fluxurile de numerar

Conform IFRS, prin fluxurile de trezorerie sau de numerar nelegem intrrile sau ie irile
de numerar i echivalente de numerar pe parcursul unui exerciiu financiar. N umerarul
cuprinde disponibilitile bneti i depozitele la vedere. Echivalentele de numerar sunt
investiiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide care sunt uor convertibile n sume
cunoscute de numerar i care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii
(Standardele Internaionale de Raportare financiar IFRS 2007, IAS 7 Situaiile fluxurilor
de trezorerie, paragraful 6).
Situaia fluxurilor de numerar este util att pentru nevoile interne, manageriale ct i
pentru nevoile utilizatorilor externi (investitori, creditori etc.) astfel:
- Managementul utilizeaz Situaia fluxurilor de trezorerie pentru a
determina gradul de lichiditate al entitii, pentru a stabili politica de
dividende i pentru a planifica nevoile de investiii i finan are. Potrivit
specialitilor n domeniu pentru orice manager, cash-flow-ul trebuie s
reprezinte o preocupare permanent n vederea adoptrii unei strategii
financiare care s menin firma n afaceri (I. Btrncea, Analiza
trezoreriei entitii economice, 2008:113).
- Pentru utilizatorii externi (n special investitori i creditori) documentul
este util pentru a determina capacitatea entitii de a-i gestiona fluxurile
de trezorerie, de a genera n viitor lichiditi, de a-i achita datoriile, de a
plti dividende i dobnzi etc. De asemenea acest document explic
diferenele dintre profitul net reflectat prin Contul de Profit i Pierdere i
fluxurile nete de lichiditi generate de activitatea de exploatare i mai
mult prezint efectele monetare i nemonetare ale activitilor de investi ii
i de finanare desfurate n decursul unui exerciiu financiar.
n ambele cazuri avantajele situaiei fluxurilor de numerar sunt majore:
- Informaiile sunt necesare la stabilirea capacitii unei ntreprinderi de a
genera numerar i echivalente de numerar pe cele trei categorii de
activiti: exploatare, investiii, finanare
- Se d posibilitatea dezvoltrii unor modele de evaluare i comparare a
valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor
ntreprinderi
- Sporete gradul de comparabilitate al raportrii rezultatelor din exploatare
ntre diferite ntreprinderi deoarece se elimin efectele utilizrii unor
tratamente contabile diferite pentru aceleai tranzacii i evenimente.
Situaia fluxurilor de numerar trebuie s prezinte fluxurile de numerar din cursul
perioadei, clasificate n activiti de exploatare, investiii i finanare.
Activitile de exploatare sunt principalele activiti productoare de venit ale entit ilor,
precum i alte activiti care nu sunt activiti de investi ii i finanare. Fluxurile de numerar
provenite din activitatea de exploatare sunt derivate n primul rnd din principalele activit i
2

productoare de profit ale entitii. Deci ele rezult n general din tranzac iile i alte
evenimente care intr n determinarea profitului net sau a pierderii nete. Informa iile cu privire
la acest tip de fluxuri de numerar mpreun cu alte informaii sunt folositoare n prognozarea
viitoarelor fluxuri de numerar din exploatare.
Activitile de investiii constau n achiziionarea i cedarea de active imobilizate i de
alte investiii, care nu sunt incluse n echivalentele de numerar. Prezentarea separat a
fluxurilor de numerar provenite din activiti de investiii este important deoarece acestea
reprezint msura n care cheltuielile au servit obinerii de resurse menite a genera viitoare
venituri i fluxuri de numerar.
Activitile de finanare sunt activiti care au ca efect modificri ale dimensiunii i
compoziiei capitalurilor proprii i datoriilor entitii. Prezentarea separat a fluxurilor de
numerar provenite din activiti de finanare este util n previzionarea fluxurilor de numerar
viitoare ateptate de ctre finanatorii entitii.
Pentru o echipa manageriala, fluxurile de numerar sunt utilizate in aprecierea capacita ii
unitii de a genera fie numerar, fie echivalente in numerar in vederea onorarii pla ilor la
termen.
Daca o unitate economica face investiii in titluri de plasament daca achiziionezi ac iuni
sau obligaiuni, aceste investiii financiare sunt uor convertibile in numerar. Din acest
considerent ele sunt considerate echivalente in numerar, daca perioada lor de scadenta este
scurta, adic maxim 3 luni de la achiziie.
Instrumentele financiare sunt acele contracte care genereaz simultan un activ financiar
pentru o firma si o datorie financiara pentru o alta firma. Aceste instrumente sunt grupate in 2
categorii:
- active financiare
- datorii financiare
Grupa activelor cuprinde:
- numerar
- drept de a incasa in numerar
- drept de a schimba instrumente financiare cu alte unitii
Datoriile financiare vizeaz datoria contractuala de a vars in numerar ori in alt activ
financiar sau de a schimba instrumentele financiare cu o alta unitate economica.
In componenta trezoreriei unei uniti sunt incluse urmtoarele elemente:
- valori mobiliare de plasament, denumite si investiii financiare pe termen
scurt
- valori de ncasat
- disponibiliti bneti in cont
- acreditivele
- avansurile de trezorerie
- alte valori de trezorerie
3

Deciziile manageriale trebuie sa aib in vedere urmtoarele aspecte:

- legalitatea plaii
- oportunitatea
- necesitatea
Deciziile privind investiiile financiare pe termen scurt au drept obiectiv realizarea de
ctiguri financiare. Profitul sau pierderea realizata in urma investiiilor financiare sunt date de
diferena aciunilor la preul de vnzare si valoarea acestora la achiziie.
Atunci cnd avem de a face cu investiii pe termen scurt, deciziile trebuie sa tina seama
de tipurile de investiii financiare:
- investiii financiare fcute in societile din cadrul grupului
- investiii financiare fcute in aciunile proprii
- investiii financiare fcute in obligaiile remise si rscumprate
- investiii financiare fcute in aciuni la diverse firme
- investiii financiare fcute in obligaiuni
In deciziile luate pe baza informaiilor privind trezoreria, o atenie aparte trebuie sa se
acorde acreditivelor. Acreditivele, sunt blocaje de resurse pentru unitatea care le acorda.
Deciziile privind acreditivele trebuie sa tina seama de structura acreditivelor pe principali
furnizori.
Urmrind in dinamica aceasta structura, daca se constata ca anumii furnizori i menin
ponderea ridicata in total acreditive este necesara o regndire a politicii de aprovizionare.
In situaia in care sunt deschise acreditivele putem vorbi de pierderile financiare generate
de acreditive ca urmare a imobilizrilor financiare. Aceste pierderi sunt egale cu veniturile
financiare ce s-ar cuveni unitii, pentru suma echivalenta ca disponibiliti in contul curent.
Pac = Sca * Tz *rd / 365*100
In situaia in care au fost deschise acreditive in valuta iar suma neutilizata se nchide, in
pierderile din veniturile financiare vom adaug si cheltuielile generate de diferen a de curs
valutar, iar daca diferenele vor fi favorabile, vor fi corelate pierderile din acreditive cu sumele
respective.
In luarea deciziilor privind acreditivele este bine sa apelam la indicatorul Rata
acreditivelor:
Rac = Acreditive/ Active circulante *100
Avansurile de trezorerie constituie un element component asupra cruia trebuie sa
acordam atenia cuvenita. Exista norme legale care stipuleaz norme precise privind acordarea
si justificarea acestor avansuri. In aceasta categorie includem:
- sume acordate pentru deplasri
- sume acordate in vederea participrii unitii la expoziii
- sume acordate in vederea procurrii pe baza de numerar a unor bunuri.
Daca avem in vedere avansuri pentru deplasare, deciziile trebuie sa tina seama de mai
multe aspecte:
4

fundamentarea sumei solicitate drept avans spre decontare

respectarea termenelor de depunere a documentelor justificative privind
cheltuielile in avans spre decontare
- calculul penalitilor in cazul ntrzierii depunerii documentelor
justificative sau a sumelor necheltuite.
Atunci cnd luam deciziile, trebuie sa inem seama de eventualele neconcordante dintre
prevederile legale si interesele unitii.
Pentru aprecierea capacitaii de plata a unitii trebuie sa calculam indicatorul Rata
disponibilitilor bneti:
Rdb = Db / Ac *100
Deciziile manageriale privind trezoreria unei uniti, trebuie sa tina seama de valoarea
investiiilor pe termen scurt.
O firm investete numai n scopul maximizrii valorii sale de pia, aceasta nsemnnd
maximizarea profitului su i, n consecin, a averii proprietarilor si. Firma va ob ine fluxuri
de numerar (cash-fol-uri) viitoare ca urmare a deciziilor sale de investiie anterioare. Atunci
cnd investete n active noi, firma se ateapt ca fluxurile sale de numerar viitoare s fie mai
mari dect n situaia n care investiia nu ar fi fost realizat, altfel, nu ar avea nici un sens
realizarea acestei investiii. Diferena dintre fluxurile de numerar ale firmei, rezultate n urma
realizrii unui proiect de investiii i cele obinute fr proiectul de investiii respectiv, ambele
tipuri considerate pe o perioad dat de timp, se numesc fluxuri de numerar incrementale (de
cretere).
Stabilirea bugetelor de investiii implic angajarea fondurilor n proiecte care vor
determina generarea i creterea unor fluxuri de numerar estimate pe o lung perioad de timp.
Reuita procesului de stabilire a unui buget de investiii (sau, altfel spus, de alocare a
capitalului) este estimarea corect a intrrilor i ieirilor de numerar previzionate generate de
proiect.
Un prim pas n estimarea fluxurilor de numerar este identificarea categoriilor de fluxuri
relevante, care s fie luate n considerare n calcule. Exist dou reguli pentru ca analitii
financiari s evite greelile:
- deciziile de investiii trebuie s se bazeze pe fluxurile de numerar i nu pe
profitul contabil ;
- trebuie considerate ca relevante n luarea deciziei numai fluxurile de
numerar care sunt generate prin realizarea proiectului.
n ceea ce privete primul aspect, fluxurile de numerar pot fi foarte diferite de profiturile
nregistrate n contabilitate. n acelai timp, trebuie avut n vedere c impozitele care se
utilizeaz n calcularea fluxurilor de numerar sunt cele efectiv pltite i nu impozitele de pltit
care apar atunci cnd se aplic cheltuiala cu amortizarea n bilanul contabil.
Flux de numerar net (CF net)

Profit net din operare dup impozitare + Amortizare

5

Mai general spus, fluxul de numerar net dup impozitare al firmei ar trebui s reprezinte
consecinele exprimate prin valori bneti ale activitilor firmei pe perioada respectiv,
incluznd orice nou investiie.
Fluxurile de numerar ce apar ca urmare a realizrii unei investiii n cadrul unei firme
sunt clasificate n :
- cash-flow-uri investiionale;
- cash-flow-uri de exploatare;
- cash-flow-uri la sfritul duratei de via a investiiei.
Cash-flow-urile investiionale reprezint fluxurile de numerar asociate cu achiziionarea
sau cu vnzarea activelor fixe. Orice investiie presupune:
- unul sau mai multe active fixe;
- un activ cumprat i un activ vndut;
- cheltuielile prealabile produciei care apar n perioada de nceput a
proiectului i care se mpart pe mai muli ani.
Cash-flow-urile de exploatare sunt fluxurile de numerar obinute direct din activitatea de
exploatare (de zi cu zi) a firmei i pot fi reprezentate prin urmtoarele componente :
- cash-flow-urile rezultate din diferena de venituri din vnzri n situaiile
cu i fr proiect;
- cash-flow-urile obinute din diferena de cheltuieli de exploatare n
situaiile cu i fr proiect ;
- cash-flow-urile obinute din schimbarea valorii impozitelor i taxelor
rezultate ca urmare a schimbrii valorii veniturilor i cheltuielilor ;
- cash-flow-urile rezultate din schimbarea valorii amortizrii.
Cash-flow-urile la sfritul duratei de via economic a proiectului, adic acele fluxuri
de numerar viitoare care nu provin din exploatarea propriu-zis a proiectului de investi ii, dar
care sunt asimilate acestuia.
2. Aplicaie privind fluxul de numerar in cadrul entitii SalPan SRL
Pentru a putea aprecia capacitatea de plata a unitii trebuie sa calculam indicatorul
Rata disponibilitilor bneti:
Rdb = Db / Ac *100
Anul 2014
Disponibiliti bneti

14.071

Active circulante - total

80.333

Anul 2015

Disponibiliti bneti

25.492

Active circulante total

128.705

Rdb0 = 14071 / 80333 * 100 = 17.51 %

Rdb1= 25492 / 128705 *100 = 19.80 %
Se observa o cretere a ratei disponibilitilor bneti, ceea ce reflecta o mbunt ire a
capacitaii de plata a unitii.
In continuare voi prezenta un grafic cu ncasrile si plile pe mai multe luni.
90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0

plati

ianuarie

februarie

incasari

martie

aprilie

mai

iunie

ncasrile sunt formate numai din vnzarea zilnica a produselor firmei, iar plile sunt
formate din plata salariilor, achitarea furnizorilor si plata chiriei.
Observam o cretere a ncasrilor in primele doua luni, fapt ce se datoreaz calit ii
produselor si curiozitii clienilor, fiind un fast food recent deschis si cu un meniu diferit de
cele existente. In luna martie se nregistreaz o scdere a ncasrilor, fapt pentru care am decis
sa lansam produse noi pentru atragerea clienilor. Acest lucru se poate observa in urmtoarele
luni, ncasrile ajungnd la aproximativ 90.000, plile nregistrnd o uoara cretere.
Datorita faptului ca vnzrile au crescut, iar ncasrile sunt mai mari ca pl ile, firma a
decis sa se extind. In aceasta sens am decis sa analizam fluxurile de numerar n cazul unui
proiect de extindere (dezvoltare) a firmei. Proiectul de extindere reprezint acel proiect care
implic firma n investirea n noi active fixe n vederea creterii vnzrilor.
Se consider urmtorul exemplu de calcul, cu urmtoarele date.
Cheltuielile cu investiia

100.000 lei

Investiia n creterea stocurilor

15.000 lei

Investiia n creterea creanelor

5.000 lei

Durata de via economic a investiiei

30 de ani

Valoarea rmas la finele duratei de via economic

10.000 lei

ncasrile anuale din vnzri datorate investiiei

40.000 lei

Cheltuielile anuale de exploatare datorate investiiei

25.000 lei

Cota impozitului pe profit

16 %

Calculul celor trei tipuri de fluxuri de numerar:

Calculul cash-flow-ului investiional:
Cheltuielile cu investiia propriu-zis

100.000 lei

Investiia n creterea stocurilor

15.000 lei

Investiia n creterea creanelor

5.000 lei

Cash-flow investiional

120.000 lei

Calculul cash-flow-ului de exploatare anual

ncasri anuale din exploatare

40.000 lei

Cheltuieli anuale de exploatare

25.000 lei

Cash-flow-uri brute anuale

15.000 lei

Cheltuieli de amortizare anuale

Rezultatul exploatrii

Impozitul pe profit

Rezultatul net

Cheltuieli de amortizare anuale

3.000 lei

Cash-flow de exploatare anual

13.080 lei

3.000 lei
12.000 lei
1.920 lei
10.080 lei

Calculul cash-flow-ului la sfritul duratei de via a investiiei

Valoarea rmas la finele duratei de viat economic a proiectului

10.000 lei

Recuperarea investiiei n creterea fondului de rulment

20.000 lei

Cash-flow la sfritul duratei de viat a proiectului

30.000 lei

Sumarul tuturor cash-flow-urilor asociate investiiei de extindere

Tipul de cash-flow
1) CF investiional

Momentul zero

Sfritul anului 30

13.080 lei

120.000 lei

2) CF de exploatare
3) CF la sfritul perioadei

Anii 1-30