MOTILITATEA INTESTINULUI SUBTIRE

Intestinul subtire are o lungime de aproximativ 5 m; chimul traverseaza intestinul

subtire intr-o perioada de 2-4 ore. Primii 25 cm din intestinul subtire sunt ocupati de duoden;
restul intestinului subtire este divizat in jejun si ileon.
Intestinul subtire este sediul proceselor de digestie si absorbtie. Miscarile de la acest
nivel amesteca chimul cu sucurile digestive, mentin chimul in contact cu suprafata absorbtiva
a microvilozitatilor si propaga chimul dincolo de colon.
Comportamentul contractil al intestinului subtire
Cel mai frecvent tip de miscare a intestinului subtire este segmentarea. Aceasta se
caracterizeaza prin contractii localizate ale inelelor de muschi neted circular. Cand
segmentele contractate se relaxeaza, segmentele vecine se contracta. Segmentarea are loc la o
frecventa similara cu cea a undelor lente ale intestinului subtire. Frecventa contractiilor
segmentare nu este constanta, un grup de contractii segmentare fiind urmat de o perioada de
repaus. Segmentarea realizeaza amestecarea efectiva a chimului cu secretiile digestive si
mentine chimul in contact cu suprafata mucoasei.
La nivelul jejunului, activitatea contractila are loc sub forma unor contractii puternice
(contractii ritm-minut), separate de intervale in care contractiile sunt slabe sau absente.
Undele peristaltice reprezinta contractii progresive ale diverselor sectoare de muschi
neted circular. Contractiile se propaga de-a lungul tractului gastro-intestinal in sens aboral.
Comportamentul contractil al intestinului subtire se declanseaza dupa ingestia
alimentara, cand apar contractii puternice separate de perioade de liniste. Acest tip de
activitate contractila se numeste complex motor migrator (CMM) si se propaga de la nivelul
stomacului la ileonul terminal.
CMM prezinta 4 faze:
- faza 1, faza linistita, se caracterizeaza prin unde lente cu foarte putine potentiale de
actiune si foarte putine contractii;
- faza 2 se caracterizeaza prin potentiale de actiune neregulate, care cresc in intensitate
si frecventa;
- faza 3 este perioada de activitate electrica si contractila intensa, care dureaza 3-6
minute;
- faza 4 este perioada in care activitatea electrica si contractila scade rapid.
Originea unui CMM este la nivelul stomacului prin impulsuri vagale pornite de la
acest nivel. Unii hormoni cum ai fi: motilinul, substanta P, somatostatinul si neurotensina
initiaza CMM puternice. Propagarea CMM este influentata major de neuronii enterici (daca
neuronii enterici sunt blocati la un anumit nivel al intestinului subtire CMM nu se propaga
peste acest nivel).
Reflexele intestinale
Reflexele de la nivelul intestinului subtire depind de functionarea nervilor intrinseci si
extrinseci.
Prezenta chimului in intestinul subtire determina contractia orala a intestinului subtire
si relaxarea aborala de acesta; acest raspuns se numeste legea intestinului.
Supradistensia unui segment de intestin relaxeaza musculatura neteda din restul
intestinului. Acest raspuns este cunoscut sub numele de reflexul intestino-intestinal.
Stomacul si portiunea terminala a ileonului interactioneaza reflex. Distensia ileonului
scade motilitatea gastrica; raspunsul este numit reflexul ileo-gastric.
Cresterea activitatii secretorii si motorii a stomacului determina o crestere a motilitatii
ileonului terminal; se numeste reflexul gastro-ileal.

Evacuarea ileonului
Sfincterul ileo-cecal separa portiunea terminala a ileonului de cec. In mod normal,.
acest sfincter este inchis, dar undele peristaltice din portiunea terminala a ileonului produc
relaxarea sfincterului si mici cantitati din chim trec in cec. De asemenea, distensia ileonului
terminal relaxeaza reflex sfincterul ileocecal. In schimb, distensia cecului produce contractia
sfincterului ileo-cecal, prevenind golirea suplimentara a ileonului. In conditii normale,
sfincterul ileo-cecal permite chimului ileal sa patrunda in colon, astfel incat sa poata avea loc
procesele de absorbtie a apei si a sarii la acest nivel.
Motilitatea interdigestiva
Complexul motor migrator (CMM) evidentiaza pe inregistrarea intr-un singur punct
trei faze (15-30 mm): absenta contractiilor (1), contractii neregulate (2) si contractii regulate
(3; 8-15 min). CMM reprezinta un mod ciclic de activitate electrica a intestinului.
CMM este compus din 2 tipuri de unde:
- lente, ritmice, permanente, cu aspect sinusoidal, constituind ritmul electric de baza;
- rapide, sporadice, care se suprapun peste cele lente si se numesc potentiale-varf.
Contractiile sunt datorate potentialelor-varf suprapuse peste undele lente.
Lungimea de intestin pe care se manifesta CMM se numeste front de activitate; in
acest cadru se propaga contractiile peristaltice ce realizeaza propulsia continutului. CMM este
initiat ca o accentuare a contractiei antrale obisnuite (la 2-3 ore dupa masa) si se propaga in
aval cu o viteza in scadere de la 3-6 cm/min in duoden la 1-2 cm/min in ileon, durata
propagarii fiind ca urmare de 80-120 min (la om); complexele nu se suprapun in timp si se
repeta pana la o noua ingestie. Viteza de propagare a activitatii electrice/contractile in cadrul
CMM este de 10 ori mai mare. Faza 2 apare la cele doua extremitati ale frontului de activitate
si reflecta incapacitatea unor unde lente de a initia complex propulsor (la capatul proximal)
sau distanta diferita de propagare a complexelor propulsoare (la capatul distal). CMM este
rezultatul undelor lente din membrana musculaturii netede si al activitatii sistemului nervos
enteric (inlaturarea controlului simpatico-parasimpatic nu are efect).
Nu se cunoaste natura semnalului de initiere a activitatii de tip interdigestiv (la
declansare, creste nivelul de motilin). Rolul acestui tip de motilitate este de inlaturare a
resturilor nedigerabile.
Motilitatea digestiva
Perioada digestiva (2-3 ore de la ingestie) se caracterizeaza prin unde peristaltice
propagate pe distante scurte (contractii segmentare, cu efect de amestecare si propulsor).
Trecerea de la activitatea de tip interdigestiv la cea de tip digestiv se face prin comenzi
centrale (declansate de ingestie; absente la hranire parenterala) transmise pe cale vagala.
Propulsia in masa
Contractiile migratoare gigante dureaza 18-20 s (mai multe unde lente), se propaga cu
1 cm/s pe distante mari (mat multe porti deschise in sistemul nervos enteric) si sunt mai
puternice decat contractiile peristaltice obisnuite (probabil datorita neuronilor motori
excitatori din circuitul accesor). Ele se propaga retrograd in cadrul programului de voma. Se
pot asocia cu dureri abdominale (crampe si diaree). Asigura fiziologic propulsia in masa (in
special in intestinul gros) si sunt specializate pentru indepartarea stimulilor nocivi.