Cuprins:

1. Studiu documentar privind tehnologiile de deshidratare

1.1. Materiei prime ca obiect de uscare a prunelor
1.2. Tehnologii de uscare a materii prime
1.3. Factorii care influeneaza calitatea produselor deshidratate
1.4. Parametrii de siguran a produselor deshidratate
1.5. Metode de ambalare a produselor deshidratate.
1.6. Concluzii
2. Tehnologia de uscare conform studiului documentar
2.1. Diagrama procesului de producere a produselor deshidratate
2.2. Descrierea tehnologiei de uscare a prunelor
2.3. Calcule tehnologice privind produsele deshidratate
2.4. Utilajele tehnologic pentru deshidratarea produselor alimentare
2.5. Controalele privind procesele de deshidratarea produselor alimentare
2.6. Parametrii calitii i a siguranei produsului finit
3. Bibliografie

Introducere

Prunele dein o poziie major n ceea ce privete producia i comercializarea

printre totalul de fructe uscate prelucrate n Moldova. Actualmente, Registrul de
Stat a Soiurilor de Plante din Moldova include 20 soiuri diferite, dintre care
soiurile Stanley i Anna Spath sunt preferate pentru uscare.In 2006, exportul
Moldovei ctre UE-27 a constituit 1% sau 1,38 mln $ SUA (1,09 mln ), clasnd
Moldova pe locul ase n clasamentul furnizorilor. n total, n 2006 peste 40 ri nemembre UE au exportat prune uscate ctre UE-27.
Pentru Republica Moldova o insemnatate deosebita o are organizarea
prelucrarii materiei prime autohtone in produse alimentare. Procesele tehnologice
din acest domeniu in marea majoritate necesita tratari termice ale produselor, ceea
ce ca regula este insotit de un consum mare de energie. Atentie deosebita in acest
context se acorda proceselor si instalatiilor de uscare ca unele din cele mai mari
consumatoare de energie din industria alimentara.
Instalatiile de uscare de import moderne sunt dotate cu diferite metode ale
aportului de energie si sisteme sofisticate de automatizare care reduc la maxim
consumul de energie a acestora si asigura o calitate inalta a produsului finit. Aceste
instalatii sunt costisitoare si nu ntotdeauna este posibila procurarea lor de catre
antreprenorii autohtoni din motive financiare. Totodat intretinerea lor necesita
personal de calificare inalta si reparatia poate fi efectuata numai de catre
specialistii intreprinderilor producatoare. Toate acestea duc la cheltuieli
suplimentare care nu justifica investitiile.
La moment un sir de ntreprinderi activeaza utiliznd instalatii de uscare
invechite procurate din spaiul postsovietic sau de constructie proprie. Aceste
instalatii sunt intr-o masura oarecare automatizate, accentul fiind pus pe
mecanizarea operatiilor mecanice cum ar fi incarcarea, descarcarea, transportarea
materiei prime prin camera de uscare etc.
Insa dirijarea si inregistrarea parametrilor procesului tehnologic ramanand a
fi realizati manual. Insa acesti factori si influeneaz calitatea produsului finit i
consumul de energie.
Automatizarea instalatiilor existente de uscare a produselor agroalimentare
poate fi realizat n baza sistemelor de automatizare de import existente sau n
urma elaborarilor autohtone a acestora. Sistemele de automatizare de import sunt
costisitoare si n majoritatea cazurilor nu pot fi supuse reparatiei.
La moment, sunt elaborate un sir de cercetri n domeniul uscarii de catre
savantii din R.Moldova, inclusiv si n cadrul diferitor proiecte finantate de
Academia de Stiinte a R. Moldova. Au fost studiate si elaborate regimuri
2

tehnologice de uscare a fructelor, legumelor, produselor de destinatie medicobiologica, produselor samburoase, etc.
In R. Moldova se recolteaz cantitai mari de fructe si legume usor alterabile
care necesita prelucrare rapida si conditii specifice de pastrare. Una din metodele
de prelucrare si de uscare a acestora este deshidratarea lor uscarea.
1.Studiu documentar privind tehnologiile de deshidratare
1.1Caracteristica materiei prime ca obiect de uscare (Prune proaspete)
Pentru deshidratare se recomanda soiuri de pruni:vinete de Moldova,Anna
Spath,vinete de Italia, Stanley Tuleu gras,Renclod,kirkey,Ecaterina, Venghercaiubileinaia, Vengherca krupno-sladkaia.Prune de calitate extra se pot obtine din
urmatoarele soiuri de pruni:Stanley, anna spath. Soiul de prun Stanley este obtinut
in SUA prin incrucisarea soiurilr Agen x Grand Duc. Este un soi foarte productive,
si perioada de maturare a fructelor 1-15 septembrie.Marimea fructelor mijlocii, 3040 g. Culoarea este vinata inchisaspre neagra, acoperita cu pruina albastra. Forma
fructului este invers ovoidal cu o brazda ventral ingusta si adinca pe toata inaltimea
fructului. Gustul este echilibrat cu pulpa potrivit de dulce, slab acidulate si usor
aromatizata. Pulpa este neaderenta la simbure. Soiul de prune Stanley este tolerant
la viroze si sensibil la viespea simburilor.

1.1.1 Caracteristica produsului Prune uscate

Tabelul 1.1.1
Produs finit
1

Indicii
2

Caracteristica, valoarea
3
3

Continutul de fructe
deteriorate
Continutul de
impuritati vegetale
Aspectul exterior si
consistenta

Gustul si aroma

9.3%
1%
Fructe intregi cu simburi, cu coaja
nevatamata,la comprimare sa nu se
lipeasca una de alta.Se admit fructe in
forma de boturi pentru prune din grupa
A ,nu mai mult de 10%.
Characteristic prunelor,se admite
aroma slaba de anhidrid sulfuros,gust
si aroma straine nu se admite

Prune
deshidratate
Continutul
impuritatilor minerale
% nu mai mult
Culoarea

Continutul
substantelor uscate
solubile % nu mai
putin
Continutul
impuritatilor minerale
% nu mai mult

Nu se admite

Culoare omogena, neagra cu ton

albastru,lucioasa.Se admite ton cafeniu
pentru prune de soi Renclod, Alitana
Vengherca.
78

Nu se admite

Tabelul 1.1.2
4

Proteine %

0,8
Amidon

Apa %

87

mg
p
fe
B-caroten
B1
B2
pp
C

9
20
0,5
0,1
0,06
0,04
0,6
10

3,5

Subst. minerale
Mg/%

1,5

242

Caracteristica materiei prime

energetic Valoarea

pH

% Cenusa

% Glucide

organic Acizi

48

Vitamine %
Valoarea energetica

Apa %
% Proteine

2,3

180

ca

Na

18
20

Acizi organici %

25

Cenusa %

0,5

Prune uscate

214

Celuloza %

Glucide
%

0,5

9,5 dizaharide Mono si

0,1

Materie prima

Prune

Nr. Sortimentul conservelor

Tabelul 1.1.3

Caracteristicile tehnice prune proaspete

Tabelul 1.1.4
Caracteristici
Conditii de administrare calitate
Aspect exterior Fructe sanatoase,proaspete intregi, curate, normal dezvoltate,
nevatamate de vatamatori agricoli, fara leziuni mecanice,
coloratii si forma caracteristica soiului pomologic, cu peduncul
sau fara
Se admite fructe cu coloratie si
forma netipice soilui pomologic
Gradul de
Tehnic de consum
Fructe uniforme
maturitate
Marimea
fructelor dupa
diametrul
60
Nu se reglementeaza
maxim
ecuatorial, mm
minim
Gust si miros
Caracteristic soiului pomologic,fara gust si miros strain
Fructe cu
vatamari
Nu se admit
Intepaturi 10
proaspete %
2
Vatamari
1/8 din suprafata fructului
1.5 cm din suprafata
cicatrizate
totala a fructului
Fructe verzi
Nu se admit
Nu se admit
Prezenta
Sa corespunda limitelor admisibile de cerintele medico-biologice
pesticidelor de si norme sanitare de calitate pentru materie prima de uz alimentar
pe suprafata
si produse alimentare.
fructelor

1.2 Tehnologii de uscare a materii primePrune

In funcie de natura aportului de caldura, uscarea poate fi:
6

 prin convecie de la agent la produs;

prin conducie prin produs;
prin radiaie de la surse exterioare;
incalzire in dielectric (uscare cu curenti de inalta frecventa, microunde).
Dupa modul in care se executa ndepartarea vaporilor se deosebesc:
uscare n aer;
uscare n vid;
uscare prin convecie la presiune atmosferica (cea mai utilizata in practica
industriala) se poate realiza n urmatoarele variante :
uscare clasica n camere, tunele, cu benzi;
uscare n strat vibrator varianta a uscarii prin fluidizare ( produse bucati
sau granule):
uscare n strat fluidizat legume feliate, cereale, sare, fina, zahar, carne
cuburi.

uscarea prin conducie la presiune atmosferica se realizeaza prin

contactul produsului cu o suprafata fierbinte, avand astfel loc evaporarea apei.
Produsul se ndeparteaza de pe suprafaa prin radere cu un cutit.
Uscatoarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt
intr-o stare lichida concentrata si cu structura granulara
Uscatoare cu camera
Aceste usctoare sunt formate dintr-o camera,de la marimea unui dulap la
marimea unei camere; ele sunt prevazute cu ui prin care se introduce i se scoate
materialul asezat in stive, pe stelaje, pe carucioare sau in tavi. Aerul circula prin
stivele de material sau printre politele stelajelor. Materialele pastoase sau
pulverulente se aseaz pe tavi cu fundul perforat, aerul circula pe deasupra
materialului sau strabate materialul.
Uscatoarele cu camera sunt folosite pentru uscarea intermediara a
materialelor in cantitati relativ mici. Sunt recomandate atunci cand se impune un
regim de uscare.
Uscatoare tunel
7

Un usctor tunel este o camera lunga, pe care materialul, asezat pe vagonete,

o parcurge cu viteza mica, n lungul ei. Inaintarea vagonetelor se face cu un
dispozitiv de impingere sau cu lanturi si este usurata daca uscatorul se construieste
cu o mica panta coboratoare catre capatul de iesire.
Pentru circulatia agentului de uscare sunt aplicate cele mai variate scheme:
circulatia in curent paralel, contracurent sau curent mixt. Toate aceste scheme de
circulatie a agentului de uscare au dezavantajul uscarii neuniforme in sectiunea
transversala a uscatorului. Progresul acestor uscatoare tunel a fost ntroducerea
circulatiei mixte n care schemele precedente au fost combinate cu circulatia
transversala a agentului de uscare. Rezultatul a fost o uscare rapida si uniforma a
materialului.
Uscatoare cu banda
Aceste uscatoare, n forma lor obinuit, se aseamn cu uscatoarele tunel.
Materialul este purtat continuu, in strat subtire, in lungul tunelului de catre una sau
mai multe benzi sau plase transportoare.
Uscatoarele cu banda sunt folosite pentru uscarea pastelor si materialelor
granulare si fibroase.
In uscatoarele cu mai multe benzi transportoare, materialul este uscat
uniform din cauza amestecarilor prin cadere de la capetele benzilor. Viteza benzilor
este de 0.3 0.5 m/s, iar a aerului 2 3 m/s.
Uscatoare cu tambur
Pentru uscarea solutiilor, suspensiilor si a pastelor nu prea consistente se
folosesc uscatoarele cu tambur. Lichidul de uscat se intinde in film subtire pe un
tambur cilindric orizontal, incalzit din interior cu abur, apa calda sau ulei; sub
influenta caldurii transmise prin conductie in filmul de lichid si a aerului
inconjurator, apa este vaporizata pana la o sicitate, in timp ce tamburul executa
aproximativ trei sferturi dintr-o rotatie; reziduul uscat se desprinde de pe suprafata
tamburului cu un cutit cu perii.
Uscatoarele cu tambur se construiesc in mai multe variante deosebindu-se
ntre ele prin numarul tamburelor, prin sensul lor de rotaie, prin modul cum se
realizeaz filmul de lichid pe suparfaa tamburului; prin modul de desprindere a
precipitatului, prin presiunea la care functioneaz.
1.3 Factorii care influeneaza calitatea produselor deshidratate .
8

Factorii de care depinde uscarea si,deci viteza de uscare se pot grupa in trei
categorii:
-factori referitori la materialul supus uscarii;
-factorii referitori la agentul de uscare;
-factori referitori la operatia de uscare;
Dintre factorii referitori la agentul de uscare mai importanti sunt:
-parametrii agentului de uscare: temperatura viteza si umiditate relativa;
-natura agentului de uscare;
-caracterul si conditiile de contact intre material si agentul de uscare;
Cu cit temperatura si viteza agentului de uscare sunt mai mari si cu atit umiditatea
si cu cit umiditatea relativa este mai mica, cu atit viteza de uscare este mai mare.In
cazul in care conditiile de contractare a particulelor de materiale cu agentul de
uscare sint foarte bune,viteza de uscare creste in comparatie cu viteza de uscare in
strat fix.
Dintre factorii referitori la operatia de uscare mai importanti sunt:
-uniformitatea uscarii;
-tipul de uscator;
Uniformitatea uscarii are o importanta mare,atit datorita calitatii materialului uscat
cit si duratei procesului de uscare.
Factorii care determina modificarile calitative in timpul pastrarii:
interni
compozitia chimica a prunelor si integritatea lor
proprietatile biologice
proprietatile fizice
externi

parametrii atmosferici
radiatii luminoase
compozitia aerului
natura ambalajului
starea de igiena a depozitului
vecinatatea produselor

1.4 Parametrii de siguranta a prunelor deshidratate

Tabelul 1.4.1
Defecte admise
1
a)fructe uscate
Fractia masica de fructe cu defecte
particulare, % maximum:

Tolerante admise
2
prune

Nedezvoltate
Umflate
Fermentate
Cu semne usoare de mucegai sau de
putrezire
Fructe vatamate de daunatori si
stocurilor de cereale

15
1

2,3

4
2,3

0,5

Cu simburi intregi
Cu bucati de simburi

Prune fara simburi

4
4

1.5 Metode de ambalare a pruneor uscate

Ambalajele produselor alimentare au un rol foarte important. Un ambalaj de
calitate asigur securitatea alimentului care se afl n interiorul lui i respect
cerinele ecologice.

Odat cu dezvoltarea i diversificarea produciei de bunuri concomitent cu

dezvoltarea comerului, are loc i diversificarea i dezvoltarea activitilor de
ambalare i implicit a produciei de ambalaje. La nivelul ntregii planete, se
consider c aproximativ 99% din producia de mrfuri se tranzacioneaz n
stare ambalat.
Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcii multiple, care
asigur meninerea sau, n unele cazuri, ameliorarea calitii produsului cruia i
este destinat. Ambalajul favorizeaz identificarea produsului, nlesnind atragerea
de cumprtori poteniali, pe care i nva cum s foloseasc, s pstreze
produsul i cum s apere mediul nconjurtor de poluarea produs de ambalajele
uzate sau de componenii de descompunere ai acestora.
ultimele decenii ambalajele s-au diversificat mult, att din punct de vedere
al materialelor din care acestea sunt fcute, ct i din punct de vedere funcional.
Ambalajele se clasific n funcie de mai multe criterii, care sunt utilizate
frecvent n practic:
- dup materialul folosit n confecionarea ambalajelor:
ambalaje din hrtie i carton;
ambalaje din sticl;
10

ambalaje din metal;

ambalaje din materiale plastice;
ambalaje din lemn, nlocuitori din lemn i mpletituri;
ambalaje din materiale textile;
ambalaje din materiale complexe.

- dup sistemul de confecionare:

ambalaje fixe;
ambalaje demontabile;
ambalaje pliabile.
- dup tip:
plicuri;
pungi;
plase;
lzi;
cutii;
Tehnologia de ambalare a alimentelor n plastic, metal, sticl i ceramic
contribuie la pstrarea alimentelor pe perioada vnzrii, transportului i a
preparrii lor.Cerintele referitoare la calitatea ambalajului:
Sa fie neutru din punct de vedere chimic
Sa fie impermiabil,fata de apa, grasimi vapori,gaze:
Sa nu inhibe gust,miros stran;
Sa aiba compatibilitate maxima cu prunele uscate;
Materiale folosite la confectionarea ambalajelor:
Material plastic;
Material metallic;
La ambalarea prunelor uscate s-a folosit ambalarea in pungi de polietilena cu
masa 100g.
Tipuri de ambalari
Ambalare in vid a prunelor deshidratate.
Sisteme de pstrare i ambalare n vid a produselor alimentare i a sucurilor
naturale.

11

Sistemele de pstrare i ambalare n vid sunt concepute pentru a mbunti modul

de pstrare al alimentelor pe o perioad mai ndelungat, fr s folosii
conservani sau aditivi. Sistemele de pstrare i ambalare n vid sunt formate dintro pomp de vid (vacuum) manual sau acionat electric i pungi ce se pot sigila
sau vase speciale prevzute cu o supap pentru eliminarea aerului din interiorul
acestora.

2.1Diagrama fluxului de producere a prunelor deshidratate cu umid. 25%

1.Receptie prune
proaspete

2.Apa

3.Receptia
materiale de
ambalat

2.1Pomparea apei
1.1.Transportare
12

2.2Stocare
intermediara

3.2Depozitarea

1.3.Pastrare

1.4.Spalare

1.5.Indepartare
pedunculi

1.6.Inspectare

1.7.Calibrare
sortare

1.8.clatire

1.9.uscare

1.10.inspectare

1.11.ambalare

2.2 Descrierea
1.12.depozitare

tehnologiei de fabricare a prunelor deshidratate

Transportul prunelor
Materia prima este transportata la prelucrare in cantainere cu capacitate de 250 kg
si lazi de lemn de 16 kg.La receptive prunele sunt controlate atit cantitativ cit si
calitativ. Lazile, containerele si transportul auto este supus prelucrarii sanitare.
Receptie prune proaspete
13

Prunele sunt receptionate cantitativ calitativ conform standartelor GOST-21920-76

Prune proaspete pentru prelucrare industriala.
Pastrare
Descarcarea paletelor si containerelor din transportul auto se efectuiaza cu
electrocara.Fiecare lot s insoteste cu certificate in care se indica data,cantitatea,data
ultimei prelucrari cu pesticide,furnizorul. Suprafata de stocaj este acoperita cu
beton, protejata de razele solare,aerisire normal. Durata de pastrare a prunelor 24h.
Sortare-inspectare
Se petrece la transportul cu banda, se inlatura fructele fatamate, alterate, atacate
de vatamatori, mucegaiete, obiecte straine.Operatia de efectuiaza manual.
Calibrare
Prunele se calibreaza dupa dimensiunile la masina de calibrat,pentru a reduce
deseurile de divizare.
Spalare cu apa
Se efectuiaza in 2 masini de spalat cu tambur si ventilator pentru inlaturarea
impuritatilor mecanice. Pentru spalarea 1 kg de materie prima se consuma 070.8
l/h , de la calitatea spalarii depinde calitatea produsului finit(continutul de
impuritati minerale).
Uscare
Aceasta operatiune este efectuata la aparatul de uscare de tip tunel -3 unde
are loc uscarea prunelor 24-28 h, in dependent de continutul de substante uscate in
material prima si regimul de uscare.Umiditatea prunelor uscate nu trebuie sa
depaseasca 25 %.Prunele uscate trebuie sa fie de culoare neagra cu ten albastru si
coaja lucioasa
Ambalarea
Ambalarea are loc in depozit la sortare-inspectare pe masute aranjate si apoi dupa
calitate prunele sunt ambalate in pungi de polietilena cu masa de 25 kg ,fiecare
pachet la masina de ambalat

Expaid.Depozitarea are loc la

O
t=17- 20 C

,umiditatea= 55-75% timp de 1.5 ani.

2.3 Calculele tehnologice
14

Date initiale include sortimentul de conserve planificat pentru producere,

productivitatea liniei tehnologice.

Date initiale
Tabelul 2.3.1
N Sortiment de conserve
r
1

Prune deshidratate

Tipul de
ambalaj
Pungi 25 kg

Masa neta Productivitatea liniei

g
t/schimb
t/h
25000

0,64

0,08

Regimul de lucru a liniei tehnologice

Tabelul 2.3.2
Caracterul de
productie al liniilor Schimburi in zi

In sezon
Durata unui
Zile in saptamina
schimb,h
continuu
3
8
7
Nota:numarul zilelor lucratoare in sezon este de o luna,7 zile pe saptamina
Receptia materiei prime
Receptia materiei prime se intocmeste pe baza datelor reale de maturare a
speciilor de materie prime in regiunea geografica concreta.Aceasta informative
este selectata din datele accumulate in sectiile de materie prima, in laboratorul
centrului tehnologic si din surse bibliografice.
Tabelul 2.3.3
Materia prima
VIII
Prune

lunile
IX

X
15

Graficul de lucru a liniei tehnologice

Reprezinta intensitatea de lucru a liniei tehnologice in cursul anului de producere a
prunelor uscate.
Tabelul 2.3.4
15

Linia tehnologica de
fabricare a prunelor
uscate

schimb

Linia tehnologica

Lunile
VIII

IX

15

II

15

III 5

15

XI

XII

Calculul numarul de zile/schimburi la fabricarea conservelor.

Tabelul 2.3.5
Sortimentul
VIII
Prune uscate 26/78

IX
30/90

Lunile
X
15/45

Total
XI
-

XII
-

71/213

Determinarea programului de producer a conservelor.

Programul de producer a conservelor
Tabelul 2.3.6
Sortimentul
Prune uscate

VIII
49,92

IX
57,6

Lunile
X
28,8

Total
XI
-

XII
-

136,32

2.4 Utilajele tehnologic pentru deshidratarea prunelor

Lista utilajelor si aparatelor a liniei tehnologice a sectiei proiectate.

16

Tabelul 2.4.1
Nr.
1
2
3
4
5

Denumirea utilajului
Descarcator lazi
Transportor cu banda
Masina de spalat
Masina de spalat
Transportor elevator
Gitul giltii
6 Masina pentru inlaturare
pedunculi
7,11 Transportor de inspectie
8,1 Carucuior
0
9 Uscator de tip tunel

Tip, marca
A9-KM2-
A9-KM2-
1-KYM-5
-1

Dimensiunile
2000x150x2000
7100x4050x2500
3650x1100x3250
3650x1100x3250
4200x810x3250

Cant.
1
1
1
1
1

8-3

2100x780x1480

TCU

4300x1100x980
800x600x1000

2
2

-3

17320x9910x4095

2.5 Controalele privind procesele de deshidratarea produselor alimentare

Controlul microbiologic
Pentru a asigura o calitate mai inalta a produselor conservate maxima admisa de
pastrare,trebuie sa respectam strict parametrii de producer.Conservele prezinta un
produs steril,fara microorganism inchise ermetic.
Conservele nu trebuie sa contina microorganisme ce prezinta pericol pentru
sanatatea consumatorului.Microorganismele viabilitatea carora s pastreaza in
conserve dupa sterizilzare nu trebuie sa provoace rebutul produselor conservate in
procesul de pastrare.
Cerintele microbiologice se refera la productia finite in dependent de compozitia
chimica a produsului conservat si in primul rind de aciditatea (PH), de proprietatile
microflorei lui si gradul de prelucrare termica.
Pentru asigurarea conservelor de calitate se petrece controlul microbiologic al
producerii care se efectuiaza dupa Instructiunea despre consecutivitatea
controlului sanitaro-tehnic al controlului produceriisi Produse alimentare
conservate, Metodele cercetarilor bacteriologice.

Schema controlului microbiologic la producerea conservelor.

Tabelul 2.4.2
17

Punctul de control

Metoda de control

Controlul starii
sanitare
A utilajului tehnologic
si inventarului

Vizual

Controlul
microbiologic sanitary
a starii
aparatului
Utilajului si
inventarului

Se i-a proba de la 100

Controlul
microbiologic
a aerului
Controlul igienii
personale a mucitorilor

Prin metoda
sedimentarii 20min

cm 3

de pe suprafata

Indicii controlati

Productivitate
controlului

Zilnic si lunar

Cantitatea
MMAFAn

De doua ori pe lu
selective dupa
prelucrarea sanita
liniei inainte d
inceputul lucrul

Cantitatea
MMAFAn, drojdii
mucegaiuri
Cantitatea
Bacteriilor
coliforme

O data pe saptam

utilajului.
3
Insamintarea 1 cm a

solutiei de saruri.

Se i-au probe de pe
mini,stergind
palmele,sub
unghii,degete.

Nu mai rar de 2 o
saptamina, inaint
incepututl lucrulu
dupa intreruper

Nota:MMAFAn-microorganisme mezofile anaerobe si facultative anaerobe.

2.6 Parametrii calitii i a siguranei produsului finit

Defecte particulare admise

Tolerante
admise

Fructe samintoase uscate

Prune

18

Fractia masica de fructe cu defecte

particulare, % max:
Fermentate
Cu usoare urme de putregai si vatamari
termice
Mucegaite
Cu deteriorari cauzate de insecte
Vatamate de daunatori ai stocurilor de
cereale

2
2,5
1
6
0,5
7

Umflate

19

Bibliografie:
1.B.L.FlamenbaumOsnovi conservirovania pesevih product
2.A. Jamba,B. CarabuleaTehnologia pastrarii si industralizarii produselor
horticole.
3.G. GaneaLinii tehnologice automatizate si mecanizate din industria de prelucare
a produselor horticole,Chisinau UTM2001.

20