1.

ORGANIZAREA I FUNCIONAREA AGENIILOR

DE TURISM
1.1

Concepte i definiii

n general, piaa, deci i cea turistic, reprezint sfera interferenelor intereselor

economice ale purttorilor cererii, materializate prin consum, pe de o parte, cu cele ale
purttorilor ofertei, materializate prin producie, pe de alt parte.
Pentru a defini oferta turistic trebuie s inem seama de cele dou accepiuni prin care
aceasta se prezint spre analiz:

ca producie turistic ansamblul care mobilizeaz fora de munc,

echipamentul de producie i bunurile materiale, materializndu-se ntr-un consum efectiv n

cadrul unei ambiane specifice;

ca ofert virtual cadrul i potenialul natural i antropic, echipamentul de

realizare a serviciilor turistice, masa de bunuri materiale destinate consumului turistic, fora
de munc specializat n activiti specifice, infrastructura turistic i condiiile de
comercializare 1).
Privit n ansamblul su, oferta turistic este format din dou grupuri mari de
elemente, i anume:
- elemente de atractivitate ale patrimoniului existente la un moment dat;
- oferta de servicii, prin intermediul creia sunt puse n valoare elementele de
atractivitate turistic ale patrimoniului.
Dup natura i originea lor, componentele ofertei turistice pot fi structurate astfel:
1.

obiective turistice naturale care pot s cuprind:

a)

elemente de geografie a locului: clima, elemente de geografie fizic (relief,

ape), elemente de biogeografie (fauna, flora), elemente de geografie (ape minerale, mofete,
nmol terapeutic, saline);
b)

elemente excepionale din zon: parcuri i rezervaii naturale, monumente ale

naturii (elemente rare de relief, flora, fauna), peteri, formaiuni carstice deosebite;
2.

obiective turistice antropice dispuse n mod izolat sau concentrate n localiti

rurale i urbane. n aceast categorie sunt cuprinse:

a)
1

monumente arheologice, istorice, de art, arhitectur;

Cristiana Cristureanu Economia i politica turismului internaional, Edit. Abeona, Bucureti, 1992, p.140.

b)

muzee i expoziii de interes general (art, istorie, botanic) i specializate

(filatelie, numismatic);
c)

etnografie, folclor, artizanat arhitectur popular, ateliere de producie

artizanal,
jocuri i obiceiuri tradiionale;
d)

manifestri tiinifice, spectacole teatrale, concerte, festivaluri, conferine,

colocvii, competiii sportive;

e)

manifestri comerciale: trguri, expoziii saloane.

Dintre factorii care determin oferta de turism, menionm:

1o Teritoriul: el constituie condiia esenial, factorul primordial al ofertei de turism,
iar influena lui poate fi exprimat cantitativ prin capacitatea de primire a teritoriului dar
i calitativ prin nivelul de atractivitate.
2o Nivelul de dezvoltare a sectorului teriar: existena sectorului teriar i mai exact,
gradul su de dezvoltare, pot constitui factori care influeneaz oferta turistic. Se are n
vedere nivelul de dezvoltare al transporturilor, al telecomunicaiilor, al serviciilor medicale, al
celor de agrement etc. Activitile cuprinse n oferta de servicii turistice, private n
succesiunea oferirii lor, pot fi:
-

organizarea comercializrii produselor turistice;

transportul la / de la locul de sejur, inclusiv transportul turistic n zon;

cazarea i restaurarea (alimentaia);

producerea i distribuirea de bunuri de consum turistic;

agrementul, tratamentul etc.

3o Baza material turistic: prin componenta sa principal echipamentul turistic,

determin, mpreun cu personalul de servire, n mare msur, volumul i calitatea ofertei. Se
apreciaz c efortul investiional pe un loc de cazare, de agrement etc. este invers proporional
cu gradul de atractivitate turistic a resurselor naturale.
4o

Infrastructura: transporturile, cile de comunicaie n general, mpreun cu

poziia geografic a ofertei n raport cu cererea, reprezint factori importani ce influeneaz

accesul la ofert, gradul ei de competitivitate. El poate fi sporit prin investiii turistice sau / i
de interes general.
Prin produs se nelege, de regul, un bun material capabil s satisfac o anumit
nevoie. Totui, n marketing acestei noiuni i se atribuie un sens mai larg, ea desemnnd un
ansamblu de atribute sau de caracteristici fizice, chimice i de alt natur, tangibile, reunite

ntr-o form identificabil

2)

. Prin urmare, produsul poate fi: un obiect, un serviciu, o

activitate, o fiin uman, un loc, o organizaie, o idee etc., respectiv rezultatul unui proces.
Plecndu-se de la conceptul general de produs, produsul turistic rezult din
mbinarea de bunuri materiale i servicii oferite de ctre personalul turistic i din serviciile
adiacente, care, punnd n valoare elementele patrimoniului turistic i ale infrastructurii
generale i turistice, avantajele cadrului instituional, urmresc satisfacerea unor motivaii
specifice i generale ale consumatorilor turistici 3).
Privit din punctul de vedere al turistului, produsul turistic se refer la totalitatea
experienelor pe care acesta le triete din momentul n care pleac de acas pn n
momentul n care se ntoarce. Produsul turistic este un amalgam care cuprinde o multitudine
de elemente, precum transportul pn la locul (locurile) de destinaie, cazarea (la hotel, vil,
caban, cort, etc.), mesele la restaurant, siturile naturale sau istorice vizitate .a.m.d.
Privit prin prisma marketingului, produsul turistic reprezint expresia fizic a
rspunsului firmei la cererea de turism, respectiv tot ceea
ce poate fi oferit de ea pe pia, ntr-o form care s
poat fi remarcat, cumprat i consumat, n vederea
satisfacerii nevoii de turism.
Serviciile care dau coninut produsului turistic se
constituie ntr-un conglomerat sau o combinaie de cel
puin patru tipuri de baz (total diferite ca natur). Este
vorba de serviciile: de transport, de cazare, de alimentaie
i de agrement. Nu ntotdeauna produsul turistic presupune prestarea tuturor celor patru tipuri
de servicii. Dintre toate serviciile care dau coninut produsului turistic, indispensabil este
serviciul de agrement (cruia i sunt asimilate i serviciile de tratament i de alt interes, care
motiveaz cltoriile), n lipsa cruia celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a
turismului.
Ageniile de turism constituie veriga de baz instituional, care activeaz n
domeniul turismului 4). Rolul preponderent al ageniilor de turism este de intermediere ntre
prestatorii de servicii turistice i turiti. n literatura de specialitate exist preri, care
asimileaz ageniilor de turism rolul unei firme cu profil comercial, avnd ca obiect
organizarea, oferirea i vnzarea de pachete turistice consumatorilor turiti.
2

W.J. Stanton Fundamental of Marketing, 3th edition, McGraw Hill, Toronto, 1972, p.192.
Dr. Ion Ionescu Turismul fenomen social-economic i cultural, Edit. Oscar Print, Bucureti, 2000, p.36.
4
Cristina Dionisie Managementul turismului. Structuri de concepie i organizare, Edit. Junimea, Iai, 2002,
p.59.
3

n general, exist dou mari categorii de agenii de turism, i anume:

- agenii de turism specializate numai n organizarea (producia) de aranjamente
turistice, denumite tour operatori (sau agenii tour operatoare); ele i comercializeaz
produsele prin intermediul ageniilor din cea de-a doua categorie;
- agenii de turism distribuitoare, sau agenii de voiaj, a cror activitate const
numai n vnzarea produselor turistice ale tour-operatorilor sau a unor servicii izolate.
Tour-operatorii sunt organizatori de voiaje i
sejururi care creeaz, asambleaz diferite componente ale
serviciilor i produselor turistice (servicii de cazare,
transport, alimentaie, agrement), oferindu-le fie direct, fie
prin intermediul ageniilor de voiaj detailiste.
Literatura

de

specialitate,

structureaz

tour-

operatorii, n funcie de tipul produselor turistice oferite i

de modul de asamblare al acestora. Conform acestui
criteriu, tour-operatorii sunt ncadrai n trei categorii 5): generalitii (asambleaz cele mai
diverse servicii i produse turistice pe care le ofer tuturor categoriilor de clieni, detailitilor),
specialitii (sunt tour-operatori ce asambleaz doar un tip de produse turistice pe care le ofer
unei anumite clientele, unui detailist) i productorii de voiaje punctuale care ofer servicii
turistice la comand pentru diferite grupuri, asociaii, pentru diverse manifestri: conferine,
congrese.
Spre deosebire de ageniile de voiaj, sunt
ntreprinderi

de

mari

dimensiuni,

puternic

concentrate pe plan naional i internaional, att

pe orizontal ct i pe vertical, care produc trei
tipuri de tour-uri:

1.2

nfiinarea ageniilor de

turism
Infiintarea agentiilor de turism in Romnia
implica parcurgerea urmatorilor pasi:

J. Barr Vendre le tourisme culturel, Edit. Economic, Paris, 1995, p.117.

A.

Obtinerea licentei de catre agentia de turism: In conformitate cu

prevederile H.G. nr. 238/2001, licentele de turism se elibereaza de catre Directia Generala de
Autorizare si Control din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism care asigura si evidenta
licentelor eliberate, respectiv a celor suspendate sau anulate.
Documentatia necesara obtinerii licentei de turism este urmatoarea: (conform Ordinul
Ministrului Turismului nr. 170/2001):

Cererea de eliberare a licentei de turism;

Certificatul de constatator de la Oficiul Registrului Comertului

din care sa rezulte urmatoarele informatii: obiectul de activitate al societatii,

structura actionariatului, datele de identificare a societatii;

Copie legalizata a brevetului de turism al persoanei care

conduce agentia;

Copie de pe contractul de munca al persoanei ce detine brevetul

de turism;

Dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate pentru eliberarea

licentei.
Documentatia astfel intocmita se transmite reprezentantului teritorial al Directiei
Generale de Autorizare si Control de Turism din cadrul Ministerului Turismului, care o
verifica, solicitand eventuale completari. Termenul de solutionare a cererii este de 30 de zile si
curge de la data inregistrarii documentatiei complete. Eliberarea licentei se face numai dupa
verificarea la fata locului a indeplinirii criteriilor minime de catre Directia Generala de
Autorizare si Control din cadrul Ministerului Turismului si consultarea cu reprezentantii din
teritoriu ai asociatiei profesionale de profil.
Pentru inscrierea filialei unei agentii de turism se va intocmi urmatoarea documentatie:

Cerere;

Certificatul de constatator de la Oficiul Registrului Comertului privind

sediul filialei;

Licenta de turism a agentiei de turism, in copie;

Brevetul de turism si contractul de turism, in copie, ale persoanei care

conduce filiala din alta localitate decat agentia de turism si contractul de

munca al persoanei care conduce filiala din aceeasi localitate cu agentia de
turism;

Dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.

Licenta de turism se suspenda de catre Ministerul Turismului, in cazul in care se

constata nerespectarea uneia dintre situatiile prevazute la art. 8 din H.G. nr. 238/2001.
Suspendarea se face pe o perioada de pana la un an. Licenta de turism este suspendata din
oficiu pe perioada in care agentul economic nu are incheiata polita de asigurare pentru riscul
de insolvabilitate a agentiei sau de faliment. In cazul in care, cu ocazia verificarilor efectuate
in vederea avizarii licentei de turism, se constata ca nu mai sunt indeplinite conditiile care au
stat la baza acordarii acesteia, licenta se suspenda pana la remedierea deficientelor.
B.

Brevetarea conductorilor ageniilor de turism

In functie de nivelul si de complexitatea
pregatirii profesionale si de indeplinirea criteriilor
minime, se elibereaza brevete de turism pentru
urmatoarele functii:
Manager in activitatea de turism;
Director de agentie de turism touroperatoare;
Director de agentie de turism detailista;
Director de hotel;
Director de restaurant;
Cabanier.
In vederea obtinerii brevetului de turism,
persoana in cauza trebuie sa prezinte urmatoarea
documentatie:

Cerere;

Curriculum vitae cu precizarea expresa a pregatirii profesionale si a experientei

profesionale (insotit de declaratie pe propria raspundere ca datele sunt reale);

Copie dupa actul de identitate;

Copie de pe actele care atesta pregatirea profesionala;

Copii de pe documentele de atestare a perioadei lucrate in turism;

Atestat de limba straina de circulatie internationala;

Certificat de cazier judiciar;

Dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.

Brevetul de turism se retrage de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si

Turismului in urmatoarele situatii:

Atunci cand nu mai sunt indeplinite criteriile care au stat la baza eliberarii

acestuia;

Atunci cand, din motive imputabile titularului brevetului, acestuia ii este

anulata licenta de turism sau ii este retras certificatul de clasificare a structurii de primire pe
care acesta o conduce.

Conform hotararii nr. 238/2001 au intervenit noi precizari privind licentele si

brevetele de turism, iar prin ordinul Ministrului Turismului nr. 170/2001 au fost aprobate
normele metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si
brevetelor de turism.
C . Criteriile de acreditare IATA
Pentru ca o cerere de acreditare sa fie acceptata, exista anumite criterii ce trebuie
respectate:

Sediul agentiei;

Securitatea sediului agentiei;

Seiful agentiei;

Documente necesare pentru acreditare;

Calificarea personalului;

Situatia financiara (Criterii de performanta economico-financiara);

Numele agentiei;

Standardul afacerii;

Management;

General Sales Agency GSA (Agent General de Vanzari)

Uniunea Europeana a initiat pentru prima data masuri in domeniul turismului o data cu
Tratatul de la Maastricht (7 februarie 1992, articolul 3T). Ulterior, la reuniunea ministrilor
turismului de la Atena din 15 aprilie 1994, a fost elaborata Cartea Verde. Dezvoltarea
turismului a fost in prim planul sprijinului oferit de Comunitate, in perioada 1989-1993 si apoi
1994-1999, pentru reconversia economica si dezvoltarea rurala. In domeniul fiscalitatii, din
1993 au fost introduse tarife minime comune in statele membre pentru TVA (taxa minima
standard de 15%) si impozit pe profit (tarif redus minim 5 %).
Iniiative europene

Pentru imbunatatirea calitatii informarii intreprinderilor, Uniunea Europeana a infiintat

o retea si un program de informare. Reteaua Euro-Info-Centres ofera urmatoarele servicii:

Difuzarea de documente generale despre actiunile si legile comunitare;

Informarea operationala asupra intreprinderilor, mediului si a posibilitatilor

concrete de acces la dispozitiile in vigoare in cadrul pietei unice;

Activitatile consiliului si asistenta.

Uniunea Europeana se implica si in protectia pasagerilor in transportul aerian in cazuri

de refuz de imbarcare, anularea zborurilor sau intarziere de lunga durata.

1.3

Tipologia ageniilor de turism

Agentiile de turism prezint o structura ce are ca scop

vanzarea produselor is serviciilor turistice concepute i
organizate de touroperatori direct consumatorilor.
Agentiile de turism-reprezint unitatea specializata in
vanzarea de produse is servicii turistice ale touroperatorilor,
caz in care poarta denumirea de agentie de turism detailista,
dar care are dreptul sa vanda componente ale serviciilor
turistice precum: rezervari de bilete de avion, camere hoteliere,
etc. ale furnizorilor in baza unui comision.
Agentia de turism detailista are rol de a consilia si asista
clientul in legatura cu produsele turistice, fie ele ale
touroperatorilor sau ale altor furnizori.
Funcia principala a agentiei de turism este aceea de a distribui produsele si servicile
turistice si a asista clientul in decizile privitoare la achizitionarea acestora.
Tipuri de agentii de turism:

In functie de forma de exploatare:

-

agentii integrate unui lant de

agentii de turism apartinand unui touroprator

sau unei companii internationale organizatoare
de calatorii turistice;

agentii afiliate unuia sau mai multor touroperatori independenti sau dintr-un

concern;
-

agentii independente care incheie cu diversi touroperatori parteneriate sau

contracte pe perioade delimitate sau pe anumite pachete turistice.

In functie de aria de actiune:

-agentii multinationale, cu puncte de lucru deschise in mai multe tari;

-agentii nationale cu retea de puncte de lucru in tara de origine;
-agentii unice care isi desfasoara activitatea printr-un singur sediu.

In functie de continutul activitatii desfasurate:

-agentii de leisure care activeaza in sectorul turismului de vacanta;

-agentii de business care functioneaza in sectorul turismului de afaceri;
-agentii cu oferta de servicii generala, cuprinzand ambele forme de turism.

In functie de nr. de angajati:

-agentii mici (1-10);

-agentii medii (10-25);
-agentii mari (peste 25 angajati).
Agentii de leisure:
-agentii high-street;
-agentii de tip holiday-shop;
-agentii specializate cu oferta orientata pe anumite tipuri de vacante sau arii
geografice.
Agentii de business:
- agentii implant de obicei filiala/punct de lucru a unei agentii de business,
amplasata chiar in interiorul unei companii, sediu de firma, oferind servicii turistice
strict reprezentativei organizatii si angajatilor ei;
- agentii de incentiv-uri care se ocupa de planificarea de calatorii de acest tip sau a
team-building-urilor;
- agentii organizatoare de evenimente: intalniri de afaceri, conferinte,
simpozioane.

1.4

Produsele ageniei de turism

Principalele categorii de produse turistice sunt : circuite, sejururi, croaziere, produse

tematice la care se adauga sistemul rezervarilor pe linii aeriene sau in hoteluri, vanzari de
bilete pentru orice mijloc de transport, servicii de transfer, inchirieri de autoturisme, asigurari
pentru plecari in strainatate s.a.
In functie de aranjamentele produselor turistice acestea se clasifica in :
1.

Voiaje forfetare inclusive tour - produs format inainte sa se manifeste

cererea clientilor, prin care producatorul alege in prealabil destinatia, mijlocul de transport,
cazarea si modalitatile de insotire ce pot fi realizate total, partial sau limitate numai la
destinatia voiajului. Caracteristicile de baza ale acestui produs turistic sunt : inelasticitatea (nu
este adaptabil la modificarea cererii, cresterea sau scaderea cererii nu are ca efect pe termen
scurt modificarea preturilor dar poate influenta evolutia pietei pe termen lung, cantitatea si
calitatea serviciilor ce compun aranjamentul depind de infrastructura de primire),
complementarietatea ( daca un singur serviciu nu corespunde calitatii intreg ansamblul este
afectat), eterogenitatea ( doua aranjamente
turistice nu sunt identice).
Exemple : Sejurul reprezinta un pachet
de produse turistice oferite pentru petrecerea
vacantei intr-o statiune turistica si poate sa
cuprinda : sejururi cu pensiune completa de tipul
celor traditionale sau moderne ce includ un
program de agrement, sejururi cu demipensiune,
cazare + mic dejun sau numai cazare. Circuitul
este produsul turistic vandut de o agentie de turism grupurilor organizate sau turistilor
individuali care presupune vizitarea pe parcursul acestora a unor obiective turistice, regiuni
sau tari. Alaturi de transport, pachetul include cazare in formula pensiune completa,
demipensiune, cazare + mic dejun. Cel mai folosit mijloc de transport este autocarul.
Croaziera reprezinta un tur efectuat cu vaporul si include un pachet de servicii de
vacanta oferite pe un hotel plutitor : transport, cazare, alimnetatie si agrement sala de fitnes,
cinema, cazinouri s.a. In paralel cu aceste as-au dezvoltat si alte produse noi ce ofera transport
si cazare in combinatie cu servicii specializate pentru diferite grupuri : Vacante sportive (schi,
golf, pescuit), Calatorii de aventura, Incentive, Formule ce asociaza transportul cu anumite
prestatii: fly & drive, fly & hotel.

2.

Pachetul de vacanta are ca destinatie un hotel de statiune si include peisajul

sau divertismentul local. Ca atractii principale amintim : soarele, marea, activitati sportive
tenisul, golful.
3.

Tour-ul cu ghid include peisajul sau alte atractii speciale. In funcie de cerina

clientelei de afaceri produsele turistice se clasific astfel:

a) Calatorii de afaceri ticketing si rezervari de hoteluri.
Firmele abordeaza mult mai corect ofertarea acestor servicii, criteriul principal
nemaifiind pretul, ci n primul rnd realizarea scopului calatoriei, din punct de vedere
profesional. n general, pretul platit pentru biletul de avion este un exemplu de cerere
inelastica si elastica.
b) Calatoriile de stimulare Tip Incentives
Foarte multe firme din Romnia, cu management autohtone sau straine, organizeaza
vacante tip incentives. ING NEDERLANDEN sau OMNISASIG, si premiaza agentii cei
mai buni de asigurari.
c) Cursuri, seminarii, traininguri
n ultimii 2 ani, se remarca un
val de asemenea actiuni. In general,
problema principala este cea a salilor.
Grupurile fiind nsa destul de mici (30
50 de persoane n general), se gasesc sali
chiar si n zone mai speciale (de exemplu
Delta Dunarii Delfinul din Sfntul
Gheorghe,

Egreta

Dunavat

sau

Cormoran din Uzlina si chiar zona Bran-Moeciu). Cursuri se mai organizeaza n zona
litoralului, n lunile iunie si septembrie, cnd sansele sa fie vreme buna sunt mari, iar tarifele
de cazare sunt extrem de atractive, fiind extrasezon. Problema care apare pentru agentiile de
turism este ca furnizorii de asemeanea servicii sunt extrem de putini, sunt cunoscuti, si multe
firme apeleaza n mod direct. Aici apare si lipsa de etica profesionala a multor hotelieri,
pentru care nu conteaza daca au o relatie comerciala buna si de lunga durata cu un agent de
turism si ofera de multe ori, tarife mai mici
beneficiarului final dect agentului de
turism.
d) Team-bulding.

Din ce n ce mai multe firme apeleaza la aceasta formula pentru a-si mari coeziunea
colectivului, spiritul de echipa , abilitatea de vinde, abilitatea de a conduce, etc. Au aparut si
mici firme, specializate n activitati in-door si / sau out-door (ball-painting, tiroliana, etc), care
devin subcontractanti ai unor agentii de turism.
e) Lansari de produse, reuniuni.
Aceste evenimente, mai speciale, necesita o atentie mai mare. n general, partea de
spectacol este contractata cu organizatori de spectacole, iar partea de P.R., daca este mai
complexa, cu firme de P.R. sau agentii de media
f) Expozitii.
n general, agentiile de turism nu organizeaza expozitii, dar sunt principalii furnizori
de servicii de cazare, masa, transport, translator cu ocazia acestor evenimente

1.5 Caracteristicile produselor turistice

Produse integrate
Cel mai bun exemplu de produs integrat este un voiaj de grup cu autocarul, pentru care
toate prestaiile au fost selecionate, rezervate i confirmate dinainte: transport n autocar,
nopi la hotel, mese, ghid pentru vizite etc. Preul unei asemenea excursii este mai mic dect
suma tarifelor pentru toate aceste prestaii luate separat, datorit puterii de negociere a tour
operatorului, care i permit s obin tarife mai avantajoase dect cele aplicate clienilor
individuali.
Costurile de "fabricaie" i vnzare a acestui tip de produs sunt ridicate. O dat
programarea fcut este dificil de modificat traseul. Datele, duratele i preurile, odat
publicate, sunt fixe i i-ar putea ndeprta pe muli potenial interesai. Pentru a negocia n
condiii bune cu prestatarii este necesar o anumit fecven i regularitate a voiajelor. n plus,
operatorul se confrunt cu riscul de a anula plecarea dac nu poate rentabiliza voiajul, din
cauza numrului redus de clieni. Pe de alt parte este adevrat c, n ciuda diversificrii
continue a tipurilor de voiaje i de sejururi, produsele integrate i vor gsi mereu o justificare.
De multe ori acesta este cel mai potrivit mod de abordare a unei destinaii. Produsele integrate
sunt propuse adesea ca "produse de iniiere" n gama produselor unui tour operator: dup un
prim voiaj organizat n care turistul a luat contact cu respectiva destinaie i s-a convins c
prezint interes, el va putea reveni pentru un sejur sau un voiaj mai aprofundat n viitor.
Produsele tematice

Un produs tematic (vezi figura 7.2) rezult din asamblarea unor prestaii de transport
i cazare n jurul unei singure activiti motrice. Aceasta poate fi ski-ul, o cur balnear sau
participarea la un festival. Apariia acestor produse a fost determinat de faptul c turistul
modern nu mai vrea pur i simplu "s mearg undeva" ci "s fac ceva", s dea un coninut
vacanei sale, s-i mbogeasc experienele. Unii tour operatori se specializeaz pe
asemenea produse, dar ele exist i n oferta tour operatorilor generaliti, cu titluri cum ar fi
Egiptul pe urmele lui Champollion, Croaziera jazz-ului, Festivalul de la Bayreuth etc.
Dezavantajul acestor produse este c nu sunt n general rentabile, n ciuda preului
ridicat, deoarece se adreseaz unor creneluri nguste de consumatori (excepiile nu sunt totui
excluse). Ele au n general scopul de a crea o "imagine mediatic" pentru operator, fiind
oferite n cadrul unei game care cuprinde sejururi i voiaje forfetare vndute masiv.
Produsele la carte
Cum s-ar putea oferi fiecrui client posibilitatea de a a modifica produsul turistic
pentru a-l adapta dorintelor lui (date, durate, locuri vizitate, buget), n condiiile realizrii unei
politici comerciale bazate pe o producie pe scar mare i pe vnzri repetitive? n anul 1973
au aprut n Europa produsele la carte ca rspuns la aceast ntrebare. Ele ofereau atunci
posibilitatea de a aduga o "extensie" unui produs de baz (de exemplu, un mini-circuit la
finalul unui sejur sau un mini-sejur la finalul unui circuit). "Circuitele-sejur" permiteau
turitilor s se odihneasc dup cltoria obositoare cu autocarul.
Ulterior, produsele n formula la carte s-au perfecionat. Ele se prezint astzi sub o
form "modular" sau de "kit", clientul putnd asambla componentele dup dorin i crea
astfel un produs personalizat. Broura tour operatorului prezint clientului toate aceste
module, ca de exemplu: locuri n avion la curse regulate sau charter, cu dat fix sau nu,
bonuri valorice pentru camere la hotel rezervate dinainte, nchireiere de maini, vizite,
excursii, mini-circuite, spectacole, abonament pe mijloacele de transport locale etc. Toate
acestea sunt oferite n regim forfetar. Deosebirea este c tour operatorul nu mai negociaz
tarifele pe baza unui numr programat de turiti pentru excursiile cu dat fix, ci pe baza
numrului global de clieni furnizai prestatarului pe parcursul unui an sau al unui sezon. Mai
exist i un alt avantaj pentru client: ar fi fost dificil s gseasc i s asambleze el singur
piesele acestui "puzzle". Acest sistem a fost experimentat mai nti n Statele Unite, apoi n
Canada i Mexic, iar n Frana tour operatorul Jet-Tours a introdus n anul 1975 formula
"Vacances construire", urmnd acelai sistem.
Astzi, foarte multe destinaii sunt comercializate sub aceast form: America de
Nord, Grecia, Italia, Marea Britanie, Irlanda etc. Turistul care alege un astfel de tip de produs

trebuie s "tie s cltoreasc": s ia avionul, s se deplaseze de la aeroport la hotel, s poat

citi o hart sau un ghid ca s nu se rtceasc, s cunoasc eventual puin din limba rii gazd
etc.
Produsele deschise
Produsele deschise reprezint "stadiul ultim" de evoluie a produselor la carte. Ele
desemneaz voiaje sau sejururi forfetare n a cror pre sunt cuprinse dou elemente:
-

o prestaie de cazare i, eventual, de transport;

liberul acces, pe toat perioada sejurului sau a voiajului, la o gam larg

de activiti de loisir care constiuie motivaia turistului de a se deplasa la destinaia respectiv.

Acces se realizeaz de regul pe baza unei cri de acces sau a unui carnet de cupoane, care
sunt de fapt forma de concretizare a unui produs deschis.
Produsele de acest tip rspund la o serie de obiective complementare:
-

incitarea clienilor s profite ct mai mult de atraciile mediului local;

s testeze preferinele clienilor pentru o activitate sau alta, pentru a propune

eventual ulterior cteva produse tematice;

-

s ofere activiti diversificate, pe gustul ct mai multor categorii de turiti (de

exemplul, pe gustul fiecruia din membrii unei familii).

n unele cazuri, scopul este i acela de a crea turistului o senzaie de frustrare din
cauz c n-a reuit s viziteze toate obiectivele de la destinaie i de a-l determina astfel s
revin. Un exemplu clasic de produs deschis l constituie parcurile de distracie, cum ar fi de
exemplu Eurodisney sau Futuroscope Poitiers: pe baza unui bilet pltit la intrare vizitatorul
are acces la toate facilitile din parc. Tour operatorii au aplicat ns acest concept i la alte
tipuri de destinaii. Grupul Promove din Veneia a conceput programul "Venezia d'Inverno"
prin care turitii care se cazeaz la unul din hotelurile acestui grup (ale cror preuri sunt cu
40% mai mici n perioada programului) primesc un carnet numit Venezia Pass care le ofer
gratuiti sau reduceri pentru intrarea la muzee, monumente, expoziii, vizite cu ghid (inclusiv
la celebrele ateliere de la Murano), concerte, teatre, o reducere de 10% pentru anumite
restaurante etc. O metod asemntoare a fost pus n aplicare la Londra prin asocierea unui
abonament sptmnal care permite circulaia nelimitat pe toate mijloacele de transport n
comun cu un carnet de bonuri similare, prea multe pentru a putea fi epuizate ntr-o sptmn.
n Frana exist deasemenea o experien bogat n acest tip de produse, n special sub forma
carnetelor de cupoane i a crilor de abonament pentru muzee i monumente.