COCII GRAM POZITIVI
Famila Staphylococcaceae
5 genuri: Genul Staphylococcus; Genul Gemella; Genul Jeotgalicoccus; Genul Macrococcus si Genul Salinicoccus;
GENUL STAPHYLOCOCCUS
Cuprinde > 40 de specii: patogene si nepatogene
Specia tip este S.aureus cu 2 subspecii: aureus si anaerobius
Alta specie importanta este S.hyicus cu 2 subspecii: hyicus si chromogenes
S.intermedius
S.epidermidis
S.schleiferi etc
Ecologia
sunt germeni comensali ai pielii i
mucoaselor
exist i tulpini saprofite rspndite n
numeroase i diversificate medii
naturale (sol, ap, aer)
sunt rezistenti la temperaturi ridicate
(800 C) ;
sunt rezistenti la substane
dezinfectante, inclusiv la compuii
fenolici
sunt n general sensibili la aciunea
antibioticelor. Intervenia terapeutic
neadecvat duce frecvent la instalarea
antibiorezistenei.
Infecia
Mecanismele patogenitii Infecia natural Imunoprofilaxie
experimental
1. Factorii de agresivitate: Stafilococii produc infectii 1. Iepurele -inoculare Vaccin inactivat contra
Coagulazele: enzime care coaguleaza plasma sangvina; exista 2 tipuri: purulente la om si num. specii intravenoasa mamitei gangrenoase a
- COAGULAZA LEGATA care e o componenta a peretelui celular bacterian care de animale infectie oilor si caprelor;
reactioneaza cu FIBRINOGENUL mascarea peretelui bacterian si evitarea fagocitozei 1.bovine: MAMITA septicemica vaccinul e inactivat cu
- COAGULAZA LIBERA care este asemanatoare cu PROTROMBINA iar prezenta ei poate fi STAFILOCOCIC (S. aureus, mortala (nr mare formol si absorbit pe
demonstrata cu ajutorul Testului de coagulare a plasmei citratate e aparitia coagulilor subsp.aureus) de bacterii la hidroxid de aluminiu
de tip septic (produsi de bacterii) 2.ovine: MAMITA nivelul rinichilor)
Hialuronidaza: actioneaza asupra acidului hialuronic din tesutul conjunctiv favorizand GANGRENOAS a oilor i 2. Soarecele -inoculat Autovaccinul cu tulpina
astfel difuziunea bacteriei in profunzimea tesutului caprelor; popular - rsfugul intraperitoneal din leziuni
Fibrinolizina(stafilochinaza): lizeaza reteaua de fibrina din exudatul inflamator permitand negru (S. aureus, subsp dupa 24h
aureus). septicemia mortala
puternica diseminare a bacteriilor in tesuturile adiacente
3.suine: EPIDERMITA cu nr mare de
Dezoxiribonucleaza are actiune de degradare a acizilor nucleici bacterieni EXUDATIV (S. hycus, subsp germeni la nivelul
Lipaza : actioneaza asupra lipidelor plasmatice si tegumentare , fapt ce explica afinitatea hyicus). ficatului si splinei
bacteriei pentru piele si pt glandele sebacee 4.cabaline: BOTRIOMICOZA 3. Sobolanul inoculat
Fosfataza: care e secretata de marea majoritatea a tulpinilor patogene (infectarea plagii de castrare intravenos
cu S.aureus). semne nervoase
2. Factori de toxicitate 5.iepuri: stafilococii grave cu
!!!! Hemolizine: enzime care ataca hematii; in functie de specia de la care provin diferite localizare (S.aureus
hematiile asupra carora actioneaza, de temperatura la care sunt active, de subsp. aureus).
termorezistenta si de aspectul zonei de hemoliza se diferentiaza 4 tipuri de hemolizine 6.cini: cel mai frecvent
distincte: localizri cutanate (S.
a) Hemolizinele : cele mai nocive; pe langa efectul hemolitic ele au si actiune intermedius).
7.psri: infecii septicemice
dermonecrotica, leucolitica si letala; sunt afectate hematiile de iepure, oaie si mai
sau infecii localizate la piele i
putin cele de om; actiunea cea mai intense este la 37 0C ; nu-si intensifica efectul
articulaii (S. aureus, S. hyicus,
hemoliza la temperatura de 4 0C
S. epidermidis si S. gallinarum).
b) Hemolizinele : active fata de hematiile de oaie si bou; produc o hemoliza de tip
8.om: stafilococii cutanate superficiale sau
cald-rece tradusa prin faptul ca la 37 0C hemoliza este incompleta, dar se intensifica profunde (ACNEE, FURUNCULOZ) dar i
printr-o incubare timp de cateva ore la temperatura de 4 0C ; sunt mai puin toxice TOXIINFECII ALIMENTARE .
dect hemolizinele
c) Hemolizinele : active fata de hematiile de om, iepure si oaie; se intensifica la
temperaturi de incubare scazute
d) Hemolizinele : active fata de hematiile de om, cal, iepure, cobai si soarece; sinteza
lor fiind conditionata de cultivarea bacteriei in atmosfera de CO2
Enterotoxine : responsabile de toxiinfectiile alimentare; s-au diferentiat mai multe tipuri
notate cu majuscule si sunt sintetizate la valori termice foarte variate (de la -6 0C la 450C
si in conditii de anaerobioza) sunt termorezistente (rezista o ora la 100 0C , sunt rezistente
la actiunea enzimelor proteolitice si la un pH foarte scazut); afecteaza omul, maimuta si
pisica (Testul Dolman pe vremuri la pisoi)
Neurotoxinele: actioneaza in special asupra sist nervos al omului;
Leucocidinele :vizeaza neutrofilele si macrofagele in special ale omului si iepurelui,
blocand fagocitoza
Proteina A: este o componenta a peretelui celular care prezinta situsuri de cuplare cu
moleculele de imunoglobulina fiind implicata in acest fel in foarte multe aplicatii
imunologice;are actiune antifagocitara, anticomplementara si alergica !!!! lipseste de la
S.epidermitis
Toxina epidermolitica si exfolianta: o toxina antigenica si are afinitate pt tesutul
conjunctiv cutanat unde distruge struct superficiale ale epidermului; este responsabila pt
sindromul pielii oparite intalnit la om si pt epidermita exudativa intalnita la porc
Familia Streptococcaceae
Genul Streptococcus:
Genul Streptococcus Cuprinde mai multe specii clasificabile dupa diverse criterie
Genul Aerococcus Speciile care intereseaza patologia veterinara sunt S.pyogenes(specia tip),
Genul Enterococcus: Specia Enterococcus faecalis si E.faecium (prezente in flora S.agalactiae, S dysgalactiae cu subsp dysgalactiae si equisimilis, S.equi cu subsp
intestin normala),E.seriolicida(specie patogena pt pesti) equi si zooepidemicus, S.bovis, S.uberis, S.suis, S. pneumoniae (Genul Dyplococcus)
Genul Lactococcus:L.lactis, L cremoris, L.hordinae (din flora normala existenta in Dupa capacitatea hemolitica se clasifica in:
lapte) S. hemolitici care produc o hemoliza adevarata ,
Genul Leuconostoc: L.carniosum (se multiplica si la 1-5 grade Celsius in conditii S. hemolitici care produc o hemoliza falsa (VIRIDANS) o transformare a Hb in
de anaerobioza si degradeaza alimentele din carne );L.mesenteroides methemoglobina,
Genul Mellisococcus:M.plutonius (produce la albine loca europeana) S. nehemolitici
Genul Vagococcus: cuprinde specii patogene pentru pesti Clasificarea Lancefield imparte streptococcii pe baza antigenului de grup respectiv
poliglucidului C din peretele bacteriei reprezentat dpdv chimic de acidul teichoic;
sunt 18 grupe serologice notate cu litere mari de la A- T

Structura antigenic Infecia

Ecologia Mecanismele patogenitii Infecia natural Imunoprofilaxie
experimental
- comensali ai Poliglucidul C la streptococii 1) Streptococcus pyogenes Se face de regula Se utilizeaza pe scara
mucoaselor: din grupul serologic D; 1.Factori de agresivitate: E monopatogen pe soarece larga un vaccin
bucofaringian, Produce INFECTII RESPIRATORII si inoculat polivalent inactivat pt
genital, cile Proteina M (antigen corelat cu Streptochinaza (fibrinolizina): transforma CUTANATE la om intraperitoneal prevenirea mamitelor
galactofore i virulenta bacteriei ) este o plasminogenul din plasma in plasmina activa dpdv Tulpinile care poseda toxina streptococice
intestine. structura rezistenta la proteolitic care lizeaza coagulii de fibrina eritrogena produc o boala infectioasa
- saprofii n lapte i temperaturi mari (30 de min la Hialuronidaza identic Stafilococi distinca numita SCARLATINA Pt profilaxia gurmei se
produse lactate 100 grade celsius) la acizi (pH2) Dezoxiribonucleaza (denumire aparte utilizeaza un vaccin cu
- mai sensibili dect este imunogena si alergizanta; STREPTODORNAZA) - identic stafiloc 2) S. galactiae rezultate modeste
stafilococii la Face parte din grupul B
temperaturi ridicate Proteina A are proprietati 2.Factori de toxicitate Produce MAMITE la vaca, oaie si
(sunt distrusi la alergizante declansand stari de scroafa
600C). hipersensibilitate intarziata Streptolizina O (SLO): o hemolizina oxygen labila METRITE la iapa si catea
,antigenic determinand in organism sinteza unor La om septicemia si uneori meningita
anticorpi numiti anticorpi antistreptolizina =ASLO
detectabil prin reactia ASLO; anticorpii produc 3) S.dysgalactiae
complexe imune care determina aparitia unor leziuni 2subspecii : sp dysgalactiae produce
tisulare MAMITE cu evolutie foarte grava la
Streptolizina S (SLS): hemolizina oxygen stabile, vaca si sp equisimilis produce INFECTII
responsabila de hemoliza beta, lipsita de antigenitate RESPIRATORII la om si animale
si produce efecte citopatice la nivel renal si cardiac
Eritritoxina streptococica numita si toxina eritrogena 4) S. equi
sau scarlatinoasa care determina eruptia cutanata din Produce GURMA (inflamatie purulenta
scarlatina a mucoaselor cailor respiratorii
anterioare si a ganglionilor limfatici in
regiunea capului)
E capsulogena
Sp zooepidemicus afecteaza multe
specii de animale dar cele mai
importante infectii sunt POLIARTRITA
STREPTOCOCICA a mieilor si
streptococia pasarilor

5) S.uberis
E implicat in aparitia unor MAMITE
cu evolutie subclinica la vaci
BACILII GRAM POZITIVI NESPOROGENI NEACIDOREZISTENTI
G. Listeria: Cuprinde 6 specii; specia reprezentativa fiind Listeria monocytogenes ; G. Erysipelothrix: e neincadrabil in familii, are 2 specii: E.rhusiopathiae si E. tonsillarum; G. Rhodococcus:
Arcanobacterium: A.phoceae-> e izolat la foca, la care produce septicemie grava si leziuni pulmonare; G. Corynebacterium: Sunt peste 20 de specii patogene si nepatogene: Specia tip: C diphteriae
C.pseudotuberculosis (C.ovis), C.renale, C.pilosum, C.cistidis, C.auricalis, C.kutscheri, C.parum; G. Actinomyces
Ecologia
e o bacteria saprofita, prezenta in
LISTERIA MONOCYTOGENES
diverse medii naturale care are o
rezistenta deosebita (in sol rezista
intre 200 si 300 de zile, in apa
bogata in substante organice pana
la 1-2 ani, in fecale 3 ani)
de multe ori e comensal, la
diverse specii de animale,
rozatoarele fiind considerate un
adevarat rezervor de Listeria
deoarece e o bacteria cu
localizare intracelulara, prezinta o
sensibilitate variabila la actiunea
antibioticelor
germeni comensali ai pielii si
ERYSIPELOTHRIX
mucoaselor , izolati la peste 50
specii de mamifere, pasari si
insect
rezervor natural = porcul, cu
localizarea bacteriei la nivelul
rinofarinxului
poate fi si sub forma saprofita , la
nivelul solului, in special daca e
contaminat cu dejectii
rezistenta medie la temperatura
RHUSIOPATHIAE
(in 10minute e distrus la 70 0C)
CORYNEBACTERIUM
Sunt germeni comensali, izolati
de regula la nivelul mucoaselor
bucofaringiene sau urogenitale
(uneori au statut de germeni
paraziti)
Au rezistenta scazuta in mediul
exterior
Structura
Mecanismele patogenitii
antigenic
pe baza antigenelor e o bacterie care se multiplica de
somatice, au fost regula in interiorul celulelor
descrise 5 tipuri organismului
distincte notate cu o modificare hematologica
cifre romane de la I constanta intalnita in infectia cu
la V Listeria e mononucleoza, ceea ce
pe baza structurii face ca imunitatea in aceasta
antigenice flagelare boala sa fie predominant de tip
au fost descries 4 celular
serotipuri notate cu sunt bacterii cu virulen si
litere de la A la D toxigenitate foarte ridicata
TOXINELE sintetizate au de multe
ori efect letal
-cea mai importanta e
listeriolizina , considerate un
factor de virulenta, deoarece prin
structura ei e esentiala pt
supravietuirea intracelulara a
bacteriei
-hemolizinele, neurotoxine si o
serie de lipopoliglucide
antigenice=> toxine de baza
au fost identificate 3 e o bacteria virulenta si toxicogena
tipuri de antigene (hialuronidaza si neuraminidaza
poliglucidice, notate sunt principalii factori de
cu A,B si N patogenitate)
tulpina A e una foarte dezvoltarea si multiplicarea
virulenta si produce bacteriei intracelulara e
infectiile cu evolutie facultativa
acuta, grava produce predominant leziuni
tulpina B cuprinde vasculare
tulpini cu virulenta
mai scazuta, care
evolueaza cronic
Fiecare specie are o produc neuraminidaze si
structura antigenica proteaze generatoare de leziuni
proprie, bazata pe purulente
antigene somatice si fimbriile maresc patogenitatea
fimbriale bacteriei prin aderenta crescuta
la nivelul mucoaselor
R.equi; G.
Infecia
Infecia natural Imunoprofilaxie
experimental
e o bacteria cu spectru larg de patogenitate -> se realizeaza pe cobai , se utilizeaza un vaccin
mai sensibile sunt ovinele si bovinele iepure si soarece (porumbelul ce contine tulpini de tip
se pot imbolnavii si porcii si omul e rezistent) R atenuate (la ovine)
boala se numeste LISTERIOZA si e manifestata prin -> un test de stabilire a
forme nervoase, septicemia si abortigene(cu abort) patogenitatii tulpinilor e
la om are caracter de toxiinfectie alimentara, fiind testul ochiului (testul lui
manifestata predominant cu semne nervoase Anton), care se realizeaza
(meningita) si avort la femeile gravide prin instilarea in sacul
conjunctival la cobai sau
iepure a tulpinii isolate, iar
rezultatul e aparitia unei
conjunctivite purulente, in
forme grave mergand pana la
distrugerea ochiului
e o bacteria cu spectru larg de patogenitate se realizeaza pe porumbel , se utilizeaza in
boala poarta numele de RUJET si afecteaza iepure si soarece, prin practica vaccinuri vii
numeroase specii de mamifere, pasari si om inoculare intraperitoneala attenuate prin pasaje
porcul e cel mai receptiv, boala evoluand cu forme (cobaiul e rezistent) repetate pe medii de
septicemice acute si forme cronice manifestate cultura cu tulpina VR2,
prin 3 localizari diferite (la nivelul dermului obtinuta de profesorul
articulatiilor si endocardului) Stamatin
la miei evolueaza sub forma de poliartrite
la pasari (curcan, fazan, gasca si rar la gaina) mai exista si alte tipuri
evolueaza septicemic sau localizat vaccinale: R2 si H7
la om e o infectie localizata la nivelul pielii, mai serul antirujetic
rar la nivelul endocardului (Erizipeloidul lui preparat pe cal
Rosenbach)
are denumiri diferite si e conditionata de prezenta
unor factori favorizanti are o semnificatie redusa
C.cistidis , C.renale si C.pilosum specializata in se face pe soarece sau
infectii ale aparatului urogenital la bovine cobai
C. pseudotuberculosis are o afinitate f mare pt
tesuturile limfoide si vasele limfatice producand la
ovine si caprine limfadenita gazoasa, la cabaline
limfangita ulceroasa, la bovine bronhopneumonii
C.Kutscheri e patogen pt animalele de laborator,
in special pt soareci, la care produce abcese
purulente in organelle interne, in limfonoduri si la
nivelul pielii
C. auris canis produce otite la caini
 produce BRONHOPNEUMONIA ENZOOTICA A

riumArcanobacte - EQUIRHODOCOCCUS
MANJILOR, boala manifestata prin abcese
purulente la nivelul pulmonului (secreta niste
hemolizine foarte active)

se numeste PIOBACILOZA si se caracterizeaza

e epifit al mucoaselor respiratorii e un germen patogen oportunist
si genitale la om si animale (mai care actioneaza prin
frecvent la bovine si suine) intermediul unei hemolizine
denumita pilozina si prin
intermediul a 2 neuraminidaze
care agreseaza epiteliile
bovisActinomyces
prin abcese in tesuturile moi , dar si la nivelul la soarece , iepure si cobai
periostului apare o dermatita
la vaca produce mamita piobacilara (mamita de necrotica la locul de
vara) inoculare
la porc produce piobaciloza (porcii din rasa
Landrace cei mai afectati)

Germen polimorf predominant sub forma de bacilli Are antigene Germeni cu puternic efect distructiv la nivelul tesutului osos poarta numele de Antibiotice;
In frotiuri efectuate din puroi bacteria se somatice si Atasarea la tesutul osos se face prin intermediul fimbriilor ACTINOMICOZA si Produse pe baz
prezinta sub forme filamentoase uneori fimbriale prin care Elaboreaza toxine cu actiune directa asupra structurii osoase unde se produce o afecteaza de iod - se
ramnificate denumite tufe actinomicotice se diferentiaza osteomielita de tip granulomatos si purulent bovinele care au administreaz iod
In preparate directe, ntre lam i lamel serologic de restul Sunt afectate tesuturile osoase din regiunea capului (maxilarele cu predilectie), iar microleziuni la pan la iodism
efectuate din puroi sau n seciuni histologice speciilor leziunea specifica poarta denumirea de actinomicom nivelul cavitatii (lcrimeaz
apar formaiuni caracteristice asemntoare cu Bovinele bolnave au razele osoase deformate datorita leziunilor cu aspect tumoral iar bucale animalul)
tesutul osos se rarefiaza, devine spongios fav fracturile mandibulare in timpul masticatiei
petalele unei flori, dispuse radiar denumite tufe
actinomicotice; n zona central se observ mase Ecologia
filamentoase, nconjurate periferic de formaiuni - comensal al mucoaselor orofaringiene, rezisten redus
cu aspect de mciuc

Actinomyces canis Bacteria cu Este greu de tratat

localizare la nivelul si apare frecvent
Boala evolueaza septicemic cu 3 posibile localizari: abdominala (cea mai periculoasa),
placii dentare si a dupa consum
pulmonara si cervico-faciala
mucoaselor exagerat de oase
gingivale
A. hyovaginalis Produce infectii genitale purulente la scroafa; generatoare de avort si infecunditate
Actinobaculum suis = Actinomyces suis Produce infectii mamare si urogenitale la scroafa

BACILII GRAM POZITIVI SPORULATI

Fam Bacillaceae: Genul Bacillus (bacteriile aero-anaerobe);
Genul Clostridium (bacteriile anaerobe): >120 specii, pot fi impartite dpdv al patogenitatii in 3 grupe: - sp. predominant/exclusiv patogene
- sp. toxigene si virulente
- sp. ocazional patogene
Structura antigenic Mecanismele patogenitii Infecia natural Imunoprofilaxie
Are 3 tipuri de antigeni : * bacterie foarte virulenta si toxigena; virulenta se - ANTHRAX (carbune, dalac) afecteaza majoritatea speciilor de 3 produse:
BACILLUS ANTHRACIS

antigene capsulare - de natura
polipeptidica (polimeri al acidului
D-glutamic);
antigene somatice - de natura
poliglucidica, sunt implicate in
tehnica de diagnostic ASCOLI;
fractiunea a 2 a toxinei proteice (Ag
Gladstone) - antigene responsabile
de proprietatile imunogene ale
vaccinului
datoareaza in principal capsulei cu rol antifagocitar->printre
cele mai eficiente capsule bacteriene
* 3 specii: sobolanul cainele si porcul sintetizeaza in
organismul lor o enzima denumita -glutamilaza capabila sa
degradeze capsula lui B.anthracis cele 3 specii sunt mult
mai rezistente la aceasta bacterie
toxina carbunoasa are o actiune edematogena letala dar si
una imunogena;
ea este alcatuita din 3 fractiuni si efectul nociv maxim se
produce doar prin cumularea efectului celor 3 componente:
- fractiunea 1 este edematogena, neletala si neimunogena;
- fractiunea 2 este foarte antigenica, in consecinta
imunogena (responsabila de declansarea raspunsului
imun);
- fractiunea 3 este cea letala
mamifere Vaccinul anticarbunos este preparat cu o
- pasarile sunt rezistente datorita temperaturii bazale mai ridicate ( tulpina bacteriana atenuata denumita
44-45o,temperatur nefavorabil multiplicrii lui B.anthracis) tulpina 1190R obtinuta de prof Stamatin
- boala telurica prin cultivarea repetata a bacteriei pe
- transmiterea pe cale respiratorie sau digestiv si evolutia este medii de cultura cu sange defibrilat de
septicemica , mortal cal; tulpina este edematogena,
acapsulogena, nepatogena
- omul este foarte receptiv Serul imun anticarbunos care este
- 2 forme de boala : preparat pe cabaline si care este utilizat
forma interna de cele mai multe ori mortala, cu localizari in scop profilactic si terapeutic
pulmonare, digestive si nervoase (meningita produsa de B. Serul precipitant anticarbunos preparat
antharcis) pe cal sau pe iepure si utilizat in tehnica
forma cutanata numita pustule maligne sau carbunculi, ce de diagnostic ASCOLI
poate fi tratata
 CEREUSBACILLUS
Are antigene somatice inrudite cu B. Patogenitatea mai redusa producand la vaci MAMITE
anthracis, dar fiind ciliat are antigene la om produce TOXIINFECTII ALIMENTARE ce evolueaza in 2 forme :
flagelare ce permit indentificarea - o forma mai usoara cu febra si diaree
speciei - forma foarte grea uneori mortal fara temperatura dar cu puternice stari de voma;
se izoleaza in 5% din probele de legume proaspete si in aprox 1% in probele de lapte

Structura antigenic Mecanismele patogenitii Infecia natural Imunoprofilaxie

antigene somatice O si flagelare H, Bacteria se poate multiplica doar la o poarta de intrare, de regula TETANOS = boala telurica legata de prezenta sporilor in sol; Vaccinul antitetanic = anatoxina
BOTULINUMCLOSTRIDIUM TETANICLOSTRIDIUM

care au permis impartirea speciei in
10 serotipuri diferite
Ecologie
- spor n sol dar i n tubul digestiv la
diferite specii de animale; viabilitate
zeci de ani, termorezisten (100
1200 C)
- formele vegetative rezistent redus
5 tipuri antigenice principale notate Toxina botulinica este cea mai periculoasa toxina microbiana
cu litere mari de la A - E si 2 tipuri Bacteria nu se multiplica in corpul omului sau animalului ea se
antigenice mai rare notate cu F si G
Ecologie
- spori n sol sau chiar saprofit;
contamineaz alimentele unde se
multiplic i elaboreaz toxina
o plaga sau rana profunda care sa ofere conditii de anaerobioza; cele mai sensibile animale: cabaline, suine, leporide, tetanica: nu contine bacteria ci toxina
odata multiplicata, bacteria incepe sa elaboreze o toxina care se carnivore elaborata de aceasta care este
propaga pe cale nervoasa sau sangvina catre centrii nervosi; Bovinele sunt ceva mai rezistente tetanosul evoluand inactivata prin caldura si formol si este
Toxina tetanica are 2 componente: localizat pe o singura grupa musculara absorbita pe gel de hidroxid de
- tetanolizina (lizeaza puternica hematiile de cal si iepure, are Omul este la fel de sensibil precum calul aluminiu , o substanta care o elibereaza
efect cardiotoxic si necrotic dar nu are actiune tetanigena -nu La om si cal contractura musculara se realizeaza pe o cale treptat in doze uniforme in organism
declanseaza contractie muscular spasmotica) descendenta: de la cap catre trenul posterior(picioare) dupa vaccinare
- tetanospasmina (actiune neurotoxica, fiind responsabila de La animalele de experienta (soarece si cobai) tetanosul Serul antitetanic = antitoxina tetanica
efectul tetanigen, adica de blocarea mediatorilor chimici evolueaza ascendent: de la membre la cap care este preparat pe cabaline si pe
inhibitori ai contractiei musculare de la nivelul sistemului nervos Musculatura striata creeaza contractii haotice bovine si este utilizat in scop profilactic
central declansarea unei contractii musculare haotice si si terapeutic
prelungite care poate declansa moartea animalului)
BOTULISM Ser antibotulinic
paralizii musculare de tip FLASC
multiplica numai in alimente si in furaje la 25-30 grade Celsius in
conditii de anaerobioza
Sinteza toxinei este de regula simultana cu multiplicarea bacteriei
dar s-a demonstrat ca nivelul maxim de sinteza este intre a 11 si a
13 zi de la cultivare
Creeaza probleme patogenice mari la animalele care mananca
siloz in special
Nu se multiplica in om sau la animal insa toxina e periculoasa;
conservele sunt foarte periculoase !!!!
Toxina este neurogena si inhiba eliberarea de acetil colina la
nivelul placilor neuromusculare consecinta fiind aparitia unor
paralizii musculare de tip FLASC

poseda antigene somatice si se produce un vaccin din cultura

CHAUVOEICLOSTRIDIUM

flagelare si unele tulpini sunt
inrudite cu Cl. Septicum ducand la
aparitia unor reactii serologice
incrucisate
Morfologie:
Bacil lung si subtire sporulat
capsulat,ciliat peri
Spor dispus central cu diametrul
mai mare decat celula vegetative
conferind bacteriei aspectul de
lamai
Exista tulpini care pot prezenta un
spor subterminal conferind aspectul
de lampa de petrol
Ecologie:
Germen saprofit prezent in tubul
digestiv al ierbivorelor de unde ajunge
in sol, forma sporulata fiind foarte
rezistenta(ani de zile suprav, la 120o
este distrusa abia dupa 20 de minute)
Germeni: toxigeni si virulenti sintetizeaza o toxina alcatuita din
mai multe fractiuni:
- fractiunea are efect hemolizant, necrotic si este letal;
- fractiunea este o dezoxiribonucleaza cu o puternica actiune
hemolitica (si la Cl. septicum);
- fractiunea este o hialuronidaza care permite difuzarea
bacteriilor in profunzimea tesuturilor musculare (si la Cl septicum);
fractiunea delta este o hemolizina labila la prezenta oxigenului si
dpdv biochimic si functional este identica cu tetanolizina
Mod de actionare: la locul de patrundere si multiplicare bacteria
elaboreaza o cantitate mare de toxine ce induc formarea unor
leziuni cu aspect de tumora emfizematoasa; glicogenul muscular
este descompus de fractiunile toxice rezultand gaze care dau un
aspect spongios regiunii afectate; datorita fermentatiei butirice
acizii grasi descompusi dau un miros de unt ranced leziunii
Infectia natural: se numeste CARBUNE EMFIZEMATOS si
afecteaza taurinele, bubalinele, ovinele si caprinele cu o
stare buna de intretinere
conditie obligatorie pt declansarea bolii este producerea
unui traumatism in masa musculara masiva fiind declansata
in principal de sporii existenti in sol este considerata o
boala telurica
Infectia experimentala se face pe cobai inoculati
intramuscular la care se produce o gangrene gazoasa de
unde pot fi izolati numerosi bacilli
inactivata cu formol si caldura si ca
acest vaccin se utilizeaza in stare de
necesitate (in focare de boala de la
animale sanatoase);
se obtine si un ser care este preparat pe
cal utilizat in scop profilactic si
terapeutic

SEPTICUMCLOSTRIDIUM
contine antigene somatice(6 grupe)
si antigene flagelare (5 grupe)
Morfologie:
Un bacil foarte lung pana la
aproximativ 35 microni lungime
Considerata cea mai mare bacteria
patogena
Sporulat, capsulat, ciliat peritrich(de
jur imprejur) cu spor central si
subterminal ce deformeaza corpul
bacteriei
Ecologie:
este germen saprofit prezent in sol, de
unde ajunge in tubul digestiv al
animalelor, dar si al omului, unde se
transforma in celula vegetative (la100o
este distrus in 10min)
Structura antigenic
PERFRINGENSCLOSTRIDIUM
Morfologie:
Bacil cu extremitati usor rotunjite
sporulat, capsulat, neciliat cu spor
dispus central sau subterminal,
IMOBIL
Morfologie:
NOVYICLOSTRIDIUM
bacil cu capete rotunjite cu spor
central sau subterminal, necapsulat
si ciliat periferic
virulent si toxigen,toxina are si ea mai multe fractiuni foarte
multe dintre ele identice sau asemanatoare cu a celorlalte
Clostridii
Mecanismele patogenitii
Bacteria toxigena producand 14 tipuri de toxine din care 4 sunt
letale
a) Toxina - toxina mionecrotica ce produce gangrene
gazoase , hemolitica si letala; principalul ei efect este
cresterea permeabilitatii vasculare, dar si afectarea
activitatii cardiace
b) Toxina - creste permeabilitatea vasculara avand si
actiune hipertensiva, hemoragii multiple, necroze pe zone
intinse si efect letal dese ori
c) Toxina - genereaza edeme (edem cerebral insotit de
necroza tesutului nervos afectat);responsabila de semnele
nervoase intalnite in aceste infectii
d) Toxina (iota)-> dermonecrotica, vasodilatatoare,
producand hemoragii superficial la nivelul mucoaselor
Enterotoxina = altereaza permeabilitatea mucoaselor intestinale
favorizand absorbtia continutului toxic din intestin; ca efect
secundar poate produce la nivelul pielii eriteme
elaboreaza o toxina alc din 7 fractiuni si pe baza lor au fost
clasificate 4 biotipuri
a) Tipul A
b) Tipul B
c) Tipul C
d) Tipul D
Infectia naturala : vaccinuri inactivate in focarele de boala
BRADSOT (braxy) afecteaza ovinele si caprinele fiind o
gastroduodenita cu caracter hemoragic; nu prea se
trateaza;
EDEMUL MALIGN AL PORCULUI = edem gazos la nivelul
stomacului
la om Implicata in aparitia unor infectii accidentale
datorata unor traumatisme - GANGRENE GAZOASE,
APENDICITE
Infectia experimentala se face la cobai are valoare de
diagnostic pt ca in frotiurile executate din lichidul
peritoneal se observa filamente bacteriene foarte lungi
(pana la 150 microni)
Infecia natural Imunoprofilaxie
Infectia naturala: pe baza toxinelor sintetizate si a efectelor Imunoprofilaxie:
produse de acestea s-a realizat o clasificare a lui Clostridium se utilizeaza in scop profilactic si
perfringens in 5 biotipuri patogene pt om si animale terapeutic vaccinuri si seruri
polivalente
Tipul A = produce GANGRENA GAZOASA la om si cabaline ,
MAMITE la vaci, si TOXIINFECTII ALIMENTARE la om
Tipul B= produce DIZENTERIA ANAEROBA a mieilor si o
ENTEROTOXIEMIE la oile adulte
Tipul C= produce tot ENTEROTOXIEMII HEMORAGICE la
ovine si o ENTERITA NECROTICA la om
Tipul D= tot ENTEROTOXIEMII la ovine si BOALA
RINICHIULUI MOALE la bovine si caprine
Tipul E= ENTEROTOXIEMII la rumegatoare si iepuri
Tipul A= GANGRENA GAZOASA la om si cabaline, la om
HEPATITA NECROTICA, BOALA CAPULUI MARE la berbec
Tipul B = produce HEPATITA NECROZANTA la oaie,
favorizeaza aparitia infestarii ficatului cu parazitul
Fasciola hepaticae
Tipul C = produce o OSTEOMIELITA la bivol
Tipul D= HEMOGLOBIURIA BACILARA la bovine
GRUPA BACILILOR GRAM POZITIVI NESPOROGENI ACIDOREZISTENTI
Familia Mycobacteriacea - Gen Mycobacterium
Genul cuprinde peste 50 de specii
Existe specii necultivabile: M.leprae, M.lepremurium
Si specii cultivabile, care pot fi impartite in functie de tipul de dezvoltare in urmatoare categorii:
a) Specii cu dezvoltare lenta (peste 7 zile durata de dezvoltare a culturilor) -> complexul M.avium, complexul M. bovis M.tuberculosis (bacilul Koch)

Infecia
Ecologia Structura antigenic Mecanismele patogenitii Infecia natural experimental
Imunoprofilaxie
bacterii cu statut de fiecare specie de micobacteriile sunt fagocitate la poarta de intrare, TUBERCULOZA o boala cu evolutie 3 specii de supravegherea bolii se
MYCOBACTERIUM

parazit obligatoriu
multiplicandu-se strict
intracelular; in marea
majoritate a cazurilor
nisa ecologica este
reprezentata de omul
sau animalul bolnav ;
Eliminarea bacililor se
face prin secretii si
excretii si in acest mod
mediile naturale pot fi
contaminate accidental
Datorita structurii
particulare a peretelui
celular (continut bogat
in ceruri)micobacteriile
sunt foarte rezistente in
sputa(scuipat) si la
intuneric pot
supravietuii peste 4 luni
mycobacterii are o dar o mare parte din ele rezista atacului microbicid cronica si localizari diferite animale de lab face prin tuberculinare, o
structura antigenica din interiorul fagocitului unde se multiplica La om de M.tuberculosis.M.bovis si permit intradermoreactie cu
proprie dar se pot intalni si transformand celula fagocitara intr-o celula M.africanum (localizare pulmonara, diferentierea preparat din tuberculina
unele inrudiri antigenice ce modificata numita celula gigant de tip Langhans; osoasa si digestiva) micobacteriilor un preparat de tip PPD
duc la aparitia unor reactii La bovine de M.bovis si M.tuberculosis si anume: (derivate proteic purificat)
nespecifice la diagnosticul aceasta celula reprezinta factorul de vehiculare a La ovine de M.bovis si foarte rar de cobaiul se care declanseaza in cazul
prin intradermoreactiei micobacteriilor in intreg organismul; M . avium; capra foarte rar face TBC imbolnaveste animalelor infectate o
La cabaline: foarte rar face tbc si o cu reactie la nivelul pielii;
S-au evidentiat 3 tipuri face cu M.bovis M.tuberculosis - datorita posibilitatii
principale de antigene care difuzarea germenilor se face pe cale limfatica, iar La carnivore: la caine de si bovis, aparitiei unor reactii
pozitionarea lor in tesuturi este foarte diferita odata
au proprietati revelatoare M.tuberculosis in urma coabitarii cu iepurele cu incrucisate se recomanda
localizata bacteria produce un focar inflamator
fiind implicate in aparitia un stapan bolnav, iar la pisica este M.bovis si utilizarea si a testelor
characteristic denumit granulom tuberculos;
unor stari de produsa de M.bovis din lapte de vaca avium, comparative
hipersensibilitate nefierit gaina cu
(r.alergice) foarte rar infectia are o evolutie rapida septicemica, La suine de toate cele 3 specii in M.avium La om vaccin cu tulpina
fiind denumita TBC tip Yersin lipsesc leziunile special porcii hraniti cu resturi BCG
a) Antigene lipidice nodulare, bacilii tuberculosi fiind prezenti in aproape alimentare se pot imbolnavii cu
b) Antigene glucidice toate tesuturile M.tuberculosis
c) Antigene proteice La galinacee cu M.avium ,
M.silvaticum si M.intracelulare
La papagali si perusi cu M.avium si cu
M.tuberculosis
 Foarte greu de cultivat , Dpdv antigenic este inrudit Bacteria are tropism pt mucoasa digestiva unde Nu exista tratament, iar

(bacilul lui Johne)Spp. ParatuberculosisMycobacterium avium

necesitand introducerea
in mediul de cultura a
unor substante produse
de alte micobacterii
denumite MICOBACTINE
cu Mycobacterium avium
dar produce o boala aparte
numita paratuberculoza
care afecteaza
rumegatoarele
determina aparitia leziunilor de enterita proliferative diagnosticul se poate
face tot prin
intradermoreactie cu un
preparat de tip
PPD(derivat proteic
purificat) denumit
johnina

b) Specii cu dezvoltare rapida (sub 7 zile): specii saprofite -> M.phlei, M.swegmatis; specii ocazional patogene-> M.fortuitum, M.ulcerans,M.marinum

Familia Mycobacteriacea - Gen Nocardia - specia tip N. asteroides

Infecia
Ecologia Structura antigenic Mecanismele patogenitii Infecia natural experimental Imunoprofilaxie
Saprofit n sol; rezisten Antigene somatice diferite de Infecie denumit NOCARDIOZ care
asteroidesNocardia

crescut cele ntlnite la micobacterii afecteaz omul i diferite specii de animale

vac mamite cu leziuni
granulomatoase ale canalelor galactofore
carnivore pleuropneumonii,
peritonite, mamite
om micetomul nocardic

BACTERIILE GRAM NEGATIVE

FAMILIA ENTEROBACTERIACEAE - Cuprinde 28 de genuri
Genul tip este GENUL ESCHERICHIA
GENUL ESCHERICHIA - Cuprinde 5 specii, specia tip este Escherichia coli si Escherichia blate (izolata frecvent la gandacul de bucatarie pe alimente)
GENUL SALMONELLA - Cuprinde 2 specii: S.bongori si S.enterica (6 subgenuri)
 Structura complexa cu mai multe categorii de
antigene:
antigene somatice O reprezentate de
lipopoliglucidele peretelui celular (173 de
tipuri diferite) ceea ce a permis impartirea
speciei in grupe serologice
antigenele capsulare K care sunt de natura
poliglucidica (80 la nr )pot fi differentiate cu
ajutorul a 3 factori antigenici numiti L, A si B;
antigene flagelare H de natura proteica (56 la
nr) si care determina serotipuri;
antigene fimbriale F de natura proteica (5
tipuri diferite prezente pe fimbrii prin
intermediul carora bacteria se fixeaza foarte
aderent la enterocite);
antigene de tip M sunt reprezentate de acidul
colanic sunt antigene commune si cu alte
categorii de enterobacteriaceae
Structura antigenic
Germeni virulenti si/sau toxigeni -Majoritatea afeciunilor Este foarte dificil de reprodus Se utilizeaza tulpini izolate in
Factorii de virulenta: capsula bacteriana cu rol evolueaz sub form de ENTERIT din cauza diferentelor de focarele de boala prin producer
protector in fata celulelor fagocitare si fimbriile care COLIBACILAR cu sensibilitate mai patogenitate dintre tulpini de autovaccin
asigura atasarea bacteriei la enterocite
crescut la animalele tinere.
animalul cel mai utilizat este Tulpinile patogene sunt
Factorii de toxicitate: soarecele inoculate
Colibaciloza, la om la nou nscui inactivate cu caldura si formol
endotoxinele -reprezentate de lipopolizaharidele din intraperitoneal si subcutan
= SINDROM ENTERIC. Pentru evaluarea patogenitatii si sunt utilizate in scop
structura peretelui celular care au rol in
diseminarea septicemica a bacteriei si in tulpinilor isolate la porc se profilactic in focarele de boala
declansarea SOCULUI ENDOTOXIC; -Exist i evoluii septicemice efectueaza testul ansei sau in effective cu risc de
exotoxinele- marea maj sunt neurotoxine dar si denumite SEPTICEMII ligaturate imbolnavire
enterotoxine; 2 tipuri de enterotoxine: COLIBACILARE. Pentru aprecierea activitatii
- unul termostabil izolat la tulpinile care enteroinvazive se face o !!! E.coli reprezinta un indicator
imbolnavesc omul si porcul si sunt rezistente si la inoculare in sacul conjunctival
-La unele specii de animale, boala sanitar numit INDICE COLI prin care
actiunea proteazelor; de la cobai, tulpinile invasive
- al doilea tip e termolabil e sensibil si la actiunea evolueaz distinct: producand o se face aprecierea gradului de
proteazelor si este imunogen fiind responsabil de - la purcei -BOALA EDEMELOR, cheratoconjunctivita poluare a apei si a alimentelor cu
declansarea raspunsului imun; dupa perioada de ntarcare purulenta; aceasta inoculare germeni COLIFORMI
se mai numeste si testul
- VEROTOXINE = toxine Shiga-like (asemanare cu -la vaci -MAMITA COLIBACILAR,
SERENY
toxinele produse de bacteria din genul Shigella) - care apare n prima perioad de
au rolul de a distruge enterocitul - sunt izolate in dup ftare,
special la tulpinile patogene pentru om tulpina
-la psri COLIGRANULOMATOZ,
O157H7 fiind cea mai periculoasa pentru ca
se manifest prin apariia unor
declanseaza toxiinfectii alimentare manifestate
noduli de mari dimensiuni la
prin sindromul hemolitic uremic (majoritatea
letale) nivelul intestinului ;
Hemolizinele alfa si beta : produc la porc BOALA -la om majoritatea mbolnavirilor
EDEMELOR se datoreaz unor TOXIINFECII
ALIMENTARE i a unor INFECII
CLASIFICAREA TULPINILOR PATOGENE DE E.COLI
UROGENITALE.
A. Tulpinile enteropatogene (grupa EPEC)
Cuprind bacteriile care adera ferm la enterocite
insa nu produc toxine (intalnite in sindroamele
diareice de la porc, iepure si om )
B. Tulpinile enterotoxice (tulpini ETEC)
Adera la enterocit, elibereaza enterotoxine fara
a leza insa integritatea enterocitului; Perturba
echilibru osmotic ducand la aparitia acidozei, la
diaree si deshidratare accentuata la vitel si
pisica
C. Tulpinile enteroinvazive (EIEC)
Tulpinile care actioneaza patogen prin
intermediul capsule bacteriene, a fimbriilor si a
hemolizinelor care lezeaza profund enterocitul
Tulpinile specifice care produc enterotoxiemii
la om si maimuta
D. Tulpinile enterohemoragice / necrotoxigene
(EHEC)
Tulpine care produc citotoxine cu efect
necrozant
Unele produc si hemolizina alfa care determina
afectiuni enterale dar si extraenterale la bovine
la suine la caine si la om
E. Tulpinile producatoare de verotoxine (VTEC)
patogene pt om
F. Tulpinile care produc infectii in afara
intestinului (extraintestinale) de tipul
PIELONEFRITELOR, UROCISTITELOR, MENINGITA SI
PNEUMONII marea majoritatea fiind septicemice
(inmultire in sange)
Infecia
Mecanismele patogenitii Infecia natural Imunoprofilaxie
experimental
 antigene somatice O termostabile,
alcoolorezistente, reprezentate de
lipopoliglucidele din peretele bacterian; sunt
notate cu cifre arabe si in functie de
semnificatia lor diagnostica pot fi impartite in
2 categorii:
-antigene MAJORE care determina
SEROGRUPA
-antigene MINORE care sunt comune mai
multor grupe serotipice
antigene flagelare H sunt termolabile,
alcoolosensibile si au structura proteica; un
nr redus de salmonelle si anume S.typhi si
S.enteritidis sintetizeaza un singur antigen
flagelar; majoritatea salmonellelor mobile
produc alternativ 2 categorii de antigene
flagelare fenomen numit variatie de faza ;
aceste antigene poarta denumirea si de
antigene bifazice:
-cele din faza I sunt notate cu litere mici ale
alfabetului latin
-cele din faza II sunt notate cu cifre arabe si
sunt commune mai multor serotipuri
antigene de suprafata ( antigene Vi) sunt
termolabile, alcoolorezistente, prezente doar
la 3 serotipuri de salmonella (S.typhi,
S.paratyphi si S.dublin); sunt plasate in
exteriorul peretelui bacterian mascand prin
prezenta lor antigenele somatice
Ecologie: comensal al tubului digestiv la om i
animale, nu la toi indivizii, eliminate prin
fecale, vectori activi rztoare sau insecte;
rezisten crescut n alimente, se multiplic
n ape reziduale; sensibil la dezinfectante i
antibiotice uzuale.
SHIGELLA
Cuprinde 7 specii - cele mai importante:
Shigella dysenteriae si S.flexneri
Au ca nisa ecologica tubul digestiv
Germen virulent si toxigen virulenta se datoreaza Boala se numeste Soarecele inoculat
fimbriilor care fixeaza Salmonella la peretele SALMONELOZA (tifoza), intraperitoneal: in Se folosesc vaccinuri vii din
tubului digestiv si antigenul de tip Vi care are si rol PARATIFOZA, PULOROZA majoritatea cazurilor tulpini mutante de tip R
antifagocitar Exista: salmonelele produc necroze (rough): ex in vaccinul pasarilor
Toxicitatea se datoreaza unor: -serotipuri monopatogene de 9R
hepatice si splenomegalie la
endotoxine prezente in structura peretelui bacterian salmonella care imbolnavesc o
singura specie de animale animalele inoculate
exotoxine sintetizate imediat dupa multiplicarea
-serotipuri cu spectru larg de
bacteriei in organism
patogenitate, cum ar fi Salmonella
enteritivius si S. typhimurium
Diaree este raspunsul in peristaltismul exagerat in
idea de a elimina bacteria La om typhi i paratyphi care
produc FEBR TIFOID i
NOMENCLATURA:
In functie de etapa in care au fost izolate salmonellele PARATIFOID, exist predominant
au 3 tipuri de denumiri: TOXIINFECTII ALIMENTARE cu
salmonele provenite de la
dupa numele speciei de animal afectata animale .
(Salmonella gallinaum), de afectiunea provocata
(S.enteritivis enterita) sau de o combinatie a La bovine S.dublin,
celor 2 elemente (S.abortus ovis - avort la oaie) S.typhimurium si S.enteritidis care
dupa numele localitatii in care a fost izolata produc infectii digestive,
bacteria respiratorii i articulare.
notarea cu formula antigenica: cifre si litere
La ovine cele 3 + S.avortus ovis
La cabaline cele 3 + S.avortus
equi
La porc S.choleraesuis care
produce INFECII cu evoluie
digestiv, pulmonar i septicemii
mortale.
La carnivore S.typhimurium n
TOXIINFECII ALIMENTARE.
La psri S.gallinarum pullorum
imobile, nu au cili, produc la
psrile adulte TIFOZ iar la pui
PARATIFOZ.
Sunt afectate de peste 30 de
serotipuri mobile producatoare de
paratifoze, cele mai importante
S.enteritidis si S.heidenberg.
Produc la om si animale ENTERITE cu forma acuta
S.dysenteriaes produce la om si la maimuta boala numita DIZENTERIE BACILARA manifestata predominant prin sindrom digestiv, dar si prin semen nervoase
 Specia S.marcescens
SERRATIA
Usor de identificat datorita pigmentului rosu
pe care il produce
KLEBSIELLA
Speciile acestui gen pot fi grupate pe baza
unor elemente de genetica microbiana
Au fost descrise 3 grupe:
Grupul 1 cuprinde specia K.pneumoniae,
cea mai raspandita dintre toate speciile,
impartita la randul ei in 3 subspecii si
anume:
subs pneumonia,
subs ozenae
subs rhinoscleromatis
Grupul 2 a fost modificat si inclus ca un nou
gen numit ROUTELLA cu specia R.planticola
Grupul 3 K.oxytoca izolata la unele specii de
animale dar si la plante
PROTEUS
Contine multiple antigene somatice si
flagelare
Cuprinde 12 specii
YERSINIA
Specia tip este Y. pestis
Rezervorul pentru aceasta specie este
sobolanul
Determina infectii localizate :
la vaci MAMITE ;
la cal CONJUNCTIVITE;
la porc o forma mai grava SEPTICEMICA ;
la om TOXIINFECTII ALIMENTARE mai ales in urma consumului de produse lactate contaminate
In general sunt germeni saprofiti legati La om este intalnit frecvent in INFECTIILE
de medii acvatice dar si de sol ce au ca URINARE, dar poate produce si PNEUMONII
factor de patogenitate capsula La vaci produce MAMITE
bacteriana si o serie de toxine La vitei inainte de intarcare poate produce
asemanatoare cu cele intalnite la E.coli PNEUMONII grave
Este izolat si la iapa unde produce frecvent
METRITE
Dpdv al patogenitatii este gen ce Produce frecvent INFECTII P.vulgaris prezinta inrudiri
elaboreaza EXOTOXINE foarte active INTRASPITALICESTI ; antigenice cu RICHETIILE fapt ce
Cuprinde 4 specii si anume P.vulgaris, INFECTII URINARE iar la om TOXIINFECTII face posibil utilizarea sub forma de
P.mirabilis,P.penneri si P.nyxofaciens ALIMENTARE antigen pentru reactia de
specii foarte raspandite in mediile diagnosticare a tifosului
naturale precum si in tubul digestiv la exantematic la om
mai multe specii de animale
Y. pestis Produce PESTA sau CIUMA la om
Y.pseudotuberculosis produce PSEUDOTUBERCULOZA sau RODENTIOZA specifica
rozatoarelor: iepure, sobolan,soarece dar cu posibilitate de trecere la pasari si la om
produce o GASTROENTERITA si NODULI CAZEOSI asemanatori cu cei
existenti in tuberculoza
Y.enterocolitica produce o GASTROENTERITA foarte grava la om ;are antigene somatice
comune cu Brucella abortus putand crea confuzii in diagnosticul serologic
 Familia PASTEURELLACEAE

GENUL PASTEURELLA: Specia P.multocida ce curpinde 3 subspecii: P.multocida subs multocida, subs galicida si subs septica
P.haemolytica cu 2 serotipuri A si T, care ulterior au devenit gen aparte numit GEN MANNHEIMIA HAEMOLYTICA , produce la bovine FEBRA DE TRANSPORT
GENUL ACTINOBACILLUS: 17 specii importante. Ex: A.pleuro pneumoniae, A lignieresii, A.equuli, A. suis, A capsulatus
GENUL HAEMOPHILLUS: 16 specii; Foarte cunoscut datorita unor particularitati legate de cultivarea lui fiind bacterii care necesita
factori speciali de crestere

Structura antigenic Infecia

Mecanismele patogenitii Infecia natural Imunoprofilaxie
experimental
P.multocida este un comensal la pasari in profilaxia holerei
PASTEURELLA MULTOCIDA

PASTEURELOZA pe soarece si porumbel

al mucoaselor respiratorii la
pasari si mamifere
Se considera ca macrofagele de
la nivelul cailor respiratorii
anterioare pot recircula
bacteria prin tot traiectul
respirator asigurand
supravietuirea ei pe termen
lung
Structura antigenica este
alcatuita din 11 tipuri de
antigene somatice si 5 tipuri de
antigene capsulare
Pe baza acestor antigene in
prezent serotipurile de
P.multocida sunt in nr de 14
Bacterie virulenta si foarte toxigena; virulenta
Aparitia bolii este conditionata de prezenta unor factori aviare se utilizeaza vaccinuri
favorizanti vii constituite din tulpini
data de capsula si de factorii de adezivitate
Pasarile cele mai sensibile; boala produsa este HOLERA atenuante, tulpina cea mai
pentru cilii mucoasei respiratorii
AVIARA (boala barbitelor) active e tulpina PMCU,tulpina
Producatoare de endotoxine parietale :
Mortalitatea depaseste 80% din efectivul afectat Paris, tulpina FMV
lipopoliglucide din peretele bacterian care
De regula afecteaza pasarile cu stare buna de La taurine si suine se folosesc
determina modificarea distributiei leucocitelor
intretinere vaccinuri inactivate ,
in arborele respirator si afectarea
Foarte sensibili si iepurii la care boala poate evolua cu 3 monovalente sau polivalente
permeabilitatii vasculare aceasta fiind foarte
forme critice: o pneumonie grava, rinita , abcese reci iar pt profilaxia si terapia
crescuta, generatoare de edem si hemoragii
subcutanate mamiferelor se poate utilize si
Sensibile si taurinele la care boala poate evolua intr-o serul antipasteuretic preparat
septicemia hemoragica foarte grava cu un edem pe capre
glosofaringian si edem continuat in zona salbei de unde
si denumirea popular a bolii de guster
Si suinele sunt sensibile, bacteria fiind implicata in
complexul microbian care produce rinita atrofica a
porcului, precum este implicate si in infectiile
secundare care complica evolutia pestei porcine clasice

A.pleuropneumoniae (Haemophillus pleuropneumoniae) gazda naturala = porcul care are patogenitate, virulenta ei asigurata de capsula si toxicitatea de endo si exotoxine cu actiune hemolitica si citotoxica ;
ACTINOBACILLUS

produce boala numita PLEURO PNEUMONIA infectioasa a porcului si imunoprofilaxia: se realizeaza cu ajutorul unor vaccinuri inactivate trivalente: P.multocida,Bordetella bronchiseptica si el insusi
A.lignieresii - comensal al mucoaselor digestive anterioare la taurine si la ovine in special mucoasa bucala si rumenul; are antigene somatice ce au permis constituirea a 6 serotipuri bacteria fiind inrudita
antigenic cu nr specii; patogenitate: exotoxine care actioneaza la nivelul microleziunilor din cavitatea bucala si din rumen, microleziuni produse de furajele grosiere (la fel ca la actinomyces) ;bacteriile strabat
mucoasele se localizeaza la nivelul limfonodului regional si genereaza granulom actinobacilar au leziune specifica cu valoare de diagnostic; infectia difuzeaza pe cale limfatica in tesuturile moi unde se constituie
focare granulomatoase de mari dimensiuni ce deformeaza regiunea; cele mai frecvente localizari sunt la nivelul limbii la pielea capului si mai rar la pulmoni; infectia naturala se numeste ACTINOBACILOZA si sunt
afectate rumegatoarele
A.equuli: comensal al tubului digestive la cabaline produce boala numita PIOSEPTICEMIA MANJILOR debutul bolii este in primele zile de viata; pe masura ce animalul inainteaza in varsta infectia se organizeaza la
articulatii sau la pulmoni (pneumonii destul de grave)
A.suis: un comensal al mucoasei digestive si respiratorii la suine, la purceii pana in varsta intarcarii infectia este de tip septicemic mortal, iar la adulte evolueaza cu localizari la nivelul articulatiilor,
endocardului si pulmonului

H.parasuis : germen foarte virulent datorita unei capsule cu rol antifagocitar si unor leucotoxine care deregleaza mecanismele de fagocitoza si citotoxicitate produce boala lu GLASER = POLISEROZITA si ARTRITA
SEROFIBRINOASA A COTULUI ;este foarte raspandita in sistemele industriale de crestere si poate si prevenita cu ajutorul unui vaccin inactivat
H.paragallinarum: specie patogena prin capsula si endotoxine ;produce boala numita CORIZA CONTAGIOASA AVIARA, manifestata prin sindrom respirator uneori complicatii ce constau in sinuzita si edem al
HAEMOPHILLUS

capului si cu pierderi economice mari datorita scaderii oautului

H.somnus: bacteria care afecteaza in special endoteliile vasculare cu localizari multiple de cele mai multe ori la nivelul creierului si din aceasta cauza principal boala produsa poarta numele de
MENINGOENCEFALITA INFECTIOASA TROMBOEMBOLICA a bovinelor
H.equi genitalis: produce METRITA contagioasa ecvina GENUL TAYLORELLA ;T.equi genitalis
Familia PSEUDOMONADACEAE
Genul PSEUDOMONAS
Cuprinde aprox 20 de specii care au fost clasificate pe baza asemanarilor si deosebirilor ARN ribosomal si a prezentei sau absentei incluziilor dintr-o substanta de POLIBETAHIDROXIBUTIRAT
(incluzii de natura lipidica cu rol de reserve nutritive si energetice)
GRUPA ARN ribosomal I
Speciile care nu contin incluzii de polibetahidroxibutirat : P.aerugynosa =specia tip numita bacilul puroiului albastru (piocianic)
GRUPA ARN ribosomal II
Specii nepigmentogene care contin incluzii de polibetahidroxibutirat : Genul Burkholderia: a) B.mallei (bacilul Morvei) ; b) B.pseudomallei (bacilul lui Whitmore)

Structura antigenic Infecia

Ecologia Mecanismele patogenitii Infecia natural Imunoprofilaxie
experimental
raspandire ubicvitara pe baza antigenelor somatice marea majoritate a tulpinilor sunt nepatogene la mamifere si om evolueaza de regula ca
AERUGINOSAPSEUDOMONAS

(in toate mediile si flagelare si a unor antigene sau au patogenitate redusa de regula o infectie secundara localizata:
naturale) fiind foarte special numite antigenele R conditionata de factori la om infectii intraspitalicesti
rezistenta la au fost identificate 17 postoperatorii , infectii urinare,infectii
actiunea factorilor serotipuri care difera intre factorii de PATOGENITATE sunt toxine de tipul respiratorii si cutanate si toxiinfectii
de mediu, precum si ele prin patogenitate hemolizinelor,leucocidinelor sau enterotoxine si alimentare ;
la actiunea neurotoxine; in plus P.Aerugynosa poate sa la rumegatoare produce enterite la
antisepticelor secrete o substanta mucoasa asemanatoare cu vitei, cistite, metrite si mamite;
capsula bacteriana la suine bacteria este implicata in
complexul microbian care declanseaza
rinita atrofica;
la cabaline evolueaza mai rar dar
produce grave infectii pulmonare si
genitale;
la carnivore in special otite ,
conjunctivite si dermatite;la nurca
produce pneumonia hemoragica;
la pasari produce cu evolutie
particulara numita PSEUDOMONOZA
AVIARA=boala fecalelor albastre, din
cauza coloratiei verde albastrui a masei
gastrointestinale;
bacilul morvei contine antigene somatice - se realizeaza de regula baza preventiei o
mallei BURKHOLDERIA

bacterie cu care sunt foarte boala numita MORVA (rapciuga) prin inoculare constituie examinarea
asemanatoare cu cele cele mai sensibele sunt SOLIPEDELE intravenoasa pe asin, iar bianuala prin inoculare
parazitism
obligatoriu prezente la B.pseudomalky si (cal,catar,magar etc) si OMUL; in prezent se realizeaza
INTRADERMOPALPEBRALA
la bacilul Actino Lignieresis; boala evolueaza cu 3 forme distincte: prin inoculare
intracelular, practic la toate cabalinele
ea traieste numai in prin antigenele somatice se FORMA NAZOFARINGIANA, INTRATESTICULARA pe
prepara alergeni utilizati FORMA PULMONARA cobai;
organismul
animalelor infectate; pentru diagnosticul de tip FORMA CUTANATA; - in diagnosticul pozitiv
intradermoreactie ; leziunea specifica este de tip purulent si cobaiul inoculate
alergenul = maleina si este un poarta denumirea de granulom morvos, produce o
produs PPD letala pt omul sensibil la infectie ORHIVAGINALITA
purulenta si poarta
denumirea de fenomenul
lui STRAUSS
 bacilul lui
pseudomalleiBURKHOLDERIA
produce boala numita MELIOIDOZA
(pseudomorva); se face la cobai si
Whitmore hamster, de regula
saprofit prezent in evolueaza regional in Asia de Sud-Est masculi inoculati
numeroase medii la om, la cabaline si la rumegatoare intraperitoneal si
naturale; (in ordinea sensibilitatii)prezentand intratesticular
sensibil la factorii de leziuni asemanatoare cu cele produse prezentand leziuni
mediu si la in morva asemanatoare cu cele
dezinfectante, insa descrise in fenomenul
rezervorul natural Strauss
este sobolanul si
soarecele

GENURI NEINCADRATE IN FAMILII

Genul BRUCELLA cu 6 specii: B.avortus, B.melitensis, B.suis, B.canis,B.ovis,B.neotomae
Coci,cocobacili foarte fini cu dimensiuni sub un micron ,Necapsulat Neciliat Nesporulat (NNN) , evidentiate prin metode speciale de colorare Koster,Kozlowski,Stamp;cultivarea pe medii
speciale de regula pe medii cu adios de glucoza, ser sangvin si vitamine si merge foarte bine pe cartoful glicerinat
Genul BORDETELLA cuprinde 7 specii dar intereseaza doar 3: B.bronchiseptica, B.pertussis, B.parapertussis
Genul FRANCISELLA cuprinde 3 specii: ne intereseaza F.tularensis, care este divizata in 3 subspecii

Infecia
Structura antigenic Mecanismele patogenitii Infecia natural Imunoprofilaxie
experimental
BRUCELLA

B.avortus, melitensis si suis au 2 componente
ale invelisului bacterian denumite factorul antigenic
M (M este predominant laB. melitensis) si factorul
antigenic A (predominant la B.avortus);
M si A pot fi considerate si factori de patogenitate
asigurand o virulenta crescuta germenilor ;
BORDETELLA
Mecanismele patogenitatii se bazeaza
pe capacitatea bacteriei de a se
multiplica in organismul animal , de
regula intracelular, un rol important
jucandu-l ERITRITOLUL, care este un
glucid sintetizat in tesutul fetal in
uter si in placenta si care are actiune
chimiotactica pozitiva fata de brucela
Leziunea caracteristica produsa de brucele poarta pe cobai sau hamster Se poate diagnostica rapid
denumirea de BRUCELOM, iar boala BRUCELOZA si inoculati prin examen alergic,
afecteaza omul si foarte multe specii de animale intraperitoneal la care respectiv inoculare
B.avortus- afecteaza omul si mai multe mamifere se produc leziuni de intradermica cu
domestice :vaca,capra,calul (eliminata din romania)
spleno si BRUCELINA obtinut din
B.melitensis- afecteaza ovinele,caprinele si este
specifica zonelor geografice din bazinul mediteranean hepatomegalie tulpini de B.avortus
B.ovis produce ORHIEPIDIDIMITA INFECTIOASA a
berbecilor, nepatogena pt om
B.suis- afecteaza suinele, in Europa evolueaza biotipul
2 /biotipul danez care e nepatogen pt om ;biotipul1 si
3 /biotipuri americane sunt patogene si pt om
B.canis- patogena pt caine se suspicioneaza ca ar putea fi
patogena si pt om
B.neotomae- imbolnaveste sobolanii din specia neotoma

B.bronchiseptica: tulpinile virulente prezinta nr fimbrii care asigura bacteriei aderenta la cornetii nazali ;
bacteria are etiologie primara in declansarea RINITEI ATROFICE la porc
 FRANCISELLA
produce boala numita TULAREMIE;
afectate rozatoarele,ovinele, bovinele,calul, porcul si gaina, omul este foarte sensibili evoluand sub forma de septicemii grave;
rezervorul salbatic pentru bacterie este soarecele sau sobolanul si o serie de insecte hematofage( sunt vectori in transmiterea bolii) semnalate si in contaminarea alimentelor

GRUPA BACTERIILOR GRAM NEGATIVE NESPOROGENE ANAEROBE

Familia Cardiobacteriaceae
Genul DICHELOBACTER
Specia Dichelobacter nodosis: S-a numit si Bacteroides nodosus; Este un bacil NNN cu dimensiuni mari; La unul sau ambele capete prezinta ingrosari sub forma de nodule de unde si aspectul de haltera
sau de maciuca; In frotiurile efectuate din material patologice se pot evidential o serie de elemente cu forma de bacil de mai mici dimensiuni dispuse radial sau perpendicular pe axul longitudinal al
bacteriei fenomen denumit BEVERIDGE (asemanator cu un os paros )

Ecologia Structura antigenic Mecanismele patogenitii Infecia natural

Strict anaerob, se
nodosisDichelobacter

cultiva pe medii bacteria epifita prezenta in organismul mai multor specii de animale PODODERMATITA INFECTIOASA
speciale pt care in conditii de anaerobioza (necroze sau traumatisme profunde ) se afecteaza ovinele caprinele taurinele si suinele
anaerobi mediile poate multiplica si fixa prin intermediul excrescentelor la suprafata
celulelor epiteliale de unde sa difuzeze in profunzimea tesuturilor
In leziuni se pot izola si alti germeni considerandu-se ca de fapt boala are o
bulionul si geloza
etiologie polifactoriala
VL ,VF lezionate;secreta nr substante toxice de tipul proteazelor, PTOMAINE
(amine toxice)si putresceina care da un miros characteristic leziunii

Familia Fusobacteriaceae
Genul Fusobacterium : Cuprinde 18 specii ; importante pt medicina veterinara este F.necrophorum care are 2 subspecii F.n.necrophorum si F.n.funduliforme si F.pseudonecrophorum (care nu e patogena)
Morfologie:
bacil subtire, necapsulat, nesporulat, neciliat care in frotiuri efectuate din culturi mai vechi de 24 h se prezinta sub forma de bacilli lungi colorati neuniform cu un aspect specific de sina de cale
ferata;
este strict anaeroba; oxigenul distrugand germenii in 5-10min; se dezvolta pe medii speciale care au ca adaosuri serul sangvin , sangele , glucoza si unele substante reducatoare;

Ecologia Mecanismele patogenitii Infecia natural

 bacteria se gaseste de regula in

necrophorumFusobacterium
rumen la erbivore si la nivelul
mucoaselor genital la alte
specii de unde ajunge in mediul
extern;
rezistenta redusa daca poate
factorii favorizanti sunt esentiali pt declansarea bolii,
venii in contact cu oxigenul
este conditionat patogen , gradul de patogenitate difera in
functie de tulpina ; patogenitatea se datoreaza virulentei si
unor factori toxigeni de tipul hemolizinelor,leucocidinelor
si a fosfatazei alcaline care distruge tesutul in care se
multiplica bacteria;
La iepure produce o infectie aparte numita boala lui Schmorf care evolueaza sub forma de inflamatii necrotice
acesti factori sunt reprezentati de lipsa de igiena in special
a ongloanelor si umiditatea excesiva a asternutului
NECROBACILOZA, dar in functie de specia de animal afectata si de localizarea produsa se intalnesc urmatoarele
forma de boala:
La bovine difteria viteilor, necrobaciloza hepatica si pododermatita infectioasa (panaritiu interdigital)
La ovine produce difteria mieilor , necrobaciloza organelor genitale , podordermatita infectioasa
La suine pododermatite ,rinite ,stomatite cateodata necrozante
cu diferite localizari in special digestive
Una din cele mai importante bacterii care imbolnaveste ongloanele

Familia Campylobacteriacea
Genul CAMPYLOBACTER: Cuprinde 8 specii; Ne intereseaza: C.fetus, C.jejuni,C.hyointestinalis

C. fetus poate fi grupat in 2 subspecii: FETUS si VENERALIS
Bacilli cu dimensiuni medii, predomina formele incurbate in S , sau spiralate
Au un cil dispus polar care asigura o mare mobilitate bacteriei
Este un germen microaerofil tolerand in mediul de cultura prezenta oxigenului
Pentru dezvoltare necesita medii suplimentate cu sange , cu lichid ascetic, vitamine si antibiotic
Este destul de sensibil la actiunea factorilor de mediu, caldura distrugandu-l in cateva minute (aprox 50-60grade)
C.jejuni asemanator morfologic cu C.fetus
Temperatura de incubare ridicata 42-43 grade
Infectia naturala se numeste CAMPILOBACTERIOZA/vibrioza genitala;
Afecteaza bovinele si ovinele, iar transmiterea e pe cale sexuala
La femele se manifesta prin avort si infecunditate, iar la masculi inaparent clinic
in conditii naturale produce ENTERITA CAMPILOBACTERIANA dar si HEPATITA CAMPILOBACTERIANA. Speciile
receptive sunt galinaceele in special cele tinere de 3-4 luni
si omul este receptiv la aceasta infectie semnalandu-se ENTERITE la om

C.sputorum este o specie bacteriana care face parte din microflora normala a cavitatii bucale la om; o subspecie a sa denumita C.s.bubulus este izolata frecvent in mucoasele genitale de la bovine si ovine

Familia Vibrionaceae
Genul VIBRIO
Specii larg raspandite cu mare mobilitate prezente in ape dulci si ape marine
Dpdv taxonomic genul cuprinde urmatoarele grupe de vibrioni si anume
Vibrioni de grup 0 cu reprezentant V.cholerae
Vibrioni nonholerici cu reprezentant V.metschinikovii
Vibrioni halofili in care intra V.fluvialis, V.parahaemolyticus
Sunt bacterii cu aspect de virgule, foarte mobile datorita unui cil polar ce asigura bacteriei o miscare de rostogolire
Sunt germeni aerobi, cresterea fiind stimulata de prezenta oxigenului
Organisme acvatice, se dezvolta cel mai bine in medii lichide; Speciile halofile sunt izolate din ape marine , iar cele nonhalofile se gasesc in apele dulci (statatoare)
Germeni foarte patogeni ; ei sintetizeaza toxine cu efect citotoxic si citolitic si cu localizare la nivelul tubului digestive
V.cholerae
Este patogena pt om si produce HOLERA - boala evolueaza grav cu diaree acuta si cu moarte in 24 h
Toxina care produce cele mai mari perturbari la nivelul enterocitelor este termolabila si in general distrusa de pHul acid
V.metschinikovii
Produce GASTROENTERITA la pasari si o forma benigna de holera la om
V.parahemolyticus
Germen halofil prezent in apele marine de unde contamineaza pestele si fructele de mare
In urma consumului acestor produse pot aparea TOXIINFECTII ALIMENTARE la om,factorul determinant fiind o toxina hemolitica numita toxina KANAGAWA

Genul AEROMONAS
Cuprinde specii izolate la vietuitoarele acvatice, cea mai importanta fiind A.salmonicida
Sunt bacterii incurbate, cu o mobilitate mare, fiind prezenti cili monotrich, care pe medii solide devin peritrich
Germenii sunt facultative anaerobi si manifesta exigente nutritive
Sunt halofili suportand pana la 4% concentratie de NaCl
Aeromonas salmonicida
Produce FURUNCULOZA la somn,iar la om TOXIINFECTII GASTROINTESTINALE
 Produce o infectie la broaste denumira RED LEG , iar consumul acestor broaste declanseaza grave toxiinfectii alimentare la om

Familia Leptospiraceae
Genul LEPTOSPIRA
S-a considerat ca genul cuprinde 2 specii majore: L.interrogans si L.biflexa
La ora actual se considera ca leptospirele apartin la 5 GENOMASSPECIES (un nou taxon)
Dpdv serologic la leptospirele din grupul interrogans s-au identificat 210 serotipuri patogene, iar la leptospirele din grupul biflexa s-au identificat 63 serotipuri
nepatogene

Ecologia Structura Mecanismele

Morfologia Infecia natural Imunoprofilaxie
antigenic patogenitii
Prefera mediile prezinta Bacterii virulente LEPTOSPIROZA -i manifestarea clinica poate Examenul
spirochete gram negative foarte subtiri (0,06-0,12 microni) cu forma structuri imbraca 5 sindroame diferite : febra, bacteriologic in
acvatice in special prin marea lor
spiralata regulate, cu capetele indoite sub forma de carlig de aici si antigenice sindrom hepatic , sindrom renal , sindrom
ape reziduale, mobilitate si prin infectia cu
denumirea de interrogans de la semn de intrebare majore si hemoragic specific septicemiilor si
NNN, dar foarte mobile , mobilitatea fiind asigurata de o structura numita statatoare diametrul leptospira este
anume: o sindromul meningeal mai rar intalnit
AXOSTIL formata din 2 flageli periplasmici in jurul carora se infasoara un transversal care dificil pt ca
fractiune Boala afecteaza mai multe specii de
cilindru protoplasmatic Leptospirele permite bacteriei animalele bolnave
hidrosolubila mamifere dar si omul ; sunt receptive
In structura unei leptospire intra 3 parti component: 2 flageli perplasmici patogene se care participa in sa traverseze suinele , cabalinele , ovinele, bovinele, nu elimina in
situati central, capetele indoite in forma de carlig , un cilindru conserva in reactiile de epitelii intacte cainii si sobolanii si omul permanenta
protoplasmatic care se infasoara helicoidal in jurul celor 2 flageli si o teaca organismul unor seroprecipitare Secreta hemolizina In tara se izoleaza mai frecvent urmatoarele germeni
externa animale ce pot si o structura serotipuri : Leptospira canicola ce produce o Cea mai buna
care determina
Marea mobilitate a acestor bacteria se datoreaza unor miscari de rotatie sau devenii rezervor insolubila cu hepatita grava la caini ; L.gripotyphosa care variant de
aparitia de leziuni
flexiune asemanatoare cu cele ale unei tirbuson puternice afecteaza bovinele care la femelele
natural de germeni: la nivelul diagnosticare este
Din cauza latimii reduse examinarea frotiurilor colorate GRAM, nu permite proprietati gestante produce avortul; L tarassovi care
vizualizarea leptospirelor , din aceasta cauza se utilizeaza metode speciale sobolanul cel mai endoteliului EXAMENUL
antigenice dar si produce la suine avorturi ;L.pommona care
de colorare care supraincarca corpul leptospirelor cu colorant: Fontana bun exemplu cu o fixatoare de vascular cu produce la scroafe avort si sindroame SEROLOGIC prin
Tribondeau localizare a complement dereglari ale hemoracice la ovine ; care se identifica
Pentru vizualizarea leptospirelor se mai poate face un examen direct intre germenilor patogeni functiilor L.icterohaemorrhagiae poate imbolnavii anticorpii
lama si lamella a culturii in mediul lichid utilizand insa un microscop cu la nivelul rinichiului hepatice,renale si omul , cainele , porcul produce o hepatita antileptospira
camp intunecat si eliminarea prin foarte grava cu evolutie de regula mortala existenti in sangele
chiar la nivel de
Cultivarea se face pe medii special deoarece au exigente nutritive sporite urina animalului suspect
sistem nervos
;se cultiva numai pe medii lichide exemplu mediul Korthof , Uhlenhut

Familia Spirochaetaceae
Genul BORRELIA cu 4 specii:
B.anserina care produce BORELIOZA sau spirochetoza aviara (afectate majoritatea speciilor domestice de pasari dar si vrabiile precum si unele pasari de colivie). Boala are un caracter sezonier,
transmiterea fiind efectuata de capuse (artropode hematofage).
B.burgdorferi produce BOALA LYME, intalnita atat la om cat si la animale si care este transmisa tot prin capusele hematofage. Tabloul clinic al bolii cuprinde numeroase semne de la cele cardiace pana la
tulburarile nervoase. Este din ce in ce mai frecvent diagnosticata.

Genul TREPONEMA
T.paraluiscuniculi care produce la iepure boala numita SIFILIS, boala cu transmitere sexual manifestata prin inflamatii ale organelor genital externe (T.pallidum produce sifilisul la om)
Genul BRACHISPIRA
Cuprinde mai multe specii , importanta pt patologia veterinara avand-o: B.hyodysenteriae dizenteria porcului, B. pilosicoli-spirochetoza intestinala la pasari si porc , B.intermediaea-
spirochetoza intestinala la pasari si colita spirochetica a porcului

Familia Mycoplasmataceae
Genul MYCOPLASMA
Caractere generale:
Perete celular lipseste la acest grup bacterian din aceasta cauza speciile prezinta polimorfism si o sensibilitate ridicata fata de factorii de mediu si dezinfectantele uzuale
Lipsa peretelui celular face ca mycoplasmele sa fie rezistente fata de antibioticele care ataca aceasta structura a bacteriei
Au dimensiuni mici si din aceasta cauza tehnicile de colorare clasice nu permit evidentierea bacteriei
Are exigent nutritive special necesitand in mediu de cultura sange sau ser sangvin si o serie de vitamine
Sunt specii care fermenteaza glucidele si specii care nu o fac din acest pdv se pot impartii in 2 categorii: FERMENTATIVE SI NEFERMENTATIVE
Cand sunt cultivate pe medii solide au o dezvoltare cu aspecte particulare (patrund si cresc in profunzimea mediilor de cultivare)
Se cunosc 2 mecanisme de multiplicare:
 DIVIZIUNEA BINARA (ca cea de la bacteriile clasice) alterneaza cu reproducerea prin corpi elementary; realizeaza un ciclu biologic(dintr-o celula clasica cocoida se dezvolta un filament care se
ramifica printr-un proces asemanator cu inmugurirea, bacteria luand aspectul unui pseudomiceliu intalnit la unele ciuperci microscopice
In interiorul acestor filamente se formeaza corpi elementari care au forma sferica si vor fi pusi in libertate prin strangularea filamentului la nivelul unor zone de separare
Morfologie:
Dimensiuni f mici intre 0,12-0,25 microni
Forma filamentoasa 150microni
Nesporulat, necapsulat, neciliat, cu exceptia M.mycoides, care se acopera cu un strat pericelular de galactan constituind o structura similara capsule bacteriene
Datorita lipsei peretelui celular si a dimens mici tehnicile de colorare utilizate sunt: Giemsa si Castaneda
Cultivarea:
Creste pe medii special (semisintetice) cel mai folosit fiind MEDIUl PPLO
Anaerobe
Perioada de incubare foarte lunga 1-3 saptamani
Majoritatea speciilor sunt dependente in procesul de multiplicare de prezenta colesterolului (pentru asta se adauga ser sangvin )??

!!!!!! Bulion PPLO aprecierea dezvoltarii micoplasmelor se face doar pe baza indicatorului de pH introdus initial in mediu, cunoscand ca dupa multiplicarea microplasmelor mediul vireaza de la alcalin spre acid
rosu-> galben
!!!!!! Agarul PPLO colonii foarte mici , sesizabile doar cu lupa; dpdv al aspectului se diferentiaza 3 tipuri de colonii :
a) Tipul clasic (bifazic)- tip particular , cu aspect de oua ochi
b) Tipul granular- aspect omogen, cu suprafata granular neregulata
c) Tipul punctiform foarte mic ca dimensiune (la lupa), dar cu aspect granular
Unele specii se cultiva bine si pe oul embrionat sau pe culturi celulare, speciile de micoplasme fiind specii care se dezvolta predominant intracelular
In cazul unor specii celulele embrionului sunt puternic afectate ***** efecte citopatice, unele cu valoare de diagnostic

Mecanismele
Ecologia Structura antigenic Infecia natural
Patogenitii
Germeni epifiti Se diferentiaza antigeni Datorita virulentei si Micoplasme patogenice pt taurine:
Mycoplasma

prezenti la nivelul reprezentati de glicolipide si de toxicitatii (secreta M.mycordes- 2 subspecii M.m.mycordes produce pleuropneumonia contagioasa a bovinelor; M.m.capri produce
mucoaselor proteine de membrane hemolizine foarte pleuropneumonia contagioasa a caprelor!
respiratorii si Galactanul se comporta ca un active, proteaze si M.bovis- produce mamita microplasmatica ;din analiza laptelui se identifiac M.bovigenitalum (patogenitate relativa)
antigen capsulat indentificarea Micoplasme patogenice pt ovine si caprine
genital la diferite nucleaze)
lui usurand diagnosticul M.agalactiae produce agalaxia contagioasa (rasfugul alb)
specii de mamifere
M.capricolum- cu subspecia M.c.capripneumoniae produce o forma de pleuropneumonie grava la capre
si pasari infectiilor cu micoplasme
Micoplasme patogenice la suine
M.byopneumoniae - produce pneumonia enzootica a porcului
Micoplasme patogenice la pasari
M.gallisepticum produce microplasmoza respiratorie aviara
M.meleagridis- produce aerosaculita microplasmotica a curcilor
M.sinoviae- produce sinovita infectioasa aviara

Familia Rickettsiaceae
Genul RICKETTSIA
Caractere generale
Au fost considerate o buna perioada ca microorganisme cu pozitie intermediara intre virusi si bacteria fapt datorat dimensiunilor foarte reduse si a parazitismului celular obligatoriu
Considerate totusi bacterii datorita : echipamentului enzimatic propriu capabil sa mentina procese enzimatice proprii
Contin ambii acizi nucleic
Au aceleasi componente structurale intalnite la bacteria
Multiplicare prin sciziparitate
Paraziti obligatoriu intracelulari pt ca nu isi pot asigura in totalitate rezerva energetica printr-un metab propriu( dependenti de energia celulara gazda)din aceasta cauza se pot
cultiva pe ou embrionat sau pe culturi celulare
Dimensiuni foarte reduse 0,3-0,6 microni avand forma cocoida sau bacilara
Necapsulat, nesporogen, neciliat
Sunt considerate GRAM negative , dar pt vizualizare se folosesc : Giemsa, Castaneda, Machiavello, Stamp.
Antigene specific de grup si specie , dar si o serie de antigene comune cu ale altor bacteria: Proteus OX indice 19
Bolile produse sunt antropozoonoze (om si animale) transmisibile prin vectori sau gazde intermediare (capusa, paduchi)
R.prowazekii- agentul TIFOSULUI EXANTEMATIC la om
R.typhi- produce TIFOSUL SOARECELUI
R.rickettsii- la om produce boala FEBRA PATATA A MUNTILOR STANCOSI;la caine FEBRA DE CAPUSE
R.conorii- produce FEBRA BUTONOASA la om si caine

Familia Coxiellaceae
Genul COXIELLA
 O singura specie : C.burnetti
o produce FEBRA Q (de la Queensland) care este o antropozoonoza care afecteaza omul, oaia, vaca,capra si camila
o Poate rezista in mediul exterior inclusa in resturi organice exemplu placenta timp de luni de zile

Familia Chlamydiaceae
Genul CHLAMYDIA
C.trachomatis bacteria care produce TRAHOMUL (infectia oculara endemica neonatala a mamiferelor - conjunctivita cronica greu de tratat), dar si infectii genitale (la om
LIMFOGRANULOMATOZA VENERIANA)
Genul CHLAMYDOPHILA
C.psittaci
Boala se numeste PSITACOZA/ ornitoza frecvent intalnita la pasari domestice si salbatice, cei mai receptivi fiind papagalul si porumbelul
Se poate transmite si la om, la care evolueaza grav sub forma de pneumonii si meningite