SEMIOLOGIA

DEFICITELOR MOTORII
 1. SINDROMUL PIRAMIDAL (DE
NEURON MOTOR CENTRAL)
2. SINDROMUL DE NEURON
MOTOR PERIFERIC
3. SINDROMUL MIOPATIC
4. SINDROMUL MIASTENIC
 1. SINDROMUL
PIRAMIDAL (DE NEURON
MOTOR CENTRAL)
 DEFINITIE
Totalitatea simptomelor si semnelor ce
rezulta din lezarea la diferite nivele a caii
piramidale (cortico-spinale), suportul
motilitatii voluntare
 ANATOMIA CAII PIRAMIDALE
Origine

Traiect

Terminare
 ORIGINE = CORTICALA
Neuronul motor
central (piramidal)
situat in aria motorie
primaira (circonv.
frontala ascendenta,
aria 4)
+ alte arii corticale
 La nivelul cortexului motor exista o
organizare somatotopica : homunculusul
motor

2/3:
limba
fata
mana
 TRAIECT
Subst.alba sub-
corticala
Capsula interna
Trunchi cerebral
(anterior)
Incrucisare (X)
bulbara
Medular (cordon
anterior si lateral)
 Fasc cortico-nuclear

La nivelul trunchiului
cerebral, fibrele
destinate nucleilor
motori ai nervilor
cranieni parasesc
fasciculul piramidal, se
incruciseaza sinapsa
cu neuronul motor
contra-lateral
 TERMINATIA CAII PIRAMIDALE
La nivel spinal: fibrele piramidale (axonii
neuronilor motori corticali) fac sinapsa in
cornul anterior cu neuronul motor
periferic (Cervical, Toracic, Lombar)
 MANIFESTARI CLINICE
Semnele clinice sunt contralaterale
leziunii, daca aceasta este situata
deasupra decusatiei bulbare a fibrelor
piramidale cea mai frecventa situatie
Semnele sunt situate de aceeasi parte cu
leziunea daca aceasta este medulara (sub
decusatie)
 I. SIMPTOME
Scadere a fortei musculare, slabiciune,
senzatie de greutate a unui membru,
neindemanare a mainii.. (datorate
deficitului motor)
Tulburari de mers
Senzatie de redoare, uneori dureroasa la
miscarea membrelor (datorata hipertoniei
musculare asociate = spasticitate)
 II. SEMNE CLINICE
1. Deficit motor (absenta raspunsului la
comanda motorie voluntara)
2. Tulburari de tonus muscular
3. Tulburari ale ROT si reflexelor cutanate
* semnul Babinski
1. DEFICITUL MOTOR PIRAMIDAL

- Afecteaza segmente corporale

mari:
* hemi-plegie / pareza
* para-plegie / pareza
* tetra-plegie / pareza
- Intensitate variabila:
* complet = plegie
* partial = pareza
 Leziune mare, debut brusc - deficitul motor
este complet, interesand intreaga
musculatura pe partea afectata (hemiplegie
sau paraplegie completa)
Leziune partiala - deficitul motor este
incomplet, predomina pe anumite grupe
musculare
* extensorii membrelor superioare
* flexorii membrelor inferioare
* teritoriul facial inferior
 Probe de pareza (pun in evidenta
deficitul motor)
La membrele superioare:
* proba bratelor intinse: cadere
progresiva in pronatie a membrului
deficitar (bratul sau doar mana, daca
deficitul este minor)
La membrele inferioare:
* probele Grasse, Mingazzini, Barre
Proba Mingazzini
 La nivel facial:
* pacientul este rugat sa isi arate dintii:
asimetrie (nu poate arata dintii de partea
lezata si ovalul bucal e deviat spre partea
sanatoasa)
* pacientul este rugat sa stranga tare
ochii: fara asimetrie vizibila
 2. TULBURARILE TONUSULUI
MUSCULAR
Daca leziunea este acuta, brutala (ex AVC,
traumatism cranian) hipotonie
musculara (plegie sau pareza flasca)
Daca leziunea este progresiva sau veche
(cateva saptamani de la debut)
hipertonie piramidala =
SPASTICITATE (sechele AVC, tumori,
scleroza multipla)
 SPASTICITATEA (HIPERTONIA
PIRAMIDALA)
predomina pe ms flexori
ai membrului superior
postura specifica cu
3 flexie din artic mb sup
Predomina pe ms
extensori ai membrului
inferior postura cu
piciorul in equin,
hiperextensie genunchi,
mers cosit
 SPASTICITATEA
Caracter elastic :
* dupa tentativele de mobilizare, membrul
revine in pozitia initiala
*cedeaza brusc la mobilizarea rapida in
lama de briceag (extensia rapida a antebratului
sau flexia rapida a gambei determina o intensificare
a hipertoniei, care apoi cedeaza brusc la un anunim
unghi)
Poate fi dureroasa
 3. TULBURARILE DE REFLEXE

ROT abolite sau diminuate daca leziunea este

acuta, brutala
ROT vii daca leziunea este progresiva sau
cronica (cateva saptamani) = hiper-
reflectivitate
* amplitudine exagerata a raspunsului
* diseminarea zonei reflexogene (se
obtine raspuns si dupa percutia ariilor
tegumentare invecinate)
 ROT policinetice (mai multe raspunsuri
motorii dupa o singura percutie a tendonului
cu ciocanelul)
Clonusul = rx policinetic inepuizabil: la nivel
plantar se evalueaza imprimand o miscare de
dorsiflexie brusca a plantei, cu mentinerea
acestei pozitii miscari repetitive de du-te
vino / flexie-extensie a piciorului (clonus
plantar)
Semnul Babinski
 Semnul Babinski

varianta patologica a reflexului cutanat

plantar: extensia lenta a halucelui si
rasfirarea in evantai a celorlalte degete
Poate fi produs si prin alte stimulari cutanate,
care declanseaza acelasi raspuns:
-sn. CHADDOK: tegum. sub maleola externa
-sn. GORDON: compresia ms moletului
-sn. SCHAEFFER: pensarea tend. Achille
-sn. OPPENHEIM: frictionarea crestei tibiale
 Reflexele cutanate abdominale sunt
abolite de partea afectata
 TIPURI DE SINDROM PIRAMIDAL

FLASC SPASTIC
leziuni acute leziuni cronice
- hipotonie musculara - hipertonie musculara
- ROT diminuate / - ROT vii, sau
abolite clonus
- semn Babinski - semn Babinski
- ex: AVC acute - ex: sechele AVC
traumatisme acute tumori, SM,
traumatisme vechi
III. EXAMINARI COMPLEMENTARE
Imagistica cerebrala
(CT, IRM)
Imagistica medulara
(IRM)
 IV. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Sindromul de neuron motor periferic
* deficit motor limitat (un membru, un
segment de membru, dar e posibila si
paraplegia), cu hipotonie, ROT abolite,
fara Babinski
Sindromul parkinsonian
* lentoare a miscarilor, raspuns motor
intarziat, hipertonie cu caracter plastic
V. FORME
TOPOGRAFICE
Leziune corticala

Leziune sub-corticala
(capsulara)

Leziune de trunchi
cerebral

Leziune medulara
(spinala)
 Leziune corticala
Deficit motor contralateral leziunii:
hemiplegie / hemipareza
Predominanta facio-brahiala a deficitului
daca leziunea este pe fata externa a
emisferei cerebrale
Predominanta crurala daca leziunea este pe
fata interna a emisferei cerebrale
Deficit senzitiv asociat
Alte semne corticale: afazie /hemineglijenta
 Leziunea capsulei interne /
subcorticala
hemiplegie / hemipareza contralaterala
atingere egala a celor 3 etaje (facial,
membru superior, membru inferior)
Fara alte semne asociate
 Leziunea trunchiului cerebral
hemiplegie / hemipareza contralaterala
egal repartizata la MS si la MI, cu
respectarea fetei
Asociata cu lezarea unui nerv cranian de
aceeasi parte cu leziunea
(sindrom altern)
 Leziune spinala
Cervicala: tetraplegie / tetrapareza

Dorsala / lombara : paraplegie / parapareza

Tulburari senzitive, sfincteriene asociate

 SINDROMUL PSEUDO-BULBAR
Consecinta leziunilor bilaterale ale fasciculelor
piramidale cu localizare supra-bulbara
Deficit motor + tulb de tonus muscular predominant
la extremitatea cefalica:
- paralizie labio-gloso-faringee (tulburari de
fonatie si de deglutitie)
- ris si plans spasmodic
- mers lent, cu pasi mici, baza larga si retropulsii
- tulburari sfincteriene
ROT vii si semn Babinski prezent bilateral
 De retinut :
Deficitul motor piramidal:
- pe zone extinse: un hemicorp, 2
membre
- inegal repartizat: extensorii mb superior
flexorii mb inferior
Spasticitatea:
- predomina invers fata de deficitul motor:
pe flexorii mb superior
pe extensorii mb inferior
- creste in cursul miscarilor; elastica
 ROT vii, uneori clonus
Semn Babinski prezent
Topo:
* daca hemiplegie leziune deasupra
maduvei cervicale (trunchi, capsule int,
cortex)
* daca tetraplegie leziune medulara
cervicala
* daca paraplegie leziune medulara
dorsala
2. SINDROMUL DE
NEURON MOTOR
PERIFERIC
 DEFINITIE

Totalitatea simptomelor si semnelor ce

rezulta din lezarea neuronului motor si/sau
prelungirilor sale din sistemul nervos
periferic (SNP)
 ANATOMIE
Neuron motor periferic:
* corpul celular in cornul anterior medular
* axonul formeaza radacina anterioara
motorie, apoi intra in structura nervului
spinal (care contine fb senzitive,motorii si
vegetative)
* terminatia la nivelul muschiului striat
(placa motorie)
Unitatea motorie
 Nervii periferici
(spinali):
- fibre motorii +
senzitive +/- veget.
- 31 perechi:
*8C
* 12 D
*5L
*5S
* 1 Co
 I. SIMPTOME
Scaderea fortei musculare,
slabiciune(legate de deficitul motor)
Dureri localizate si parestezii (legate de
afectarea concomitenta a fibrelor senzitive
din n periferici)
 II. SEMNE CLINICE
1. Deficit motor
2. Hipotonie musculara
3. Abolirea / diminuarea ROT
4. Fasciculatii
5. Atrofie musculara
6. Tulburari de sensibilitate (hipoestezie)
7. Tulburari trofice
 1. DEFICITUL MOTOR DE TIP
PERIFERIC
localizat / segmentar in teritorii musculare
limitate: 1 membru, segment de membru
+ hipotonie, ROT abolite +++
Evaluarea segmentara a fortei musculare
(pe fiecare muschi in parte) e importanta,
cotarea fortei musculare (0 5)
 4. FASCICULATIILE
Contractii musculare involuntare, scurte si
superficiale
nu deplaseaza segmentul de membru
Se pot observa la muschiul in repaus ca si
secuse scurte, tresariri ale muschiului sub
piele; facilitate de percutia muschiului
semnifica o leziune a neuronului motor din
coarnele anterioare medulare
Mecanism: iritabilitate anormala a unor unitati motorii care
descarca sporadic
 5. ATROFIILE MUSCULARE
Localizate in teritoriul muscular inervat de
catre neuronii / nervii motori afectati
Pot lipsi la debutul afectiunii
* mecanism: lneuronul motor periferic are functie
trofica pentru fibrele musculare pe care le inerveaza
 6. TULBURARILE SENZITIVE
Deficit senzitiv (hipoestezie / anestezie)
pentru diferite forme de sensibilitate :
* termica (cald / rece) si dureroasa
* tactila
* profunda (sensul pozitiei degetelor)
 7. TULBURARI TROFICE
Cutanate: piele uscata, extremitati reci,
fara pilositate ulcere de tip mal
perforant, escare de decubit
Osteo-articulare: picior scobit, degete in
ciocan
Uneori tulburari vegetative asociate: tulb
sfincteriene
III. EXAMINARI COMPLEMENTARE
Electromiografie (EMG)
* traseu specific de afectare neurogena
Electroneurografia (ENG) cu masurarea
vitezelor de conducere nervoasa (VCN)
* motorii: scazute (inconstant)
* senzitive: scazute
EMG traseu normal EMG traseu neurogen
Masurarea vitezei de conducere nervoasa
motorie pe n. median
 IV. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Afectarea musculara = sindromul miogen
(deficit motor+ atrofie musculara)
* ROT normale
* fara fasciculatii
* fara tulburari senzitive
Deficitul motor din sindromul piramidal
 DEFICIT MOTOR
PIRAMIDAL/CENTRAL
Afectarea de teritorii
musculare extinse
Fara atrofie musculara
Hipotonie (in faza acuta) /
Spasticitate (in faza cronica)
ROT diminuate (faza acuta)/
ROT vii ++(faza cronica)
Reflex cutanat plantar in
extensie (semnul Babinski)
Fara fasciculatii
EMG si VCN normale
DEFICIT MOTOR
PERIFERIC
Afectare de teritorii
musculare limitate
Atrofie musc. +++
Hipotonie musculara
ROT diminuate / abolite
Reflex cutanat plantar in
flexie
Fasciculatii (frecvent)
EMG si VCN anormale
 V. FORME TOPOGRAFICE
Leziune izolata a cornului anterior medular:
deficit motor + amiotrofie + fasciculatii ++
*ex. poliomielita
Leziune izolata a unui singur nerv: deficit
motor + tulb senzitive + trofice limitate
* ex. paralizia de n ulnar
Leziune extinsa a mai multor nervi /
radacini: deficit motor + senzitiv extins
* poliradiculonevrita inflamatorie
 De retinut
Deficitul motor:
* frecvent e limitat si distal (un segment
de membru)
Hipotonie musculara
ROT abolite
Atrofii musculare
Fasciculatii daca leziune pericarionala
Alte semne asociate: tr senzitive
3. SINDROMUL MIOGEN
(MIOPATIC)
 DEFINITIE
Totalitatea simptomelor si semnelor ce
rezulta din lezarea primara a muschilor
(=miopatie)
Sistemul nervos e normal !
 I. SIMPTOME
Astenie, fatigabilitate, slabiciune musculara
in timpul activitatilor cotidiene, in special
acelora care implica radacina membrelor
(ridicarea bratelor, pieptanat, purtarea de
greutati, mers, fuga, urcat scari,
ridicarea de pe un scaun sau din pozitia
ghemuit)
Uneori dureri sau crampe musculare, cu
sau fara legatura cu efortul
 II. SEMNE CLINICE
1. Deficit motor
2. Atrofie musculara / rar hipertrofie
3. Tulburari de contractie sau de relaxare
musculara
4. Retractii tendinoase
5. Semne negative
 1. DEFICITUL MOTOR
Bilateral si simetric
Proximal = predomina la radacina membrelor
si pe musculatura axiala (care asigura
postura)
* mers dandinant (de rata): trunchiul
penduleaza la fiecare pas de o parte si de alta
datorita deficitului centurii pelvine
* dificultati de ridicare din pozitia asezat
sau ghemuit (semnul taburetului): pacientul
se catara cu mainile de-a lungul coapselor pt a se
ridica
Semnul taburetului
Semnul taburetului
* tulburari
posturale :
hiperlordoza:
bazinul basculat
anterior si toracele
impins spre inapoi
(deficit al
musculaturii
paravertebrale)
 * deficit motor al centurii scapulare:
imposibilitatea ridicarii bratelor la orizontala
si in sus, decolarea omoplatilor (scapula
alata)
 2. ATROFIA MUSCULARA
Are aceeasi localizare ca
si deficitul motor
(bilateral, simetric si
proximal)
 2. PSEUDO-HIPERTROFIA
mai rara, la nivelul
moletilor
* pierderea de fibre
musculare si inlocuirea
lor cu tesut conjunctiv
fibros
 3.TULBURARI DE CONTRACTIE
MUSCULARA
Absenta reflexului idio-muscular (percutia
unui muschi cu ciocanelul determina
contractia sa, urmata de o decontractie
rapida)
 3. TULBURARI ALE DECONTRACTIEI
MUSCULARE
MIOTONIA = dupa o contractie musculara
normala, relaxarea muschiului se face f lent
* se observa spontan: pacientul nu isi poate
desprinde mana de pe un obiect dupa ce l-a strans
puternic in mana (ex: lacat, chei, clanta sau mana
examinatorului)
* se testeaza percutand muschiul cu ciocanelul
de reflexe : percutia eminentei tenare adductia
policelui ce revine lent la pozitia initiala
 Miotonia:
absenta relaxarii
muschilor flexori
ai mainii dupa o
contractie
sustinuta
 5. SEMNE NEGATIVE
Absenta fasciculatiilor
Absenta tulburarilor de sensibilitate
Absenta modificarilor ROT
III. EXAMINARI COMPLEMENTARE
EMG traseu normal EMG traseu miogen

Vitezele de conducere nervoase: normale

 Cresterea titrului seric al enzimelor
musculare:
* CPK crescut +++ (10-20 x valoarea
normala)
Biopsia musculara:
* afectare inegala a tuturor fasciculelor
musculare: atrofie, hipertrofie (aspect in
mozaic), fibroza, tesut adipos ++
IV. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Sindromul de neuron motor periferic:
* dficit motor distal >> proximal
* fasciculatii
* ROT diminuate
* prezenta tulburarilor senzitive
* EMG, VCN anormale
 De retinut
Deficitul motor proximal (ms centurala)
Atrofie musculara importanta si precoce
ROT normale si fara tulb senzitive
Miotonia prezenta inconstant
CPK seric
EMG tipic
Biopsie musculara daca exista suspiciune de
boala degenerativa
4. SINDROMUL
MIASTENIC
 DEFINITIE
Totalitatea simptomelor si semnelor care
rezulta din afectarea jonctiunii neuro-
musculare
 ANATOMIE: JNM
Versant
presnaptic=
axonul neur.
motor
Fanta sinaptica
Versant
postsinaptic =
membrana fibrei
musculare
Mediator= ACh
 I. SIMPTOME
Fatigabilitate musculara / deficit motor ce
apare la efort repetat sau sustinut si care
se amelioreaza sau dispare in repaus
* variabil in timp (in cursul aceleiasi zile
deficitul motor este mai important seara si
absent dimineata = caracter FLUCTUANT si
INTERMITENT
 Simptomele variaza in functie de grupele
musculare afectate:
* ms oculomotorie: vedere dubla sau /
si ptozis asimetric, intermitent ( >la sfasitul
unei lecturi sau unui drum pt soferi)
* ms faringelui: disfonie, tulb de
deglutitie (la sfarsitul mesei)
* ms membrelor: oboseala dupa efort
 II. SEMNE CLINICE
Pot lipsi: examenul neurologic poate fi strict
normal !!!!
Daca exista o suspiciune de miastenie
provocarea deficitului printr-un efort
repetat sau sustinut
 Testul cu PROSTIGMINA (Miostin)
(medicament anti-colinesterazic):
corecteaza deficitele in cateva minutes
Semne negative:
* fara atrofie musculara
* fara tulburari de sensibilitate
* fara modificari de ROT
III. EXAMINARI COMPLEMENTARE
EMG:
* la stimularea repetitiva a unui trunchi
nervos, amplitudinea contractiei musculare
obtinute scade progresiv = BLOC DE
TRANSMITERE NEURO-MUSCULARA
VCN normale
Auto-anticorpi prezenti in ser
EMG: bloc de transmisie
 De retinut
Examenul clinic poate fi normal !!!
Cautati deficitul motor dupa effort, cu caracter
fluctuant
Oculomotricitatea si deglutitia afectate
frecvent
Aspect EMG tipic (decrement la stimularea
repetitiva)
Testul diagnostic la Prostigmina: corecteaza
deficitul motor
 SEMIOLOGIA
TULBURARILOR DE
ECHILIBRU SI
COORDONARE
1. SINDROMUL
CEREBELOS
 DEFINITIE
Totalitatea simptomelor si semnelor care
rezulta din afectarea cerebelului sau
conexiunilor sale (pedunculii cerebelosi)
 ANATOMIE
Cerebelul e situat la
nivelul fosei craniene
posterioare
 Conexiunile sale se fac
in principal cu trunchiul
cerebral prin
intermediul a 3 perechi
de pedunculi cerebelosi
 Structura:
* substanta cenusie :
- la exterior: cortex
- la interior: 4 perechi de
nuclei
* substanta alba: in profunzime
Anatomia structurala anatomia functionala:

lobii flocculo-nodulari archicerebel

vermisul paleocerebel
emisferele cerebeloase neocerebel
 FIZIOLOGIE
Arhicerebelul:
* conexiuni cu nucleii vestibulari
* rol: mentinerea echilibrului
Paleocerebelul:
* conexiuni cu maduva spinarii
* rol: mentinerea tonusului si posturii
Neocerebelul:
* conexiuni cu cortexul cerebral
* rol: coordonarea miscarilor
 I. SIMPTOME
Nesiguranta la mers, uneori caderi
Ortostatiune dificila (oscilatii), tulburari de
echilibru
Neindemanare in efectuarea unor miscari
precise, fine
 II. SEMNE CLINICE
1. TULBURARI DE ECHILIBRU SI
ORTOSTATIUNE
2. TULBURARI DE MERS
3. TULBURARI DE COORDONARE A
MISCARILOR
4. HIPOTONIE
5. TULBURARI DE LIMBAJ (= DISATRIE)
!!! Localizate de acceasi parte cu
leziunea (3)
 1. TULBURARILE ECHILIBRULUI SI
ORTOSTATISMULUI
In ortostatism baza de
sustinere a corpului e
largita
Instabilitate (axa corpului
prezinta oscilatii in sens
lateral si antero-posterior)
ASTAZIE
 2. TULBURARILE DE MERS
Pornire oscilanta (in
cautarea unui punct de
sprijin), cu membrele
inferioare departate si
bratele intinse lateral,
pasi neregulati
Nu poate merge in linie
dreapta
 acest tip de mers denumit = mers
titubant sau ebrios
- intoarcerea pe loc se face lent, iar oprirea
brusca dezechilibreaza pacientul
tulburarile ortostatiunii si mersului
formeaza impreuna ATAXIA
CEREBELOASA
 3. TULBURARILE DE COORDONARE A
MISCARILOR
DISMETRIA (HIPERMTRIA) :
- incapacitatea de a regla intensitatea si
durata contractiei musculare pentru a atinge
corect o tinta
- se testeaza cu ajutorul manoperelor indice-
nas si calcai-genunchi: miscarea depaseste
tinta = hipermetrie
 Proba indice-nas in sdr. cerebelos: indexul
pacientului va depasi nasul, apoi revine la
tinta= hipermetrie
La sfarsitul miscarii (aproape de nas) apar
oscilatii numite
tremor intentional sau
de actiune
proba nu se modifica la
inchiderea ochilor
 Proba calcai-genunchi in sdr. cerebelos:
hipermetrie (calcaiul depaseste
genunchiul); la coborarea pe creasta
tibiala calcaiul descrie o miscare de
zig-zag
 TREMORUL DE ACTIUNE (INTENTIONAL)
- se evidentiaza la sfarsitul unei miscari
voluntare, cand membrul / degetul se
apropie de tinta
- pentru testare folosim manevra indice
nas, dar si: turnarea
apei dintr-un pahar in
altul, desenarea unei
spirale, scrisul
 ASINERGIA MISCARILOR :
- inseamna o armonizare incorecta in timp si
in spatiu a contractiilor musculare care
compun o miscare
- testate prin proba marionetelor
- ridicarea din pozitie culcata fara ajutorul
mainilor
 Nistagmusul: tulburare de coordonare a
miscarilor oculare de urmarire
 4. HIPOTONIA CEREBELOASA

Cresterea amplitudinii miscarilor pasive

imprimate membrelor
(ex: scuturarea umarului unui subiect relaxat,
a corp se observa o tendinta de balans
exagerat)
reflexe pendulare (rotuliene: dupa percutia
tendonului, gamba oscileaza de mai multe
ori)
manevra Stewart-Holmes
REFLEXE PENDULARE
 Manevra Stewart Holmes

normal sd cerebelos
 5. TULBURARILE DE LIMBAJ
(= DYSATHRIE)
Voce sacadata, cu intensificari explozive ale
tonului
Scris
neregulat
III. EXAMINARI COMPLEMENTARE
IRM cerebral pt fosa posterioara
 IV. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Cu tulburarile de coordonare si mers
determinate de perturbarile sensibilitatii
profunde (= ataxia proprioceptiva)
Cu tulburarile de echilibru determinate de
leziunile vestibulare (= sindromul
vestibular)
 V. FORMES TOPOGRAFICE
Sindromul cerebelos static
* predomina tulburarile de ortostatiune
si mers (baza de sustinere largita, mers
ebrios)
* leziunea vermisului
Sindromul cerebelos cinetic
* predomina tulburarea de coordonare a
miscarilor membrelor
* leziunea emisferelor cerebeloase
 De retinut
1. Tulburarile ortostatiunii (astazie)
2. Mersul ebrios
1 + 2 = ataxia cerebeloasa
3. Tulburarea de coordonare a miscarilor
voluntare de aceeasi parte cu leziunea
4. Vocea exploziva, sacadata