Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lapte Praf
Lapte Praf
Capitolul 6 -Concluzii
Bibliografie
Capitolul 1
Introducere
In tara noastra, in ultimii 40-45 ani, fabricarea laptelui praf a cunoscut o dezvoltare foarte
mare, devenind o industrie moderna, in special prin introducerea in productie a unor utilaje de inalta
tehnicitate si a prefectionarii permanente a procesului de fabricatie.
Prezentul proiect prezinta procedeul de obtinere alaptelui praf .
Pe baza continutului de materie grasa exista mai multe sortimente comercializate dintre
care cele mai cunoscute sunt:
-laptele praf tip 26 cu continut in materie grasa de 26%;
-laptele praf 20 cu continut in materie grasa de 20%;
-laptele smantanit cu continut in materie grasa de 1,5%.
Proiectul a fost structurat pe sapte capitol, respective:
- Primul capitol este cuprinde prezenta introducere, date generale referitoare la produsul
finit, material prima si materialele auxiliare
- In cel de al treilea capitol sunt descrise etapele procesului de obtinere a laptelui praf
- In urmatoarele doua capitole s-a realizat intocmirea bilantului masic, bilantului termic si
respective descrierea a doua utilaje .
- In capitolul 6,7 sunt prezentate amplasamentul si planul general al sectiei de productie si
norme de protectie a muncii, P.S.I si igiena.
- Iar in ultimul capitol am adaugat concluzii
- In continuare se prezint rezultatele studiului efectuat in domeniul fabricarii laptelui praf ,
folosind ca materie prima laptele.
Capitolul 2
Caracteristici generale
Caracteristicile produsului finit
Pe baza continutului de materie grasa exista mai multe sortimente comercializate dintre
care cele mai cunoscute sunt:
-laptele praf tip 26 cu continut in materie grasa de 26%;
-laptele praf 20 cu continut in materie grasa de 20%;
-laptele smantanit cu continut in materie grasa de 1,5%.
Material prima folosita pentru obtinerea laptelui praf este supusa unor norme severe :
-o aciditate mai mica de 20T;
-un gust si un miros de lapte proaspat;
-o consistenta normala si o culoare alba normala.
Propreitatile si defectele laptelui praf
Laptele praf este un produs cu anumite caracteristici fizico-chimice si defecte specifice,
care difera de la un sortiment la altul. Datele privind aceste aspecte sunt prezentate in
urmatoarele tabele:
Proprietati si caracteristici ale laptelui praf
Tabel nr 1
Criteriu Caracteristici Observatii
Forma particulei Sferica sau ovala -
Suprafata O suprafata neteda Pentru o uscare corespunzatoare 646c28g
granulelor O suprafata incretita Atunci cand aerul este excesiv de cald, apa din
granule fierbe intensive ceea ce duce la formarea
de cratere la suprafata granulelor
Marimea 10-250m Pulverizare pe disc centrifug duce la formarea de
particulelor particule groase. Pulverizarea cu jet sub presiune
duce la formarea de particule fine. Marimea
particulelor este proportionala cu gradul de
concentrare prealabil al laptelui
Continutul de aer 10-15% Sub forma de pungi
Continutul de apa 3-4% Valorile mai ridicate ale acestui continut
afecteaza conservabilitatea, in special, pentru
valori mai mari de 5%
Densitatea 0.5-0.8g/cm Densitatea este invers proportionala cu continutul
aparenta de aer inglobat in granule.Laptele smantanit praf
este mai dens datorita continutului sau mai redus
in materie grasa. Pe de alta parte, granulele de
lapte smantanit sunt mai putin poroase (datorita
continutului de materie grasa care are tendinte de
umflare).
Continutul de 38% Pentru laptele normalizat praf
lactoza
50% Pentru laptele smantanit praf
Continutul de 20-26% Pentru laptele normalizat praf
materie grasa 1,5% Pentru laptele smantanit praf
Continutul de O2 sub 1-2% Acest continut creste odata cu cresterea
gaze particulelor de materie grasa deoarece spatiul
CO2 , N2 variabil dintre aceste globule este mai mare
Viteza de Variabila In functie de marimea particulelor. In functie de
umectare porozitatea lor (marimea globulelor de materie
grasa). In functie de temperatura ( temperature
mai mare de 65C duce la formarea de cocoloase
Maximala Pentru diametere ale granulelor de cca. 100-
150m. Pentru temperatura de 45C.
Solubilitatea Maximala de peste Pentru o degradare minima a proteinelor.Pentru o
97-99% marime minima a particulelor (suprafata de
contact). Cu o agitare viguroasa
Microflora 0 In ceea ce priveste germenii patogeni
0 In ceea ce priveste bacteriile coliforme
Sub 150000 Totalul speciilor microbiologice
germeni/gram
Proprietatile Culoarea Alba, galbuie, uniforma
organoleptice Aspectul Pulbere fina omogena
Gustul si mirosul Agreabile, usor dulci (gust usor de fiert)
Consistenta Pulbere sfaramicioasa
O stocare necorespunzatoare
646c28g : etansietate
necorespunzatoare 646c28g si
o temperatura de stocare prea
ridicata.
Formare de cocoloase Prezenta de umiditate. Hidratarea lactozei si
cristalizarea sa sub forma
Ambalaj neermetic de monohidrat de lactoza
Prezenta de particule Uscare prin scurgere de Caramelizarea lactozei
calcinate film.O temperatura prea si degradarea proteinelor
ridicata. Un timp de contact
prelungit cu aerul cald.
Laptele proaspat muls este numit lapte crud integral, daca nu a fost supus, in
prealabil, unei prelucrari chimice, biochimice sau/ si fizice. Daca laptele crud integral a fost muls in
conditii corespunzatoare 646c28g de igiena, acest lapte poate fi consumat ca atare, in special in
perioada bactericida cand prezinta actiune antimicrobiana autonoma, datorita prezentei de
antibiotice naturale, numite lactenine.
Pentru un lapte normal, procesarea tehnologica este conditionata de tipul de animal
exploatat in acest scop si, prin urmare, de compozitia chimica, asa cum arata in urmatorul tabel:
Tabel nr.3 :Principalele caracteristici ale diferitelor tipuri de lapte crud integral
materie grasa
Continutul de Variabil Constant Bogat si variabil Variabil
lacto-
za
Continut de Normal Scazut Ridicat Scazut
substanta uscata
Continutul de Normal Mai ridicat decat Ridicat Depinde de rasa
vitamine
cel din vaca
Elemente Calciu Calciu Calciu+fier
minerale
preponderente
Elemente Sodiu+cloruri
minerale
deficitare
Granulometria Variabila Mica
materiei grase
Valoarea nutritiva Mare Redusa Mare Mica
Valoarea Usor de Se preteaza greu la Se preteaza greu Se preteaza greu
tehnologica procesat procesul la procesele la procesele de
prelucrare
de smantanire de prelucrare
gazele din lapte, sunt date de prezenta CO2 in lapte proaspat cantitate, ce scade dupa
muls in timp ce creste cantitatea de oxigen si azot, bazele prezente influenteaza negativ
densitatea reala a laptelui, motiv pentru care acestea se determina corect dupa doua ore de
muls.
Componentele principale ale laptelui normal si valorile acestuia variaza in functie de specie
si sunt redate in tabel :
Tabelul nr4
Enzimele din lapte sunt : peroxidaza, catalaza, fosfataza, alcalina, fosfataza acida, lipaza,
proteaza si lactoza. Prezenta acestor enzime in lapte poate avea aplicabilitate practica astfel :
peroxidaza este o enzima care se gaseste numai in lapte nefiind de origine mamara.
Aceasta este distrusa la temperaturi de peste 70 C si absenta ei serveste pentru controlul
pasteurizarii laptelui ;
reductaza, este o enzima de origine microbiana si se foloseste pe cale indirecta la
determinarea numarului de microorganisme din lapte. Prospetimea laptelui se determina
prin prezenta reductazei prin proba cu albastru de metil sau resazurina ;
catalaza, este enzima secretata de microorganisme si leucocite. Proprietatea catalazei este
de a descompune apa oxigenata in apa si oxigen molecular si prezenta ei serveste la
aprecierea starii de sanatate a ugerului in functie de cantitatea de oxigen degajata in
lapte ;
fosfatazele alcaline si acide au origine mamara si acestea sunt distruse prin incalzirea
laptelui la 83 C timp de 13 minute. Lipsa fosfatazelor ajuta la efectuarea controlului
pasteurizarii joase si mijlocii a laptelui ;
lipoza este tot o enzima de origine mamara insa aceasta poate fi produsa si de catre
microorganisme. Diferenta intre aceasta este data de faptul ca lipoza de origine mamara
este distrusa la temperatura de 70 C, iar cea de origine microbiana se distruge numai la
temepratura de 80 C ;
proteaza si lactoza sunt enzime tot de origine mamara cu deosebirea ca proteaza poate fi
de origine microbiana si aceasta contribuie la hidroliza proteinelor din branzeturilor tari
in peptane, polipeptide si aminoacizi ;
pigmentii din lapte pot fi grupati in pigmenti endogeni, adica produsi in organismul
animal cum sunt : lactocromul si riboflavina si pigmenti exogeni care provin din furaje
cum sunt-carotenul, xantofila si clorofila ;
elementele figurate sunt : diferite celule epiteliale, leucocitele si celule microbiene al
caror numar creste in cazul in care ugerul este bolnav, cand in compozitia laptelui pot
aparea uneori si hematii ;
Examenul organologic se va efectua numai intr-o incapere bine luminata, lipsita de mirosuri,
cu temperaturi de 16 - 20 C astfel se examineaza :
Consistenta este data de fluiditatea caracteristica, fara ca aceasta sa fie filanta, vascoasa sau
milaginoasa. Consistenta anormala a laptelui se exprima de fapt atunci cand in efectivul de vaci
exista boli ale ugerului sau laptele a fost necontaminat cu diferite microorganisme ca urmare a
efectuarii unui muls neigienic.
Culoarea alba cu nuanta galbena la laptele de vaca si capra si alba specifica pentru laptele de
oaie si bivolita. In cazul aparitiei unor nuante necaracteristice la lapte, acestea sunt datorate unor
nereguli ce persista in furajarea animalelor, igiena mulsului si pastrarea starii de integritate a
laptelui.
Mirosul, caracteristic speciei, insa putin pronuntat. Mirosul este dat de catre acizii grasi
volatili insa mirosul necaracteristic care poate compara este dat de o serie de factori ai mediului
inconjurator. Ca aplicatie practica se retine necesitatea acordarii unei atentii deosebote in ceea ce
priveste asigurarea unui microclimat corespunzator in adapost si asigurarea igienei
corespunzatoare 646c28g la muls pentru obtinerea unui lapte salubru.
Gustul dulceag, placut caracteristic laptelui proaspat. Gustul dulceag al laptelui este dat de
lactoza iar aroma caracteristica este data de starea chimica componentelor din lapte :
G-procentul de grasime
Substanta uscata totala variaza intre 10,7 - 14 si are o valoare medie de 12,5%,
mentionand ca in laptele falsificat substanta uscata totala scade.
Extragerea din lapte a unei cantitati de grasime care ar corespunde reducerii procentului de
grasime cu o diviziune determina cresterea densitatii 0,001, iar a substantei uscate cu
aproximativ 0,09.
Depistarea falsificarii prin smantanire este mai anevoioasa, extragem o cantitate mica de
grasime. Dificultatea rezulta din faptul ca valoare procentului de grasime variaza mult sub
influenta a diferiti factori. Denaturarea poate fi dovedita in mod concludent numai pe baza de
comparatie cu probe martori.
Smantanirea se considera sigura daca procentul de grasime este mai mic cu 0,4 - 0,5 fata de
media zonei din care provine laptele.
Cantitatea de lapte smantanit adaugata poate fi determinata prin calcul dupa relatia :
Ls = G1-G2 X 100/G2
A = S1 (A2 - A1)/S2
G = 100 ( 1 - G2 x S1) / G1 - S2
Defectele laptelui
Pastrarea mai mult timp a laptelui neracit, creandu-se conditii favorabile pentru
inmultirea microorganismelor, determinand modificarea proprietatilor laptelui proaspat de buna
calitate. Defectul cel mai frecvent ce se produce in acest caz este cresterea aciditatii, laptele
devenind acru la gust, defect care se accentueaza in functie de durata si temperatura pastrarii,
putandu-se ajunge la coagulare, devenind impropriu prelucrarii;
Smantanirea partiala a laptelui prin smantanirea naturala, constand in extragerea grasimii separate la
suprafata laptelui dupa un timp de pastrare, in scopul valorificarii smantanii astfel obtinute;
Adaugarea de sare de bucatarie in lapte in scopul cresterii densitatii, in situatia in care aceasta a fost
diminuata ca urmare a adaugarilor de apa;
Adaugarea in lapte a unor substante conservante (perhidrol, acid boric, acid salicilic, acid benzoic)
cu scopul de a impiedica dezvoltarea bacteriilor si acidularea laptelui. Aceasta falsificare este foarte
daunatoare, intrucat consumarea laptelui astfel tratat, produce tulburari gasro-intestinal, in special la
copii;
Adaugarea de substante neutralizante (carbonat sau bicarbonat de sodiu s.a) pentru a diminua
aciditatea si a impiedica precipitarea cazeinei. Adaugarea acestor substante este foarte daunatoare prin
faptul ca modificandu-se pH-ul laptelui, se creaza conditii favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor
proteolitice, cu formare de substante toxice.
Defecte de culoare
Culoarea rosie -prezenta sangelui, datorita ranirii sau a imbolnavirii ugerului;
bolnave de mamita;
-laptele provine din primele zile dupa fatare, are culoarea mai
persistent;
Defecte de gust
Gust acru -fermentarea lactozei de catre bacteriile lactice, cu formare
resturi de nutret)
Defecte de consistenta
Lapte mucilaginos -infectia laptelui cu anumite bacterii (Bacterium lactis viscosum,
Aerobacter aerogenes, Bacillus mesentericus s.a)
Lapte branzos -amestecarea laptelui corespunzator cu colostru sau datorita prezentei
fermentilor asemanatori chegului, secretati de unele bacterii
Defecte privind proprietatile fizico-chimice
Greutatea si densitatea -falsificarea laptelui prin adaus de apa
sub limita minima
admisa
Densitatea mare, dar --falsificarea laptelui prin smantanire naturala
continutul de grasime
redus
Defecte privind proprietatile biochimice
Decolorarea probei -infectia mare cu microorganisme si inmultirea acestora datorita pastrarii laptelui
reductazei se face sub in conditii necorespunzatoare 646c28g , fara racire.
2h
Capitolul 3
Elemente de inginerie tehnologica
Procedeul clasic de fabricare a laptelui praf
Receptie
Normalizare
Etapele tehnologice de fabricare a laptelui praf sunt urmatoarele:
b) fie trimis direct cu ajutorul unor pompe in utilaje destinate operatiilor de normalizare.
Acest caz este valabil pentru un regim dynamic, in care are loc o receptie optimizatain raport cu
parametrii tehnologici de fabricare.
2. Normalizare
3. Pasteurizarea
Operatia de concentrare se justifica prin consumul sau redus de enrgie, dat fiind faptul ca
eliminarea unei cantitati de un kg de apa necesita un consum de abur cald in timpul uscarii de
2-8 ori mai important decat etapa de uscare. Consumul de materie auxiliara kgabur/kg apa
eliminate este redat in urmatorul table:
Din datele prezentate in tabelul de mai sus, rezulta ca este mai economic sa se recurga la
o concentrare prealabila a laptelui inaintea uscarii acestuia. Un grad de concetrare prealabila de
45-48% este considerat optim, deoarece valori mai ridicate duc la o vascozitate ridicata a laptelui
concentrate si afecteaza eficienta operatiilor ulterioare de uscare. Gradul de concentrare a
laptelui depinde, in mare masura, de geometria utilajului si de hidrodinamica fluidelor implicate
in procesul respectiv.
Aceste dispozitive sunt adaptate pulverizarii laptelui concentrate si sunt mai eficiente
decat cele ce functioneaza pe baza de jet, care prezinta inconvienientul major de a se obtura in
timpul procesului din cauza depunerii progressive de lapte uscat. La dispozitivele de pulverizare
cu disc rotativ, dispersia radiala a picaturilor asigura un timp mai lung de sedere a picaturilor in
centrul de aer uscat.
Pe masura ce picaturile se indeparteaza de centrul dispozitivului de pulverizare, acestea
intra in contact cu aerul cald si incepe diferitele trepte ale fenomenului de transfer al apei din
picatura de lapte catre faza gazoasa. Astfel, au loc urmatoarele etape:
-caderea libera a picaturii sub actiunea greutatii, insotita de franarea particulei prin
frecare cu aerul;
Evaporarea apei este un proces relative rapid si in ciuda faptului ca aerul este foarte cald,
temperature vaporilor nu depaseste valoarea de 49-50C. Cea mai mare parte a laptelui uscat este
recuperatain fundul camerei de pulverizare si apoi evacuate cu ajutorul unor dispozitive speciale.
O mica parte din laptele uscat (particulele mici si usoare) este antrenata, transportata cu
aerul cald si recuperate in dispozitive speciale numite cicloane. Pierderile in tehnologia de
obtinere a laptelui praf sunt, in general mici ( aproximativ 0,5%) datorita folosirii acestor
cicloane.
6. Ambalarea
Durata de conservare a laptelui uscat depinde, intr-o foarte mare masura, de materiale
folosite pentru ambalare. Aceste materiale trebuie sa satisfaca anumite cerinte, cum ar fi:
Aceste ambalaje prezinta, insa, si unele inconveniente, printer care se numara pierderile
de volum util (spatiul dintre cutiile cilindrice), greutatea metalului folosit pentru fabricarea
cutiilor care ridica costul transportuluisi costurile ridicate de fabricare a ambalajelor.
Tehnica cea mai moderna de ambalare implica trei trepte successive: 1.umplerea
ambalajului, 2. aspirarea aerului sub vid pentru minimizarea riscurilor de infectie, 3.injectarea de
gaz inert (azot molecular in general) si ermetizarea simultana.
Aceasta procedura de ambalare permite evitarea proceselor de oxidare a materiei grase si
imbunatatirea conservabilitatii pentru mai multi ani, cu conditia ca continutul de oxigen in gazul
inert san nu depaseasca o proportie de 1-2%.
7. Stocarea
Laptele praf, ca de altfel toate celelalte produse lactate uscate, este relative instabil in
prezenta anumitor factori (aerul , umiditatea si caldura) care joaca roluri foarte importantein
procesele chimice de degradare.
-o umiditate a aerului ambiant din zona de stocare mai mica de 75 % pentru temperature
mai mici de 15C;
-un continut de oxigen sub 1-2%; aceasta conditie este necesara pentru stocarea mai
multor tipuri de produse lactate uscate cu o conservabilitate indelungata, chiar de cativa ani.
Laptele praf este deosebit de sensibil fata de umiditatea din mediu inconjurator, de
oxigenul din aer, precum si fata de lumina, de aceea in timpul depozitarii trebuie ferit de
influienta acestor factori.
Intr-o atmosfera umeda, continutul de umiditate al laptelui praf creste foarte mult,
determinand scaderea gradului de solubilitate si in acelasi timp poate forma un gust si miros
neplacute.
Laptele praf, depozitat in ambalaje neetanse trebuie pastrat la temperaturi scazute (maxim
10) si la o umiditate relativa a aerului de maximum 75%. Aceste ambalaje vor fi ferite si de
mirosurile straine.
Capitolul 4
DESCRIEREA UNOR UTILAJE FOLOSITE LA FABRICAREA
LAPTELUI PRAF
-asigura o buna utilizare a energiei termice, atat datorita conditiilor in care se realizeaza schimbul
termic, cat si datorita sistemului de recuperare a caldurii, de cca 85%;
Componenta instalatiei:
-instalatie pneumatica;
Utilizate la uscare laptelui. Sunt de obicei construite din zidarie, avand o lungime de 10-
20 m si sectiunea patrata cu latura de 2 m.
La ambele capete tunelul este prevazut cu usi, pe unde intra si ies vagonetii, pe care sunt
asezate stelaje sau site cu material. Fiecare vagonet contine pana la 25 site, distanta dintre
acestea fiind de 80-100 mm; grosimea stratului de material supusa uscarii pe site poate fi de 2-4
cm.
Aerul cald intra pe la unul din capete si iese pe la partea opusa, fie lateral fie deasupra,
putand circula in acelasi sens sau in sens contrar cu materialul. Temperatura aerului scade pe
masura ce trece prin sau peste materialul asezat pe sitele vagonetilor. Pentru asigurarea unei
anumite umiditati relative si pentru a economisi caldura, o parte din aer este recirculat.
vor avea latura pe care se gaseste rampa pentru receptie - expeditie orientata catre nord.
vor fi amplasate astfel nct laturile pe care se gasesc depozitele racite, salile pentru
maturare si rampele pentru receptie sa fie orientate catre N si S.
2. nctperi de productie:
materiale admise: betonul, dale din gresie antiacida, placi din ceramica, mozaic, toate
avand finisaje antiderapante;
se vor aplica placi din gresie sau faianta pe pereti pana la naltimea de 2,10 m;
un iluminat de min. 550 lucsi este necesar la urmatoarele puncte: sala pentru ambalare,
puncte de control sanitar veterinar la receptia materiei prime si expeditia produselor finite;
sa fie dimensionate si amplasate astfel ncat sa asigure iluminatul natural n timpul verii
iar iluminarea lor sa nu oboseasca muncitorii;
usile obisnuite, cu balamale, glisante sau batante se vor construi din materiale
rezistente la coroziune;
usile instalate langa sectiile care provoaca zgomote se vor izola fonic;
usile exterioare vor fi prevazute cu sasuri pentru a reduce diferentele mari de temperatura
nregistrate ntre aerul din exterior si interior prevenind realizarea fenomenului de condens pe
peretii interiori;
vor fi acoperite cu copertine ale caror margini vor depasi cu cca 50 cm pe cele ale
rampei.
Amplasarea instalatiei de obtinere a laptelui praf se face pe un singur nivel, utilajele fiind
dispuse n ordinea operatiilor tehnologice.
Suprafata totala (ST) necesara pentru amplasarea liniei de fabricatie pentru obtinerea
laptelui praf s-a determinat cu relatia:
ST = Sd+ Sa + Sc
Sa=2 Sd
Sc - suprafata de circulatie
Sc = (Sd + Sa) k
K=0,5
ST=6.78+13.56+ 10.17
ST =30.51m2 ~31 m2
n afara de hala de productie, sectia mai cuprinde: un birou, vestiare, grup sanitar,
magazie de materiale, depozitul de produs finit.
Dimensionare depozitului
Laptele praf se ambaleaza in pachete de 100, 150, 200, 250 si 300g. cele 35000kg/an
Pachete de lapte praf se vor aseza in cutii de carton de 5kg. Intr-o cutie de 5 kg incap:
Calculam numarul de pachete de lapte praf de100, 150, 200, 250 si 300g:
0,1kg..............1 pachet
7000kg...............x
1 cutie................50 pachete
x.......................70000 pachete
Dupa acelasi algoritm calculam necesarul de cutii si pentru ambalarea pachetelor de 150,
200, 250 si 300g. Se obtine: 1382 cutii pentru pachetele de 150g,1400 cutii pentru pachete de
200g, 1400 cutii de pachete de 250 si 1411 cutii pentru pachetele de 300g.
Masuri generale:
deteriorare;
stropirea sau spalarea pompei sau a tablourilor si conductorilor electrici cu apa, existand
pericol de electrocutare;
folosirea pieselor aflate sub tensiune fara ca acestea sa fie protejate mpotriva atingerii
directe (cu capace, aparatura. ngradiri, etc);
folosirea de conducte de abur si apa calda neizolate termic pentru a preveni pierderile de
caldura si accidentele de natura tehnica;
folosirea de flanse de mbinare a conductelor care transporta abur, apa fierbinte si agenti
frigorifici fara ca acestea sa fie prevazute cu mansoane;
folosirea de platforme si scari care nu sunt confectionate din tabla striata si prevazute cu
rame de metal;
folosirea conductelor care transporta apa rece, calda, abur, amoniac etc., care nu sunt
vopsite n culorile conventional fundamentale (conform STAS 858970);
pastrarea n sectiile de producie de obiecte, ambalaje, piese, care sunt straine de acestea.
montarea conductelor de legatura la mai mult de doua nivele si fara suporturi fixe care sa
le asigure stabilitatea;
folosirea instalatiei mai mult de 4 ore, fara efectuarea spalarii cu apa si solutii chimice
conform normativelor in vigoare.
Se interzice:
distanta mai mica de 1 m intre doua utilaje de transport ce se ncarca sau se descarca cu
produse finite;
ambalajului, de greutatea produsului, inaltimea nedepasind de 1,5 ori latura mica a bazei;
folosirea de recipiente cu substante lichide sau gazoase sub presiune fara capace de
protectie la ventile;
grasimi;
Se refera la vestiare cu spalatoare cu dusuri, grupuri sanitare. Vestiarele vor fi de tip filtru
sanitar, separate pe sexe si dimensionate la numarul cel mai mare de muncitori existent n
schimbul respectiv. Nu se amplaseaza deasupra spatiilor de productie sau a depozitelor de
produse finite. Vestiarele vor fi amenajate separat pentru barbati si femei, fara a comunica ntre
ele si vor cuprinde spatii pentru haine de oras, spatii cu chiuvete si dusuri si spatii pentru
echipamentul de lucru; grupurile sanitare se amplaseaza la o distanta maxima de 75 metri de cel
mai ndepartat loc de munca.
Igiena personalului
Orice persoana care urmeaza a fi angajata n sectorul alimentar trebuie supusa n prealabil
unui riguros examen medical, ce consta din:
Respectarea regulilor de igiena sunt obligatorii deoarece n lipsa lor se pot produce
contaminari ale materiilor prime si ale materiilor si materialelor directe, indirecte si de ambalaj.
trecerea prin baie sau dusuri pentru mbaiere, spalare si dezinfecttia mainilor;
Curatenia pardoselilor se face cu ajutorul periilor din material plastic de mai multe ori pe
zi si consta in inlaturarea cu matura a resturilor de materiale si transportului acestora n locuri
special amenajate.
n sectiile de productie, dupa terminarea lucrului, dupa curatire si prespalare cu apa a
pardoselii, se spala cu solutie calda cu detergent, dupa care se spala din nou cu apa rece pentru
ndepartarea detergentului. n sectiile unde pe pardoseala pot fi resturi de grasime se foloseste
detergent n solutie 5% si apa cu temperatura de 55-60C.
modul n care se face clatirea cu apa calda sau rece pentru ndepartarea solutiilor;
dezinsectia se face la sfarsitul fiecarei zile de munca dupa ce au fost evacuate toate
produsele. Se folosesc solutii apoase 1-2% spatiile fiind nchise timp de 3-4 ore pentru ca
insecticidul sa-si faca efectul, dupa care se aeriseste bine;
Preventiv, se astupa gaurile din pardoseala din jurul conductelor si radiatoarelor, iar la
subsoluri si la orificiile de ventilatie se va monta plasa metalica cu diametrul de 1 cm.
Mijloacele de transport necesita spalare, dezinfectie dupa fiecare transport si, de aceea,
sectiile de industrializare sunt dotate cu boxe si platforme, cu statii de spalare corespunzatoare
646c28g .
Toate locurile de munca periculoase vor fi avertizate cat mai sugestiv prin panouri sau
afise care sa atraga atentia asupra eventualelor pericole.
Capitolul 7
Concluzii
Laptele este un produs cunoscut inca din antichitate, ce era folosit la inceput doar ca
medicament, apoi si ca aliment ce se obtinea prin metode empirice, direct din lapte, iar mai tarziu,
din smantana rezultata prin separarea naturala a laptelui.
Laptele praf este unul din produsele lactate cele mai raspandite si care ocupa un loc
important in alimentatia zilnica aomului in special a copiilor , acesta datorandu-se calitatilor
nutritive deosebite pe care le are dintre care cele mai importante sunt urmatoarele:
-are proprietatea de a se digera si asimila in organism intr-o proportie mai mare (cca.95..97%),
fiind superior, din acest punct de vedere, tuturor produselor de origine animala.
BIBLIOGRAFIE
12. Patrascu C, Patrascu Al- Laptele aliment si materie prima, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1985
14. Segal R., Segal B.- Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Ed.
Ceres, Bucuresti, 1983