Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOTO:
Marea circulatie incepe din ventriculul stang si se termina in atriul drept. Sangele din
ventriculul stang paraseste inima prin aorta, se raspandeste in vasta retea de capilare de unde
se intoarce la atriul drept prin venele cave. Sangele din marea circulatie transporta substante
nutritive si oxigen la tesuturi iar de aici se incarca cu substante ce urmeaza a fi eliminate.
Mica circulatie incepe din ventriculul drept de unde sangele paraseste inima prin
trunchiul arterei pulmonare,se raspandeste in reteaua capilara din peretele alveolelor de unde
se intoarce prin venele pulmonare in atriul stang. Sangele din mica circulatie elimina bioxidul
de carbon pe care il aduce de la nivelul tesuturilor si se incarca cu Oxigen. Adaptarea
circulatiei la nevoile organismului se face prin cele doua sisteme de coordonate: nervos si
umoral.
4.1. Efortului fizic a precedat cu 24 ore instalarea infarctului miocardic. Acest factor
declansator s-a intalnit mai ales la tineri.
Efortul fizic favorizeaza producerea unor hemoragii subinimale, iar modificarile umorale
maresc coagularea la aterosclerotici, indeosebi prin diminuarea fibrinolizei.
-excesele alimentare;
-excesele sexuale.
De obicei acesti factori apar grupati alcatuind asa-zisa sumatie a factorilor favorizanti si
declansatori ai infarctului miocardic.
La tineri, efortul fizic intens poate duce la cresterea brusca a necesitatilor metabolice ale
inimii, necesitati care depasesc capacitatea de raspuns coronarian la cerintele sporite, ceea ce
duce la insuficienta functionala care poate declansa infarctul miocardic, deoarece la aceasta
varsta lipseste de obicei o circulatie coronariana anastomatica satisfacatoare.
4.2. Masa copioasa: s-a intalnit ca factor declansator al infarctului miocardic acut in
proportie de 34% la femei.
4.3. Tensiunea nervoasa (stresul): s-a intalnit in procent de 19% la barbati si 18% la
femei.
Este un factor foarte des notat in anamneza bolnavilor cu infarct miocardic acut.
CAP. 5.
Durerea mai poate fi localizata extratoracic, in epigastru, abdomen, brate, antebrate, coate,
pumni. De asemenea, ea poate iradia in orice regiune a toracelui, depasind in sus gatul iar in
jos poate iradia in epigastru, hipocondrul drept sau stang.
Patogenia este fie reflex hipervagala la aparitia durerii, fie prin prabusirea brutala a
debitului cardiac in perioada debutului afectiunii,cu insuficienta circulatorie cerebrala mai
ales la unii bolnavi cu o varsta mai avansata si fenomene de ateroscleroza cerebrala.
Hipotensiunea arteriala
Hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedate de o usoara
crestere a T.A. (datorita actiunii stresante a durerii). Cand tensiunea arteriala scade brusc,
pericolul socului cardiogen este iminent. T. A. trebuie supravegheata tot timpul fiind un
element capital nu numai pentru diagnostic, dar si pentru pronostic si tratament.
Febra
Uneori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput, manifestat prin paloare,
tegument rece si umed,plus rapid filiform, alterarea starii generale, oligurie grava. Socul
inexplicabil, edemul pulmonar, insuficienta cardiaca progresiva, tulburarile de ritm, atrag
atentia asupra unui infarct miocardic chiar in absenta durerii.
CAP. 6.
O in = 50% din cazuri survine fara nici o cauza aparenta si chiar la subiecti pana atunci intr-o
stare aparent buna.
O in = 40% din cazuri apare pe fondul cunoscut al unei cardiopatii ischemice, prin agravarea
unei angine preexistente.
In afara unor foarte rare (dar incontestabile) cazuri in care infarctul miocardic survine in
cursul (sau ca urmare imediata) unui efort fizic violent si spre deosebire de ceea ce se
intampla in mod obisnuit in angina pectorala, in repaus, la locul de munca sau la domiciliu,
de multe ori noaptea.
Nu este exclus ca in conditii de efort sau de emotii, inima sa fie solicitata sa furnizeze o
prestatie crescuta, fara preaviz, prin perturbarile hemodinamice violente ale emotiei sau
efortului, intru-un moment in care este in plus si metabolic perturbata prin hipersecretia
de catecolamine, aceasta luata prin surprindere si subita confruntare cu o insuficienta
coronariana decompensata este o pluvibila explicatie a dezordinii celulare ale anoxiei si
necrozei miocardice consecutive.
Debutul infarctului miocardic poate fi brusc in = 60% din cazuri marea drama
coronariana exprimandu-se printr-o criza violenta hiperalgica, aparuta spontan, deseori
noaptea.
In alte cazuri debutul este progresiv, urmand unei perioade denumite sindromul
premunitar al infartului miocardic.
* anterior
* antero-septal
* apical
* lateral
* postero-inferior
* antero-posterior
CAP. 7.
EVALUAREA
Prognosticul imediat
S-a constatat ca 40% sau mai mult din toate decesele datorita unor
infarcturi miocardice acute, apar in limitele unei ore. Se considera ca maximul de frecventa
se situeaza in primele 3 ore de la debutul infarctului miocardic si ca la barbatii de varsta
medie si mai tineri 63% din decese au loc in prima ora. Totusi intarzierea medie privind
internarea intr-o sectie de spital, poate fi mai mult de 8 ore. Astfel, majoritatea pacientilor,
atunci cand ajung intr-o sectie de spital, sunt fie convalescenti, fie intr-o stare muribunda si
faza acuta a bolii nu este suficient observata.
Dupa prima saptamana daca bolnavul devine afebril, cu ritm cardiac normal, fara
fenomene manifeste de insuficienta de pompa, prognosticul devine mai favorabil.
In orice moment al evolutiei unui infarct miocardic poate surveni moartea subita.
* socul cardiogen
* edemul pulmonar
*embolii pulmonare
CAP. 8.
ANATOMIA PATOLOGIA
In infarctul miocardic posterior leziunile sunt in prima parte ale sistemului de
conducere: nodul Tawara si fascicolul Hiss, iar blocul in acest caz are urmatoarele caractere:
* se instaleaza progresiv
* dispare progresiv
* evolutie buna
DIAGNOSTIC
Semnele clinice
Durerea
Durata durerii poate fi de la 30 de minute pana la cateva ore (48 ore) , nu cedeaza la
nitriti, apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului ,ca nu poate confunda
durerea sa de efort, cunoscuta, cedand la imobilizare si Nitroglicerina cu acea constrictie
dureroasa.
Semne generale
- transpiratii abundente
- extremitati reci
b. Febra: este absenta la inceputul crizei dureroase, se instaleaza dupa 12-24 ore, atinge
maximul in zilele 3-4 (38.5-39 C ) si revine la lent la valori de afebrilitate in zilele 6-8.
In I.M.A febra este importanta prin semnificatiile ei clinice; in afara de cele de ordin
diagnostic, gradul febrei este factor de pronostic,iar persistenta febrei indice de complicatie.
Semne fizice
Examenul cordului poate da de cele mai multe ori relatii normale, inconstant o
tahicardie sinusala, o aparenta indiferenta a inimii la drama a carei victima principala
este.
Modificarile hemostatice ale INFARCT MIOCARDIC ACUT se produc prin mai multe
mecanisme, principale fiind urmatoarele doua:
Determinarile enzimatice
Transaminaza glutamoxalacetica(T.G.O)
In absenta unor afectari hepatice , bolile musculare, embolii pulmonare ,pericardite, stare de
soc cresterea activitati serice a TGO est specifica pentru miocard.
Creatinfosfokinaza(CPK) si MB
Testarea nivelului seric al CPK si iozoenzimei MB-CPK prezinta avantajul unei specificitati
miocardice crescute si al unei eliberari precoce si uniforme din zona miocardice lezate.
Activitatea serica a CPK incepe sa creasca la 6-8 ore dupa aparitia durerii, atinge un
varf la 24 ore si se normalizeaza in 3-4 zile.
Lacticdehidrogeneza si izoenzimele
Leucocitoza
Leucocitoza fiind depistata la 2 ore de la aparitia durerii atinge maximum la 2-4 zile
de la debut. Valoarea maxima (crescuta) curenta este de 10-15000 leucocite/mm.
Glicemia
Ureea sanguina
Cresterea valori ureei (si creatininei) serice reprezinta reflectarea pe rinichi a alterarilor
hemodinamice secundar I.M.A .,indeosebi a HTA si socului.
Cresterea concentratiei serice a AGL poate afecta evolutia INFARCT MIOCARDIC ACUT
Determinarea mioglobinei
Cunoscand ca la orcice sindrom dureros toracic care apare intr-un context de urgenta
medicala, trebuie eliberate in primul rand starile patologice de natura cardiovasculara si in
special accidentele coronariene, tinta investigatiilor anamnezice, clinice,electrocardiologice,
radiologice, biochimice, va fi diagnosticul uneia dintre urmatoarele suferinte majore:
sindromul premonitor al INFARCT MIOCARDIC ACUT, sindromul postinfarent miocardic
(Dressler), pericardita acuta, embolie pulmonara, anevrismul disecat al aortei, ulcerul
perforat, pneumotoracele,neuromialgiile si celulita toracica.
* embolia pulmonara
* pericardita acuta
Embolia pulmonara
Cele mai sigure argumente de diagnostic pozitiv al unei astfel de embolii pulmonare
sunt cele anamnezice, relatia adusa de aparitia hemoptiziei de cord pulmonar acut.
Pericardita acuta.
* fractura pericardica;
* instabilitate hemodinamica(colaps);
* febra;
* modificari electrocardiografice.
Durerea pericardica este poliforma putand avea fie un aspect coronarian tipic, fie evocator
pericardic.
Durerea precordiala a pericarditei acute este mai putin caracteristica: diagnosticul diferential
se impune si cand aceasta se rezuma la jena, o senzatie de greutate sternala.
* abolirea uneia sau mai multor pulsatii arteriale;- absenta undei Q de necroza;
* rezistenta la opiacee.
Aceste trei diagnostice diferentiale ale infarctului miocardic sunt cele care creeaza cele
mai importate probleme de toate categoriile.
CAP. 10.
* reabilitarea cat mai timpurie si completa a bolnavilor, din punct de vedere fizic,
psihologic profesional,familiar si social.
Pacientul trebuie pus in repaus. Cat mai curand se face calmarea cu Hidromorfor,
Morfina,Mialgin, asociere de Algocalmin si Diazepam. Daca se constata extrasitole
ventriculare se administreaza Xilina (bol de 50-100 mgintravenos lent sau intramuscular 300
mg, cel mai bine in deltoid). In asocierea de bradicardie severa cu hipotensiune arteriala si/
sau extrasistole, se injecteaza intravenos. Atropina 0,5 mg, eventual cu repetarea dozei, cu
evitarea supradozajului.
* administrarea de oxigen;
c.) Cresterea producerii si transportului energiei la nivelul celulelor s-ar realiza prin:
* glucocorticoizi
* prostaglandine
- diuretice (Furosemid);
- simpaticomimetice (Dopamina);
Se incep miscarile pasive in primele 24 ore. In cursul zilelor 2-3 se trece progresiv la
miscari tot mai ample cu membrele si apoi la ridicarea in pozitie sezanda; pacientul isi poate
face singur toaleta. In zilele 3-7 pacientul poate fi ridicat in picioare si se poate incepe mersul
pe plan drept pe distante progresive.
10.6 Alimentatia
In practica, o alimentatie hipocalorica reprezinta astazi metoda cea mai eficace si mai
inofensiva care o detinem in prezent impotriva aterosclerozei coronariene. Se recomanda
reducerea aportului de colesterol.
Restrictia completa de sare, mai exact de sodiu, se impune in cazuri foarte frecvente
in care ateroscleroza coronariana si cardiopatia ischemica se insotesc cu hiperTA sau si cu
fenomenele de insuficienta cardiaca. In starile postinfarct se impune restrictia de sare.
Alimentatia trebuie sa fie fractionata in cantitati mici, repetate, date cu lingura cat mai incet (
oua moi, pireuri de cartofi). Mai tarziu, cand se largeste regimul alimentar, se vor evita
alimentele meteorizante sau care intarzie tranzitul intestinal. Progresiv, dieta va fi completata,
in saptamana a patra revenind la regimul normal (hipocaloric, sarac in lipide si sare). Fumatul
este interzis iar cafeaua va fi permisa in cantitati moderate
10.7 Tutunul
Rolul nociv al tutunului, in calitatea sa de autopoluant este solid, iar riscul fatal al
fumatului de 40 tigarete/zi fata de un nefumator, in caz de infarct miocardic, este de 6 ori mai
mare, corelatia dintre tutun si boala coronariana fiind mai evidenta la tineri.
Riscul de a face un nou infarct in urmatorii 5 ani este dublu la bolnavii care continua
sa fumeze. Tutunul este contraindicat sub toate formele lui .
CAP. 11.
Scopul este intoarcerea bolnavului la o viata cu cat mai putine elemente restrictive,
cat mai aproape de normal. Scopul reabilitarii coronarianului trebuie sa fie chiar mai
ambitios, nu numai readucerea pacientului la starea anterioara infarctului, ci chiar
dezvoltarea capacitatilor fiziologice si psihologice, restaurarea unei vieti cotidiene normale, a
activitatii profesionale integrale si mai mult micsorarea riscurilor de recidiva si prelungirea
duratei de viata.
Cea mai mare eficacitate in rezolvarea acestor obiective o are personalul medico-
sanitar, lui revenindu-i o data mai mult sarcina de a reda pacientului nu numai sanatatea ci si
o viata normala.
Alcoolul
Sedentarismul
Stressul
Cafeaua
Conducerea auto
Conducerea auto a devenit o stare de agresiune a vietii cotidiene, stress in care excitatia
emotiva poate antrena modificari EKG de o amploare surprinzatoare la subiectii consideratii
normali. Stressul la volan depinde de temperament, de experienta conducatorului, de
autocontrolul reactiilor emotionale, el terbuind evitat pe cat posibil.
Calatoriile cu avionul.
Asistenta medicala contribuie la activitati ce fac ca viata sa fie mai mult decat un proces: este vorba de
relatiile sociale, ocupatii recreative sau utile. In alti termeni, ea ajuta bolnavul sa-si mentina
un regim de viata pe care l-ar fi avut singur daca ar fi avut forta, cunostintele necesare sau
vointa. Sunt servicii intime care presupun daruirea de sine si care produc bolnavului
satisfactie si pentru care asistenta medicala este pregatita sa le acorde. Pentru aceasta unica
ratiune, ea este bine plasata pentru a ajuta bolnavul sa-si pastreze dorinta de a trai, sa se
adapteze impedimentelor ce decurg din starea sa sau sa moara cu demnitate cand moartea este
inevitabila.
Viata bolnavilor cu infarct miocardic este in pericol pentru o durata relativ lunga de
timp, cu posibilitatea instalarii unui numar mare de complicatii, foarte grave. De aceea
operativitatea asistentelor medicale bazata pe cunostinte profesionale temeinice poate
contribui in mare masura la recuperarea acestor bolnavi.
Asistenta medicala are un rol principal in crearea pentru bolnav a unui mediu
psihologic favorabil. Ea trebuie sa inspire bolnavului incredere in tratament si insanatosire.
Trebuie evitate vizitele lungi si obositoare din partea apartinatorilor precum si incarcarea
bolnavului cu grijile familiale si ale locului de munca.
1.Respiratie
4.Functia sistemului motoric ajutarea bolnavului de a-si pastra o postura dezirabila in mers, sezut, culcat
si sa-si modifice pozitia.
Somnul reprezinta unul din misterele vitii. Asistenta medicala poate din propria sa
initiativa sa reduca nevoia de hipnotice si narcotice. Tot ceea ce ea poate face este sa-i faca
bolnavului ziua cat mai placuta, sa-i creasca senzatia de bine, sa-i ajute sa se gandeasca la
faptul ca ziua a decurs normal.
Ingrijirile de baza includ ajutorul dat pacientului pentru a-si alege imbracamintea
pacientului reprezinta o prelungire a personalizarii acestuia. Sa invete bolnavul sa-si
recapete independenta in aceasta activitate cotidiana, aceasta reprezentand o secventa din
planul de recuperare.
8.Igiena corporala ajutarea bolnavului in pastrarea igienei corporale si sa-si protejeze tegumentele.
Modul in care se prezinta o persoana reprezinta manifestarea starii sale generale, ca si tinuta
sa de altfel. Acordand imbaierea, spalat pe dinti, periat parul, curatenia unghiilor si terminand
toaleta unui bolnav, asistenta medicala, ca si pacientul,este satisfacuta atat de aparenta
modificare in bine cat si de reducerea unor disconforturi minore. Frecventa toaletei generale
este stabilita in functie de nevoile somatice si de dorintele bolnavului. Toaleta generala
trebuie efectuata atat de frecvent incat sa-i asigure bolnavului o infatisare curata.
Un rol mai dificil de interpretare pentru asistenta medicala este acela de a ajuta bolnavul sa
inteleaga, sa modifice conditiile care l-au facut sa se imbolnaveasca si sa le accepte pe cele
care nu pot fi schimbate. Cu cat asistenta intelege in mai mare masura aceasta cu atat este mai
capabila sa ajute bolnavul, sa depaseasca unele defecte psihologice ale imbolnavirii
respective.
11.Religia ajutarea bolnavului in practicarea religiei sale conform conceptiei sale a ceea ce este drept si
nedrept.
Cu cat asistenta medicala este mai informata asupra diverselor religii, cu atat credinta este
mai mare in ceea ce priveste puterea de vindecare a acestora, cu cat viata sa spirituala este
mai intensa si are o mai mare toleranta religioasa, cu atat va fi mai sa aduca bolnavilor
ajutorul si incurajarea pe care bolnavii le asteapta de la ea.
13. Activitati recreative ajutarea bolnavului in activitati recreative. Asistele sunt pregatite
pentru a organiza pacientului programare recreative, dar de cele mai multe ori contribuie la
acest program sesizand ceea ce ii pace bolnavului astfel incat acesta isi petrece in fiecare zi o
parte din timp cu activitati recreative.
CAP. 12.
CONCLUZII
Asistenta medicala are un rol deosebit in recuperarea bolnavului sau in cazurile mai
grave, de alinare a suferintelor atunci cand nu exista nici o raza de speranta pentru a aduce
mai multa fericire semenilor nostri.
Pentru a evita bolile cardiovasculare, eu ca viitoare asistenta medicala eu trebuie sa
persoanele sanatoase sa respecte un regim alimentar echilibrat, fara excese condimentale si
bogate in vitamine.
Aritmiile sunt complicatii foarte frecvente ale INFARCT MIOCARDIC ACUT si pot
surveni de-a lungul intregii sale evolutii, uneori constituind o modalitate de debut si
explicand moartea care poate surveni in aceste conditii.
Blocul atrio ventricular de toate gradele a fost cel mai frecvent intalnit in infartele
miocardice posterio- inferioare.
Toate acestea sunt importante deoarece in tara noastra bolile cardio- vasculare detin un
procent ridicat de mortalitate.
BIBLIOGRAFIE