PROIECT DE LECTIE

An scolar: 2011/2012

Data: 22 februarie2012
Unitatea de invatamant: Colegiul National ,,Costache Negri,,
Clasa: a IV-a B
Invatoare: Balan Ecaterina
Propunatoare: Crisan Adriana Antonela
Profesor metodist:Burghiu Gina
Profesor coordonator practica pedagogica: Butnaru Cristina
Unitatea de invatare :Elemente de geografie a Romaniei-
caracteristici generale
Subiectul lectiei: „Vegetatia si Fauna Romaniei”
Tipul lectiei: Predare-Invatare
Aria curriculara: Om si societate
Disciplina: Geografie
 OBIECTIVE CADRU:

2. Relationarea elementelor geografice, pe baza unor surse diferite;

3. Utilizarea adecvata a limbajului specific geografiei;

OBIECTIVE DE REFERINTA:

O.R.1.1. - sa se situeze corect in spatiul imediat,

apropiat si local;
O.R.3.1.- sa construiasca enunturi simple si dezvoltate despre fenomene
si fapte observate în realitatea înconjuratoare;

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O.1- sa defineasca corect termenii de vegetatie, fauna ;

O.2- sa exemplifice plante, animale din zonele indicate;
O.3-sa utilizeze corect termenii si notele geografice in functie de vegetatie
si fauna;
O.4-sa indice la harta zonele de vegetatie si de fauna.
O.5-sa precizeze corect importanta padurilor in tara noastra.
O.6: - să participe activ, cu plăcere şi interes la lecţie;
O.7 - să adopte o poziţie corectă în bancă pe tot parcursul lecţiei;
 STRATEGIA DIDACTICA:

 Metode si procedee:
 Conversaţia;
 Exerciţiul;
 Explicaţia.
 Metoda descoperirii
 Lucrul cu harta
 Mijloace si materiale:
 Manualul;
 Harta
 Fisa de lucru;
 Fisa de evaluare;
 Planse cu peisaje;
 Atlas.
 Forme de organizare:
 Frontal;
 Individual;.
 Tehnici si forme de evaluare continua:
 Apreciere verbala;
 Nota obtinuta la fisa de evaluare.
 Durata: 50 minute

Bibliografie:
- *** Curriculum Naţional – Programe şcolare pentru învăţământul
primar, MEN, Bucureşti, 1998;
- *** Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar, SNEE, Ed.
ProGnosis, Bucureşti;
Manual de Geografie pentru clasa a IV-a, M. Popescu, St. Pacearca,
Editura Aramis, 2006
Geografie clasa aIV-a- caietul elevului, M. Popescu, St. Pacearca, Editura
Aramis, 2006
- www.wikipedia.ro
- www.didactic.ro
 ANEXA 3.

Nume si prenume:
Data:

FISA DE EVALUARE

1. Alegeţi varianta corectă:

*În zona de campie se dezvolta:
 vegetatiei ierboasa;(stepa)
 păduri de conifere;
 păduri de foioase.
*În pădurile de conifere trăiesc animale ca:
 mistreţul, lupul, vulpea veveriţa;
 ursul, cerbul, căprioara;
 hârciogul, popândăul, şoarecele de câmp.

2. Completati spatiile libere cu acele cuvinte care se potrivesc:

 In zona munte se gasesc animale precum:……………………… .
 Padurile de foioase se gasesc in zona………………… .
3. Realizati corespondenta:

Zona Fauna Vegetatia

Zona de deal si podis uliu, popandau, iepure, Ierburi marunte
arbusti;
Zona montana pelican, lebada, rata salbatica Salcii,plopi,stuf;

Zona luncii si a deltei veverita, ursul, cerbul carpatin Paduri de brad si

molid;
Zona de campie lupul, vulpea caprioara Paduri de
foioase:stejar,ulm,tei;
 Etapele D i r i j a r e a i n v a t a r i i Strategia didactica Forme
de
acticvitatii Ob. evaluare
Op.
Activitatea Activitatea Metode Metode Forme
propunatorului Elevilor Proce- de de
durale invatare organi-
zare
1.Moment 0.6 Le cer elevilor să-şi pregătească cele Îşi pregătesc cele necesare lecţiei.

Conversatia
organizatori necesare lecţiei. Adoptă o poziţie corectă în bancă.

Frontal
Corectez poziţia elevilor în bancă.
c
Stabilesc climatul de linişte şi ordine
1’ adecvat.

2.Verificare Corectez calitativ si cantitativ tema pe Elevii sunt atenţi la verificarea temei,

Conversatia

Aprecieri
a temei care au avut-o pentru acasa. corectând eventualele greşeli.

Frontal

verbale
Caietul de
2’

teme
3.Reactu- 1. Ce ati avut de pregatit pentru 1. Pentru azi am avut de pregatit.
alizarea astazi? ,,Marea Neagra”.
cunostintelor
8’ Fiecare elev va primi cate o fisa de Elevii primesc fisele si rezolva
lucru in care voi evalua punctele cerintele acestora intr-un timp dat.
esentiale predate ora trecuta la

Prin calificative
Fise de lucru

Individual
lectia,,Marea Neagra,,.

Explicatia
O.3 Fisele vor fi apoi luate pentru Dupa rezolvarea acestora fisele vor fi
corectat. stranse pentru corectat.
ANEXA 1.
4. Anunta- Comunic, în limbaj accesibil,
rea temei si obiectivele urmărite şi conţinutul
a obiectivelor învăţării. Precizez că aceste
1’ performanţe sunt posibile numai prin
reţinerea informaţiilor prezentate pe
Urmăresc cu atenţie expunerea
propunatorului şi-şi manifestă
interesul pentru cunoaşterea unor noi
elemente ale spaţiului geografic.

Conversatia
Exoplicatia

Frontal
parcursul lecţiei.
Pentru a afla mai multe informaţii Elevii vor nota pe caiet titlul lectiei.
interesante, astăzi vom învăţa o lecţie
nouă: „Vegetatia si fauna Romaniei”.
Scriu titlul pe tablă .

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
4.Captarea Pentru a capta atentia elevilor mi-am Elevii sunt atenti la prezentarea
atentiei propus sa le prezint mai multe planse planselor cu peisaje.

cu vegetatia si fauna
4’ sau harti cu vegetatia si fauna din

Planse si harti
Conversatia
Romania.

Romaniei

In timp ce prezint imaginile le citesc
din Descrieri geografice-George
Vaslan- fragmente despre vegetatia si
fauna Romaniei.
ANEXA 2.
Frontal
Elevii asculta informatiile transmise
de propunatoare si pot adauga cu noi
informatii pe care acestia le stiu.
5. Dirijarea Voi folosi plansele de la captarea Elevii isi vor nota in caiete titlul si
invatarii atentiei pentru a le vorbi elevilor schema lectiei.
25’ despre noua lectia „Vegetatia si fauna
Raniei”.
Sa observam harta! Observa harta:

Tabla.
Stepa si silvostepa –campie,deal si

Explicatia
podisuri joase(S,E,V)
O.4 Ex: zona de campie (S)-Campia
Romana si Podisul Dobrogei-SE tarii.
Paduri de stejar-in zona de deal.

Aprecieri verbale
Paduri de fag-la poalele muntilor.

Caietul
Paduri de conifere-in zona montana

Frontal
,zona alpina la peste 2000m alt.

Conversatia,
O.1 -definirea cuvintelor „vegetatie”, Asculta informatiile si noteaza pe caiete
„fauna”
Vegetatie-totalitatea plantelor de pe

Harta
suprafata Pamantului;
Fauna- totalitatea animalelor de pe
suprafata Pamantului;

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
 Vegetatia si animalele intalnite : Asculta informatiile si noteaza pe caiete.
 In lunci si Delta Dunarii:
-salcii,plopi.stuf,papura,etc.
-vulpea,lebada,rata,gasca
salbatica,pelicanul,porcul
O.2 mistret,etc.
 In zona de campie:
-ierburi
marunte,arbusti,macesul,etc,
-
harciogul,potarnichea,uliul,aric
iul,caprioara,etc.
 In zona de deal:
-paduri de
foioase:stejar,ulm,tei,artar,etc.
-
lupul,vulpea,viezurele,caprioar

Explicatia
a,etc.
 In zona de munte:
a)paduri de fag(situate la

Caietul
poalele muntilor);

Frontal
-porcul
mistret,lupul,vulpea,veverita,pr
ivighetoarea,mierla,cucul,cotofa

Conversatia
na,etc.

Harta
b)paduri de brad si de
molid(situate la inaltimi mari)
ursu,cerbul,caprioara,cocosul
de munte,jderul,rasul,etc.
O.4 c)vegetatia alpina(situata pe

Explicatia
varful
muntilor):ierburi,arbusti,afin,b
ujor de munte.
-capra neagra,vulturul,etc.

Importanta padurilor:
O.5
-elimina oxigen , gazul fara de care

Conversatia
nu putem trai.
-influenteaza clima in functie de zona
in care se afla.(ex:in zonele umbrite
temperaturile sunt scazute)
-fixeaza solul prin intermediul
radacinilor.

Frontal
-asigura lemnul pentru
cherestea,mobila,pentru incalzire.
-constituie un mediu de viata pentru
animale;
-reprezinta locuri de odihna si

Tabla
relaxare.

Harta
Lucrul cu harta
Le voi spune ca in tara noastra exista
plante si animale ocrotite de lege, care
se numesc „monumente ale naturii”.
Plante ocrotite de lege: Garofita
Pietrei-Craiului, Floarea de colt,

Caietul
Iedera alba, Coada-zmeului, Bujorul
romanesc.

Atlas
Animele ocrotite de lege: capra
neagra, cerbul carpatin, lebada.
-folosesc un atlas botanic pentru a le
arata plantele ocrotite de lege.
6. Obtinerea 0.3 Evaluare
a se va
performante O.7 Fiecare elev va primi cate o fisa de Vor rezolva fisa de evaluare. face in
7’ evaluare (anexa 3.) pentru a verifica

Fisa de evaluare
functie
daca au inteles lectia nou predata.

Individual
de

Exercitiul
notele
obtinute
la
rezolva-
rea fisei
de
evaluare.
7. Incheie- Felicit si apreciez elevii care au Astazi am vorbit despre:

Aprecieri
Frontal
Conver-

verbale
rea participat activ la desfasurarea „ Vegetatie, Fauna si Soluri”

satia
activitatii activitatii.
2’
 SCHEMA LECTIEI

Vegetatia naturala reprezinta totalitatea plantelor salbatice de pe suprafata pamantului.

In Romania,vegetatia si fauna sunt variate,fiind determinate de formele de relief.

Vegetatia si animalele intalnite :

 In lunci si Delta Dunarii:
-salcii,plopi.stuf,papura,etc.
-vulpea,lebada,rata,gasca salbatica,pelicanul,porcul mistret,etc.
 In zona de campie:
-ierburi marunte,arbusti,macesul,etc,
-harciogul,potarnichea,uliul,ariciul,caprioara,etc.
 In zona de deal:
-paduri de foioase-stejar,ulm,tei,artar,etc.
-lupul,vulpea,viezurele,caprioara,etc.
 In zona de munte:
a)paduri de foaise-fag(situate la poalele muntilor);
-porcul mistret,lupul,vulpea,veverita,privighetoarea,mierla,cucul,cotofana,etc.
b)paduri de conifere- brad si de molid(situate la inaltimi mari)
-ursu,cerbul,caprioara,cocosul de munte,jderul,rasul,etc.
c)vegetatia alpina(situata pe varful muntilor):ierburi,arbusti,afin,bujor de munte.
-capra neagra,vulturul,etc.
Importanta padurilor:
-elimina oxigen , gazul fara de care nu putem trai.
-influenteaza clima in functie de zona in care se afla.(ex:in zonele umbrite temperaturile sunt scazute)
-fixeaza solul prin intermediul radacinilor.
-asigura lemnul pentru cherestea,mobila,pentru incalzire.
-constituie un mediu de viata pentru animale;
-reprezinta locuri de odihna si relaxare.
 ANEXA 2.

Descoperiri geogrfice
de George Vâslan
-fragmente-
Carpatii de rasarit si de miazazi
’’Din preajma Brasovului privelistea muntilor e minunata;par niste palete de marmura cu fruntea in nori.Si de aici raurile i-au strapuns pana
dincolo de culme.Si aici varfurile sunt mai mult domoale,dar pe alocuri ca in Bucegi,se intend pe culmi ,deasupra padurilor,podisuri aproape
orizontale.Acesti Bucegi,care sunt atractia de Baedeker a tarii romanesti pe care o aratam in primul rand strainilor,si care ar fi mai simpatici daca
nu i-am fi impodobit pe Valea Prahovei (…).Acesti Bucegi nu sunt decat marginea abrupt a unui podis inalt pana la 2500 m3,care isi capata
frumusetea de la cizelarea versantelor prin apele torentiale,de la splendidu vesmant al padurilor de brad si de la jocul de lumina revarsat cu
darnicie de minunatul nostrum cer,indragit nebun de pamantul romanesc.”
Intr-o adanca padure de brazi,pe malul unui parau…
”Peste varfurile brazilor,sus, se vad piscuri invelite in paduri salbatice,mute.In poiana ,iarba marunta e presarata cu ciucuri de brazi si din loc
in loc se leagana cate un musetel mare.Pe marginea poienii suna un parau.Ma asez pe un trunchi,langa parau si citesc.Un tipat de soim ma face
sa privesc in sus si brazii cu luncile imi par o roata de ostasi care care ma pazezsc.Ce seriosi,ce intunecati,ce mandri sunt.Si cand maiestatea lor –si
un glas de vibratii de arama zboara pe culmile padurii.”
Intr-o padure de fagi,la apusul soarelui…
”Printre trunchiuri dese de fagi se vede jos o valcea verde,cu sunet de ape.Un trunchi de fag,colossal a fost prabusit cu crestetul in mijlocul
valcelei,rupand in cadere pomisorii din radacina,smulgind craci mari din copacii vecini.(…).
De acum vin ceasurile serii, cu toata puternica lor poezie.Un aer vioriu ineaca adancurile padurii:incep sa se miste toate fiintele nevazute,iesite de
sub recea unda a izvoarelor,din trunchiurile batrane,dintre stancile imbracate in muschiPadurea a stat muta la lumina zilei.(…).Numai cu venirea
serii ea se desteapta padurea.Atunci isi pregateste ea poieniile pentru serbarile noptii….Ea vrea sa plecam mai repede.Murmura.In umbra brazii
devin mai gravi,mai intrunecati,mai sonori.”
Iata o pajiste matasoasa…
”…Si iata o pajiste matasoasa .Alaturi se vede o poienita in soare,acoperita de brusturi lati,apoi o deschidere mai intunecata,taiata de tremurul
unui parau,iar pe aceasta inchide un paravan de frunze falfaiitoare,care te lasa a ghici ca dincolo urmeaza padurea grandioasa,nemarginita.”
Depresiuni si dealuri
 ”Ce este o depresiune ?O lasatura a scoartei pamantului,mai coborata decat tinuturile din jur.Din ce pricina se formeaza?Se stie ca scoarta se
urca ori se coboara vertical,sau se increteste impinsa din coasta,tangential.”
Dar dealurile?Dealurile sunt si ele niste copii ai muntilor.Apele rod inaltimile si duc pietrisurile,nisipurile si malul la mariginr,fie pe uscat,fie
in mari sau lacuri vecine.Cand aceste depozite se ingramadesc in cantitati enorme,cand seaca marile si lacurile ,apele curgatoare ros si in aceste
depozite ,pe care cu timpul le despica si le prefacing dealuri.”
Dunarea
”Oriunde ati vedea-o in tara noastra,Dunarea e o faptura complexa,ca o fiinta care a vazut si a suferit multe si poarta in chipul sau urma
tuturor luptelor sale.”
”Tot tinutul acesta e o stepa alcatuita dintr-un pamant fin care suge apa,cu secete in timpul verii care ingaduie o puternica evaporare.Dunarea
deci este sputa si de pamant,si de soare,tocmai in timpul verii.Prin aceasta pierde caracterul alpin de crestere in iunie si iulie.”