Proiect DP

Dezvoltarea unui
zdrobitor de struguri
Masterand: Neagoe
Marian-Bogdan
 Dezvoltarea unei masini de zdrobit struguri

1. Analiza variantelor de produs existente pe piata pe baza

literaturi de specialitate

1. Introducere
Tema acestui proiect o reprezinta dezvoltarea unei masini de
desciorchinat si zdroobit struguri.
In prima parte a acestui proiect se vor analiza variante de masini de
zdrobit struguri, se vor stabili caracteristicile masini care se va dori sa se
dezvolte si se va face o analiza comparativa functionala prin care se va
alege modelul de masina care indeplineste cel mai bine functiile necesare
pentru indeplinirea nevoilor stabilite.

2. Generalităţi
In acest capitol se vor analiza diferite modele constructive existente
cu privire la masinile de zdrobit si desciorchinat struguri.

Operaţia tehnologică iniţială din cadrul prelucrării primare a strugurilor este

zdrobirea bobiţelor şi separarea ciorchinilor (desciorchinarea).
Zdrobirea constă în distrugerea integrităţii boabelor în vederea eliberării
sucului pe care îl conţin, fără a fărâmiţa pieliţele, seminţele şi ciorchinii. Înurma
acestei operaţii microflora existentă pe struguri este dispersată în întreaga masă de
mustuială. Dacă strugurii nu sunt zdrobiţi, sucul nu se poate transforma în vin,
deoarece levurile, prezente în principal pe suprafaţa boabelor, nu-şi pot exercita
acţiunea lor asupra sucului închis în boabe.
Acţiunea produsă în timpul zdrobirii favorizează înmulţirea levurilorcare, la
rândul lor, determină o fermentaţie rapidă şi uşoară a mustului.
După zdrobire, materialul recoltat poate fi uşor vehiculat prin pompare,
sulfitat omogen, iar maceraţia boştinei pentru vinurile roşii şi aromate are loc în
condiţii optime, deoarece suprafaţa dintre faza lichidă şi solidă este mult mărită.
Când însă prelucrarea strugurilor pentru producerea acestor vinuri de maceraţie
începe cu desciorchinarea, zdrobirea nu mai este o operaţie obligatorie, deoarece
integritatea boabelor este suficient de distrusă cu ocazia desciorchinării.
 În diferite procedee de vinificaţie, ca de exemplu în tehnologia producerii
vinurilor roşii, prin maceraţie carbonică nu se efectuează separarea mustului ci a
vinului brut. La obţinerea vinurilor care constituie materie primă pentru procesul de
şampanizare, nu se efectuază operaţia de zdrobire. În asemenea situaţii, zdrobirea
boabelor se efectuează în timp, datorită procesului de maceraţie, sau direct prin
presare, ca în tehnologia vinurilor spumante.
Desciorchinarea strugurilor, numită şi dezbrobonire, constă în separarea
boabelor de ciorchine şi eliberarea separată a sucului şi boabelor pe de o parte şi a
ciorchinelor şi a resturilor vegetale pe de altă parte.
Particularităţile executării acestei operaţii depind de numeroşi factori, dintre
care un rol principal îl are tipul de vin care se urmăreşte a se obţine.
Pentru vinurile albe, desciorchinarea s-a dovedit mai puţin necesară, întrucât
influenţa pe care o exercită prezenţa ciorchinelui asupra calităţii vinului este
neînsemnată. Atunci când recolta este nedesciorchinată, scurgerea mustului şi presarea
boştinei se face cu mai multă uşurinţă, deoarece mustuială are un grad de elasticitate
mai ridicat, iar ciorchinii joacă rolul unor căi de drenaj. Mustul obţinut are mai
puţină burbă şi un gust mai bun decât cel rezultat dintr-o mustuială desciorchinată.
Desciorchinarea devine obligatorie atunci când produsul zdrobit stagnează
pe parcursul fluxului tehnologic un timp oarecare în stadiul de mustuială, sau când
în schema tehnologică este, prevăzută şi operaţia de macerare în vederea ridicării
conţinutului vinului în extract. În astfel de situaţii se impune desciorchinarea,
deoarece ciorchinii din mustuială influenţează negativ calitatea viitorului vin.
Desciorchinarea este recomandată şi atunci când ciorchinii nu sunt lignificaţi,
deoarece prezenţa lor în mustuială face să crească conţinutul mustului în compuşi
fenolici, în special în acei oxidabili precum şi în unele săruri de calciu, potasiu
etc.
Pentru vinurile roşii şi aromate, desciorchinarea este o operaţie
tehnologică indispensabilă. În acest caz vinurile se îmbunătăţesc din punct de
vedere calitativ, au un grad alcoolic mai ridicat cu circa 0,5 %vol, sunt mai intens
colorate, ceva mai acide, se limpezesc uşor şi nu sunt lipsite de o anumită
supleţe şi fineţe.
Macerarea - fermentarea mustului fără desciorchinare determină
obţinerea de vinuri cu gust intens de ciorchine, bogate în substanţe astringente şi
cu o duritate pronunţată atunci când sunt tinere.
Prezenţa ciorchinelui în mustuială contribuie într-o anumită măsură şi la
poluarea vinului cu diferite pesticide reţinute în asperităţile acestuia cu ocazia
tratamentelor de combatere a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie.
În concluzie, desciorchinarea, ca operaţie tehnologică, este utilă pentru
producerea vinurilor aromate şi a celor roşii superioare, facultativă pentru
vinurile roşii de consum curent şi obligatorie atunci când strugurii, prin natura
soiului din care provin, dau vinuri aspre, astringente, precum şi în cazul unui cules
timpuriu când ciorchinii sunt mai ierbacei. Desciorchinarea, parţială sau totală,
trebuie să se aplice în funcţie de condiţiile concrete în care se prezintă produsul
recoltat, cu luarea în considerare a tipului de vin urmărit pentru a se obţine.

2.1.Cerinţe tehnice şi tehnologice ale maşinilor zdrobitoare-

desciorchinătoare.

Clasificare
Maşinile zdrobitoare - desciorchinătoare moderne pot fi clasificate în două
tipuri de bază: zdrobitoare cu valţuri şi centrifugale cu şoc. Se întâlnesc, de
asemenea, combinaţii dintre aceste tipuri.
În funcţie de destinaţia tehnologică şi de modul în care sunt cuplate, în linia
tehnologică, cu alte maşini, zdrobitoarele - desciorchinătoare pot fi clasificate în:
- zdrobitoare: zdrobitor - cântar, zdrobitor – elevator, zdrobitor -
scurgător;
-desciorchinătoare: zdrobitor - desciorchinător, zdrobitor -
desciorchinător - pompă, zdrobitor - desciorchinător - elevator; desciorchinător-
zdrobitor (care se deosebesc în funcţie de ordinea operaţiilor de zdrobire -
desciorchinare).
Cerinţele tehnice de bază, impuse maşinilor zdrobitoare -
desciorchinătoare, sunt următoarele :
- piesele care se află în contact cu produsul trebuie să fie fabricate din oţel,
inoxidabil sau din alte materiale corespunzătoare din punct de vedere igienico -
sanitar;
- piesele fabricate din oţel inoxidabil trebuie să fie tratate termic în scopul
ridicării stabilităţii, rezistenţei la coroziune;
- suprafaţa valţurilor, a zdrobitoarelor - desciorchinătoare trebuie să fie
acoperită cu cauciuc în conformitate cu standardele în vigoare;
- zdrooitoarele - desciorchinătoare cu valţuri trebuie să fie unite cu un
dispozitiv, care permite reglarea jocului între valţuri, de 3-5 mm;
- bătaia radială a lanţului nu trebuie să depăşească 0,005 din diametrul
valţului;
- ovalitatea cilindrului perforat al zdrobitorului - desciorchinător nu trebuie
să depăşească 2,0 mm;
- sistemul de ungere a zdrobitoarelor trebuie să evite posibilitatea
pătrunderii materialelor de ungere pe produs sau în produs şi pe suprafaţa pieselor
care se află în contact.cu produsul;
- zdrobitoarele - desciorchinătoare trebuie să fie echipate cu un
dispozitiv special de protecţie contra supraîncărcării;
- zdrobitoarele - desciorchinătoare cu valţuri trebuie să fie echipate, de
asemenea, cu dispozitive care permit antrenarea boştinei atât cu antrenarea cât şi cu
înlăturarea ciorchinilor;
- pompa pentru pomparea boştinei poate fi inclusă în componenţa
construcţiei agregatului sau poate fi considerată maşină de sine stătătoare cu
mecanism de acţionare independent;
- nivelul zgomotului nu trebuie să depăşească 75 dB la distanţa de 1 m.
2.2.Construcţia şi funcţionarea zdrobitoarelor-desciorchinătoare

a. Zdrobitoare - desciorchinătoare cu valţuri

Organele de lucru, de care depinde eficienţa activităţii

zdrobitoruluidesciorchinător, sunt valţurile şi desciorchinătorul. Dar,
problemele legate decaracteristicile mecanice şi energetice ale
zdrobitoarelor cu valţuri nu suntsuficient studiate, de aici rezultând marea
diversitate a tipurilor şi a formelorgeometrice ale valţurilor, utilizate în
vinificaţie.
Forma geometrică şi starea suprafeţelor de , lucru ale valţurilor
influenţează procesul de mărunţire a strugurilor, calitatea mustului obţinut,
productivitatea zdrobitorului şi consumul specific de energie. Strierea suprafeţeide
lucru a valturilor zdrobitoare (fără a ţine cont de proprietăţile structural -mecanice
ale boabelor) a fost introdusă în vinificaţie din industria moraritului.
Valţurile canelate (striate) care lucrează în perechi atât în industria
morăritului cât şi în industria de vinificaţie au viteze de rotaţie diferite. În
majoritatea zdrobitoarelor de struguri, raportul vitezelor axiale ale valturilor după
unele surse bibliografice este 4:3, iar după altele 1:2.
Realizarea pe suprafaţa valturilor a canelurilor şi viteza de rotaţie diferită
îmbunătăţesc condiţiile de prindere şi antrenare a produsului şi asigură o distrugere
mai bună a pieliţei bobitelor, ceea ce uşurează ieşirea mustului.
Viteza de deplasare a particulelor de produs în zona de distrugere nu este
egală cu viteza axială a valturilor.
Deplasarea strugurelui cu o oarecare viteză în raport cu valţurile duce la
distrugerea pieliţelor de pe suprafaţa bobitelor şi a ciorchinilor. Prin urmare,
diferenţa vitezei periferice a valturilor zdrobitoare, dorită într-un şir de ramuri ale
industriei, în vinificaţie, mai ales la prepararea vinurilor albe, este nedorită.
În ultimul tip se observă tot mai mare trecere de la valţurile cilindrice cu
caneluri la cele profilate (fig.7.7)

Fig7.7. Tipuri de valţuri: a- cilindrice; b,c,d-profilate (patru şi opt caneluri)

Geometria şi condiţiile cinematice ale acţiunii valturilor profilate

contribuie la o aplicare raţională a forţelor exterioare asupra strugurilor prelucraţi.
La distrugerea lor între vârfurile şi adânciturile valturilor, strugurii capătă viteze
considerabil mai mici şi sunt supuşi strivirii mai slabe.
Procesul de zdrobire se apropie mult de varianta optimă când fărâmiţarea
strugurelui este rezultatul apropierii suprafeţelor paralele, fără ca acestea să aibă o
mişcare relativă una faţă de alta. Majoritatea firmelor străine fabrică valţurile
profilate cu 4, 6, 8 palete. În literatura de specialitate sunt prezentate anumite
recomandări pentru alegerea formelor optime şi a metodelor de calcul.
Referitor la cele prezentate anterior, este importantă constatarea lui G. Troost
că între valţurile cu 4 palete ciorchinii se îndoaie într-o mai mică măsură decât
între valţurile cu 6 şi 8 palete.
Valţurile zdrobitoare, de obicei, sunt realizate din fontă cenuşie şi sunt
protejate prin acoperire anticorosivă.
Unele firme străine utilizează în acest scop esenţe de lemn tare. Firma
franceză “Guy et Mital - Marmonier" fabrică valţurile din silumin. În ultimul timp
pentru protecţia anticorosivă a valţurilor este folosit cauciucul alimentar datorită
avantajelor pe care le prezintă: elasticitate înaltă, stabilitate la acţiunile factorilor
fizici şi chimici şi preţul relativ scăzut. Firme renumite din străinătate, specializate
în producerea utilajului pentru vinificaţie, folosesc valţuri cauciucate sau chiar
 valţuri din cauciuc.
La toate zdrobitoarele este prevăzut un mecanism care permite reglarea
jocului între valţuri, iar pentru evitarea avariilor este prevăzut un dispozitiv de
blocare, sub forma unui cuplaj cu fricţiune sau cu came, care întrerupe lanţul
cinematic al mecanismului de acţionare a valţurilor.
Cel de-al doilea organ de lucru principal al zdrobitorului este
desciorchinătorul care, la utilajele moderne, este reprezentat de un cilindru orizontal
perforat, pe axa căruia, în interiorul său, este montat un rotor cu palete. Avantajele
acestui organ de lucru sunt: eficienţa tehnologică mare, simplitatea constructivă,
fiabilitate.
Alături de aceste avantaje trebuie amintită şi particularitatea sa constructivă
de a permite, pentru separarea ciorchinilor, folosirea unor viteze relativ reduse, ceea
ce îmbunătăţeşte calitatea mustului.
La studierea soluţiilor constructive ale desciorchinătoarelor se poate
constata o mare varietate a parametrilor lor constructivi şi cinematici.
Referitor la problema prezentată, V.D.Emeleanov face următoarele
precizări: numărul paletelor pe o spiră a rotorului de-a lungul unui pas, în
eventualitatea-aranjării paletelor pe o suprafaţă elicoidală simplă (cu un singur
început), este de 8, 12, 16 sau 20; distanţa între palete în acest caz variază în
intervalul 25-31 mm, iar pasul spirei este cuprins între 200 şi 570 mm. Trebuie făcută
însă precizarea că din punct de vedere tehnologic este mai raţional de utilizat două
intrări ale paletelor.
Turaţia rotorului variază într-un interval destul de larg (120 - 200 rot/min),
iar în unele cazuri atinge şi valori mai mari.
Construcţia desciorchinătorului este o problemă de mare importanţă căreia
trebuie să i se acorde o atenţie deosebită. în acest sens un loc important îl ocupă
construcţia cilindrului în care, după posibilităţi, este realizată distrugerea mecanică
a ciorchinilor, asigurându-se o antrenare mai intensă a lor şi deci o îmbunătăţire a
calităţii procesului.

Tabelul 7.1 . Cerinţe impuse din punct de vedere tehnologic utilajului

Normepentruzdrobitoare
Indicatori

Cu valţuri Centifugale cu şoc

Conţinutul maxim de suspensieîn must răvac g/dm 75 120

Îmbogăţireamaximă a mustului-răvac cu 0,15 0,25

substanţetanante, g/dm

Îmbogăţireamaximă a mustului-răvac cu fier mg/dm 5 5

Conţinutul maxim din mustuială al 5 2

bobiţelornestivite, ٪, raportat la masabobiţelor din
struguriiiniţiali

Conţinutul maxim din masa de ciorchini a 0.10 0.05

bobiţelornestrivite, ٪, raportat la masabobiţelor din
struguriiiniţiali

Conţinutul maxim de ciorchinifărâmiţaţiînmustuială, 1 0.05

٪, raportat la masainiţială a strugurilor

Pierderea maximă a produsului cu ciorchini,٪, 2 1

raportată la masa bobiţelor de struguri iniţiali

În fig.7.8.a este prezentată schiţa ,de principiu a desciorchinătoruluitip VDG-20, şi

schema cinematici a acestei maşini în fig.7.8.b. Schema principială a zdrobitorului-
desciorchinător cu valţuri rămâne neschimbată aproape pentru toatevariantele de
maşini din această grupă.
Fig.7.8. Desciorchinătorul VDG-20: a – schiţă de principiu; b – schemă cinematică; 1-buncăr; 2
–valţuri; 3 –cilindrul desciorchinătorului; 4 –capacul; 5- arborele desciorchinătorului; 6 – palete;
7 –dispozitiv; 8 –transportor elicoidal; 9 –cadrul maşinii desciorchinătorului; 10 –gură de
evacuare boştină; 11 –gură de evacuare ciorchini; 12 –clapetă obturatoare.

Principiul de funcţionare al desciorchinătorului tip VDG-20 este următorul:

recolta este descărcată în buncărul de alimentare de unde trece printre valţurile 2 şi
se zdrobeşte. Trecând printre valţuri, toată masa de struguri se îndreaptă spre
desciorchinător, boştina este supusă loviturilor paletelor în urma cărora bobitele se
desprind de ciorchine. Bobitele trec prin orificiile cilindrului perforat ajungând în
recipientul de boştină, iar ciorchinele deplasându-se sub acţiunea paletelor se
îndreaptă spre ieşire. În partea inferioară a recipientului pentru boştină se află
şnecul care transportă boştina la pompă.
Utilajul poate lucra şi ca zdrobitor, fără a înlătura ciorchinele şi ca
zdrobitor-desciorchinător. Pentru aceasta există clapeta obturatoare care, ocupând o
poziţie sau alta, conduce strugurii zdrobiţi către desciorchinătorsaucătre
recipient.
În tabelul7.2. sunt prezentate unele caracteristici tehnice pentru diferite
tipuri de utilaje din această categorie.

Tabelul7.2. Caracteristicile tehnice ale zdrobitoarelor-desciorchinătoare

cu valţuri
Tipul VDG-10 VDG-20 VDG-30/50 VDV-20
Productivitatea, t/h 10 20 30-50 20
Valţurile:
-numărul 2 2 2 2
-diametrul, mm 317 317 317 317
-turaţia, rot/min 62,5 62,5 65-70 65
Turaţia arborelui
desciorchinătorului, 185 200 145;160;175 -
rot/min
Putereamecanică de
acţionare, kW 3 4 3 2,2
Dimensiunile de 2244x1277 2840x1270 300x1500 1190x875
gabarit L x b x h x1800 x1995 x1980 X850
Masa , kg 863 1425 1700 450

În continuare vor fi prezentate unele tipuri de zdrobitoare-desciorchinătoare

care se deosebesc parţial prin construcţia lor, de maşinile analizate anterior.
Institutul Ştiinţific de Cercetări din Armenia pentru Viticultură şi
Vinificaţie a realizat un model de dispozitiv pentru recepţia şi prelucrarea
strugurilor cu productivitatea de 20 t/h /VPPV-20/.
Utilajul (fig.7.9.) este alcătuit din buncărul de recepţie 1, pe fundul
căruia sunt instalate două transportoare 2 cu plăci, care se mişcă unul în
întâmpinarea altuia. Fiecare transportor este executat sub formă de bandă
infinită care este înfăşurată pe roţile dinţate 6, 7, 8. Plăcile alunecă liber de-a
lungul ghidajelor 10. Plăcile suprapuse una peste alta prezintă vârfuri şi goluri
realizate astfel încât vârful de la placa superioară să corespundă cu golul de la
placa inferioară.
Sub transportoare este instalat desciorchinătorul3, sub care se află sita
de scurgere 4. Boştina, trecând prin sita de scurgere, ajunge în scurgătorul 9,
unde sucul o transportă spre prese. Transportoarele şi desciorchinăţoarele
şnecului sunt acţionate de la motorul electric prin transmisie cu curea.
Principiul de funcţionare al maşinii tip VPPV-20 constă în următoarele:
masa de struguri ajunge în buncăr, care are în partea inferioară două
transportoare cu plăci înclinate. Riflurile depe plăcile transportoare apucă
strugurii şi-i îndreaptă spre orificiul
conic care se îngustează şi unde are loc
zdrobirea de mai multe ori a strugurilor
şi apoi prin sita de scurgere ajung în
scurgătorul cu şnec. Mustul răvac din
scurgător este strâns în rezervorul pentru
rnust iar hoştinâ este trimisă la presare.
 Fig.7.9. Schema maşinii tip VPPV-20: 1 –
buncărul de recepţie; 2 –transportoare cu plăci; 3
–desciorchinător; 4 – sita de scurgere; 5 –şnec; 6-
7-8-roţi dinţate; 9 –scurgător cu şnec; 10 –
ghidaje.

Pentru stabilirea relaţiilor de

calcul necesare determinării
dimensiunilor de. bază ale dispozitivului
de închidere au fost efectuate cercetări
experimentale pe instalaţia de model
geometric asemănătoare scurgătorului
de tip VSSS-20/30M. Cercetările au
fost efectuate cu struguri de soiul
Riesling şi Acaţeleli, care sunt prevăzute
de normative pentru determinarea parametrilor ţehnico-tehnologici ai
scurgătoarelor.
Au fost realizate încercări comparative ale buncărului de recepţie cu
zdrobitoare după metoda clasică /Jdanovici G.A. 1967/. Productivitatea liniei
experimentale afost 50 t/h. Pentru comparaţie a fost folosit buncărul de recepţie
cu şnecul dozator şi zdrobitoare de tip VD-30 din linia de prelucrare a strugurilor
cu productivitatea de 30 t/h.
Rezultatul cercetărilor a stabilit că, în cazul folosirii echipamentului de
încercare, conţinutul în must al substanţelor absolut uscate se micşora cu 0.2%,
conţinutul rămăşiţelor ciorchinilor cu 1,7%, substanţe fenolice cu 77,5 mg/dm3,
fier cu 6,0 mg/dm3 în comparaţie cu variantă controlată. Ceilalţi indici ai calităţii
zdrobirii strugurilor au fost aceiaşi.
Datele obţinute demonstrează că mustul obţinut pe modelul de încercare are o
calitate superioară faţă de cel controlat şi productivitatea este mai mare.
Construcţia unui zdrobitor cu valţuri profilate şi cu role este următoarea
(fig.7.10.): pe fundul buncărului de recepţie 1 sunt instalate dispozitive de zdrobire.
Între acestea, fixată pe pereţii buncărului, este instalată placa de separare 2.
 Fig.7.10. Schema tehnologică a maşinii: 1 –buncărul de recepţie; 2 –placa de separare; 3-
valţuri ; 4 –role; 5,6 – axele de rotire; 7,8 – degajările valţurilor; 9 –urechile barelor de montare a
rolelor.

Dispozitivele de zdrobire constau din două valţuri cuplate 3, cu vârfuri şi

degajări cu acelaşi profil. Pe vârfurile fiecărui valţ sunt montate rolele 4, care au
posibilitatea de a se roti. Axele acestor role sunt paralele cu axele 6de rotire a
valţurilor. Rolele sunt fixate în degajările 7 ale valţurilor. Axele rolelor sunt fixate
în urechile barelor de montare fixate pe părţile frontale ale valţurilor, iar
suprafeţele rolelor şi ale valţurilor sunt cauciucate.
Principiul de.funcţionare al utilajului este următorul: strugurii se toarnă
în buncărul de recepţie. Pereţii înclinaţi ai buncărului şi placa de separare a
fluxului 2, datorită masei proprii a strugurilor, îi dirijează spre dispozitivul de
zdrobire. Ca urmare a rotirii valţurilor 3în sensuri opuse, strugurii sunt atraşi
în spaţiul dintre rolele 4 şi degajările 8. Rotindu-se în jurul axei sale în
degajare, rola se rostogoleşte pe masa de struguri şi compensează complet
diferenţa vitezelor de rotaţie ale suprafeţelor tangenţiale ale valţurilor şi exclude
mişcarea şi frecarea strugurilor.
Altă maşină tipîzdrobitor-desciorchinător este cea cu dispozitiv de
prelevare a mustului şi a fost realizată în România (fig.7.11.)
 Fig.7.11. Schema tehnologică a maşinii tip zdrobitor-desciorchinător cu dispozitiv de prelevare a
mustului: 1 –buncăr; 2 –valţurile; 3 –obturator; 4 –palete; 5 –clindru perforat; 6 –arborele
desciorchinătorului; 7 –jgheab pentru evacuare; 8 –şnec; 9,10 –ciur; 11 –şnec.

Strugurii din buncărul 1cad pe valţurile 2, de unde prin obturatorul 3 ajung

pe arborele 6al desciorchinătorului cu paletele 4, ciorchinele evacuându-se prin
jgheabul 7, iar bobiţele zdrobite prin perforaţiile cilindrului 5 ajungând la şnecul 8.
Această maşină se deosebeşte de celelalte utilaje, de acelaşi tip,, prin faptul
că pentru evacuarea boştinei se utilizează două şnecuri 8 şi 11. Ultimul este montat
sub un unghi de 45°. Sub ambele şnecuri sunt instalate două ciururi 9, 10 prin care la
mişcarea boştinei se elimină mustul.
Avantajele acestei maşini constau în: posibilitatea obţinerii unui must
de diferite fracţii; încetinirea procesului de oxidare boştinei (datorită
micşorării timpului ei de prelucrare), micşorarea suprafeţei necesare producţiei
(prin scoaterea din linie a scurgătorului) şi în universalitatea utilizării (datorită
obturatorului 3 pot fi prelucraţi struguri cu separarea şi fără separarea
ciorchinilor).
La fabricile de vin şi de sucuri, pentru mărunţirea fructelor şi bobitelor sunt
folosite zdrobitoare de fruncte şi legume tip CDP-4 sau maşina de tăiat
rădăcinoase tip CPI-4. Există întreprinderi unde fructele cu sâmburi se
prelucreazăînvederea obţinerii sucului pe liniile de prelucrare a strugurilor, în care,
pentru mărunţirea fructelor se folosesc maşini de tip centrifuge.
Utilizarea maşinilor de mărunţire prezentate nu permite obţinerea uneiboştine destul
de omogene din punct de vedere al compoziţiei şi cu proprietăţi extractive destul de
 bune. În boştină este conţinută o cantitate anumită de particule destul de mici
(până la 1 mm), ca urmare a acestui fapt la presare şi scurgere sucul se îmbogăţeşte
cu particule în suspensie. În afară de aceasta, valorile înalte ale vitezelor liniare ale
organelor de lucru accelerează oxidarea boştinei şi sucului. La ICSIA din Crimeea
(filiala din Simferopol), au fost realizate zdrobitoare cu valţuri tip VDV-5 pentru
mărunţirea fructelor, înainte de a extrage din ele sucul prin scurgător şi presă.
Zdrobirea se realizează prin două valţuri antrenate prin transmisie dinţată
sincronă şi montate în buncărul de încărcare. Valţul conducător este antrenat în
mişcare de rotaţie de motorul electric prin cuplajul de siguranţă şi reductorul cu
melc. Toate piesele şi subansamblurile care se află în contact cu materia primă şi cu
boştina sunt executate din materiale speciale.
Variaţia jocului dintre valţuri permite evitarea zdrobirii seminţelor.
Încercări experimentale pe zdrobitoare tip VDV-5 au fost efectuate la
fabricarea de vin din Simferopol şi la fabricarea de vinuri din fructe din Minsk.
Au fost obţinute următoarerele productivităţi tehnice: 5-7; 5-6; 3,2-3,5 şi 5,8-
6 t/h, pentru diferite tipuri de vinuri.
Consumul specific de energie electrică a fost 0,25-0,5 kW • h/t.
Au fost realizate valţuri cu aripioare cu profil variat, dintre care, cele cu
profil triunghiular sunt cel mai des utilizate.
În urma experienţelor efectuate, s-a constat că sucul de vişine obţinut
la presa de struguri tip VPND-10 conţine 15-17% suspensie, atunci când s-a
realizat prin zdrobire.
După schimbarea acestui zdrobitor cu cel de tip VDV-5, conţinutul
suspensiilor în suc s-a micşorat până la 7-8,5%. Zdrobitorul tip ŢDG-20 separă până
la 90% din codiţe şi 1-20% din sâmburi, ceea ce înrăutăţeşte considerabil condiţiile
de separare a primei fracţii de suc de celelalte fracţii. Umiditatea tescovinei la
utilizarea zdrobitorului tip VDV-5 ş-a micşorat cu 3%.
În urma rezultatelor încercărilor experimentale au fost recomandate,
pentru fabricare, zdrobitoarele de tip VDV-5.

b. Zdrobitoare-deseiorchinătoare centrifuge cu şocuri

Particularitatea specifică a principiului de funcţionare a zdrobitoarelor

desciorchinătoare centrifuge cu şocuri este realizarea simultană a operaţiilor de
zdrobire şi desciorchinare efectuate de către rotorul maşinii. Aceste maşini sunt
caracterizate de o turaţie mare a rotorului (până la 450-500 rot/min).
În funcţie de poziţia organelor de execuţie,. zdrobitoarele-
desciorehinătoare centrifuge cu şocuri se subîmpart în utilaje verticale şi
utilaje orizontale.
În cazul celor orizontale, în boştină rămâne o cantitate oarecare de
boabe nezdrobite şi, prin urmare, este necesară introducerea unui dispozitiv
suplimentar de zdrobire.
Din punct de vedere tehnologic, existenţa vitezelor mari ale organului
de execuţie în zdrobitoarele centrifuge cu şocuri se reflectă negativ asupra
calităţii mustului, în comparaţie cu zdrobitoarele cu valţuri.
În fig.7.12 sunt prezentate schemele principale ale zdrobitoarelor-
desciorchinatoare cu şocuri. Principalul organ de lucru al maşinii este rotorul,
care este reprezentat de un arbore vertical 1 (în cazul al doilea-arbore tubular)
cu braţele 2. La extremitatea de jos a arborelui este instalat un suport cruce 7.
Fiecare pereche de braţe este fixată pe arbore sub un unghi de 90˚ faţă de cea
vecină. Pe suportul 7 sunt instalate paletele verticale 3, care sunt încovoiate
pe spirală în spaţiul inelar dintre doi cilindri. Cilindrul exterior 6 este perforat
şi comunică cu recipientul pentru boştină al maşinii. Arborele cu braţe se află
în cilindrii 4 şi 5 care, la rândul lor, se află în interiorul cilindrului 6.
Suprafaţa laterală interioară a cilindrului mic 5, în primul caz, este
ondulată, pentru mărirea rezistenţei la lovirea strugurilor de pereţii
cilindrului. La varianta b, 8 reprezintă un arbore vertical pentru paletele
înclinate. Paletele elicoidale sunt destinate separării cât mai exacte a
resturilor de coajă a bobiţelor, separării bobiţelor de ciorchinii pătrunşi în
spaţiul inelar dintre cilindrii, precum şi transportului ciorchinilor către
orificiul de evacuare şi înlaturarea lor din zdrobitor.
Schema prezentată (varianta a) corespunde zdrobitoarelor tip ŢDG-
20, ŢDG-30 din R. Moldova şi sistemului BLACHERE (Franţa, Algeria).
Firma „Blachere” produce, de asemenea, zdrobitoare în patru variante
ale căror caracteristici tehnice sunt prezentate în tabelul 7.3.

Tabelul 7.3. Caracteristicile tehnice ale zdrobitoarelor produse de

firma „Blachere”
Productivitatea, t-h 8 18 30 40

Turaţia rotorului, rot/min 550 450 450 420

Puterea electromotorului, kW 4,416 5,888 7,36 8,832

Dimensiunile de gabarit, mm
-lungimea 1600 1800 2100 2300
-lăţimea 1000 1100 1200 1300
-înălţimea 1600 1700 1800 1900
Masa, kg 400 600 700 800

Fig.7.12. Schema tehnologică a zdrobitorului-desciorchinător centrifug cu şocuri: a –cu arbore

comun, cu braţe şi palete; b –cu arbori de acţionare, separaţi; 1,8 –arbori; 2 –braţe; 3 –palete
elicoidale; 4 –cilindri interiori netezi; 5 –cilindru interior ondulat; 6 –cilindru exterior perforat;
7 –suport în cruce.

Firma „Garolla” (Italia) produce zdrobitoare cu productivitatea de 30

şi 40 t/h (staţionare) şi de 10 t/h (mobile). Asemenea tipuri de zdrobitoare sunt
produse şi de firma „Gianazza” (Italia).
Analizându-se procesul de lucru al acestor maşini, s-a stabilit că, după
lovirea cu braţul, strugurele primeşte o viteză considerabilă şi poate să iasă
din camera de zdrobire, trecând nu mai mult de 1-2 lovituri ale braţelor pe
fiecare strugure.
Zdrobitoarele-desciorchinătoare cu braţe, cu dispunerea verticală a
organelor de lucru, prezintă o eficienţă tehnologică scăzută. Un rol important
în distrugerea bobiţelor şi în desciorchinare îl are procesul de transport al
strugurilor cu ajutorul bobiţelor şi în desciorchinare îl are procesul de
transport al strugurilor cu ajutorul paletelor elicoidale către orificiul de ieşire
pentru ciorchini, proces care este însoţit de o frecare intensă a strugurilor pe
suprafaţa cilindrului perforat.
Sunt posibile mai multe metode de înlăturare parţială a acestor
neajunsuri. Astfel, în Franţa, Italia precum şi în alte ţări sunt patentate
utilajele tip zdrobitor-desciorchinătoare verticale cu aşa-numita alimentare cu
stuguri „de jos”, dintre asemenea construcţii deosebindu-se zdrobitoarele
„Blachere” fără braţe. Pentru zdrobitoarele-desciorchinătoare cu alimentare
„de jos” nu este necesarăinstalarea receptorului de boştină.
O metodă de mărire a gradului de uniformitate al zdrobirii strugurilor
este folosirea mecanismelor de acţionare separată a arborelui cu braţe de cel
cu palete elicoidale.
Un asemenea tip de utilajeste cel reprezentat în fig.4.12.b care este
realizat dint-un corp cilindric, pe a căruiparte dorsală este instalată fereastra
pentru evacuarea ciorchinilor.
Concentric corpului este aşezat un cilindru interior 4, deasupra căruia
este instalat buncărul de alimentare. În interiorul corpului, concenric cu
acesta, se află şi cilindrul perforat 6. pe axa corpului cilindric vertical este
instalat arborele 8, care în partea de jos, cu ajutorul unui suport de tip cruce
orizontal 7, are fixatepaletele elicoidale 3. Pe arborele tubular 1 sunt instalate
braţele 2.
Strugurii se răstoarnă în buncărul zdrobitorului, de unde trec în
cilindrul mic unde, cu ajutorul braţelor care se rotesc, se realizează zdrobirea
strugurilor şidesciorchinare. În partea inferioară a corpului, strugurii sunt
aruncaţi datorită forţei centrifuge pe paletele elicoidale. Bobiţele zdrobite cad
prin găurile cilindrului perforat şi sunt evacuate prin fereastra specială.

Tabelul 7.4. Caracteristici tehnice ale zdrobitoarelor-desciorchinătoare

centrifuge cu şocuri
Tipul ŢDG-20 ŢDG-30 ŢDG-30A ŢDG-50
Productivitatea 20 30 30 50

Turaţia arborelui cu braţe, 275;350; 250;300; 125;175; 75;110;

rot/min 425;500 350;400 225;275 150;180
Turaţia paletelor elicoidale, 275;350; 250;300; 400 300
rot/min 425;500 350;400
Puterea mecanică de 7,5 10 10 13
acţionare,kW
Dimensiuni de gabarit, mm
-lungimea 1890 1960 1960 2910
-lăţimea 1300 1966 1800 3120
-înălţimea 1000 1800 2100 3200
-masa 600 1080 1080 3408

Fig.7.13. Zdrobitorul-desciorchinător centrifug cu şocuri tip ŢDG-50: 1 –corpul cilindric; 2 –cilindrul

interior; 3 –buncărul de alimentare; 4 –cilindrul perforat exterior; 5 –arborele pentru desciorchinător; 6 -
suport în cruce; 7 –palete elicoidale; 8 –arbore pentru acţionarea zdrobitorului; 9 –braţe orizontale (ale
zdrobitorului).
 Această schemă funcţională stă la baza construcţiilor utilajelor ŢDG-20,
ŢDG-30A şi ŢDG-50 care au productivitatea de 20, 30 şi respectiv 50 t/h. În
fig.7.13. este prezentată schema tehnologică a zdrobitorului ŢDG-50.

c. Zdrobitor-scurgător
Zdrobitoarele scurgătoare au fost construite din necesitatea simplificării
prelucrării strugurilor, prin realizarea scurgerii mustului liber, concomitent cu
zdrobirea strugurilor.
Este format dintr-un zdrobitor cuvalţuri canelate 2 (fig. 7.14) turnate din aramă,
având la partea inferioară un transportor de mustuială cu melc 3, cu ajutorul căruia
se realizează scurgerea mustului liber.
Turaţia melcului este 24 rot/min iar distanţa dintre valţuri 2,25-9,75 mm.

Fig 7.14. Zdrrobitor scurgător:

1- pâlnie de alimentare; 2-valţuri canelate; 3-
transportor melc; 4- racord evacuare must; 5- pâlnie
evacuare mustuială scursă; 6- cilindru perforat.
Mustuiala zdrobită de cele două valţuri
ale zdrobitorului cade într-un jgheab de tablă
perforat montat la partea inferioară a carcasei.
În acest jgheab este montat un melc transportor înclinat la 20-25˚, care vehiculează
mustuiala de-a lungul său şi a unui cilindruperforat montat în prelungirea
jgheabului de mustuială. Mustul liber se scurge prin orificiile jgheabului şi
cilindrului perforat, iar mustuiala scursă este eliminată prin gura de evacuare 5.
Mustul scurs se colectează într-un bazin plasat sub jgheabul perforat, de unde prin
racordul 4 se scurge spre cisternele de colectare ale cramei.
Din cauza lipsei desciorchinării şi a comprimării mustuielii în dispozitivul de
scurgere, mustul obţinutcu acest utilajeste foarte bogat în substanţe tanante.
Totodată, prin frecarea mustuielii de pereţii cilindrului perforat, are loc o mărunţire
a componentelor solide, care duce la mărirea procentului de burbă din must.
Folosirea zdrobitoarelor-scurgătoare de acest tip nu este recomandabilă decât
în situaţia în care strugurii care trebuie prelucraţi sunt de calitate inferioară, astfel
încât o prelucrare complexă nu ar fi rentabilă.
 Caracteristici tehnice : capacitatea de prelucrare: 5-6 t/h; puterea
electromotorului 2,8 kW; capacitatea coşului de alimentare 80 l; turaţia valţurilor
120 rot/min; turaţia melcului 24 rot/min; distanţă între valţuri 2,25-9,75 mm.
La reglarea distanţei dintre valţuri, se ţine seama de: diametrul boabelor,
starea recoltei de struguri, forma suprafeţei valţurilor.
Întreţinerea constă în spălarea zilnică cu jet de apă, după încetarea activităţii.
Se spală pâlnia de alimentare, valţurile zdrobitoare, gura de evacuare, părţile
interioare, după scoaterea capacelor laterale şi demontarea sitei de fund din dreptul
capacelor.
Revizia maşinii se face o dată pe an, la sfârşitul sezonului, şi constă în
demontarea maşinii, curăţirea organelor de lucru şi verificarea lor.
d. Zdrobitor-desciorchinător cu pompă
Zdrobitorul-desciorchinător cu pompă este de fapt un agregat numit
egrafulopompă, care prezintă o serie de avantaje: indici calitativi de lucru superiori,
productivitate ridicată, utilizare largă, reglare simplă, ocupă un spaţiu restrâns.
Cele mai răspândite tipuri de asemenea utilaje întâlnite în unităţile vinicole
din România sunt zdrobitorul-desciorchinător cu pompă de tip” Independenţa” şi
TZD-1. Egrafulopompa „Independenţa” Sibiu are productivitate redusă şi indici
calitativi de lucru inferiori celor obţinuţi cu echipamentul TYD-1 produs de
„Tehnofrig” –Cluj.
Zdrobitorul-desciorchinător cu pompă TZD-1 are următoarele componente
principale: valţurile zdrobitoare 2,cilindrul separator 4, arborele desciorchinător6,
pompa de mustuială 8 (fig.7.15.)
Cadrul agregatului este o construţie metalică din profiluri U şi din cornier, sudate,
pe care sunt montate, în şuruburi, diferitele organe ale maşinii. Aceste este fizatpe
fundaţie prin şase şuruburi speciale.
Zdrobitorul este format din patru valţuri canelate, îmbrăcate la ezterior cu o
cămaşă de oţel inoxidabil. Valţurile extreme sunt montate pe bucşe excentrice de
fontă care permit, prin rotirea lor, reglarea distanţei dintre ele şi valţurile fixe.
Pentru evitarea deteriorării diferitelor orgne ale maşinii, în cazul intrării unor
corpuri tari între valţuri, zdrobitorul este prevăzut cu con de fricţiune.
În funcţionarea normală, cuplul motor primit de la roata de lanţ 3, montată pe
butucul roţii dinţate 2, care se rotşte liber pe axul 1, se transmite axului 6 prin
intermediul roţii dinţate libere 5 şi a conului
de fricţiune 4 (fig. 7.16.)
Fig.7.15. Zdrobitor-desciorchinător cu pompă: 1-buncăr de alimentare; 2- valţ zdrobire; 3- perete
înclinat; 4- cilindru separator; 5- segmente spiră; 6- arbore desciorchinător; 7- palete; 8- pompă
de mustuială cu piston; 9- jgheab evacuare ciorchini; 10- bazin colector mustuială; 11- gură de
evacuare mustuială.

Fig.7.16. Dispozitiv de siguranţă cu con de

fricţiune: 1- valţ; 2- roată dinţată; 3- roată de lanţ;
4- con de fricţiune; 5- roată dinţată; 6- ax valţ; 7-
şaibă elastică; 8- piuliţă

Strângerea conului de fricţiune 4 în locaşul său de pe roata dinţată 5 se

face cu ajutorul piuliţelor 8 şi al şaibei elastice 7.
În cazul în care cuplul rezistent depăşeşte o anumită valoare, conul de
fricţiune patinează în locaş, întreruând astfel transmiterea mişcării la valţuri.
Buncăruldealimentare, montatpecadrulzdrobitorului, este construit
dintablădeoţelcuprofiluri cornier sudate.
Pentruevitareacontactuluistrungurilorcufierul, îninterior, buncărul este acoperitcu
un strat de vopsearezistentă la acţiuneaacizilordin must.
Înparteaopusăalimentăriicustruguriacesta este prevazutcu un perete mai
înaltpentruevitareacăderiistrugurilorînafarabuncărului.
Cilindrulseparatoreste un tamburdin tabla de oţelinozidabil, perforată, pe care este
nituită, la capătulanterior, o coroanădinţată de antrenare, iar la capătulposterior un
inel de rulare. Turaţiacilindruluiseparatoreste de 14 rot/min.
Pecorpultamburuluisuntmontaţiînexterioroptsegmenţi de spiră, care
transportăsprecarcasainferioară a desciorchinătorului boabele căzute în jgheabul
cilindrului separator, prin orificiile tamburului.
Axul desciorchinătorului, plasat în interiorul cilindrului separator, se
compune dintr-un valţ pe care sunt montate prin filetate şi piuliţe de siguranţă, o
serie de palete dispuse în spirală. Turaţia axului desciorchinător este de 166
rot/min.
Atât axul cât şi paletele sunt confecţionate din oţel inoxidabil. Axul se
sprijină pe două lagăre cu rulmenţi, iar şa capătul anterior sunt montate două roţi
de lanţ.
Strugurii descărcaţi în buncărul 1 (vezi fig.7.15.) sunt antrenaţi prin rotirea
valţurilor zdrobitorului 2 între acestea şi zdrobiţi, după care cad pe peretele înclinat
3. De aici strugurii alunecă spre cilindrul separator 4, de unde sunt preluaţi de
paletele axului separator 6, care îi antreneazăspre jgheabul de evacuare a
circhinilor9.
Pentru prelungirea sau scurtarea timpului în care ciorchinii sunt
supuşiacţiunii paletelor, acestea sunt prevazute cu posibilitatea de reglare a
orientării lor, prin rotirea în jurul axei proprii.
Boabele zdrobite, desprinse de pe ciorchini, cad prin orificiile practicate în
pereţii cilindrului separator, de unde, prin rotirea acestuia (în sens invers sensului
de rotire al axului desciorchinător, sunt împinse de către segmenţii elicoidali 5,
spre carcasa inferioară a agregatului, în bazinul 10, de unde pompa 8 le evacuează
spre scurgător.
Caracteristici tehnice: capacitatea de prelucrare: 30-45 t/h; capacitatea buncărului
de alimentare: 1,4 m3; debitul pompei: 40 000 l/h; înălţimea de refulare a pompei
pe verticală: 14 m; puterea electromotorului: 10 kW; n: 1500 rot/min; dimensiuni
de gabarit, în mm: 3160 x 2000 x 3670; masa: 3000 kg.
Variaţia capacităţii de prelucrare a gregatului este limitată de productivitatea
valţurilor zdrobitoare care este funcţie de indicele de zdrobire care depinde de
calitatea materialului.
Indicii calitativi ai agregatului, îmbogăţirea mustului în substanţe tanante şi
fier sau vătămarea ciorchinilor şi seminţelor se încadrează în limitele valorice
impuse de cerinţele tehnologice.
 3. Alegerea variantei de produs si realizarea listei de cerinte.

Pentru alegerea produsului s-a stabilit a se face un tabel cu

principalele caracteristici pe care trebuie sa le aibă produsul. Aceste
caracteristici vor primi o pondere care reprezinta importanta fiecareia
pentru alegerea produsului. Fiecare produs va primi un calificativ 0 sau 1
pentru a stabili daca acel produs are sau nu caracteristica respectiva. Nota
finala va reprezenta media ponderata a notelor date caracteristicilor unui
produs.

Volum maxim Lungime maxima

Masa totala<500kg
Produs ocupat 1,5m^3 <1500mm
Nota(0/1) Pondere Nota(0/1) Pondere Nota(0/1) Pondere
Zdrobitor-desciorchinător cu valţuri 1 0.1 1 0.1 1 0.1
Zdrobitor-deseiorchinător centrifug cu şocuri 0 0.1 0 0.1 1 0.1
Zdrobitor-scurgător 0 0.1 0 0.1 0 0.1
Zdrobitor-desciorchinător cu pompă 0 0.1 0 0.1 0 0.1
Functionare Pret <1500lei Turatie arborelui
Nota(0/1) Pondere Nota(0/1) Pondere Nota(0/1) Pondere
Zdrobitor-desciorchinător cu valţuri 1 0.2 1 0.2 1 0.05
Zdrobitor-deseiorchinător centrifug cu şocuri 1 0.2 0 0.2 0 0.05
Zdrobitor-scurgător 1 0.2 0 0.2 1 0.05
Zdrobitor-desciorchinător cu pompă 1 0.2 0 0.2 0 0.05
Putere <2.5kW Capacitate de prelucrare>1t/h
Nota totala
Nota(0/1) Pondere Nota(0/1) Pondere
Zdrobitor-desciorchinător cu valţuri 1 0.15 1 0.1 1
Zdrobitor-deseiorchinător centrifug cu şocuri 0 0.15 1 0.1 0.4
Zdrobitor-scurgător 0 0.15 1 0.1 0.35
Zdrobitor-desciorchinător cu pompă 0 0.15 1 0.1 0.3

In urma acestor caracteristici a rezultat ca produsul care va fi

dezvoltat va fi zdrobitorul desciorchinator cu valturi.
2. Lista de cerinte
Dimensiuni L=1000mm
l=1000mm
H=1500mm
Dispunere Verticala
Geometrie
Conectare Pesuportul mobil saupevazul de colectare
Demontare Masina este compusadinpartea de
lucrufolositapentruzdrobire si desciorchinare si o parte
pentrucolectareastrugurilor si deplasareaprodusului
Mod de Zdrobitorul are un cadrudotatcurotipentrudeplasare
deplasare
Cinematica
Turatiifolosite Turatiade intrare:3000rot/min
Turatiavalturilor: 500rot/min
Forte axiale si radiale in lagarele care sustintamburii
Forte
Greutatea de apasare a strugurilor
Putere 2.5kW
Energie Randament 90%
Umiditate crescuta
Materialeneoxidante
Materiale
Folosirelubrifiantelorspeciale(legeaalimentelor)
Siguranta Folosirea de protectii in zona tamburilor si sistemului de desciorchinare
Design modern
Ergonomie
Manipulareusoara
Prelucrare Rulmenti care preiau forte axiale si radiale
Utilizarestandarde (STAS TUV DIN ISO)
Control
pentrufacilizareainterschimbabilitatiipieselor
Montaj Montareintresuport si masina de lucru
Dispunere de cadrudotatcurotipentrufacilizareadeplasarii
Transport Montare in zonaspeciala care detinesistempentruridicareautilajelorpeste
100kg
Utilizarerulmentispecialipentrureducereagradului de zgomot
Functionare pana la 5000 de ore de functionare
Utilizare
Piata de destinatpersoanelorfizice
desfacere
Verificarea la 1000 ore de functionare a sistemelorlubrifiate
Intretinere
Curataredupafiecareutilizarecu jet de apa
 Costuri Costurimaxime ale componentelor 1500lei

3. Functiile si structura functionala a zdrobitoarelor de

struguri
Functia principala a zdrobitoarelor de struguri este acea de zdrobire

In urma functiilor din tabelul morfologic se vor construi soluti. Astfel se

pot varia diferite soluti in functie de functiile pe care le folosim.

Solutiile din tabelul morfologic, solutii care apartinfunctiilor care sunt

cuplate unele cu altele in structura functionala, trebuie sa fie potrivite
mecanic cu marimile de intrare si iesire precum si compatibile intre ele in
zonele de imbinare.

4. Tabel morfologic
5. Proiectarea conceptuala
Reprezentarea solutiilor in urma analizei morfologice.

Solutia 1 Solutiipartiale din tabelulmorfologic

Efectul Nr Schita Schita de principiu a solutiei
Cadru

Suport 1a
Roti

Deplasare 2a
Lagar cu rostogolire

Preluare
solicitare 3a
Carcasa

Siguranta si
securitate 4a
Valturi

Transformare de
substanta 5a
 Jgheab

Transport de
substanta 6a
Palnie

Colector de
substanta 7a
Sita

Separator de
substanta 8b

Transformare de
energie 9a

Solutia 2 Solutiipartiale din tabelulmorfologic

Efectul Nr Schita Schita de principiu a solutiei
Vas colector

Suport 1a
Roti

Deplasare 2a
Lagar cu rostogolire

Preluare
solicitare 3a
 Carcasa

Siguranta si
securitate 4a
Valturi

Transformare de
substanta 5a

Transport de
substanta 6a

Colector de
substanta 7a

Transformare de
energie 9a +9b

Solutia 2 Solutiipartiale din tabelulmorfologic

Efectul Nr Schita Schita de principiu a solutiei
 Vas colector

Suport 1a
Roti

Deplasare 2a
Lagar cu rostogolire

Preluare
solicitare 3a
Carcasa

Siguranta si
securitate 4a
Valturi

Transformare de
substanta 5a

Transport de
substanta 6a

Colector de
substanta 7a
Transformare de
energie 9a +9b

6. Proiectarea constructiva
S-au ales doua variante constructive care ca element distinct major
structura cadrului care este construit in doua variante diferite in care una
are structura facuta din teavapatrata de dimensiuni 30x30x2(mm x mm
xmm) iar cealalta are structura fabricata din teava rotunda cu dimensiunile
Φ30x2(mm x mm).

a) b)
Fig 6.1 Variante cadru pentru zdrobitorul de struguri.
a) cu teavapatrata b) cu teava rotunda
 Pentru cele doua structuri s-a ales analizarea cu element finit. Testul
cu element finit este verificarea la o incarcare maxima de 115kg. Masa este
alcatuita din masa motorului, de 15kg, care este prins in trei puncte plus
masa montajului pentru zdrobire si masa incarcaturii de struguri. Totalul
celor doua din urma ajung la 100kg.
Dupa cum se observa mai jos tensiunea maxima se regaseste in
prinderile pentru montaj care ajunge la 30MPa pentru structura cu
teavapatrata si 42MPa pentru structura cu teava rotunda.
Analiza a fost facuta cu ajutorul solverului NASTRAN si post
procesata in Metapost.

Fig 6.2 Solicitarile in cadru cu teavapatrata

Fig 6.3 Solicitarile in cadru cu teavarotunda
Fig 6.4Solicitarile in cadru cu teavapatratafara prinderi
 Fig 6.5Solicitarile in cadru cu teavarotunda fara prinderi

Tip structura Solicitari in prinderi Solicitari doar in cadru

Teavapatrata 30 MPa 13.3 MPa
Teava rotunda 42 MPa 22 MPa
Tabel 6.1 Solicitarile in structura

Din rezultatele analizei MEF ajungem la concluzia ca structura cu

teavapatrata este mai buna.
 7. Estimarea costurilor preliminare
Valorile maselor s-au calculat cu ajutorul programului de proiectare
CAD Catia. Materialul de referinta este bara de 14 mm care are un cost de
8lei/kg fabricata din otelul1 C 35 OLC 35.

Tabelul 7.1 Varianta cu teavapatrata

Nr m k*v kv 1+gw M
Denumirea Material
bucati kg - Lei/kg - lei
1 Jgheab Plexiglas 0.6 5 8 1.2 28.8
1 C 35 OLC
1 Teavapatrata 35 15 1.6 8 1.1 211.2
1 C 35 OLC
2 Suportrulmenti 35 5 33.6 8 1.1 1478.4
1 C 35 OLC
2 Arbore 35 0.5 2 8 1.2 9.6
2 Vaturi Cauciuc 5.5 4.5 8 1.2 237.6
1 Palnie Plexiglas 0.4 5 8 1.1 17.6
2 Roatadintata poliamida 0.35 3.3 8 1.3 12.012
1 Roata de curea poliamida 0.3 3.3 8 1.2 9.504
Piesecumparate
1 motor electric 200
4 Rulmenti 30

Piesestandardizate 0

10 Suruburi M5 15
60 Capse 10

Total 2260 lei

 Tabelul 7.2 Varianta teava rotunda

Nr m k*v kv 1+gw M
Denumirea Material
bucati kg - Lei/kg - lei
1 Jgheab Plexiglas 0.6 5 8 1.2 28.8
1 C 35 OLC
1 Teava rotunda 35 14 1.7 8 1.1 209.44
1 C 35 OLC
2 Suportrulmenti 35 5 33.6 8 1.1 1478.4
1 C 35 OLC
2 Arbore 35 0.5 2 8 1.2 9.6
2 Vaturi Cauciuc 5.5 4.5 8 1.2 237.6
1 Palnie Plexiglas 0.4 5 8 1.1 17.6
2 Roatadintata poliamida 0.35 3.3 8 1.3 12.012
1 Roata de curea poliamida 0.3 3.3 8 1.2 9.504
Piesecumparate
1 motor electric 200
4 Rulmenti 30

Piesestandardizate 0

10 Suruburi M5 15
60 nituri 10

Total 2257 lei

Ambele variante depasesc suma de 1500 lei stabilita initial dar

preturile sunt aproximativ egale.

m- masa
k*v –costul relativ al materialului
kv – costul relativ al materialului de referinta
gw –adausul mediu pentru cheltuielile generale cu materialul
M- costul total al materialului
 8. Estimarea impactului ecologic
Din punct de vedere ecologic variantele alese au asamblare cu nituri ceea ce duce la o
demontabilitate redusa. Utilizarea materialelor din polimeri metal si cauciuc fac ca reutilizarea
prin reciclare sa fie greoaie deoarece trebuie realizata o operatie de separare a materialelor.
Pentru calculul eco indicatorului este nevoie de realizarea unor tabele care ne vor
indica gradul de poluare atins pentru producerea materialelor, gradul de poluare datorita
utilizari de energie electrica dar si un grad de ajutare a mediului inconjurator care este datorat
reutilizari materialelor din care este conceput produsul.
Prima varianta de zdrobitor de struguri, cea cu structura din teava patrata , avand o
rezistenta mai mare este destinata unei functionari de 3000h iar a doua varianta, cea cu
structura din teava rotunda, ii s-a stabilit o functionare de 2000h. Motorul utilizat are puterea
de 1kW pentru ambele cazuri.

Tabel 8.1 Eco indicatorul varianta cu teava patrata

Materialul sau procesul cantitatea indicatorul Rezultat

Producere si procesare de [kg] [milipoints/kg] 5499.7

materiale
Producere otel convertit 20.5 94 1927
Producere cauciuc 5.5 360 1980
Producere plexiglas 1 510 510
Producere poliamida 1 630 630
Procesare otel in teava 19.5 23 448.5
Procesare prin extrudare platice 2 2.1 4.2

Energie [kWh] [milipoints/kWh] 55000

Utilizare de energie electrica 2500 22 55000
Reciclare [kg] [milipoints/kg] -1795
Reciclare poliamida 1 -200 -200
Reciclare plexiglas 1 -230 -230
Reciclare otel 19.5 -70 -1365
Total 58705
 Tabel 8.2 Eco indicatorul varianta cu teava rotunda
Materialul sau procesul cantitatea indicatorul Rezultat

Producere si procesare de [kg] [milipoints/kg] 5405.7

materiale
Producere otel convertit 19.5 94 1833
Producere cauciuc 5.5 360 1980
Producere plexiglas 1 510 510
Producere poliamida 1 630 630
Procesare otel in teava 19.5 23 448.5
Procesare prin extrudare platice 2 2.1 4.2

Energie [kWh] [milipoints/kWh] 44000

Utilizare de energie electrica 2000 22 44000
Reciclare [kg] [milipoints/kg] -1795
Reciclare poliamida 1 -200 -200
Reciclare plexiglas 1 -230 -230
Reciclare otel 19.5 -70 -1365
Total 47611

In urma evaluarii eco indicatorului pentru cele doua produse observam ca varianta cu
teava rotunda ajunge la un scor mai scazut ca varianta cu teava patrata deci din punct de
vedere ecologic aceasta este mai buna.

9. Evaluarea tehnico economica ierarhizarea solutiilor si

alegerea solutiei optime.
Ultimul pas al acestui proiect este realizarea unei analize tehnico-economice. Aceasta
analiza este evidentiata in urmatorul tabel. Pentru a face o departajare cat mai obiectiva intre
cele doua variante s-a stabilit calcularea unui factor raportat la valoarea maxima pentru fiecare
indicator.
 Indicator
Indicator tehnic Indicator economic ecologic Total
Tensiunile maxime Pretul materialelor
Tipul variantei [MPa] [lei] Ecoindicator
30 2260 58705
Varianta cu teava patrata 0.714 1 1 2.714
Varianta cu teava 42 2257 47611
rotunda 1.000 0.999 0.811 2.810

Pentru fiecare indicator valoarea mare reprezinta varianta mai rea deci varianta care are
valoarea cea mai mica a indicatorului total trebuie sa fie varianta cea mai buna. Din tabelul 9.
Rezulta faptul ca varianta optima este varianta cu indicatorul cel mai scazut deci aceasta este
varianta cu structura cadrului din teava patrata.