Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

Inflamatiile glandelor glandelor salivare

1. Nelitiazice nespecifice-
Inflamațiile glandelor de cauză nelitiazică sunt mai puțin frecvente față de cele de cauză
litiazică.
Cauza: inflamațiile pot să aibă cauză virală sau bacteriană.
În cavitatea orală există bacterii saprofite care pot deveni patogene în anumite condiții,
inclusiv pentru glandele salivare.
Situațiile în care bacteriile saprofite devin patogene au ca și caracteristică principală pentru
inflamații: hiposialia. Orice scădere a fluxului salivar aduce după sine infecția retrogradă a glandei (în
condițiile unui flux salivar normal, bacteriile din cavitatea normală nu pot să pătrundă în canal
retrograd și să populeze glanda; dacă fluxul salivar este redus, bacteriile pot pătrunde pe canal și să
ajungă în glandă).
Forme
 Când afectează canalele de excreție : sialodochite (rar)
 Când afectează parenchimul glandular: sialadenite (Frecvent).
Inflamația canalului principal: whartonită sau stenonită.
Factori favorizanți
1. Hiposialii (tranzitorii sau persistente)
2. Infecții urliene
3. Modificări hormonale
4. Diabet
5. Insuficiență renală, hepatică
6. Etilism cronic
7. Iradierea antitumorală: produce hiposialie și scăderea imunității locale prin deficit vascular
Factorii favorizanți produc scăderea fluxului salivar și scăderea imunității => se produce
exacerbarea florei bacteriene => apariția unei infecții în interiorul glandei salivare.
Infecția urliană: este o boală infecto contagioasă, care are o perioadă de incubație de 14-21
de zile. Apare în copilărie de obicei, dacă apare la adulți se poate complica (la bărbați cu prostatite
sau orheite, la femei cu ovarite). Se caracterizează prin tumefacție parotidiană bilaterală (rar
unilaterală). Glandele sunt pufoase la palpare, secreția salivară e normală. E o infecție autolimitată,
nu dăm AB. În cele 2 săptămân de activitate a bolii, pacientul își dobândește imunitate pt toată viața.
Dăm antiinfl, antipiretic, nu dam AB și susținem starea generală cu lichide, vitaminoterapie.
Etiopatogenie: germeni saprofiți.
Infectii bacteriene => în cavitatea orală există germeni care sunt inițial saprofiți. Aceștia se
transformă în patogeni când scade imunitatea și apare hiposialie.
Cavitățile orale septice, la pacienți cu igienă orală deficitară (tatru/placă, carii multiple, resturi
radiculare etc) au risc mai mare de infectare a glandelor salivare.
Scaderea fluxului salivar se poate produce prin?

1
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

 Obstrucție mecanică: calculi, corpi străini;

 Reflexă: anestezii, intervenții chirurgicale;
 Scăderea activității secretorii: sialoze, iradieri.
Litiaza (obstructia mecanica). Slide 5: Se poate evidentia pe rx un calcul care blochează fluxul
salivar; prin staza salivei favorizează apariția unei infecții retrograde. Mereu infecția în glandă se
produce retrograd. Saliva e sterilă până ajunge in cav orala. In conditiile unui calcul fluxul salivar e
blocat si ascendent pe canal germenii intra si produc infectia.
În hiposialii de lungă durată, intervenții chirurgicale cu AG ore lungi în care hiposialia indusă
de AG pe fondul unei septicit a CO poate duce în postop la parotidiă, submaxilită nespecifică. Astea
sunt situații acute, reflexe.
Permanente, cronice. Poză: pac cu sialoză cu sdr Sjogren în care avem abs secr salivare.
Pacient (slide 4) sit de iradere,pacient cu o tumoră operată se obs modific la niv planseului oral și
radiomucozita prezentă la niv planseului si portiunii ant a limbii.
Toți acești factori care duc la scăderea fluxului salivar sunt fact determ pt apariția unor infecții
nespecifice
Scaderea rezistentei generale a organismului este al 2lea factor important. Apare in multe
afecțiuni acute/cronice care induc scaderea imunitatii și creează o stare specifică pentru apariția inf.
 Tratamente ATB, imunosupresoare, citostatice;
 Stări postinfecțioase
 Stări terminale
Exacerbarea florei orale
Megastenon/megawharton nu stim dacă prima dată a apărut inflamația sau a existat o
malformație a can de excreție. Slide 5: sialografie cu megastenon și parotidită și megawharton cu
submaxilită. Se vede cum capteaza acinii trasorul radioopac. Nu știm care a fost primul pt că există
interdependeta direct : un canal (megastenon sau megawharton) larg înseamnă o cale larga de
patrunder ea bact si un flux redus. Acest megacanal produce infecția glandei.
Sau infectia glandei prin mec litiazic poate sa produca secundar o fibrozare si dilatare imp a
canalului.
Căi de infecție
2. Limfatică: prin procesele infecțioase ale limfonodulilor (in glandele salivare exista tes limofid
imp), afectează frecvent glanda parotidă
3. Pe cale hematogena: tbc, sifilis (infectii specifice). În cursul bolilor infecțioase (febră tifoidă,
scarlatină, difterie, tifos exentematic) asociată cu scăderea imunității.
4. Cale directa:
 mai rar: traumatisme cu plagi deschise, zdrobite cu interesarea parenchimului
glandular si insamantare directa
 difuzarea proceselor septice de la țesuturile înconjurătoare (ureche, ram ascendent
mandibular, mastoidă, pterigomax, pterigomand, maseterin)

2
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

PAROTIDITA ACUTA
Submaxilitele sunt cel mai frecvent litiazice. F rar avem submaxilită nelitiazică pe fondul unui
megawharton adevărat.
La parotide avem f multe parotidite acute nespecifice acute fără litiază (litiaza parotidiană e
mai rară decât a glandelor submandibulare deoarece secretă o salivă mai seroasă și nu prezintă
curgere antigravitațională)
De obicei e unilaterală, rar bilateral (doar pe fondul unei imunitati f scazute)
Forme clinice
5. Catarală
6. Supurată
7. Gangrenoasă (f serioasă, vine pe o imunosupresie, e o inf oportunistă de violență f mare)
Forma catarală
 Debut insidios
 Senzație de uscăciune a cavității bucale;
 Dureri localizare în regiunea parotidiană;
 Tumefacție retromandibulară și maseterină (lobulul urechii împins în sus)
 Tegumentele suprajacente normale;
 Împăstare profundă, ușor dureroasă;
 Orificiul canalului Stenon edemațiat și congestionat
 Cantitate mică de salivă, vâscoasă, opalescentă, cu dopuri de fibrină
Forma catarală apare de obicei pe hiposialii. Are un debut insidios, pacientul simte la început
o jenă sub lobul urechii, în zona parotidiană. Apoi apare senzația de uscăciune a gurii și bombarea
parenchimului parotidian care ridică lobul urechii (ridicarea lobului urechii e un semn de tumefacție
de parotidită acută catarală sau supurată).
Tumefacția începe să crească, lobulul e împins în sus. Tegumentele suprajacente rămân
normale. În această formă, durerile sunt moderate.
La palpare: glanda își pierde elasticitate și devine mai împăstată, mai dură (se simte edemul
din interiorul glandei). Prin palpare poate să iasă cu greu salivă, care e redusă cantitativ, conține
dopuri de fibrină, și e vâscoasă (semn că există hiposialie importantă).
Endooral: orificiul este congestionat. La pa glandei poate sa iasa cu greu saliva f redusa
cantitativ, cu dopuri de fibrina, f vascoasa, semn ca exista hiposialie imp.
Evoluție: poate remite după tratatament sau poate evolua spre forma supurată.
Forma supurata: poate debuta per se sau poate să fie o urmare a formei catarale.
Exooral
 Stare generală alterată
 Dureri vii, pulsatile, ce iradiază în regiunile vecine, accentuate;
 Tumefacția edematoasă difuză, extinsă;
 Tegumentele sunt discret congestionate

3
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

 Trismus moderat
 Palpare : dureroasă, consistență: dură/renitentă
Tumefacția crește, durerile devin mai importante (nu mai e doar o jenă ci e durere violentă)
cu alterarea stării generale. Tegumentele sunt congestionate. Poate să apară trismus moderat.
La palpare nu mai avem doar împăstarea glandei ci aceasta începe să fie dură, renitentă și
dureroasă.
Endooral
 Orificiul canalului Stenon e congestionat, tumefiat, întredeschis;
 La presiune se elimină puroi net, în cantitate importantă.
Stenon congestionat, tumefiat , intredeschis, la simpla deschidere a gurii prin întinderea și
presiunea maseterului masând glanda se poate expune puroi la inceput, urmat de o secreție
sanguinolenta si saliva de staza / secretie purulenta . Orimul gest e sa recoltam secretia pt a avea o
armă în plus a vedea ce germeni există și la ce sunt sensibili, pt a da AB. La masajul glandei se elimină
puroi f abundent sau doar o pic apoi salivă de stază .
Forma gangrenoasă
 Rară
 Se asociază cu stări grave toxico-septice, stări terminale, imunosupresie
 Tegumentele cenușiu violacee
 Zone de necroză superficială și ulcerații
 Senzație de crepitație la palpare
 Paralizii faciale
Rară, de obicei apare în asociere cu alte afecțiuni: pacienți terminali, cu tare organice,
insuficiențe de orga, stări de imunosupresie accentuate.
Sunt infecții oportuniste: se selectează germeni foarte puternici care acționează pe un
organism fără apărare.
Rara, de obicei in asociere cu alte afecțiuni (pac terminali, cu tare org, insuf de organ, stari de
imunosupresie acc).
În această formă țesutul este lezat, distrus, însoțit de necroză superficială, ulcerații
tegumentare, miros fetid și distrucții tisulare importante.
Putem să le asemănăm cu flegmoanele: infectie cu germ f puternici, pe sist de aprare redus
care duc la distrucția imp a parenchimuui, evol rapidă.
Complicații
 Infectarea lojei parotidiene (abces parotidian)
 Fistulizarea la piele, conduct auditiv;
 Difuziunea în regiuni vecine sau la distanță
 Ulcerația vaselor mari
 Tromboflebită, embolii septice
 Septicemii

4
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

Forma catarală poate să remită spontan sau să evolueze spre forma supurată.
Forma supurată: dacă nu există condiții de drenaj în timp util a secreției purulente din arborele
parotidian, poate evolua în interiorul glandei până ajunge să rupă fascia glandei și să se extindă în loja
parotidiană -> cea mai comună complicație a unei parotidite acute supurate este abcesul de lojă
parotidiană. După perforarea fasciei, infecția se evacuează în interiorul lojei parotidiene de unde
poate fistula la tegument sau în conductul auditiv exern, poate să meargă în lojile vecine (maseterină,
submandibulară, pterigomandibulară, pterigomaxilară), poate ajunge până la abces hemifacial.
Pot să apară și complicații la distanță: trombembolii, tromboflebita sinusului cavernos
(principala complicație a supurațiilor din lojile profunde).
Aceste complicații nu apar la pacienții cu imunitate normal, ci doar la pacienții cu stare
generală alterată și germeni bacterieni foarte agresivi.
Septicemii: apar când infecția difuzează în tot organismul.
Diagnostic pozitiv
Pe baza semnelor clinice , anamneza.
Diagnostic diferențial
1. Parotidita epidemică: e o boală infecto contagioasă, tumefacția parotidiană e bilaterală, e
apanajul copiilor, secreția salivară e nemodificată!!, consistența glandei e pufoasă.
2. Abces de loja parotidiana/maseterina
Slide: abces de lojă parotidiană slide 13. Abces de lojă parotidiană care începe să se extindă
spre celelalte loji. Tumefacția afectează regiunea parotidiană, edemul e important. Față de parotidită
tumefacția e mai difuză, merge spre lojile învecinate (genian, infraorbital, palpebral inferior, în jos
spre regiunea cervicală și submandibulară). Tegumentele sunt destinse, starea generală e alterată. În
aceste condiții, dacă e abces de lojă parotidiană, secreția salivară depinde de ce a produs abcesul de
lojă parotidiană: dacă e urmare a parotiditei supurate, secreția salivară va fi modificată; dacă are alte
cauze, secreția salivară nu e modificată. Diferența majoră: nu se modifică secreția salivară în abces de
lojă parotidiană.
Într-un abces de lojă maseterină: tumefacție importantă cu localizare diferită de abcesul de
lojă parotidiană, trismus extrem de puternică, anamnestic diferă debutul, cauza: patologie M3,
pericoronarită M3 (deci are cauză odontogenă; la parotidită cauza odontogenă lipsește).
3. Abces de fosă infratemporală/groapă zigomatică (abces hemifacial, abcese profunde)
Slide 14: stg: sp pterigomand, sp infratemp, ele comunică , temporal, maseterin. pterigomax,
Slide 14 dr: arcada temporo-zigomatică este depresionată pentru că celelalte regiuni
(temporală, maseterină, submandibulară) sunt tumefiate, edemul afectează și pleoapele superioare
și inferioare => sunt afectate toate lojile profunde, trismus important
4. Afecțiuni nodulare: limfadenite supurate intraparotidiene, limfadenite metastatice
intraparotidiene
În loja parotidiană, pe lângă parotidă, avem și limfonoduli, care pot să sufere inflamații acute
: au debut nodular, pacientul acuză apariția unui nodul, la început ușor dureros, apoi crește în

5
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

dimensiuni, se fixează, doare mai tare, apoi apare zona de congestie a tegumentelor, exact la nivelul
unde există nodulul. Față de abces: tumefacția e mult mai localizată, secreția salivară e nemodificată!!
Poza dreapta: debut nodular însă de data asta limfonodulul e dur la palpare, nedureros,
imobil, dezvoltă o circulatie periferica importantă, caracteristică tumorilor maligne (aici e un LN
metastatic de la o leziune operata situata pe frunte, se vede pe frunte o leziune operată deja, tumoră
malignă. Probabil că pac nu a acceptat evidarea sau nu a venit pt evidare: metastază tardivă
pretragiană a unui grup de ggl din loja parotidiană. E aspectul caract pt o limfadenită emtast.)
5. Litiaza parotidiana
Mult mai rară decât parotidita nelitiazică. Pentru a stabili diagnosticul de litiază trebuie să
punem în evidență factorul obstructiv. Simptomele sunt legate de alimentație (durerea apare cu 30
min înainte de masă sau când începe masa, prin stimularea secreției salivare, deoarece apare un flux
important de salivă care nu se poate elimina din cauza factorului obstructiv => se produce distensia
glandei care se manifestă ca și colică salivară, inițial, apoi abces salivar).
Secretie salivara modificata + fact obstructiv (se observa pe rx pe stenon în portțiunea
terminală pe OPT. Acest calcul e evident chiar și pe o radiografie nespecifică pentru glande (pe OPT).
Alte incidente pt calculi rdioopaci sau ecografie care pune in evidenta si obstacole care nu sunt
radioopace.
6. Chist sebaceu supurat
Alte lez din reg parot tegumentară: chist sebaceu supurat.
Chist sebaceu = o infecție a unei glande sebacee care crește în volum. Glanda sebacee e în
tegument, deci leziunea e superficiala de loja parotidiana și dg dif se face prin localizarea anatomică
(asta e un chist supurat, infectat de anexe epiteliale, din grosimea pielii, deasupra fasciei lojei
parotidiene). Secreția salivara nemodificată, anamneza: pac descrie aparitia unui nodul care creste,
e neinfectat si apoi se infecteaza.
7. Osteomielita ramului ascendent
Poza: tumefactie difuza, durere, febra, trismus imp, febră, fara modificarea secr salivare. Pe
imagistica: modf la niv osos legate de OM data de fact odontogeni, fractura, sit patologica care duce
la infectia osului.
8. Tumori parotidiene infectate
Poza: chistadenolimfom infectat
Dg dif: se face anamnestic: inainte de ep inflamator acolo exista deformatie, formatiune,
tumora care ulterior a suferit fenomene de inflamatie.
9. Artrita acută temporo-mandibulară
Exista o usoara tumefactie dreapta, stanga, localizata pretragian, care nu e f voluminoasa
(exista o limita a distensiei capsulei articulare), durere f imp, exista pozitii antalgice (poz de relaxare
articulara, antalgică pt ca orice misc de deschidere inchidere a gurii produce durere imp). se poate
observa ecografic modif articulare. Și anamnestic

6
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

Tratament
Profilactic
 Este datoria stomatologul
 Scutește pacientul de o viață întreagă de chinuri
 Mai important la pacienții imunosupresați și în hiposialii
 Detatraj/igienizare periodică (max 6 luni);
 Asanarea focarelor dentare
 Igienizarea profesională a protezelor mobile/mobilizabile
 Stimularea secreției salivare prin recomandări legate de alimentație, ingestia de lichide,
administrarea de medicamente sialogoge, colaborarea cu medicul de familie pentru a
înlocui medicamentele care produc hiposialie cu altele cu efecte secundare mai reduse
 Tratamentul infecțiilor mucoasei orale (stomatite bacteriene/micotice)
 Drenajul megastenon/megawharton
Factorii care duc la infecția glandei: cavitatea orală septică + hiposialie + deficit de apărare al
organismului. Primul factor poate și influențat și ține de profilaxie.
Trebuie să ne asigurăm că pacientul are o sursă redusă de germeni deci trebuie să asanăm:
resturile radiculare, tatru, parodontita marginală, tot ce înseamnă situații patologice parodontale,
focare dentare. !! atenție mai ales la pacienții cu hiposialii (există mulți pacienți, mai ales de vârsta a
3-a la care medicația induce hiposialie: medicația antihipertensivă, antidepresivă,
antiparkinsonienele).
Cum depistăm un pacient cu hiposialie? Sesizam un pac cu hiposialie dupa aspectul
mucoaselor, dupa cum arata endooral.
Medicamentos
 Antibiotice
 Antiinflamatorii
 Stimulente salivare: hidratare, pilocarpină
Daca forma e catarală ne dorim să o facem reversibilă, să nu ajungă la supurată. Recoltăm
secreție salivară, greu de recoltat, trebuie să masăm mult glanda ca să iasă o picătură de salivă
vâscoasă, sau iese prima dată un dop de fibrină și apoi o picătură de salivă vâscoasă. O trimitem pt
ABgrama și ex microbiologic pt a cunoaște ce germ au ajuns acolo și a avea o armă țintită asupra lor.
AB + antiinf + stimularea salivei pt că un flux salivar crescut spala glanda, curata glanda de
microrog (pilocarpina. ! doză: in doze mai mari de 1 la 1.000 poate fi otrăvitoare.
AB, antiinfl, stimulente salivare (hidratare, pilocarpina).
- AB primele 3 zile cu spectru larg, dupa ce primim ABgrama dam tintit.
- Stimulente salivare: Pilocarpina: atentie la doze (doze m mari de 1:1.000 poate fi otravitoare).
Dozele pilocarpinei cresc de la o zi la alta: De la 3 pic /zi de 3 ori inainte cu 10 30 min de mesele
principale, apoi 4 pic de 3 ori pe zi până la – 10 pic x 3 pe zi timp de 3 zile – apoi iar la 3 pic.

7
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

Drenaj manual: pt a elimina secr salivara din toti lobii/lobulii glandei. Pe lângă recomandăm
ingestia de lichide, consumul de alimente crude care stimulează secreția salivară.
Slide poză 22: pic de puroi apoi saliva amestecata cu sg. De obicei e apanajul situațiilor litiazice
cand prima data se mobilizează calculul care zgarie peretii canalului si produce o hemoragie care se
elimină).
Drenaj de cateva ori pe zi prin masajul glandei pt a elim secr salivara din toti lobii sau lobulii
glandei.
Lavaje cu soluții antibiotice/antiseptice pe canal
Incizii în cazul abceselor lojii: dacă infecția trecie de fascia glandei în lojă se trece la
tratamentului abcesului de lojă (Care presupune incizie exoorală). Riscul major al inciziei exo-orale:
fistula salivară.

PAROTITIDE CRONICE nespecifice

Pot evolua de la început ca și cronice sau pot urma o parotidită acută incorect tratată,
insuficient tratată sau netratată. Se instalează de la început ca parotidite cronice pe fond de stare
generală alterată, hiposialie, germeni în cavitatea oral.
Sunt foarte chinuitoare. Nu produc modificări acute ci dau o jenă permanentă și o scădere a
calității vieții.
Sunt frecvent recidivante.
De obicei afectează pacienții de vârsta a 3a, de sex feminin, cu medicație importantă și status
odonto-parodontal precar + hiposialie.
În aceste condiții tratamentul e de asanare a cavității orale, de modificare a medicației pentru
a crește fluxul salivar, administrarea unor medicamente care cresc fluxul salivar (nu se pot administra
cronic) și susținerea statusului imun.
Trebuie sa dispenzariam acesti pac: psihoterapie, incurajare, stimularea secr salivare, colaborr
cu medic de fam pt sustinerea starii generale.
Etiopatogenie
- Parotidite acute
- Parotidite acute urliene: infecția acută la o vârstă adultă poate presupune și această
complicație pe lângă prostatită, orheită, ovarită
- Megastenon
- Litiază salivară
- Intoxicații cu metale grele
- Sindroame sialozice
- Septicitatea cavității orale
- Imunosupresie/chimioterapie
Problema la parotiditele cronice e că nu putem să ajutăm foarte mult pacientul deoarece nu
prea putem să-i influențăm starea generală sau fluxul salivar. Ne rămâne doar să-i ameliorăm statusul
dento-parodontal.

8
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

Clinic
- Uni/bilaterală: de obicei unilaterală
- Debut insidios, stare generală ușor alterată
- Tumefacție glandulară
- Tegumente suprajacente normale
- Creșterea consistenței glandulare
- Saliva opalescentă, vâscoasă, cu dopuri de fibrină, chiar net purulentă
- Subiectiv – uscăciunea gurii, dureri intermitente
Tumefactie discreta, unilaterala de obicei. De multe ori nu e evidenta clinic (doar cand se
acutizeza). Secr salivara redusa, la Pa glandei se elimina putina secr salivara, f vascoasa, cu dopuri de
fibrina. Fara modif infl: fara trismus, fara febra
Pac are tumefactie moderata cu hiposialie, uscaciunea gurii, perioade de
intepături/constrictie/durere in reg respectiva
Sialografia
- Pom înflorit
- Împușcătură de alice
- Pete zăpadă
- Canal cu contur neregulat, cu zone dilatate
- Întârziere de evacuare
Pe sialografie: vedem acinii care sunt dilatati si capteaza (pom inflorit) trasor radioopac cu
intarziere de evacuare. Slide 26: radiografii seriale de la același pacient. Prima expunere cu raze x înc
are se vede arborele parotidian plin, cu dilatari la nivelul acinilor, și dupa o vreme 30 min ex, se obs
ca inca nu s-a eliminat complet trasorul radioopac din int acinilor, inseamna ca fluxul salivar e f redus.
Rx: in 2 timpi diferiti. Ramane lipiodol, trasor radioopac, in int glandei la multa vreme dupa
injectarea intraglandulară.
Slide 28: se vede seringa și acul și subst de contrast în seringa. Se vede arborele paoritidan si
o intarziere de evac imp la nivelul acinilor. Ramane subst doar in acini. Tot ce inseamna arbore salivar
a fost indep dar in acini inca ramane captare (asta inseamna o dilatare, infl cronica a acinilor).
Slide 29: la fel.
Evolutie
 Evoluează în puseuri
 Episoadele apar de obicei după stări imunosupresive: răceli, stări virale, anotimp rece
 Episoadele inflamatorii repetate duc la sclerozarea glandei
Cronica: practic pac o va duce probabil toata viata.
Putem limita apariția episoadelor acute prin susținerea stării orale, stării generale și prin
creșterea secreției salivare.
Episoadele inflamatorii acute repetate duc la sclerozarea glandei pentru că în fiecare episod
acut se distruge o parte din parenchimul glandular și se înlocuiește cu țesut fibrotic. După mai multe

9
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

episoade inflamatorii se ajunge ca glanda să-și piardă funcționalitatea, elasticitatea, deoarece mare
parte din ea va fi țesut fibros (devine dură la palpare).
Diagnostic diferențial
1. Parotidite acute: în care avem stare acuta, puroi in glanda, tumefactie, congestie, trismus,
stare gen alteralta.
2. Sdr sialozice: nu avem deloc saliva, toate modif legate de boala autoimuna exista.
3. Parotidite toxice: la med muncii se pune in evidenta in saliva hg, pb etc.
4. Tu parotidiene: B sau M. anamnestic, clinic si imagistic e evidenta dif.
5. Parotidomegalii: tezaurismoze (pac care isi depoz resursele inclusiv in reg
parotidiana).parenchimul glandular este neafectat, secr salivară este perfectă însă există
această parotidomegalie care poate fi pe fond de mancator de paine cartofi, modif hormonale
si care duce la parotidomegalie fara afectare fct, strict estetic. (slide 32 femeie stg)
Tratament
Profilactic – cel mai important – rol esențial al stomatologului
 Igienă orală
 Hidratare
 Pilocarpină – doze mici deoarece stimulăm o glandă care nu mai există
Curativ
 Antibiotice
 Instilații intracanaliculare cu antibiotice/antiseptice și enzime proteolitice
 Tratament al stării generale
 Vitaminoterapie
Igiena, hidratare, psihoterapie, pilocarpina in doze mici (dozele pot fi scazute fata de faza
acuta pt ca aici degeaba stimulam glanda pt ca ea nu mai există și nu are posib sa secrete multa
saliva).
Curativ: AB de preferintă pe Abgrama (Ab pe perioade prelungite poate să ducă la stare de
imunosupresie!) ,
enzime proteolitice (in glanda dupa inf repette se produc aderente in canal – stenoze- dupa
fiecare ep inflamator care duc la o secr salivara tot mai redusa).
Sustinerea starii generale împr cu medicul de familie

10
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

PAROTIDITE SPECIFICE: TBC, SIFILIS, ACTINOMICOZA

Actinomicoza mai rar, tbc si lues(sifilis) exista.
Tuberculoza
Rară, frecvent oportunistă. Primară/secundară
Clinic
 Leziuni nodulare unilaterale
 Difuze sau localizate
 Fără semne funcționale
 Deformare slab delimitată
 Glanda indurată
 Abcedare/fistulizare
 Micropoliadenopatie cervicală
Diagnostic : pus de pneumoftiziolog
- Clinic
- Citologic, biopsic, însămânțări pe medii specifice, inoculări la cobai
Diagnostic diferențial
 Parotidite cronice nespecifice: în care tumefacția e difuză (în TBC e nodul0.
 Tumori parotidiene: prin citologie
Tratament
- Incizie, drenaj - forme acute
- Tratament etiologic
Cum arata un astfel de nodul paroditian? Fata de parotidita (unde am zona difuză) aici e
nodul. Parotiditele specifice pot semăna cu tumorile parotidiene cu debut nodular.
Nodul TBC: Localizat, fara semne functionale, delimitare proasta (poate fi considerata tu
maligna) insa celalate semne îl diferențiază (citologic, insamantari pe medii specifice poz).
Dg pus de pneumoftiziolog.
Putem suspecta nodul tbc pe baza semnelor clinice si imagisticii. Anamnestic: putem
suspiciona tbc primara sau secundara.
Daca avem forme acute de abces: trat de urgenta (incizie, drenaj) ulterior trat etiologic factu
de pneumoftiziolog.
Slide 34: avem forma cronica.
LUES/sifilis
În forma tertiara apar aceste modificari. În primele faze nu apar asemenea modificări.
Forma terțiată poate lua 3 forme clinice:
 Difuză – de obicei bilaterală
- Tumefiere progresivă
- Consistență fermă/lemnoasă
- Fără semne funcționale

11
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

 Localizată – forma gomoasă – evoluție în trei trepte

 Pseudoneoplazică – tumora fibrogomoasă
- Unilaterală
- Consistență dură/neregulată
- Fixarea supra/subjacentă
- Simulează un neoplasm
- Adenopatie laterocervicală prezentă
- Seamănă cu o tumoră malignă: nodu unic sau multiplu, în parotidă, dur,
nedureros, fixat și are și adenopatie satelită prezentă, crescând suspiciunea de
tumoră malignă.
E însoțită de adenopatie satelită.
Diagnostic pozitiv: clinic, serologic.
Diagnostic diferențial: similar TBC
 Parotidite nespecifice: în sifilis forma difuză e bilaterală, dură și nu prezintă semne
funcționale (saliva e normală)
 Cu tumorile: forma tumorală
Tratament: etiologic.
Însămânțarea se face pe cale hematogena ca si TBC (la TBC!!!de reținut Forma limfonodulara
apare imd dupa forma pulmonara deci se poate pune dg inclusiv dupa observatia unui nodul
parotidian).
Unilateral/bilateral la forma difuză (în forma difuză: totul e edematiat, f greu de pus dg),
consistența f dura (face diferenta de celelalte parotidite nespecfice: este bilateral, dur și nu exista
semne fct (saliva normala).
Trebuie diferentiata forma nodulara de tu maligne pt că pot fi similare si forma difuza de
parotidite(uni/bilaterala m frecv, cu tes f dure, fara modif fct).
Actinomicoza
Forma primară – rară.
Forma secundară unei actinomicoze cervico-faciale : mai frecventă.
Clinic
- Semnele actinomicozei
- Eliminarea de grunji gălbui prin canalul stenon
- Multiple fistule cutantate cu puroi cu grunji galbui specifici (fistule in stropitoare)sl 36
Diagnostic pozitiv: clinic, însămânțare pe medii specifice.
Tratament: etiologic. Cu antibiotic care acționează pe actinomyces.

12
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

Submaxilita acută nelitiazică

Rar întâlnită – determinată de corpi străini intrasalivari.
E mai frecvent întâlnită forma litiazică (datorită condițiilor favorizante de litiază).
Debut: lent
 Uscăciune a gurii
 Dureri subangulomandibulare accentuate de deglutiție
Clinic
- Stare generală bună
- Tumefacție submandibulară bine delimitată
- Tegumente acoperitoare normale
- Glanda mărită, dureroasă la palpare
- Adenopatie satelită
- Congestia mucoasei planșeului anterior/papilei Wharton
- Scurgere salivă vâscoasă sau puroi pe Wharton
Submaxilitele acute nelitiazice sunt asociate de obicei cu megaWharton (deoarece apare
scăderea fluxului salivar), care împreună cu curgerea antigravitațională a salivei favorizează infecția
glandei. Debutează cu uscăciunea gurii și tumefacție în loja submandibulară.
La palpare se elimină secreție salivară modificată, puroi prin Wharton.
Glanda este mărită în volum, sensibilă în formele catarale și foarte dureroasă în formele
supurative (ca și parotiditele)
În mod normal, glanda submandibulară secretă salivă mucoasă, vâscoasă iar parotida mixtă.
Evoluție
Cedează rapid sub influența tratamentului local și general.
În cazul efracție capsulare se transformă în abces submandibular.
Daca se face trat local si general : poate să remită, altfel nu insistam f tare pt ca glanda
submand e mica si se indeparteaza chiru f usor (deci dupa 1 2 episoade apare fibrozarea glandei,
forma pseudotumorala când țes glandular e înloc cu țes fibros : atunci se indep glanda). Daca se rupe
capsula glandei si continutul efractioneaza apare abces de loja submand : trat incizie si drenaj, ! cu
atenție la formare fistula salivara in postop. Ulterior se poate indeparta glanda daca nu se poate
refunctionaliza.după un astfel de ep acut e posibil ca glanda să nu mai fie fct: fibrozează, sau suferă
proces prin care se distruge parenchimul glandular. Când nu mai este secr salivară se îndep glanda.
Diagnostic diferențial
1. Submaxilita litiazica:
- Este mult mai frecventă. Prima dată când vedem o submaxilită ne gândim că e de cauză
litiazică. (
- Submaxilita litiazică are simptomatologie caracteristică: slide 39 sus) colică salivară:
distensia glandei fără să existe edem, nu e difuză, e extrem de bine delimitată.
- La examinare radiologică cu film axial mușcat se observă un calcul în glandă

13
Chirurgie – curs 3, an VI, sem 2

2. Abces submandibular
- Slide 39, stg: Aici se obs tumefacție difuză cu modificarea tegumentului supraiacent,
pac e betadinat pt incizia și drenajul unui abces de lojă submand.
3. Adenită submandibulară supurată
- Debut: nodular, evoluție: nodulul inițial sensibil apoi crește și se fixează, tegumentele
suprajacente devin congestionate
- Aspect imagistic
4. Tumori ale glandei submandibulare: unde difera anamneza si clinic si imagistic, lipsesc în
totalitate formele acute la tumori. (debut, evoluție, aspect clinic și imagistic)
Tratament
Profilactic – rolul important al stomatologului.
Curativ
 Masaje ușoare ale glandei pentru drenajul secreției salivare alterate
 Lavaje pe canalul glandei
 Antibiotice (conform antibiogramei), antialgice
 Incizie și denaj în cazul implicării lojei submandibulare
Triada: status odonto paro, stim secr salivara, sustinere stare generala. Inclusiv lavaj pe glande
(greu de paruns pe wharton, stenon e mai usor de catetrizat)
Incizie, drenaj cand avem abces
Submaxilectomie daca situatia se cronicizeaza.
Submaxilita cronică nelitiazică
Este foarte rară forma nelitiazică.
Clinic: similar parotiditelor cronice: apar acutizari, usoara tumefactie a glandei, glanda nu mai
e pufoasă ci dură la palpare datorită episoadelor inflamatorii repetate care duc la fibrozarea ei.
Diagnostic diferențial
 Submaxilite litiazice: prezintă un factor obstructiv
 Adenite submandibulare
 Tumori ale glandei submandibulare
 Tumori ganglionare
Tratament: frecvent submaxilectomie
Rx: slide 42 forma cronică. Aspect de Arbore inflorit (= captare de subst de contrast la niv
acinilor)și Megawharton .

14