Pagini din istoria Facultatii de Medicina din Cluj

Inceputurile invatamantului superior din Transilvania au fost facute la Cluj, la sf Evului Mediu si in
Renastere.

1775- infiintarea la Cluj “Scoala medico-chirurgicala”- preda Ioan ??? Molnar (1749-1815)=celebru
oculist=oftalmolog

1818-Institut Medico-Chirurgical”- Facultatea Maghiara de Medicina din Cluj

1872- Francz Josef univ- in cadrul careia intelmeiaza fac de medicina formandu-se prin dezv. Instit. Med.
Chrirug.

1919- incheierea exist. Universitatii- si a medicinei

Barbieri- barbieri chirurgi-chirurgi

Clinice la inceputul sec XIX

Szigismond Purjesz (1836-1919) celebru internist- cel mai valoros medic al universitatii, mentorul lui
Iuliu Hatieganu (IH)

-unirea Transilvaniei cu Romania- crearea invatamantului superior romanesc clujean (dupa semnarea
tratatului de pace de la Versailles, inaintea elaborarea celui de la Trianon)

Onisifor Ghibu

 coordoneaza univ preluata pe 12 mai 1919 de catre autoritatiile romanesti

 era delagat al Cosiliului Dirigent al Transilvaniei

1919- constituirea “Comisiunii Universitare”- presedinte: Sextil Puscariu

Iuliu Orient –toxicolog;

Daniel Kondradt- dermatolog

Cei doi continua la Cluj.

Membrii Sectiunii medicale a Comisiunii Universitare

Prof. Dr. Gheorghe Marinescu- Bucuresti

Prof. Dr. Enerst Juvara- Bucuresti

Prof. Mihail Manicatide- Iasi

Iuliu Hatiganu- repr al med. transilvanene

Iuliu Moldovan- repr al med. Transilvanene

Victor Babes- 16 aug 1919- invitat special la Comisiune, fondator al Scolii Romanesti de anato patologica
si bacteriologie (1854-1926)

Radu Iftimovici- “Europeanul Victor Babes”

Iuliu Hatieganu- primul decan si organizator al facultatii romanesti de medicina din Cluj

1) Anato- V. Papilian
2) Histologie- Ioan Dragoiu, Ioan Scribau, Grigore Benetato
3) Fizio- Ioan Nitescu
4) Anato patologica- Victor Babes, Titu Vasiliiu
5) Patologie generala si experimentala- Constatin Levaditi, Mihai Botez
6) Igiena si igiena sociala- Iuliu Moldovan
7) Clinica Medicala- IH
8) Clinica chirurgicala- Iacob Ibonovici??, Alexandru Pop
9) Clinica Neurologica- Ion Minea
10) Clinica Psihiatrica- Constantin Ureche
11) Obstetrica si ginecologie- Cristea Grigoroiu
12) Dermatologie si boli venerice- Stefan Nicolau, Coriolan Tataru
13) Pediatrie- Titu Gane
14) Oftalmo- Dumitru Michail
15) Medicina Legala- Nicolae Minovici, Virgil Ionescu
16) Biochimie- Pierre Thomas, Ion Manta
17) Stomatologie- Gh. Bilascu- doctor de aur, Ioan Alemaci
18) Oto-reno-laringologie- Ion Metianu, Ion Predescu Rion, Gheorghe Buzoianu
19) Radiologie- Dimitrie Negru

Savanti romani de prestigiu international: V. Babes, C. Levaditi, St. Ch. Nicolau, Nicolae Minovici

Momente din Istoria Anatomiei

Omul primitiv are cunostiinte rudimentare de anatomie: picture rupestre (S Frantei, N Spaniei)

 Statuetele “Venus din Willendorf”

 De animale ex:bizoni – anatomia animalelor (zona precrodiala- pct rosu)
 Reprezentari feminine- trasaturile facial f putin conturate, obezitate pe torace, abdomen, fese
(explicatii: reprez datorate unor barbati misogini, un anumit tip de femei-particular, simbol al
fertilitatii)

-practicarea trepanatiilor craniene:

 Localizare: zona parietala frecvent (uneori temporala)

 Forma: rotunda, ovala
  Dimensiunea: 1-1,5 cm (diam)
 Nr: 1/2
 Evolutia: favorabila(tes osos de neoformatie, micsoreaza zona pierderilor de
subst)/nefavorabila(lezarea sinusurilor venoase epidurale)
 Cauze: cefalee, meningoencefalite, traume (hematoame)
 HTIC: hipertensiuneintercraniana

Anatomia din Antichitate

I. Primele denumire anatomice:

 Azteci: ritualuri de sacrificare a animnalelor, oamenilor
 Babilonieni: cunoasterea ftcatului de oaie (prognostic)
II. Disectia:
 India Antica:
o tratatul “Susruta Samhita” (1000 i. Hr.)
o indicatii primitive de tehnica a disectiei
o descrieri de structure anatomice: oase, muschi, ligament, vase, stomac, duoden, colon,
colecist, rinichi
o Manuscris din Athar-Vedo (India)
 China Antica:
o Interzicerea disectiei cadavrelor
o Structura corpului omenesc dedusa din cosmologie (ex:nr oase=nr articulatii= nr de
muschi= nr zile pe an; nr orif umane=nr astrelor Carului mare=7
o Greseli: vezica urinara comunica cu intestinele
o Au alcatuit zone de acupunctura
  Egiptul Antic
o Papirusurile medievale+ alte scrieri
o Relatarile unor istorici antici:
1) Papirusul Ebers
o descoperit de egiptologul german George Ebers in 1873 in ruinele din Teba; continea
retete pt boli de ochi, date pt eviscerarea din imbalsamarea mumiilor
o Scoaterea creierului prin narine
o Spalarea corpului cu vin si apa din Nil
o Evicerarea cu exceptia inimii (centrul de gandire si al sentimentelor- necesare vietii
urmatoare)
o 40 zile in sare
o Infasurarea cu benzi (7X) printre care se pun amulete protectoare- ochiul lui Horus
o Sarcofag
2) Papirusul Smith (1600 i. Hr.)
o 1862- decoperit de Edwin Smith
o Descrieri ale unor operatii chirurgicale, diagnosticul si tratamentul ranilor
o Descrieri anatomice: creier, inima, vase, plamani, colecist, stomac, uter, rinichi

Cursul 4
Grecia antica

1.Perioada prehipocratica

 Alemon din Crotona

 Homer
 Aristotel

2.Perioasa hipocratica

 Hipocrate

3.Perioasa posthipocratica

 Scoala din Alexandria: Herofil

Erasistrate din Cos
 Scoala metodica: Sorau din Efes
I.Alemon din Crotona :

 A scris primul tratat de anatomie din lume

 A descris:nervul optic, tuba faringiana,creierul
 A efectuat primele disectii pe animale
 A diferentiat in inima atriul de ventricul (in premiera mondiala)

II.Homer-rapsod popular orb

 Cunostinte anatomice in Eliada si Odiseea

 Termini anatomici:clavicula,astrogal, intestine,peritoneu,epiploon, vezica urinara,
grasmine prerenala,ombilic
 Masele mari pleaca de la inima spre corp

III. Aristotel-parintele anatomiei

 a descris dentitia la diverse animale si la om(eronat:nr dintilor la barbat, femeie; dintii

continua sa creasca toata durata vietii)

IV Hipocrate din Cos (460-380/351 î.Hr)

 Corpuscul Hipocratic=colectie de scrieri alcatuite dupa moartea lui Hipocrate(+scrieri ale

altor autori

Elemente de anatomie din Corpuculul Hipocratic:

 Osteologie: dezvoltarea bazata pe tramatologie, trat despre articulatii

 Descrieri:trahee,plamani,cordon ombilical,uretere
 Anatomia si fiziolgia erau bazele medicinii
 Nu se efectuau disectii
 Nu se cunstea interrelatia dintre vene si artere
 Nu se facea distinctive intre nervi si tendoane

Hipocrate: -fondatorul examenului la patul bolnavului

-creatoul observatiei evolutiei bolii

-a aratat ca :

 Boala este dezechilibrul organismului

  Febra este un fenomen necesar
 Autoul “teoriei umorilor”: -sange

-flegma

-bila galbena

-bila neagra( secrie cu prod.patologice)

-intemeietorul primei doctrine medicale :

1. Fapte de observatie
2. Rationament riguros
3. Teoria umorilor(evolutia brusca-criza, evolutie lenta-liza)
4. Toata bolile au cauze reale,cunoscute;Tulburarea echilibrului umorilor
organismului:alimentiatie gresita,apa,aer,?,paraziti
5. Nu toate organismele reactioneaza la fel

-doua semene clinice:

 Degetele hipocratice ͡ (semn de ceasornic)

 Fascierul hipocratic(diagnostic grav)

-bolile descrie de Hipocrate:

 Pneumonia
 Pleuroza

 Apoplexia venelor cerebrale-AVC

V.Perioada alexandrina

- Primele disectii pe cadaver

- Primele disectii pe condamnati(vivisectii)
- Desobire intre tendoane, nervi si vase sanguine
- Anatomia=suma de informatii

Herofil din Chalcedon

  Vascularizatia meningelui “teascul lui Herofil”
 Plexul coroid
 Ochiul
 Pancreasul
 Duoden
 Nervi(craniei+spinali)
 Ventriculii cerebrali-ventriculul IV

Erasistrate

 Distinctia dintre principalele segm ale encefalului

 Descrierea valvelor cardiac
 Descrierea conexiunilor dintre artere si vene

Medicina greco-romana din Antichitate

Incepand din sec I d.Hr civilizatia a trecut din Egipt si Grecia in Italia

Reprezentanti: Cl.Galen

Cornelius Celsus

a.Galen

 Medic grec
 Medical gladiatorilor din Roma
 A redesteptat interesul pentru med. Hipocratica
 Autor a 43 de carti de medicina dintre care 2 de anatomie
 A descries oasele lungi si scurte
 Introduce apofiza,epifiza,condil
 Sectioneaza maduva spinarii → observa distributia nervilor spinali
 A descris : - originea n spinali si distributia nervilor cranieni
-SNS
-organele de simt
-strct inimii raportata la functie
-muschii:buccinators, mic pectoral, popliteu
-strct anatomica a arterelor,venelor
 -anastomozele arterio-venoase
-anomalii_uter bicorn, vezica dubla

1500 de ani-descriei=dogme (inclusive descrierile incorecte

Contributii si in medicina interna

Curs 5

Cl. Galen – articulatii- miscari limitate

Celsus

 medic roman din sec. I d.Hr.

 fondatorul plastiei cutanate prin alunecare
 a protestat impotriva vivisectiilor
 consecinta: completa abandonarea disectiilor
 a descries 4 semne ale inflamatiei, denumite ulterior “celsiene”: rubor (roseata), tumor
(tumefactie=umflare), calor (caldura), dolor (durere)
 impotento functionale- al 5-lea semn al inflamatiei
 Consectintele abandonarii disectiilor: anatomia in Europa a fost oprita pt cca 1500 ani, fiziologia
nu s-a putut constitui ca stinta, anatomia patologia a stagnat
 Dezvoltarea cunoasterii de anatomie a revenit arabilor in Evul Mediu

Anatomia araba medievala

 Dupa moartea profetului Mohamed (632 d.H.), care a fost intemeietorul Islamismului, arabii au
inceput cucerirea lumii: Alexandria (642), incendierea bibliotecii din Brucchion – 6 luni volumele
au fost utilizate pt bailor publice
 La scurt timp cuceririle au devenit “propagatorii stiintei”
 Fondatorul Univ. din Bagdad
 La inceput medicina araba medieval nu a fost originala??, ci theoretic si analitic
 Traducere in lb. araba a lucrarilor lui Hipocrate, Galen, Dioscoride
 Extensie in totalitatea cuceririlor: Asia Mica, Sudul Mediteranei, Spania
 Medicina araba- 3 perioade:
1) “febra traducerilor” (sec. VII- VIII) – compilarea anticilor

-adoptarea medicinei grecesti si siriene, la civiliz. Islamica din perioada “de aur a Califatului din Bagdad”

2) medicii arabi celebri (VIII – XIII –invazia mongola)

-scrierea unor studii originale

- descoperiri remarcabile de anatomie si chirurgie

3) propagarea cunostiintelor arabe in Occident prin traducerile facute in manastirile benedictare si in
scoala lui Sabino (domninate in sec XI de origine tunisiana Constantin Africanul)

Avecinno (960-1037) “printul medicinii arabe”

 Medic de tip hipocratic, scriitor complex, om de stat

 “Canonul medicinii”- compliatie a medicinii grecesti si arabe
 Cateva date anatomice: insertia m. globului ocular
 Considerente proprii asupra unor moduri de diagnostic, unor procedee

Jesus Haly (sec X)

 A realizat prima descriere completa a anatomiei ochilor: umori, nerv, m. gl. Ocular

Abulcasis (sec XI) albucasis

 “Maestrul chriurgiei arabe”

 Medic, alchemist
 “Daca anatomia este ignorata, vor fi comise greseli si pacientul va fi omorat” =Malpraxis

Medicina de la sf. Ev. Mediu din Europa de Est

Mondeno dei Luzzi (sec XIV)

 A scris o carte de anatomie

Anatomia Renasterii
Leonardo da Vinci (1452-1519)

 Nu a fost medic
 A facut 30 autopsii, mulaje anatomice, a injectat ceara in ventriculii cerebrali
 A realizat 750 de schite anatomice, 1500 de desene pe care le pregatea pt un tratat de anatomie
pe care incepuse sa il scris in colaborare cu anatomistul Marc Antonio dello Torre. Decesul lui
dello Torre (1511) opreste finalizarea cartii. Rezultatele studiilor lui da Vinci au fost consemnate
sub forma unor caiete de notite care au fost publicate doar la inceputul sec XX

Albert Durer (1471-1528)

 A scris primul “Tratat de anatomie plastic pt pictori” in care a prezentat proportiile corpului
uman (cartea a devenit reperul de baza pt pictori si sculptori)

Michelangelo Buonarotti (1475-1564)

 Sculptor, pictor, architect, poet, inginer

  A facut disectii in casa lui din Florenta

Andreas Vesal (1514-1564)

 Intemeietorul anatomiei umane modern

 Diseca iepuri si rate- copilarie
 Prof de anatomie la Padova (1537)
 Metoda sa: anatomia comparata
 A scris: “tabulae anatomicae” (1538), “de corpis humani fabrica” (1542)
 Ilustratii calcar (elev al lui Tizian)
 A enumerate 200 de greseli ale lui Galen
 A realizat prima descrierea anatomiei inimii, venelor, cartilajelor articulare (laringe), sternului,
osului sacru
 A dat o noua explicatie curburii femurului si humerusului
 A studiat putin organele interne: splina
 Greseli: cristalinul- centrul ochiului; vena cava- se form in ficat
 Conceptii: anato e rationala, structura se coreleaza cu functia intelepciunea fortei divine care a
creat morfologia

Curs 6

Istoria Fiziologiei
Termenul de fiziologie a fost creat in Renastere in 1554 de Jean Francois Fernel (1497-1558).

Denumirea fiziologie proevine de la cuvintele grecesti physis adica natura, logos adica cuvant sau stiinta.

Incepand cu celebrul anatomist Vesal (1514-1564) anatomia unor organe umane (ex inima) a fost
corelata cu functia acestora.

Corelatia anatomiei cu fizio a fost evidentiata sugestiv de catre filozoful Albercht von Haller (1708-1777)
care a considerat ca fizio e “anato in miscare”. Astfel a explicat necesitatea cunoasterii anatomiei pt
intelegerea functiilor diverselor org si sist.

Din sec XIX – fizio a devenit o stiinta de sine statatoare (fara sa fie rupta de alte specialitati medicale).

Fizio s-a dezvoltat: s-au realizat metode proprii de studii, ????? unor descoperiri importante (ex gr
sangvine, factorul Rh).

Precursorii fizio au activat in antichitate, ev mediu si renastere.

Precursorii fizio in Grecia Antica

Hipocrate din Cos (460-337)

 A descries 4 umori existente in organism : sangele, flegma, bila galbena, bila neagra

Aristotel (384-322)

 A admis existenta spiritului vital

 A dem ca materia primara era caracterizata prin 4 principii: uscaciune, umiditate, caldura si
raceala
 A considerat inima cel mai imp organ si pulsul ca fiind rezultator batailor inimii
 A recunoscut modif pulsului in diverse stari: frica, agonie, etc
 Puls filiform- ajunge sa fie insensibil

Herofil din Calcedon (355-280)

 Primul care a masurat frecv. pulsului cu ajutorul unei clepsidre cu apa

 A elaborat teoria respiratiei, pe care a corelat-o cu pulsul

Erasistrate din Cos??? (340-257)

 A contribuit la studiul: circ. Sangelui, rolul stomacului in digestive

Precursori ai fizio in Roma Antica
Galen (129-201)

 A studiat functia creierului si a nervilor

 A aratat ca sectionarea maduvei spinarii deasuprea C1 produce moarte subita
 A dem rolul muschilor intercostali in resp
 A evidentiat rolul SN in res psi in motilitate
 A aderat la doctrina celor 4 umori a lui Hipocrate
 A elaborate teoria comp umane in f de preponderenta unei umor:
o Domina sangele: temp. sangvin
o Domina bila neagra: melancholic
o Exces de flegma: temp flegmatic
o Surplus de bila galbena: coleric
 A emis teoria celor 3 tipuri de pneumonii: vitala, naturala, psihica
 A studiat conc sangelui si a aratat ca:
o Inima e cauza misc sangvine
o Pulsatia arteriala se dat prop contractile a unei str din peretele arterial
 Nu a facut disectii umane
 Contrinbuita in anato a fost apreciata ca maxim al posib de cunoastere in anato pana in
Renastere, notiunile despre functiile organelor au ramas foarte neclare peste 1300 de ani

Precursori ai fizio in Evul Mediu

medicina medievala:

Avicenna (980-1037) a apare in cursul 5

Avenzoar- rolul mediastinului

Averroes- rolul retinei in vedere

Annafis- a descries pt prima data circ pulmonara

Precursori ai fizio in Renastere

Fizio din Renastere a cuprins multe teorii speculative care dominau la vremea resp stiintele. Fizio a
preceput cunostiintele din lucrarile lui Aristotel, Galen si a unor importanti medici arabi medievali.

Jean Fernel (1497-1558)

 Anatomist si fiziolog, creaza denumirea de fizio

Leonardo da Vinci (1452-1519)

 A comparat nutritia animala cu arderea unei lumanari

Alessandro Achileni (1463-1512)

 A studiat fiziologia auzului

Paracelsus (1493-1541)

 Elaboreaza conceptia ca org functioneaza pe baza proceselor chimice

 A evidentiat presenta NaCl in dif organe

Andreas Versal

 A pus bazele anato stiintifice

 A facut corelatii intre str anatomica si functionala ???
 Studiaza in detaliu anatomia si fizio: oaselor, muschilor, articulatiilor, nervi periferici
 Pe animale “de humani corporis fabrico”
 Artere, vene, inima, plamani

Miguel Servet

 A descris circ pulm

Andrea Cesalpino

 A descris circ pulm, relatia dintre contractile inimi si dilatarea arterelor, rolul valvelor (impiedica
refularea sangvina)

Curs 7

Anatomia microscopica- s-a conturat in sec XVII dupa: inventarea miscroscopului monocular,
acumularea si aprofundarea cun anatomice. Are la baza: dezv anatomiei de carte Galileo Galiei (1564-
1642) si Johannes Kepler (1571-1630), inventarea lunetelor pe baza unor lentile maritoare.

Dpdv al evolutiei tehnicii:

 lentila maritoare a fost descoperita (sec XIV) si sta la baza fauririi lupei ceea ce a permis
extinderea cunostiintelor anato despre organe.
 Cuplarea a 2 lentile (ocular si obiectiv) a avut loc in sec XVII si a fost atribuita lui: Galileo Galilei
sau lunetierilor olandezi Hans Jansen si fiului sau Zacharie Jansen (1580-1638)

Francois Xavier Marie Bichat (1771-1802)

 Consid intemeietorul histologiei ca stiinta deoarece:

 o A desc tesuturile
o A creat denumirea de tesut
o Le-a clasificat in 21 de tipuri: osos, cartilaginous, fibros, mucos, seros, synovial, etc.
o In conceptia sa- sediul proceselor patologice este in tesuturi
 El a fost clinician, prof de anato si chirurgie
 A descris tesutul adipos al obrazului denumit in onoarea lui bula lui Bichat
 A studiat membranele sinoviale si foitele meningelui
 A scris in 1800 “traite des membranes”

Robert Hooke (1635-1705)

 A construit cateva microscoape

 A facut studii de microscopie pe plante
 Primul care a introdus denumirea de celula
 A scris cartea “micrografia” (1665)

Antony von Leuwenhock (1632-1723)

 Comerciant si slefuitor de lentil

 A constuit lentil si microscoape care mareau de 200 de ori imaginea
 A trimis Societatii Regale de stiinte din Londra 112 scrisori continand descrierile sale incepand cu
aripa de albina, aparatul de intepat, intepat/supt, de la purice si tantar, firul de par la animale,
etc.
 A descris la om: hematiile din sange, firul de par, cristalin, neurofibrile, f musc striate,
spermatozoizi

Microscoapele faurite de Swammerdam si Campani

Johan Conrad Brunner (1653-1727)

 Anatomist
 A descoperit glandele mucose din duoden (1686) care au primit numele lui

Marcello Malpighy (1628-1694)

 A construit cateva microscoape

 A descoperit capilarele studiind circulatia sangvina din plamanul de broasca
 A descris str microscopice: ale pielii (epidermul; stratul spinos- denumit in onoarea sa stratul
Malpighy), ale limbii(papilele gustative-numele sau) , plamanilor (alveolele pulm= saci cu aer) si
ale splinei (tecile limfoide din pulpa alba= tecile Malpighy), rinichilor (glomerulul renal= glomerul
Malpighy si tubii urinary din piramidele renale= piramide Malpighy) si ficatului

Regnier de Graaf (1641-1673)

  A descris foliculul tertiar din ovar
 A descries tubii tescticulari eferenti

Johan Nathanael Lieberkuhn (1714-1765)

 A descris glandele din mucoasa intestinala, numite dupa moarte

Robert Brown (1773-1858)

 A fost botanist
 A descris nucleul celulelor (1831)

Ian Evangelisto Purkinje (1787-1869)

 A descries neuronii din stratul intermediar al cortexului cerebelos –neuroni Purkinje

 A descris fibrele din reteaua miocardica- reteaua Purkinje

Alfred Wilhem Volkman (1801-1877)

 Fiziolog si histolog
 A descris canalele care fac legatura dintre canalele Havers situate in compacta oaselor lungi