PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,DR. ILIE PAVEL’’, Rm. Sãrat

Data: 20. 03. 2017
Clasa: a VIII-a
Profesor: Necula Elena-Violeta
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Genul dramatic
Tipul lecţiei: Mixtã
Durata: 50 minute

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. Utilizarea corectã şi adecvatã a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare dialogatã şi monologatã
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. Utilizarea corectã şi adecvatã a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte
de realizare, cu scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE: 1.1 înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor
exprimate
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimânduşi impresiile şi preferinţele
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârşitul activitãtii, elevii vor fi capabili:

O1-sã precizeze structura textului dramatic
O2-sã identifice notaţiile autorului
O3 -sã formuleze rolul indicaţiilor scenice
O4-sã numeascã modurile de expunere specifice textului dramatic
O5-sã defineascã genul dramatic
O6-sã diferenţieze un text dramatic de un text epic sau liric
VALORI ŞI ATITUDINI:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi
îmbogăţirea orizontului cultural
 Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) metode şi procedee: conversaţia euristică, expunerea, explicaţia, problematizarea, învãţarea prin descoperire, ciorchinele
b) forme de organizare a activităţii: activitatea frontală, activitatea individuală, activitate în echipã
c) mijloace de învăţământ: tabla, fişa de lucru, manualul, calculatorul, videoproiectorul
d) forme de evaluare a activităţii: observarea sistematicã, evaluarea orală, evaluarea scrisã

RESURSE: capacitatea de învãţare a elevilor

BIBLIOGRAFIE:
Programă şcolară revizuită Limba şi literatura română clasele a V-a – a VIII-a, 2009;
Limba şi literatura română – manual pentru clasa a VIII-a, Corint, Bucureşti, 2008;
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Polirom, Iaşi, 1999;
Popescu, Ştefania, Gramarica practicã a limbii române, Tedit FZH, Bucureşti, 2007
 ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE
MOMENTELE DURATA METODE ŞI EVALUARE
LECŢIEI ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA PROCEDEE
ELEVULUI
-notează absenţii -pregătesc materialele 1min conversaţia
Moment organizatoric -verifică dacă elevii au pe bancă necesare
materialele necesare desfăşurării lecţiei.

Verificare temei şi -verifică tema pentru acasă, făcând - elevii urmăresc 2min conversaţia -evaluarea
actualizarea aprecieri asupra modului în care a fost verificarea temei şi euristicã orală
cunoştinţelor anterioare realizată corectează eventualele -observarea
greşeli sistematică

-profesorul proiecteazã 3 texte literare: -citesc textul epic şi textul

un text epic, un text liric şi un text liric 8min problematizarea -apreciere
dramatic (Anexa 1) explicaţia verbală
-cere elevilor sã identifice trãsãturile ce -rezolvã cerinţa
motiveazã încadrarea primelor douã
Captarea atenţiei texte la genurile învãţate: genul epic şi
genul liric
-atrage atenţia asupra faptului cã
fragmentul din Titanic-Vals are
caracteristici de formã şi de conţinut
aparte, ce definesc genul dramatic
Anunţarea temei noi şi a -profesorul anunţă elevii cã astãzi se 2min expunerea
obiectivelor vor concentra asupra genului dramatic -sunt receptivi la anunţ
şi vor descoperi elementele specifice
acestuia

-scrie titlul pe tablă ,,Genul dramatic” -scriu titlul în caiete

-anunţă obiectivele lecţiei -sunt receptivi la explicaţii
 30min
-solicitã elevilor citirea fragmentului -citesc fragmentul
din Titanic-Vals de Tudor Muşatescu expunerea -observaţia
sistematică

problematizarea
-puncteazã faptul cã genul dramatic -noteazã în caiete explicaţia
cuprinde operele literare destinate informaţiile
reprezentãrii scenice
-adreseazã întrebãri pentru ca elevii sã -rãspund întrebãrilor:
Dirijarea învãţãrii descopere trãsãturile textului dramatic: conversaţia
Sunt precizate timpul şi spaţiul Timpul şi spaţiul acţiunii euristicã -apreciere
acţiunii? sunt scrise la începutul verbală
operei.
Care sunt personajele? Unde sunt -observã cã numele
menţionate numele lor? personajelor din Titanic
Vals sunt menţionate într-o învăţarea prin
listã în deschiderea descoperire
textului -evaluarea
-adaugã faptul cã acţiunea textului -noteazã în caiete răspunsurilor
dramatic este declanşatã de un conflict informaţiile -observarea
puternic – conflict exterior/conflict sistematică
interior
Ce observaţi în legãturã cu structura Textul are o structurã
textului dramatic? aparte. conversaţia
-menţioneazã cã acest text este alcãtuit -noteazã în caiete euristicã
din acte şi scene/tablouri informaţiile
-atrage atenţia asupra faptului cã textul -sunt receptivi explicaţia
dramatic este construit dintr-o
succesiune de replici şi cã înaintea
fiecãrei replici este indicat numele
personajului care o rosteşte
Care sunt singurele intervenţii ale -precizeazã cã autorul apre învăţarea prin
autorului în text? Cum sunt ele scrise? în text prin intermediul descoperire
-menţioneazã cã intervenţiile autorului unor notaţii aşezate între
în text se numesc indicaţii scenice sau paranteze
didascalii, acestea fiind scrise între -noteazã în caiete
paranteze informaţiile
 Care credeţi cã este rolul indicaţiilor -Indicaţiile scenice aratã învăţarea prin
scenice? gesturile personajelor, descoperire
-precizeazã cã indicaţiile scenice au stãrile lor interioare.
rolul de a oferi lãmuriri privind
mişcarea scenicã a personajelor,
gesturile acestora, mimica, atitudinea,
trairile lor; de asemenea, indicaţiile
scenice pot fi şi o modalitate de problematizarea
caracterizare a personajului atunci când
textul este citit
-solicitã elevilor sã numeascã modul de -rezolvã sarcina conversaţia
expunere folosit în fragmentul dat -stabilesc cã modul de euristicã
-transmite cã dialogul şi monologul expunere folosit este
sunt specifice operei dramamtice dialogul

Asigurarea retenţiei şi a -proiecteazã o secvenţã din ecranizarea 5min metoda -oralã, scrisã
transferului piesei Titanic-Vals ciorchinelui
-profesorul împarte fiecãrui elev o fişã
de lucru, ce constã într-un ciorchine pe
care trebuie sã-l completeze cu
trãsãturile genului dramatic (Anexa 2)
-solicitã rezolvarea cerinţelor
Încheierea activitãţii -profesorul face aprecieri generale şi -noteazã tema 2min explicaţia -oralã, scrisã
individuale privind modul de
desfãşurare a lecţiei, apreciazã elevii
activi, îi încurajeazã pe cei timizi
-notează elevii pentru intervenţiile din
timpul lecţiei
-tema pentru acasã:
Redacteazã o compunere de minimum
150 de cuvinte, în care sã argumentezi
cã textul citat în fişa de lucru aparţine
genului dramamtic.
Anexa 1

Fusese şcolar bun. Clasele primare le învăţase la Domnu Ghervescu, în sat la ei. D. Ghervescu l-a văzut aşa cuminte şi cu
dragoste de carte şi i s-a făcut oareşicum milă. El avea un frate, popă la Bucureşti – i-a scris un răvaş lung, în care-i spunea c-a
descoperit un talent grozav într-un băiat de acolo din sat şi, cum băiatul e sărac şi ar vrea să înveţe mai departe, ar fi bine [...] să-l ia pe
lângă dânsul şi să-l dea acolo la gimnaziu. Mai târziu – cine ştie ce va putea ieşi din această binefacere …
Frate-său i-a răspuns şi el, printr-o scrisoare lungă, că-l primeşte bucuros […].
Aşa că lucrurile s-au pus iute la cale. Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut, a mai împrumutat câte o
bucăţică de pânză de prin sat, de i-a făcut şi ea ce s-a priceput, ca o mamă – şi pe la pârguitul strugurilor s-a despărţit, cu lacrămile pe
obraz, de singura odraslă a casei şi singura ei mângâiere.
- Radule mamă, vezi de nu ne uita, să ne mai scrii de pe acolo …
(Alexandru Vlahuţă, Din durerile lumii)

Salcâmi, arbori de câmpie,

Cu flori albe năpădite de albine,
Voi îmi amintiți copilăria,
Voi sunteți frați cu mine.

Acolo pe malul râului,

Șesul întins, cireada de vite –
Un copil desculț alerga
Cu picioarele prin mărăcini rănite.

O, drumuri lungi, șerpuite prin iarbă ...

Mai trăiți, salcâmi, ori ați fost tăiați
Cândva-ntr-o iarnă cu zăpezi și viscol,
Frați ai mei, frați?

Poate dintre toți numai eu

Am rămas să port veșnic florile voastre
Scuturându-le, scuturându-le
Albe, sub ceruri albastre.

Căci sufletul copilului de-atunci

Adeseori învie-n mine –
Salcâmi, arbori de câmpie,
Cu flori albe năpădite de albine.
(A. E. Baconski, Salcâmi)
 Titanic-Vals
Comedie în trei acte
de Tudor Muşatescu
Personajele:
 Spirache, funţionar la prefectură. E un personaj compus din familie, slujbă şi cumsecădenie. Are patruzeci de ani şi mai bine.
 Dacia, soţia lui. Cam de aceeaşi vârstă. Conservată bine. Foarte voluntară, foarte activă, foarte nemulţumitã şi foarte supusă
mamei sale.
 Chiriachiţa, soacra lui Spirache.
 Sarmisegetuza, fiica lui Spirache, supranumită şi ,,prinţesa familiei’’, douãzeci şi doi de ani.
 Gena, fiica lui Spirache din prima căsătorie. Şchioapă şi talentată la pictură.
 Traian, băiatul cel mare al lui Spirache. A ajuns să strângă până la douãzeci de ani trei clase de liceu.
 Decebal, băiatul cel mic al lui Spirache. Doisprezece ani.
 Petre Dinu, funcţionar la poşta locală. Prepară dreptul în particular. Are douãzeci şi patru de ani.
 Stamatescu, căpitan de cavalerie
 Rădulescu Mircea, licenţiat în drept, fost magistrat, avocat. Preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Naţional-Social.
 Procopiu, avocat, coleg de şcoală cu Spirache.
 Un vecin, ca toţi vecinii.
 Doica, ca toate doicile.
 O servitoare, ca toate servitoarele.
 Un fotograf, ca toţi fotografii.

Acţiunea se petrece în anul 1932, în orice oraş unde există soacre, neveste şi prefecturi.

Actul I
Scena I

Interior de funcţionar de prefecturã, cu leafã micã, copii mari şi soacrã prevãzutã, de ea însãşi, în actul dotal.

Spirache, Dacia, Chiriachiţa, Gena, Traian şi Decebal

Chiriachiţa (îi cade o carte pe jos): Sarmisegetuza... Ia apleacă-te, maică, şi dă-mi valetele de jos.
Miza: Mamă-mare, te-am rugat de o sută de mii de ori până acuma să nu-mi mai zici Sarmisegetuza... Zi-mi Miza, cum îmi zice toată
lumea. (Se apleacă în silă, Gena îi ia înainte şi ridică cartea)
Gena: Poftim... (îi dă cartea)
Chiriachiţa: Mersi, maică...
Traian (care n-o prea ,,înghite’’ pe soră-sa): Puteai să te deranjezi mai repede, prinţeso, că nu ţi se deteriora silueta...
Chiriachiţa: Eu ştiu că Sarmisegetuza te cheamă... Miza nu e un nume de om... Miza, Liza, astea sunt nume de iepe, nu de fete de
oameni cumsecade...
Traian: Sigur... şi unde pui că numele ei vine de la cea mai mare cetate din istoria romanilor... (Declamând, ironic:) ,,La
Sarmasegetuza stă mândrul Decebal, ce-a-nfruntat popoare multe de jos şi de pe cal”.
Chiriachiţa: Ba să mă ierţi dumneata. Numele ei vine de la răposatul, că el v-a botezat pe toţi.
Traian: Da’ ştiu cã şi-a bãtut joc de noi! (Aratã pe fiecare din cei pe care îi numeşte.) Sarmisegetuza... Decebal... Traian... Pe mama...
Dacã mai aveam încã un frate... l-ar fi botezat Turnu Roşu... cã alt nume propriu nu mai existã din timpul luptelor cu dacii... (Un
timp.) Parcã am fi familie de împãrat roman, nu de funcţionar la prefecturã...
Spirache (se ridicã, îşi împãtureşte jurnalul şi vrea sã-şi ia pãlãria din cuierul în forma de coarne de bou ardelenesc. E o pãlarie
deterioratã de intemperii, cu panglica roasã, cu borurile pleoştite).
Dacia: Unde te duci?
Spirache: Mã duc puţin pânã la prefecturã... Am uitat sã încui ceva în birou.
Dacia (cãtre familie): Minte! Se duce sã citeascã jurnalul în grãdina publicã... Ce, nu ştiu eu?
Chiriachiţa (mãsurându-l, în timp ce el îşi pune pãlãria): Cum dracu îţi mai vine sã umbli cu pleaşca aia în cap?
Dacia: De trei luni de zile îi spun sã-şi ia o pãlãrie nouã... şi nu vrea. Cap gros.
Traian: E bunã pentru iarnã, tatã...s-o dai la-mblãnit.
Miza: Zãu, tatã, ai putea sa-ţi iei o pãlãrie ca lumea... Gândeşte-te la noi! Suntem fete mari! Ce zice lumea când te vede cu treanţa aia
in cap?...
Spirache: O pãlãrie nouã costã douã-trei sute de lei...
Chiriachiţa (care aprinde o ţigarã): Lasã-te de tutun şi fã economie...
Spirache: Dacã vã e ruşine cu mine... o sã umblu cu capul gol... Tot e cald afarã...
Chiriachiţa: Ai şi mutrã sã faci pe englezul...
Gena (lângã el): Dã-mi sã ţi-o scutur puţin, tatã...
Spirache (cu o privire plina de iubire pentru ea): Lasã, tatã, cã nu m-alege nimeni... La revedere...
Anexa 2

OPERA
DRAMATICĂ