50C:13 BIBLIOTF CA POPULARA

kTRATItE I OI4EILIiJI
--
CA IITICICA XXVI-a
OROANEI

. LAPTELE
ITEM SA CA RANA i PRODUCEREA LBI

DE

r. I. FELIX
Af MBRII. AE ACADEMIA. ROMANI?
PRoPE-401t DE lifi l',NA l.A FAcE'.TATEA ME MEDICINX DIN, 11UVIIREticl

CU 0. PREOUV1NTARE
rn
s , .
DorfmuL, ION KALINDERU
illemlarif is/ .leario'iseici nemaisse

cu o ilustratio: IN AAIIN SOMAS! A. S. R. PRINGIPELUI NICOLAS al ROMANIS!

s:1 Cu 11101 muRe hurl privitere la text.
_

BUCIIBESCE
T1POGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH GOBI.
20. STRADA DC;MNET. :-- 20
(8kerka Kalinderu)
1904

www.digibuc.ro
 BIBLIOTECA POPULAB:ii
A

ADMINISTRATIUNEI DONENIULUI COROANEE

CAR TICICA XXVI-a

LAPTELE
PUTEREA $A CA IBM 1 PRODUCEREA LUI

DE

Dr. I. FELIX
MEMBRU AL ACADEMIE! aomeNE
PROFESOR DE IGIENA LA FACULTATEA DE MEDICINX DIN IINCEEMNr

CU 0 PRECUVINTARE
de Domnul ION KALINDERU, Membru al Academiei Bombe
,..,...,..M.,../..."-wva

Cu o ilustratie : IN AMINTIREA BOTEZULUI A. S. R. PRINCIPELUI NICOLAR al ROMANIEL

li on mal multi) Ilgurl privitere la text.

BUCURESCI
TIPOGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH GOBL
20. - STRADA D6MNET. - 20
1904

www.digibuc.ro
 f.. , 1-4,141''
. _ r.

`-111-011.-
:i
e

_ '-
161"MM-
;10.

itt

Z' ik'4,

,71

..:

ifCYP=

.'t"..5
Itt4 y,
; ; :.!:;:a;11I;IL.Amar M:=1.1,1: 04f0j4 .*.'! -
3 OCTOMVRIE 1903
DUPA DEJUN, PE TERASA CASTELULUI PELISOR
Majestátile Lor Regale si Regina §I Intrega Familia Raga%
impreunã cu Principe le Dolgoruky, trimis extraordlnar al M. Sale Impératul NIcolae al RusieT pentru a'L representa ca nas al
A. S. R. PrincipeluT Nicolae al Romanist, botezat In aceeasT l.
www.digibuc.ro
 PRECIIVINTARE

Acesta e a treia cärlicicã de D-1 Prof. Dr.,

I. Felix, Membru al Academiei Romdne, ce se
lipeiresce in Biblioteca popularei a Administra-
lief Donieniului Cordnei. Cele d'dntdi doue se
ocupad cu Hrana t6ranu1ui si cii Pästrarea
sa,n6Tatii, si cum cea de MP nu e de cdt o
vrmare a lor, de dre-ce tratezei despre lapte
ca brand, nu pot sei nu stdruesc pu(in asupra
miftdcelor de nutrifiune ale teranului nostril
in general.
Inainte de Idle fill insei a exprirna si aci
vii multdmiri amicului mei D-1 Dr. I. Felix,
care s'a greibit cii mullei bunei-voinfa a' mi da
aceste Incrdri. In limpid indelungat cdt a lost
Director general al Serviciului sanitar, D-sa
a cercelat de aprdpe starea populatiunei, si
insuflefit, ca tot-d'a-una, de inalte sentimente
de umanitate si de iubire de patrie, urmezei
a munci cu teirie, intrebuin(dndu-si betrdnefele
at& de bine.

www.digibuc.ro
II

In adever, intre cestiunile generale cari sant

la ordinea çIilei, una din cele mai de cape-
tenie e aceea a seinetatii i vigórei poporului,
ca una de care depinde puterea statului.
dacd in Wile cele mai inaintate i se dei tOt&
atenfinnea i ingrijirea, cu ated mai mull-
trebue sá o avem in vedere noi, care, cu tote-
di am fdcut relativ mult in acestd privintd,
n'am feccut incei destul. Gel chemati la acestd
orinduire qi-ad dat tOtei ostenela i cautd a
nu lipsi pe nici un celdlean de bine-facerile
medicine! gi ale higienei. In timpul din urmei
silin(ele pentru combaterea diferitelor bOle qi
epidemii ad luat chiar un avent puternicr
care ne indreptOtesce la cele mai frumOse-
speran(e, mai ales, dadi se vor avea in vedere
qi causele, cart' fac ca populatiunea Romdniei,
in deosebi cea rurald, se' fie at& de expusei,
dacd vom preveni Mete, inkitureind aceste
clause printr'un traid potrivit cu trebuinfele cor-
pului, si dacei aceste silinte vor fi ajulate de.
tot! ,yi in special de factorii luminati ai .sa-
telor. Se impune dar, ca mesurile ce se vor
lua sa fie indreplate i asupra seineld(ii si vi-
Orel publice cari '.yi ad isvorul in brand band,.
indestuldtOre, in higiend .yi in traid cumpeinit,.
de Ore-ce cu cat alimentele vor fi mai sufi-
ciente cantitativ calitativ, iar via(a mai
chibzuild, cu atdt omul e mai sdnetos, mai
puternic qi mai desvoltat; putend resista cu
inlesnire luptel pentru existenfri i numeroselor

www.digibuc.ro
 III

bole, putendu'si asigura mai bine o progeni-

Iurei vigurOsei.
Ori populatiunea nOstrei. mai ales cea ruralii,
sufere mull de acestea, dupei cum am putut
constata in desele mele cciletorii la lard, obser-
valiant cari m'aii indemnat a lua pentru
Domeniile CorOnei mai mune dispositiuni, tin-
clend la imbundlOfirea steirii locuitorilor. Dintre
acestea amintesc aci numai uncle precum :
eultivarea peimintului in vederea unui rod mai
abundent ; crescerea vitelor si in special ingri-
jirea si (inerea vacilor, asa ca fie-care gospodar
sei pOlei avea tot anul lapte ; cullura legumelor, ;
crescerea peiserilor etc. Am incercat set in-
iroduc si crescerea caprei, care e vaca seira-
cului, dar din nenorocire fara vr'un resullat
deosebit.
Am steiruit mull mai cu seiner asupra vacilor
cu lapte si asupra legumelor, a ceiror lipsei
era achinc simfitO, de Ore- ce feranii, ori cat de
mull ar fi prins de pe cereale, nu se induraii
a treii mai bine. ,$i chiar dacd cumperaei
une-ori de ale meinceirei mai bune, apoi eraii
silill a si le procura cu bani scumpi, dOnd
altora blind parte din ceistigul muncei bor. Afarei
de aceea, laptele, brOnza, legumele, ouele si
pdinea, pot intrefine starea seineitdsei si lucrarea
regulatei a organismului, chiar gird ca sei
rneinceim peiseri, carne si pesce; alimentele vege-
iale impreunei cu lapturi si cu oue con(in tOte
principiile nutritive trebuinciOse omului man-
citor, si cum la lard se pot avea cu mai

www.digibuc.ro
IV

putine chellueli, e de dorit sei li se dea biter-

atentiunea .yi sci se caute a face pe seitenl sei
intelegei insemneitatea kr.
Intr'adever, alimentele avend de scop repa-
rarea perderitor trupesci i intretinerea puterii
corpului, trebuesc alese prinlre cele mat com-
plecte, adicei din acelea cart pot sei intretinei
singure viata. Ia aci done tablouri de D-1
Prof G. Lefevre, dupei analisele celor mat emi-
nenti chimi.1t :

I.

Intr'o mie Opp.

CArnuri
Sange
-
AO.

780
807
/Mural- Gasiml
noide

170
182
50
2
Fecule
oi
Zahar
4-5 9-15
Si (mil
mine-
rale

9
Oué. 756 122 107 5 10'
Lapte de vaea, . 865 36 40 55 I
Plane. 140 146 12 679 16-
Orz 150 134 28 636 45.
Ov 6z 140 119 55 615 30
Porumb 177 128 70 599 11
Orez. 144 64 4,3 781 6,8-
Linte 0 leguminOse . . 115 265 25 580 16-
Cartoff 760 15 2 200 20
Struguri i fructe dulci . . 810 7 -- 150 5
Migdale 0 fruete grase . 54 242 537 72 29
Castane 537 83,1 8,7 536 15,2'
Schwaiter 346 335 250 38,5
Zemuri. . .
Paste Minima
.. 983
131 90
6 2
3
_
768
a
8

www.digibuc.ro
 V

II.

Introit kilogram.
Lapte lgr., 9
Came 4*5
0116 de gaina fara Nip. 4.
Pe*ce . .8
Gran intreg 10 x.
* Mina . 2,5
Paine négra 6D6 Acid fosforic
Orz 10 z
Fasole 9,6
Linte 9z7
Nuel 817
Telinft 8 s. 7
Bureti . . . . 8-15gr.

Din acestea se pole vedea cei cele subliniate,

precum: laptele de vacd, oueile, brdnza, pdnea,
legumindsele (lintea, fasolea, mazeirea, bobul,
etc.) sunt alimente cornplecte, de Ore-ce coprind
in cantileifi indestuleitdre materiile trebuincidse
liranei, earl sunt de trei feluri:
1. Cele asa numite plastice sari albuminoide,
ori proteice, cari servd de preferinfei la repa-
rarea perderilor, la menfinerea organelor cor-
pului in starea intreger.
2. Combustibile sad respiratorii, cari arclend
asa clicend impreunei cu oxigenul respirat,
servei la producerea ceildurei si forfei, indirect
si la menagearea substanfelor albuminoide din
care sunt constituite feseiturile corpului.
3. Apa si unele substanfe minerale indis-
pensabile, ca : sarea, carbonatul de calce, de
soda, de potaser, seirurile de fier si fosfatele.

www.digibuc.ro
VI

Tote aceste trei grupe de materii cart se gild

si in corpul nostru qi se perd feirci incetare prin
acliunea ce desvoltdm, trebuesc inlocuite ; ele
alceituesc basa nutrifiunei nOstre. In privinta
substanfelor cart fac parte dirt aceste doue
categorii d'intái, acestea sant :
Plastice : albusul de oud, albuminele din
lapte, din diferitele vegetate, din carne, dirt
pesce si din singe.
Calorifere saü combustibile : zaharOsele,
gräsimele (uleiurile, untul) gi feculete saü ami-
laceele.
Tot din aceste doue tablouri se pote vedea
,yimodul in care stint conslituite, compuse
aceste alimente, cantitatea materiilor hräni-
(Ore coprinse in fie-care din alimentele arei-
late, la care mai addogdm pescele care confine
aprOpe aceeasi cantitate de elemente nutritive
ca si carnea de vile si de peiseri. Carnurite
de vile si de peisëri, pescele si oue'le nu sunt
alimente complecte ; pentru ca set devie cu
desdvirsire hreinitOre trebue set le mai addogdm
pane saii mamaligä, pe cand laptele coprinde
tOte elementele hränitOre. De asemenea great,
fasolea, lintea, mazdrea, fructele uleiOse etc.
sunt tOte nutritive, bogate in azot qi in sub-
stanfe respiratorii, in minerale si in acid fos-
foric ; acestea impreund cu lOpturile pot alccitui
singure hrana, dupei cum Re arata de alt-fel
.Fi trecutul, ciind Omenii se nutreati aprOpe
numai cu ele. De pada grecii, a ceiror fapturei
era atót de frumOsei qi cari eraii admirabil

www.digibuc.ro
 VII

4e resistenti ca fisic i ca moral, se hrdnead

mai numai cu pane. lapte, brdnzci, cu multe
legume si fructe, ici-colea cu pesce. Apoi spar-
tanii, romanii si alfii, cari ducecui o viald
sobrci. Despre importanta aces/or alimente ne
mai vorbesc si unit invetali de odinidrei si de
(WM.
In limpul de fate"( inca sunt mulle popóre,
a ceiror brand se compune, dacd nu de tot,
dar in cea mai mare parte din vegetate cu
lapte. Ast-fel feranii rusi treiesc aprdpe exclusiv
.cu pane, legume si cu lapte, in unele regiuni
cu pane si pesce si sunt puternici, muncind
16-18 ore pe ; turcii, norvegienii cart in
majoritate nu mandncei nici odatd came ;
italienii, spaniolii, germanii si elvetienii, cari
consumd i came insei moderat. Toll acestia
sunt cunoscuti ca sdnelosi si puternici, ceici
Juana lor nu este constiluild din burueni si
reideicini, ci din greine si leguminóse carol- le
adaogei lapte, ori brdnzci.
Sun! multi cari cred Ca feranii, cari se bra-
nesc aprdpe numai cu vegetate si rneimdligd,
sunt mai puternici, mai resisten(i, de cot ord-
sena, fiind-cei trdesc in aer liber. Acrid curat
este, ce e drept, de mare trebuintd pentru des-
voltarea fisicei si peistrarea seineteitei, dor nu
lircinesce, propriu dis ; cdt despre carne, ea
.nu intciresce, decdt dacá se mdnOncti modest ;
in cantileiti marl si farci adaos corespundelor
de lapte, cartofi, legume, etc., mai niult escitd
4i predispune la &Re.

www.digibuc.ro
ATM

Nu sunt pentru vegetarianism, de öre-ce s'a

constalat cei hrana mixt(' e cea mai potri-
vita, dar am finut a da aceste aménunte pentru
cei cart pun de multe ori neajunsurile, ce '1
ajung in acestä privinta, in sarcina lipsei de
carne i mai cu sema pentru clasa rurala,
pentru Want*. Nu pot de asemenea indemna
in destul pe cei chemati a lumina pe Want,
sä stärue din tote puterile pentru inlaturarea
acestei credinte i pentru imbundteitirea hranei
in intelesul areitat peind aci, care dupei cafe
am putut observa .yi dupa cate mi s'aa afir-
mat de Omeni competenti, e cel mai nemerit.
Teranii noqtri nu sunt tocmal dintre cei
mai lipsiti cansa ink" care'l fac sã treiescei
rea, e nesciinta, dupei cum am ardiat qi lxi
circulara din 3 Octombre 1903, privitöre la
introducerea cuptOrelor cornune de pane. Cu
ce le sla la indernana ii cu ce ar mai putea
agonisi CLI patine" bunei-vointei .yi ostenelei, ar
avea destul si ar putea sei ajungei la o stare
material(' mai blind. 144a, pentru a nu vorbi
de kite, finerea unei vaci cu lapte, nisce pa-
seri qi 2 rimeitori iii curte, o greidina cu legu-
minOse, zarzaval i pOrne, le-ar da tot anut
lean(' indestulatOre i Nina i i-ar scull de
multe nea junsuri .yi mai cu seine" de Me, cari
aduc perdere de vreme, de &Wig si alte pa-
gube. 0 statistic(' de acest fel ne-ar areita de
sigur aceste perderi mutt mai mart de cum si
le inchipue cei mai multi. Se va (lice cc."' acestea
costa bani qi mimed, dar nu e mai putin ade-

www.digibuc.ro
 IX

verat, ca feranul cu putind chibzuinla ar avea

destul limp liber, iar cat pentru cheltueli le-ar
scole cu prisos, diet pe de o parte n'ar mai II
nevoit a'qi procura parte din hrand de la &Of,
iar pe de alta, trdind mai bine, munca va fi mai
spornica. Pentru acesta putem lua de pilda
pe meseria0i italieni cari vin la not in fard.
Ace0ia se hrdnesc mult mai bine de cat al
noqtri, sunt mai tari, muncesc mai cu spor
qi sunt mai bine platifi.
Teranii noqtri consumd .0 acum legumindse,
zarzavat, forte pu(in lapte 0 numai rar carne,
dar nu sunt catu0 de putin indestuldtdre, fie di
nu ad in de-ajuns, fie di le manancd fard pre-
gatirea cuvenita. Ast-fel murdturile, ardeii etc.
cari formeza o bund parte din hrana sate-
nilor, nu sunt aprOpe de loc hranitori, pe
cand laptele, ouele, fasolea, mazdrea etc. in-
trunesc tOte condifiunile nutritive. Aceste ali-
mente, gatite bine .0 mancate cu mamaligd
bund, cu cartoli qi din cand in Mild cu pane,
stint cea mai blind hrana, feird a mai vorbi
de pegele prOspet sad sarat, care inca e bra-
nitor 0 costa relativ Olin. Totul e sa dam
indrumarea cuvenita, sa sfaluim pe saleni a
se ingriji mai mult de hrand qi de sanetate
0 seei inlesnim prin hite mijlOcele cu putinfa..
Acesta e de datoria fie-carui om luminat din
indouit punct de vedere, ca om cu iubire de
semenul sed .0 ca patriot, de Ore-ce muncind
pentru prosperarea fisicd, morald qi inlelec-
Maid a satenilor, ridicOm (am punendu-i te-

www.digibuc.ro
x
melii puternice, de cad sei se sfeirdme vreijmei-
.qiile uremurilor viitóre. E in interesul nostru
sei ne ostenirn cu &Rid aildura in acestei pri-
vinfri, care m'a facut adesea sei amintesc agen-
filor noqtri, cci trebue sii muncescei qi pentru
binele feranilor. Munca,. de alt-fel, alungei
uritul, vitiul qi miseria qi dacei ea se resfreinge
§i asupra semeniior no.Ftri, ne aduce satisfacfia
sufletescei a omului care qi-a Meat datoria.
Bucuresei, 20 Ianuarie 1904.

Ion Kalinderu

www.digibuc.ro
 I.

Laptele.
San6tatea §i puterea omului, ca §i a dobi-
tócelor, depinde de puterea §i sanelatea pa-
rintilor, i de hrana ce a prima in cel d'intAia
limp dupa nascere, i relele ce isvor'esc din
hrana nepotrivita §i neindestulatóre in copi-
larie, obicinuit nu se mai pot indrepta cu
desavAr§ire la omul tine'r e§it din copilarie,
chiar dacd '1 dam atunci mAncari potrivite i
de ajuns.
Copiii alaptati la sinul marnel lor, primesc
hrana cea mai potrivitä, §i daca cu tote ace-
stea la noi mor multi copii de te'ran in cele
d'intAi luni ale vietei, causa este, ca copiii nod-
näscuti, in loc de a se alapta putine ore dupa
nascere, se pun la sinul mamel tArclin, adesea-
ori mai multe clue dupa nascere, cd li se daa
In cele d'intAi clile alte máncari grele, di

www.digibuc.ro
 2

chiar mai tArdiii, când mama, care a fost reit

hranitd in timpul sarcinel si a leuziei, si mai
este lipsita" de bucate hränitóre in timpul aMp-
tarii, are putin lapte, crede cd trebue sä irn-
plinescd acéstä lipsa, nu cu lapte de vacä, pe
care de rare-ori '1 are la inderand, cu lapte
de capra, chiar cu lapte de Oie curat, ame-
stecat cu putind apa fiart5, ci cu rnancäri mai
grele. La tell copiii se Intercd adesea ori In
pripa, fiirti ca sd fie deprinsi mai Int Ain cu
laptele de vacä ori de capra, si nici dupd In-
tarcare nu li se cid lapte de ajuns ori nici
de cum ; d'aceea mor multi copii putin limp
clupd intarcare.
Laptele este un arnestec de mai multe ma-
terii, de apa, unt, cas, albuminä (asernenatä
cu albus de oue), zahar, cu putind sare, putin
var si forte putin fier ; untul nu este topit in
apa laptelui, curn e casul, albumina, zacharul,
sarea, varul si fierul, ci in lapte InOta nisce
bobulete forte mici de unt. Laptele femeei si
al dobitOcelor se deosibesc Intre ele. Copi-
lului noti-ndscut 11 priesce numai laptele de
femee, mai särac in cas, mai bogat in zachar
i in albuminä de ail laptele de vacä, ,i nu-
mai de la 9 luni dupd nascere copilul se de-
prinde cu laptele de vac5, afara de nevoe
mare, cAnd muma copilului s'a bolnävit, ori

www.digibuc.ro
 ..."7.0

Fig, 1, Taur, vac4 ,1 vitel de la Uptiiria Peri§ a Domeniuluf Corónei Cocioc,

www.digibuc.ro
 4

a murit, c5nd 'i-a secat sinul §i nu mai iese

lapte din titd, alunci trebue sd recurgem la
laptele de vacd §i inainte de a 9-a lurid a vietet
Dupd laptele de femee, hrana de cdpetenie
a copiilor mici trebue sd fie dar laptele de-
vacd, de caprd i chiar de oie, de rare-ori
laptele de mdgdritd. La inchegarea in stoma-
cul copilului laptele de vacd produce cheguri
gróse, tari ; cel de femee cheguri subtiri, micir
moi. La fierbere, casul si alburnina din lapte
se mai prefac, ast-fel cd copilul mistuesce lap-
tele de vacd fiert mai gred de eta pe cel crud,
dar nu ii putem da lapte crud, dacd nu sun-
tern siguri, cd el provine de la o vacd cu to-
tul sdnetósd. Void ardta mai jos, cd obicinuit
laptele de la vacile bolnave devine prin fier-
bere nevatdmetor.
Dacd laptele se pastrézd nemicat intr'un,
vas, se adund pe suprafata lui o pdturd de
lapte mai gros, galbuid, bogat in unt, care
päturd se numesce srnântand. Laptele de de-
subt remilne sdrac in unt. La §ederea prelun-
gita intr'un loc cüldicel, laptele devine acni
si se inchiagd, chiagul inóta intr'o apd dul-
céga pe care o nurnim zer.
Dintre materiile cari compun laptele, cea
de cdpetenie este untul; intr'o 100 pArti lapte
de vacd se afld 3 si jumdtate pând la 5 parli

www.digibuc.ro
 5

unt. Laptele de capra se deosibesce pulin de

cel de vaca ; cel de ole confine in 100 Orli
6 si jumAtate pAna la 7 parfl unt, cel de bi-
volip 6 pAnd la 9 pärfi.
Colostrul, laptele muls indatd si in cele
d'intAi 4 clue dupa fatare, este cleios, viscos,
de fafd pufin inchisä, mai gros, mai bogat in
unt, albumind si cas, de cat laptele muls cu
cAte-va clile mai tArcliti.
Vaca bine ingrijita cid lapte pAnd la 300
chile, reil finuta mai pufin timp; óia da lapte
de la 70 'Ana la 160 clile.
ValOrea laptelui depinde de catafirnea un-
tului ce confine, dar soiurile de vaci cart dad
mull lapte, nu (lag tot-d'a-una si un lapte
bogat in unt. Obicinuit catafirnea si bunatatea
laptelui se deosibesc la vacile de acelas soi0,
dupe hrana si ingrijirea ce le dam ; nutreful
trebue sa satisfacd trebuinfele ale insusi vacii,
si tot-de-odata sa slujesca si pentru proclu-
cerea de lapte. Pentru ca laptele sä devie o
hrand sanetósa pentru tofi, in parte potrivita
pentra copii dupd infarcare si chiar a inlocui
la nevoe lipsa laptelui de femee, el trebue
sä provind de la vite sanetóse, adapostite in
grajd curat, aerat, luminos, bine hranite, curat
intrefinute, sa fie muls, cules si Ostrat in
mod curat, apérat contra stricarii si contra
2

www.digibuc.ro
 6

amesteculuf cu materif streine. Lipsa de cu-

ratenie la intretinerea si la rnulgerea vacilor,
la culegerea si la transportarea laptelui, nu
se mai póte indrepta prin fierbere.
In térile in cari se produce si se manânca
lapte in cMatime cu mult mal mare de cat la
noi, in Danemarca, Suedia, Germania, Olanda,
Austria, cresatorif de vite, proprietarif marl,
teranif, lucratorif de laptarie, dispun de destule
mijlóce pentru poveluirea lor, asupra alegerii
si imbunqtatirii soiului vitelor, asupra intre-
tinerif i hraniril lor, asupra inrnultirif cata-
tirnel de lapte, asupra ape'raril laptelui contra
striCarii, asupra prefacerii lui mai potrivite in
unt si in branza, asupra desfacerii mai banóse
a laptelui, untului, casulul; in acele fe'rf se
aflä nurneróse scoli de laptärie, scoli de argari
de vite si de lucratorf de laptarie, laboratorii
de incercare si de cercetare a laptelui, gazete
de laptarie, invètatori preumblatorl de hi ptarie,
cari merg din sat in sat si poveluesc pe tërani
in clilele de Dumineca si de sërbatori; socie-
tap' de hiptarie, cari intre allele ingrijesc de
invëfatura kiptarief ; se fac din cand in cand
exposifiuni de vaci cu lapte, de unelte de lap-
tarie, de lapte, smantanä, unt, branzeturi; se
tipäresc numeróse scrieri pentru popor, asu-
pra ingrijirif si creseerif vacilor si asupra

www.digibuc.ro
 7

producerel de lapte. Am visitat deund-cli o

expositiune de lapte, deschisa la Hamburg,
ora§ bogat din Germania, care expositiune
n'a avut alt scop de cat acela, de a da in-
demnul la producerea si la mancarea de lapte
in catatime mai mare §i in intregimea lui,
ca lapte intreg, nu numai prefacut in unt,
ca5cava1 si branza.
Crescétorul de vite 5i vind'etorul de lapte
ca 5i cumpératorul, se folosesc cu mult mai*
bine de acest dar al lui Dumnedeii, dacd lap-
tele este mancat prospet 51 intreg, neprefacut,
de cat daca se face din el unt 5i branza, caci
nurnai daca mfmcam laptele intreg, intre-
buintam tote pailile din care el este compus,
tote materiile hranitOre cuprinse in el, lard
ca sa pierdem parte din ele. La producerea
de unt i de branzeturi se pierd uncle din
materiile cuprinse in laptc 5i se preface al-
lele, ast-fel ca nu se pot mistui cu aceeasi
inlesnire si cu ace1a5 lobos hranitor ca laptele
intreg, natural. Cresatorului de vite if aduce
vinclarca laptelui prOspet folóse mai marl,
de cat producerea de unt 5i de branza. 0 so-
cotéla ne aratti, cfi laptarul castiga mai mult,
vindênd laptele neprefacut; la not se scOte
1 kilogram de unt din 28 pana la 30 litri
lapte; pentru acésta catatime de lapte próspel,

www.digibuc.ro
 s

laptarul roman ia 6 pand la 12 lei, iar pentru

1 kilogram unt próspet numai 4 pand la 5 lel.
Pentru propd§irea poporului roman este de
trebuinta, ca sa se marésca producerea i man-
carea de lapte, ca de acéstá crescere sa se
folosésca la hrana nu numai ora§enii ci §i
locuitoril satelor. Asta-cli, satenii noVri ma-
nânca forte rar lapte, §i din untul ce pro-
duce, mare parte il cumpera carciurnarii in
schimb pentru rachia i negustorii preum-
blatori in schimb de stambd próstä, de ace,.
panglici §i chiar de sulirnanuri.

II.

Producerea de lapte.
Producerea de lapte a unei te'ri, depinde
de nurnérul vacilor cu lapte, de soiul lor i
al taurilor, de puterea i sänéta tea lor, de
adapostirea, intreUnerea i hränirea lor, de
mulgerea lor. Bundtatea laptelui mai este da-
toritä culegerii lui curate la mulgere, pastrarif
i transportärii lui potrivite [And la cumpé-
rätor. Astd-cli, se aleg vacile cari dati lapte
mai mult i mai gros, li se da hrana potri-
vita, care se preface cu folos in lapte, se in-
trebuintézd unelte, cari pana" deuna-cli n'aii

www.digibuc.ro
 CID

,1T
1,2'1%
P"`e:

,
.0
.0.. 6

.14rk
-d 4. .

Fig. 2. Taur Allgau de la Iiiptaria Peri§. Dorneniul Conine! Cocioc.

www.digibuc.ro
 10

fost cunoscute, se pästrezd laptele in starea

lul naturalà, nestricat, se trimite in orase de-
pArtate, i dacd n'a lost intrebuintat in stare
prospeta, téranul se folosesce de tote mate-
riile din cad este compus, prefAcendu-1 in
unt si in brAnzA

Fig. 3. Taur moldovenese de pe Domeniul Corónei k;egareea.

Pentru a indestula téra cu lapte, ne trebue

vaci bune in numer de ajuns. Sii vedem dar,
ce numér de vaci posedd Regatul Rom An. In
anul 1860 RomAnia a avut 2.607.594 boi si
vaci; d'atunci pAnd astd-di, nunferul locuito-
rilor Wei a crescut, iar acela al vitelor a
scaclut. Dupe numerMórea l'AculA de Mini-

www.digibuc.ro
 :-.
-

fig. 4. Vaca Allgau de la lAptAria Peng.

www.digibuc.ro
 12

sterul de Agricultura i de Domenil in anul

1900, s'aii aflat in RomAnia 2.588.526 vite,
din cari 751.277 vaci, jumaiate vaci cu lapte,
jurnMate vaci sterpe ; din 100 de vite nu sunt
dar nici 30 vaci. Din aceste vite, bivolii sunt
43.475 la numér, taurii 24.000. Cele 2.588.526
vile apartin la 754.000 locuitori. La 100 lo-
cuitori vin in RomAnia 43 vite, din cart numai
12 vaci ; in alte teri numérul vacilor este
mai mare ; in Danemarca vin la 100 locuitori
41 vaci.
Num6rul oilor a crescut de la anul 1860 ;
el a lost atunci de 4.410.357, iar in anul 1900
de 5.655.444. Din 100 oi partea ferneiasc5 face
77-78, din cele din urmã sunt la 100, 92
fätätóre i 8 sterpe. Cele 5.655.444 oi, ce se
aft' in Regatul Roman, apartin la 392,523
locuitori; mai mult de o treime din ei ail de
la 1 'Ana la 5 capete de oi, o altA treirne de
la 6 pand la 10, nurnCrul celor cari posedd
peste 1000 de oi este de 270.
Nurne'rul caprelor a scaclut ; el a lost in
anul 1860 de 409.676, in anul 1900 de 232.515.
Lipsa de vaci cu lapte provine d'acolo, ca*
mai ales de 20 de ani incóce s'a neglijat cres-
cerea de vite, s'a Intins semënarea de grAne
ast-fel, cä n'a re'rnas loc de pa'§une ; s'ail redus
imwle, islazurile de p4une, liveclile de fan,

www.digibuc.ro
 13

§i am re'mas inapol cu semènarea plantelor

de nutret, de lucernä, trifoia i altele. Multi
terani sémënd deja pe cAte un mic petec de
pdmint nutreturi artificiale (lucernd, trifoiii);
acésta insä nu este de ajuns, dar nu ne vom
putea lipsi cu totul de pa§unile naturale. Id
colo, tineril Omni, improprietariti de curând
pe pdminturile cump6rate de la Stat, ail läsat
din ele cAte un petec pentru islaz, dar intin-
derea acestor pa§uni este forte mica, §i nu
ne putem a§tepta la indreptarea acestel stari
de lucruri, färd crescerea mai intinsd de nu-
treturi artificiale.
Pentru ca sa producem lapte bun in cätä-
time mare, nu este de ajuns ca sä dispunem
de un numér indestul'ator de vaci, cad nu
tote vacile dati lapte mult §i bun; trebue dar
sa alegem vacile, sd imbunätatim soiul vitelor
prin imperecherea inteléptà i prin ingrijirea
potrivitd. Prin hrana build §i iniretinerea cu-
rata putem sd marim catAtirnea laptelui pro-
dus, chiar la vacile cari obicinuit dail putin
lapte. Vitele buc§ene §i moldovenesci, vitele
de munte cu cap mic §1 cu come mid, sunt
bune de lapte. Prin imperecherea vacilor ro-
mânesci cu tauri streini de soiii ales, se pot
cresce vite bogate in lapte ; pe unele moii
ale Domeniului CorOnei s'aU incrucipt vacile

www.digibuc.ro
;},
,1

Fig. 5. Vaci moldovenesel de pe Domenic! Corónei $egareea.

www.digibuc.ro
 -
CI,

..

Fig. 6. Vad olanded 1

www.digibuc.ro
 16

sätenilor cu taurii Dorneniului adusi din 1611

depärtate, si ast-fel s'ad produs vaci bogate
in lapte si boi bunt de muncä.
Vacile românesci dad pe an 400 pAnd la
eel mult 1000 litri de lapte ; de la vitele ro-
mânesci de corciturä cu vitele alese streine
se dobAndesc cätatimi mai marl de lapte.
La läptäria regard Brosceni din judetul Su-
céva, vacile aduse din partea Germaniel nu-
mild Pinzgau si corciturile acestui soid de vite
aduse din Bucovina dad ca catatime mijlocie
1200 litri pe an. Unii laptari din mahalalele
rnärginase ale Bucurescilor ad vaci de cor-
citurd cu tauri streini, cart le dad si Vand la
2000 litri de lapte pe an ; se gäsesce la no!
si ate o vacd care da' mai mult. In pile
streine, in Danemarca, Suedia, Germania,
Olanda, multe vaci alese, bine ingrijite, dad
pând la 4000 litri lapte pe an, dar cAtatimea
mijlocie este mai josä. La noi vacile streine,
dacä sunt bine tinute, dad aceleasi catätimi
de lapte ; la läptaria din Peri§ a Dorneniului
Corónei vacile din Allgau dad pe an pAnd la
4000 litri lapte, dar mijlocia este de 2400
litri; aprópe aceeasi mijlocie o dad vacile
streine din Pinzgau si Simmenthal de la lap-
ta'ria Bréza din judetuI Prahova.
Indatä dupd fätare vaca dä lapte mai mult,

www.digibuc.ro
Fig. 6 bis. V4te Finzgau, Dornenita Corônel Charente.

www.digibuc.ro
 18

apt scade treptat cAtAtimea lui, pAnä ce sécd

cu totul, ea r6mAne insA mare in urma nu-
tretului verde si a psunii bogate. CATAtimea
laptelui, timpul cat vaca (1t lapte si bogatia
laptelui in unt, sunt in strinsä legatura cu
hrana vacilor. Laptele vacilor romanesci con-
tine intre 100 pArti, 3 si jumAtate pand la

r;

ig
L

'

Fig. 7. Vaal elvelianà.

5 parti unt, al bivolitelor 6 pand la 9 WV

unt. In alte teri, in cari de obsce vacile dail
mai mult lapte de cAt la noi, el contine mai
putin tint de cAt laptele din téra nóstrA; cu
tote acestea, cdtAtimea intrégd de Lint produs
de dare o vacd streind, este mai mare de cat
aceea pe care o dti o vaca romAnéscä. La

www.digibuc.ro
 411

6 E "
".."'"""&"1 '""'"

Fig. 8. Vaca englezi.

www.digibuc.ro
 20

laptaria Peri (Dorneniul Corónei Cocioc) lap-

tele de la vacile streine (Allgau) confine la
100 WV, intre 2 §i jumatate i 5 §i jumatate
unt, ca mijlocie pufin peste 4 la sutä. Vaca
&á lapte 8 pAnd la 10 luni.
Prin imperecherea vacilor romAnesci cu
tauri alqi, se pot cresce vaci bogate in lapte,
precum am aratat mai sus, dar feranil no§tri
se slujesc adesea-ori de vifet-tauri, de tauri
necopft, de vArsta mai mica de cAt de 18 luni,
nehranifi, munciti peste me'sura. Vitele mari
§i frumOse pe cart le vedern la unit plugari,
sunt cumperate din Moldova, uncle lipsa de
p4une nu este atAt de mare ca in Muntenia.
Cu singura alegere de vaci bogate in lapte,
§i chiar cu aducerea din strelnatate de vaci
alese, nu putem mari producerea de lapte,
dacd nu irnbundtafim i traiul vacilor, daca
nu le adapostim la vreme rea in grajduri sa-
natóse, dacd nu le finem in curafenie desd-
vAr§ita, dacd nu le hranim bine, cu un cu-
vent, dacd nu le dam acele ingrijiri, cart li
se dail in Wile unde se produce mult lapte.
Vacile nóstre, cAnd vor fi mai bine hranite,
finute iarna in grajdurt calde, cAnd nu se
vor supune prea tinere la muncd, vor da lapte
mai bogat de cat asta-cli. Dacd voim sa ne
asiguram prasilä de vaci bune cu lapte, tre-

www.digibuc.ro
 21

bue ca o blind parte din lapte s'o Intrebu-

intam pentru hrana viteilor, cad dacd nu 'I
hränim un timp Indestulator cu lapte, ei se
prapadesc; se pot insa hräni viteii si cu lapte
de &le, care este mai eftin.
Igiena laptelui Incepe in grajd, cu buna In-
tocmire a grajdului, cu Intretinerea curatä a
grajdului, a vacii, a tot ce o Inconjórd si cu
curatenia Omenilor cari o Ingrijesc. In alte
tett multi terani ati pentru vitele lor graj-
dun de vite frumóse, largi, inalte, lurninóse,
bine aerate, calde, asternute pe jos cu ciment
ori cu asfalt, cu tevi pentru aducere de apii
curata si cu canale pentru scurgerea udului;
toti, si cei mai saraci, adapostese iarna vitele
mai bine de cat sunt adapostite la noi; noi
mai suntem in acéstä privinta inapoiati. Se
gasesc in Regatul Roman id-colo grajduri de
vite bine zidite, intretinute intr'o stare de cu-
ratenie desavarsita ; mosiile Dorneniului Co-
rónei poseda grajduri largi, inalte, solid zi-
dite, 1 e jos cimentate, canalisate, inzestrate
pe din läuntru cu tevi de apd ; asemenea ail
grajduri mai frumóse unele aseclëminte ale
Statului, scólele de agricultura, fermele model,
apol unit proprietari de mosii si de ltiptarii
mart. Ca model de grajduri calde, largi, cla-
dite din bArne de lemn, canalisate si inze-
3

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 ctio

tsD

1k

;1'7" r

"
'5"k

is, .

Fig. 10. Grajdul Domeniului Corónei Gliergliga,

www.digibuc.ro
 24

strate cu tevi cart aduc apa in grajd, pot

sluji cele ale mo§iet §i laptariei Brosceni, in
muntif judetului Sucéva, proprietate a M. S.
Regelui. Mal gasim adese-ori in judetele de
munte cAte un grajd bunicel din lemne cio-
plite. Putini proprietari de mo§ii tin vite §i
nu le adapostesc tot-d'a-una bine.
Teranul tine obicinuit vitele sale in co§are
proste, in sala§e ori sopróne, in cart vitele
sunt adese-ori culcate in gunóie, primenite de
rare-ori, cAte-odata el le lasa §i iarna in
ocOle desvelite, unde surer de asprirnea tim-
pului. Co§arul este clddit din nuele impletite,
lipite cu pamint, cu tavanul jos, lipsit de fe-
restre, intunecos §i friguros, caci n'are pod,
afard daca este a§eclat sub patulul de porumb,
ceea ce este re"ii pentru porumb. Obicinuit
co§arele sunt rën intretinute, nu se lipesc din
noif indata dupa ce s'a desfacut lutul de pe
gardul de nuele, §i atunci vêntul bate prin
co§ar.
Vaca cu lapte, tinut. §i hranita in grajd
ori in co§ar, trebue sa se scóla neapérat in
tote chide la aer curat, cel putin pentru 2
ore, jar in timpul writ' sa fie tóta" cliva läsata
in aerul liber. Vaca are trebuinta de apti cu-
rata, dar se gasesc in térd multe sate, unde
Omenii §i vitele lor nail apd de ajuns, unde

www.digibuc.ro
r

tr

,
_
L,

. .

"1.

112

1
, L ,5 .
tZ
C.T

: -.,,,,e. -N..2. ; il.

- i V '' ° 43-' -9

: .
1
_
0s ,', ,"....--..7
, '_
n' -,%.

t
.5. r

.',-
Wr';;EI,
,6_61T_Tayo ,o1

Fig. 11. _ Veaerea din nauntru a until' grajd din Suedia.

www.digibuc.ro
 26

femeile aduc apa din departare cu hardAul

pentru trebuinta easel, iar vitele le duc de-
parte pentru a le adApa. In asemenea casuri
vaca obicinuit nu este finuta curat 5i nici ada-
patd regulat, 5i nu d5, din acésta causä, lapte
bun 5i de ajuns.
Oi le sunt mai tinute de cat vacile; ade-
r611
sea-ori ele stint aperate contra viscolului 51
viforului numai printr'un paravan de scan-
duri. Stanele sunt obicinuit de gard nelipite,
ori de barne sail de scanduri nelipite, depar-
tate de ape curgetóre si de isvóre.
In cele mai multe ten streine vitele, 5i mai
ales vacile, ca si cele-l'alte vite, sunt dilnic
curAtate cu tesala 5i cu peria i splate, gu-
noiul scos din grajd de done ori pe di. La
nol se d5 o asemenea ingrijire numai vacilor
din l5ptariile mai marl, 5i numai cu incetul
teranul se deprinde a tesela vitele din cand
in cand, a primeni mai adesea-ori asternutui
vacilor, pentru .ca ugerul lor sä nu incite in
murd5rii. Cei mai multi terani cart aü grajd
ori co5ar, 11 curata de rare-ori, afarä de pu-
tine casuri cand pe sätenii de la o mo5ie bine
condusa, pilda ce au necontenit inaintea ochi-
lor, ii convinge de folósele curateniel grajdu-
lui si a \Tacit', a tesalei si a periei. Dupa ce
fiul teranului va inveta in sada e1emen1ar5

www.digibuc.ro
 27

de agricultura modul curn trebue SC ingri-

jésca vaca, se va schimba in bine starea de
astd-cli a tineril el.
Nurnal vaca bine hranita póte produce lapte
de ajuns ; obicinuit mica intindere a pasunei,
reaua el stare, neajunsul rarelor seménaturi
de trifoiii si de lucerna, contribue pentru ca
vaca teranului sa 'I dea putin lapte, afard de
unit Weill din vecindtatea oraselor marl, unde
el vind laptele cu bun pref. Din causa lipsei
de nutret, obicinuit vacile ce sunt sa fete,
cand es in primavara sunt atilt de slabe, in
cat daca i fata, abia aC laptele trebuincios
pentru alaptarea vieIului lor, asa in cat nu-
mai pe la Rusalif, daca an ceva lapte mat
mult, sa' pótC mulge si teranul ceva lapte de
la ele, iar dupe secerd Intarcil indata, cad le
seca laptele din causa secetei si a lipsei de
hrand. De aceea prin satele nóstre nu se gd-
sesce vara i iarna lapte dulce, care e o ra-
ritate.

Mulgerea vacilor.
Mulgerea vacilor nu este o lucrare usóra",
se cere pentru ea ore-care pricepere ; mat
ales cti vacarii, vacaresele, gospodinele insa'r-

www.digibuc.ro
 28

cinate cu acestà lucrare intr'o laptarie, sd

aibd consciinta, cunoscinta §i deprinderea tre-
buinciOsd pentru indeplinirea regulata a mul-
gerii, sd fie din firea lor blâncli, sa nu tra-
teze vacile cu asprime ori cu cruclime, cdci
§i vaca este sirntitóre pentru modul cum este
tratatd, i ori-ce nernultumire a el trage dupe
sine imputinarea de lapte. In Suedia, Dane-
marca, Schleswig-Holstein, existd pe lAngd nu-
merósele §cóle de Iiiptdrie i ce)le practice
pentru inveldtura de vdcari §i vdcdrese, insdr-
cinati cu mulgerea. .
Cea d'intAiii datorie de implinit la mulgere
este curätenia cea mai ingrijitd. Dacd de la
inceput laptele n'a fost muls, cules §i pastrat
curat, atunci tote incercdrile pentru indrep-
tarea lui reran zadarnice ; un laple murdar
nu devine prin fierbere lapte curat. Vaca se
mulge la pa§une, in aerul liber saii in grajd ;
este necesar ca aerul grajdului sd fie curat,
pentru ca sd nu cadd in lapte murddrii din
aer, ca vaca sd fie curatd, pentru ca la mi-
carea el sd nu se scuture in lapte necurd-
teniile lipite de corpul ei.
Am veclut de curând in streindtate in Nordul
Germaniel, cum sunt acolo vacile ingrijite.
In tote diminetile, dupe ce vacile ail fost
tesalate §i terse cu peria, li se spald pAnte-

www.digibuc.ro
 29

cele i ugerul cu apd curatd. Vacile se mulg

de 2 or pe di, in tote dilele la aceeasi ord
si in aceeasi ordine. Cu o jumätate ordinaintea
mulgerii, vaca se mai cur* pe pantece pi
uger cu o perie mole, si in timpul mulgerii
nu i se dd nutret, pentru ca sd nu intre praf
in lapte. Inaintea mulgerii, persOnele insdr-
cinate cu ea isi spalA rnanile si bratele rand
la cot, isi curätd unghiile, pun peste vest-
mintele lor bluze
curate si se incaltd
cu incsaltarninte o-
sebite, obicinuit de
lemn ; spald din
nouugerulvaciicu
o carpd muiata in
apd, isi sterg ma- . --
nile ca sd fie uscate Fig. 12. ScAunel §i gàletä.
si se asédd lingo
vacd pe un scdunel. La mulgere se apucd
cate una din tite en mana, se apasd putin
asupra titelor, stringerea trebue sd fie dulce,
nu tare, dar sã golescd ugerul cu desävar-
sire, cad laptele care se stOrce cel din urma
este cel mai bogat in unt, i stringerea pre-
lungita, pand la esirea din tita a celei din
urmd picaturi de lapte, face ca sangele sä
curga cu mat mare vioiciune prin uger i ca

www.digibuc.ro
 30

sd se producd mai mult lapte. Modul de mul-

gere cel mai intrebuinfat astd-cli este acela
la care se irnitézd natura, modul de sugere al
vifelului. La noi cele mai multe vaci nefiind
mulse ast-fel, nu dad obicinuit mai mult lapte
de cM cdtdfimea trebuinciósd pentru vifel. Am
mai veclut in Germania cum mulgetorii si mul-
getorele mangdiad vacile la inceputul $i dupd
sfar$irea mulgerii, le cAntati in timpul acestei
luerdri; se putea vedea ea' existd un fel de
prietenie intre vaca $i vacaresa, ca vaca este
singitóre pentru arMarea de dragoste.
Daca vaca este finutä curat, daca ugerul a
fost bine curdfat inaintea mulgerii, laptele care
se.scurge din el este curat. Microbii, ciupercufe
forte mici cari trdesc in aer, in apd, pc nu-
tref, pe corpul vitelor $i pe cart nu il putem
vedea fara ochian, se pot sui in gurile sfir-
curilor, in intrarile fifelor, si sa se scurgd
en laptele din ele, ast-fel cele d'intdi pica-
turi de lapte muls pot confine microbi pe
langa alte necuratenii, si din acestd causa in
laptäriile bine conduse, se deosibesce inteun
vas osebit mica catafime de lapte stOrsd din
fife la inceputul mulgerii, se Pune la o parte
$i se intrebuinfézd pentru hrana vifeilor.
Vase le in earl se mulge, se adund $i se
pdstréza laptele, trebue sd fie cu desdvdr$ire

www.digibuc.ro
 31

curate , cea mai mica urrnd de lapte, care dupa

golirea si spalarea vasului a remas in el, se
acresce din causa microbilor din aer cari cad

In lapte si earl prefac picAturica de lapte vechiii

intr'un fel de maia ori de drojdii, si strica

www.digibuc.ro
 32

ast-fel laptele adus din nofi in acel vas ne-

curat. Vase le pot fi de lemn, de fier Imbracat
cu cositor ori cu smalt, de pämlnt ars bine
smaltuit, orl de sticla ; ele se spala in mai
multe feluri : se mole in nisce basine orl in
albil marl umplute cu apa, se fréca cu peria,
se clatesc cu apa fierbinte, cu var stins ame-
stecat cu apa, cu soda (un fel de lesie) topita
in apa fierbinte, se umple cu aburi de apa
fierbinte. Un singur fel de curätire nu este
tot-d'a-una de ajuns, si pe langa curatirea cu
peria, trebue sd mai spalam vasele pe din
läuntru cu apti fierbinte, in care s'a topit soda.
La laptaria Peri§ de pe Domeniul Corónei,
dupa curätirea cu peria si dupd spalarea cu
soda topita in apa fierbinte, vasele se clatesc
cu apa curata, se intorc cu fundul in sus, se
introduc in ele aburi fierbintl. de apa i apol
nu se sterg, cad cu cArpele s'ar mai putea
introduce in ele materil str6ine, si OM la
noua intrebuintare vasele ranan aseclate cu
fundul in sus, iar inainte de a se turna din
noü lapte in ele, sunt clatite cu apa curatd.
In lipsa de aburi, vasele trebue sa se curete
neap6rat prin frecarea cu peria i prin opa-
rirea cu lesie fierbinte. Se intelege, cd apa
care slujesce pentru spalarea vaselor, trebue
sä fie fOrte curata, cad microbil din apa

www.digibuc.ro
 33

necurata re.m4f in vase, s'ar inmulti repede

in lapte.
Murdariile mai gróse, earl aü putut cadea
in lapte, le dep6rtam lesne prin strecurarea
lui indatä dupe mulgere ; microbil, ciupercute
forte mici cari se véd numal cu ochianul, in-
trati in lapte, nu ii putem inlatura cu desa-
var§ire, dar cu ore-cari ingrijiri, prin pastrarea

Fig. 14. Doue" site, strecuriltOre

laptelui la recóre, putem opri inmultirea mi-

crobilor, cad ei nu cresc, nu se inmultesc
de cat in locuri caldicele, la re'córe putem
mentine laptele nestricat un timp ore-care.
Indata dupe mulgere, laptele se departéza din
grajd, pentru ca sa nu absOrha aerul miro-
sitor i aburii din grajd, §i se strecOrd prin
felurite site §i flare. Daca laptele se strecóra
prin panze de in, de bumbac ori prin fla-
nela, atunci carpele trebue sa se oparésca cu
lesie fierbinte §i sa se spele dupd fie-care in-

www.digibuc.ro
 al

trebuintare. Ici-colo se strecóra" laptele prin

Tata' de bumbac, dar dup6 fie-care strecurare
trebue sii se reinoiéscd vata, caci in laptele
remas in vata microbii se inmultesc repede,
si la o none strecurare prin acea vatfa laptele
-se stria se acresce. In multe laptarii mari
-din streinAlate se strecórA laptele dupa mul-
bcr ere ast-fel, cum se curATA in uncle orase
-apa de riii, in nisce basine ori vase forte
mari, in cari este aseclat de-asupra unei pA-
turi de pietris o pAturA de nisip gros si
-de-asupra nisip fin. Dar trecénd prin site,
prin dupe, prin vata ori prin nisip, laptele
nu se curAtá de microbi. LAptariile mari mai
cura" laptele, dupa ce a fost strecurat, pu-
nendu-1 intr'o unélta numitä centritugA, un
vas rolund care se invArtesce fOrte repede,
i prin iutéla invArtiturilor se aruncd la o
parte mai tote murd5riile din lapte.
Dacd laplele se pune in sticle, ele trebue
-sä fie pline cu desavArsire, sd se inchidä cu
-dop carat si ast-fel, ca sa nu pótd intra aer.
Dopurile de pluta sa' se fiérbil in lesie dupe
fie-care intrebuintare.
Trebue sä luthn mesuri. pentru ca microbii
.aflati in lapte, cãrora le priesce cäldura, sä
mi se inmultésca", si ca sA nu intre .in lapte
tnicrobi noui. In laptele pastrat in locuri mur-

www.digibuc.ro
 35
dare si calde, microbii produc nisce oträvuri,
forte primejdióse pentru copiii mid, earl se
inholnavesc din ele cu trepAd, vèrsäturi, rii-
www.digibuc.ro
,
gusela, sudori reel. slabiciune mare si fOrte
multi mor din otrAvirea cu asernenea lapte
stricat. Dupä strecurare, laptele mai este cal-
 36

dicel, il re'corim dar repede cu felurite unelte

rècoritóre. Unélta récoritóre cea mai intre-
buintatä este un vas rotund de tinichea, in-
chis, umplut cu ghétd ; péretil din afard ale
acestui vas nu sunt netecli, ci pórta Msce §An-
tulete §i ridicaturi; de-asupra acestui vas cu
ghetä, se a§écld un vas mai larg, cu gauri
forte mid la fund. In acest vas gaurit se tórnd
laptele pe care voim sd'I re'cim, el curge cu
incetul prin gaurile fine din fund peste vasul
r6coritor umplut cu gheta, §i se adund intr'un
alt vas aflat dedesubtul celui r6coritor, ast-fel
cäldura laptelui scade repede. Asemenea vase
r6coritóre se gasesc §i la noi in téra in mai
multe laptarii. Laptele, dupd ce a fost récorit,
trebue sä fie mentinut in vase inchise la r6-
core, la cAldura de cel mull + 8° C., la care
crescerea §i inmultirea microbilor §i acrirea
laptelui n'are loc. Laptariile mai bine intoc-
mite au ma§ini pentru fabricarea de ghetA,
ghetarii §i pivnite récoróse. lAptaria Peri§ a
Domeniului Coronet, are pe lAnga douè ghe-
prit mari §i o ma§ina, pusá in mi§care prin
aburi, pentru fabricarea de ghéta" artificialä.
In Ifiptn'riile mici, in lipsa de ghetd, se pun
vasele cu lapte bine inchise in hardaie, ori
in alte vase mari umplute cu apa rece, care
se reinoesce din and in când. Multe kiptärii

www.digibuc.ro
 37

strëine §i. la noi ldptdria Peri§, ail pentru du-

cerea laptelui cu cale feratd oil cu camp,
vase mici de tinichea, umplute cu gheld §i
bine inchise, care se a0cld in nduntrul vaselor
mari cu lapte. In streindtate, transportarea lap-
telui din depdrtare, se face in vageme osebite
ale cdilor ferate, cu péreti indoiti, i golul
Idsat intre eel dol pereti se umple cu &eta.
In multe Idptdrii din strendtate, indatd dupd
mulgere §i strecurare, laptele se fierbe, se tine
20 minute incdlclit la 65° C. pentru distrugerea
microbilor celor mai vdtdmdtori. Laptele tre-
bue sa se mentind in intregimea lui 20 mi-
nute la acéstä cAldurd ; pentru ca sä nu se
a§ede pe suprafata laptelui incälclit, prin in-
chegare, pielitd, caimac, cad cdldura nu trece
pând la laptele inchis in golurile pielitel, ale
caimacului, care mai pole contine microbi
vii, laptele se fierbe in vase inchise §i pline,
ast-fel nu se face caimac. Obicinuit laptele
cumrerat de la läptar, se mai fierbe in casä,
dar fierberea indatd dupd mulgere este folo-
sib:5re, atAt pentru ca sd nu se afle microbi
in laptele care s'ar mAnca crud, in unt, in
lapte acru i in alte mâncdri din lapte, care
se rndnâncd crude, precum §i pentru ca mi-
crobii din lapte sd n'aibd timp a se inmulti
§i a produce otrava, care nu se mai distruge
4

www.digibuc.ro
 38

Dia prin fierberea prelungitd la cAldurd ridi-

catà. DupA acéstA fierbere, laptele se recesce
repede, ast-fel precum am arAtat mai sus. La
fierberea laptelui, el sä nu se incalclescd mai
tare si mai multä vreme de cAt trebue, pentru
uciderea microbului celui mai prirnejdios, al
ofticel (Tuberculosei), adicA la 60°-65° timp
de 20 minute ; alt-fel, dacd laptele se incAl-
clesce mai tare, untul din lapte se topesce,
laptele pierde gustul placut, incetézd a fi o
hrand potrivita pentru copiii mici, si untul
flicut din laptele incAlclit la cAldurA mai ridi-
card este mai putin gustos, de cAt acela din
lapte crud. Dupe acéstA fierbere laptele, recit
repede, se pAstrézd la recóre in vase bine
inchise.
Laptele care nu se vinde si nu se rnAnAncd
próspet, se intrebuintézd pentru facerea de
unt si de brAnzeturi. In streinAtate se face
unt i brAnzd nu numai din lapte crud, ci si
din lapte care a Jost fiert 20 minute la cAl-
durd de la 60° 65°, dar brAnzeturile gAtite
din lapte crud nu sunt vAtAmAtóre, cad mi-
crobil mor din cócere, din fermentarea casului.

www.digibuc.ro
 39

IV.
Facerea untului.
Pentru facerea untului se scóte smAntAna
din laptele crud ori putin fiert pAnd la 65°;
smAntAna se suie singura la suprafata laptelui
läsat in repaus, ori cu ajutorul unor unelte
cart se invArtesc repede, numite centrifuge,
separatori, se inlesnesce scóterea mai deplinA
a smAntAnei. CAnd laptele re"miine mai multd
vreme in repaus, el incepe a se acri, din
causa inmultirii microbilor. In unele led se
intrebuinteza numai smAntAna acrd pentru
.scóterea untului; in altA parte, unde se bate
srnAntAna dulce pentru a se deosebi untul,
se pun vasele cu lapte dulce in cAmare ori
pivniti recoróse, ori se a0cla in alte vase mai
mart umplute cu apa rece, fiind-ca la re'córe
untul se suie mai repede la suprafata, ori se
:intrebuinteza uneltele numite centrifuge ori
separatori, puse in mi§care cu mAna, prin
masini mici incaldite cu petrol oil cu ben-
zina, prin cazane cu aburi, ori prin ma-
ini eleetrice. Prin InvArtirea forte repede a
vasului cu lapte din separator, se deosi-
besce partea mai usórd a laptelui, smAntana,
.aruncatd spre marginea vasulul, de partea

www.digibuc.ro
 40

mai apósA, mai grea, care rémâne mai la

mijlocul vasulul, si fie-care din aceste cloud

,
-?--=

Fig. 16. Centrifuga orl separator.

Orli se scurge din separator printr'o téva

deosebita% Unit' separator!, pusi in miscare
prin vapor!, fac intr'un minut pima la 5000

www.digibuc.ro
-.93111* I
,

.1%

, ' -.). , ., ., 11
, -,--

4
''' 1 -: i.
, t.,' ....7',e...,
i--.,
'.... t:
. '1,,, -1_
'4 ..i.P '1 ..., - , ;
. .il
c'I` : .),'1

....,..7flaf4.-t-u-14.4
-i ....;
...
''''
'''' ....;.°:..
.
ti'.,...:,A1....::,.:; j'Ir;I:............1:::':
al .Z1:. ;..0 .1'.. ^
,,,
';73°°°%:1;:'
'. P ...;. :° -,;41'117,
I,
2' 1-i. . .
....
: '',`,
..14.=

I. - 4.13974P4`;.er ;.:I?
.' vsi.:44--,..-',.
.,-.?,1.47t,'--:d.'
. r.'. ::.'
Fig 17. Interiorul Upt Arid Peri,.

www.digibuc.ro
 42

invArtituri. De vreme ce ca procediirile vechi

se scóte din lapte mai Mina smAntAnd si
prin urmare numai trei sfertari din untul
cuprins in lapte, se suite cu centrifuga mai
tot untul §i laptele smantanit remAne forte
s5rac in unt. Astd-di cele mai multe Idprarii

1110,.

Fig. 18. Putineiti. Fig. 19. Putineiti.

scot sinantâna din lapte indatd dupe mulgere,

ast-fel ca laptele smAntAnit remâne dulce §i
se póte intrebuinta mai bine.
Din smAntAnd se suite untul prin btitutul
putineiului, la care globulele (bObele) de unt
se lipesc unele de altele, formAnd bucäti mai
marl. Laptele se bate in putinele de fapturi

www.digibuc.ro
 43

felurite, in putineiul cu bAtMor de mai multe

forme, flicut din lemn ori din tinichea. Dupd

_LA
k
I L-H I

Fig. 20. Putineiul pus in miscare prin cazan cu aburi.

baterea sniântânel i scóterea untului, el se

sputa bine, se frärnântä, se bate, se stórce

www.digibuc.ro
 44

din el apa cu deosebite unelte. Numai untul

bine spMat si frdmântat, din care s'a depärtat
apa, zerul, casul, se pole pastra ca unt próspèt
mai mult timp. Facerea de unt bun cere local
curat si unelte potrivite, de cari nu dispune
un téran s5rac, si numai läptäriile tëränesci
cooperative mai marl ar putea intrebuinta
bine laptele produs de micii plugari, cari nu-I
pot vinde próspèt.
Catatimea de lapte trebuinciósd pentru a
se produce 1 kilogram unt, depinde de mo-
dul lucraril si al uneltelor, obicinuit dad la
noi 27-29 litri lapte 1 kilogram unt. 0 vacd
romanéscd din Moldova cla pe an mai bine
de 35 kilograme unt, o vacd gerrnana Pinzgau
73 kilograme, o bivolit5 86 kilograme. Este
Insa cunoscut, cd untul de bivolita este mai
putin gustos de cat cel de vack cd untul de
la vacile de munte are gust mai placut de cat
de la cele cari pasc la camp.
Laptele dulce smantânit, re'mas dupd de-
pärtarea smantânii, slujesce pentru hrana
copiilor si a viteilor, precum si pentru fa-
bricarea de branzeturi ; ele sunt alimente hrEt-
nitóre, lesne de Ostrat, lesne de transportat.
Branzeturile sunt de trei feluri : slabe, dila
lapte smantanit, pe jumatate grase, facute din
1.9pte Intreg, si grase facute din smantand.

www.digibuc.ro
 bh

-4; $7.!

-.. _ _

Fig. 21. Masina de frAmantat untul, pusa" in mi§care

prin cazan cu alma

6 1114111111114111111'111',iiiilloilming

1ME

Fig. 22. MasinA de frAmfintat untul, invirtità cu mina.

www.digibuc.ro
 46

La no! putine laptarii produc brAnzeturi din

lapte de vaca ; casariile Oranesci intrebuin-
téza mai ales lapte de oie si de caprä. Cio-
banul inchiega laptele incMdit prin adaugire
de putin cheag, stomac de vitel ori de miel
pregatit si uscat pentru acest scop, 1-2 grarne
cheag la 30 litri de lapte. Laptariile bune se
slujesc pentru inchegarea laptelui, pentru ose-
birea casului, de cheaguri fabricate cu ingri-
jire in fabricile chimice ; si la noi laptaria
Peris si alte Japtdrii bine administrate intre-
buintéza deja atat cheag in praf, cat si cheag
apos (lichid) din fabricile elvetiene si germane.
Casul dulce, scos din lapte, trebue sä cOca
(sa fermenteze) un timp ore-care in pivnita,
ori in carnara récorósa ; dupd felul cascava-
lului, trebue sa se potrivésca umedéla si re"--
córea localului. Cócerea cascavalului este pro-
dusä de microbi nevätämdtori.

V.
Ce se petrece In ora§ele mari din
t6rile unde se produce i se mánAnca mai
mult lapte de cat la noi.
Sa vedem ce se petrece in orasele marl
din t 'erne, unde se produce si se mananca mai
mult lapte de cat la noi. Modul de asta-di

www.digibuc.ro
 47

de tratarea laptelui dupa" mulgere, pentru ma

buna lui plistrare si transportare, cere locale
si unelte costisitóre. Micul proprietar de
vile nu 'si póte lesne cumpera acele unelte,
nu posedd tot-d'a-una camerA, ctimard ori
pivnitã curat6, care sJ slujesca" pentru cule-
gerea, strecurarea, filtrarea, incalclirea, ré-
cirea si pästrarea laptelui ; d'aceea s'ail infiintat
in acele teri societäti de hiptari en kiptárii
comune, in cart laptele de un numer mare de
vile este amestecat si tratat ast-fel, ca s6 pótd
fi vindut ca lapte intreg, smAntAn6, lapte bd..
tut si in care din laptele nevinclut se gMesce
unt si brinz6. Unele societati de laptärie ina-
poiéza membrilor asociati laptele din care
s'a scos srmIntAnd, laptele smEintânit, care le
slujesce ca hrand pentru familie, pentru vita'
si rimdtori.
Orasul Kopenhaga, capitala regatului Dane-
marcel, este vestit prin comertul lui cu lapte;
in jurul acelui ora§ se afld numerOse mosii
cu läptarii; comerciul cu lapte se aft' insd
in mânele mai multor negut6tori de lapte,
mai cu sem6 in mânele a done socieLiti din
Kopenhaga, cari dispun de locale largi si de
o gard osebita ; ele fierbe laptele la 65°, 11
re'cesc, il pa'strézd la re'córe §i '1 vinde in
ora, dar ele nu posedd vaci, ci luereza nu-

www.digibuc.ro
 48

mai ca mijlocitori intre producélori si cum-

pèrAtori; ele ail Inchelat contracte cu pro-
prietaril de vaci de la férä, cart se supun
regulelor prescrise de societate, cari promit
cä vor fine numal vite sandtóse admise de
veterinarii societAfii, ca le vor adAposti, in-
griji si bräni in mod igienic, ca in timpul
veril le vor fine la pásune, ca le vor mulge
in mod curat, ca vor pAstra laptele ast-fel,
precurn cere societatea. GospodAriile acestor
tenni se inspectéza cel pufin la cAte dou'd
séptämâni de veterinarii si de alp' funcfionari
ai societälii, cu cunosciinfe Wale laptäriei,
intre cari se afld si fernei esite din scólele
de laptarie. Pentru fierberea si re'cirea lap-
telui, lâptarii mai cu mijlóce poseda uneltele
lor proprii, pe cel mai s'eraci ii imprumuta
societatea cu aceste unelte. La sosirea in lo-
calul societafil laptele nu este mai cald de
ct 5° C., el este repede cercetat, cântärit,
se scot din el probe pentru a se vedea daca
e curat, daca nu e preläcut, amestecat cu
apa, srnântAnit, si dacä nu confine microbi
primejdiosi ; apol laptele se tOrna" in basinele
de strecurare, in care trece prin 3 pAnze de
in si prin nisip suprapus de-asupra pietri-
sului. PAnzele si nisipul se spala in tote cli-
lele cu apä fierbinte in care s'a topit soda i

www.digibuc.ro
 49

cu aburi fierbinti de apa. Dupd strecurare

laptele se varsä in vase de tinichea §i In
slide, insemnate §i sigilate cu plumburi §i se
imparte la cumpërätori ; pand la pornire va-
sele se tin pe gheta.
Precum in Danemarca §i in Suedia tótä
poporatiunea, nu numal ord§enii ci §i sätenii,
mänAnca mult lapte. La Stockholm, capitala
Suediei, modul de vinclarea laptelui este acela§
ca la Kopenhaga ; afard de pravaliile in cari
se vinde lapte, mai existà la Stokholrn in
pietele §i in stradele ora§ului, gherete ale yin-
clätorilor de lapte ; Primäria §t spitalele im-
part copiilor s6raci lapte curat fiert.
In ora§ul Christiania, capitala Norvegiel cu
peste 200.000 locuitori, se vinde laptele adus
in vase de tinichea §i in sticle sigilate, din
apropiere §i din depa'rt6ri mari, pAnd la 200
kilometri pe apä, cu calea feratá §i cu cäruta,
apoi se aflä in ora§ 170 grajduri cu cAte
6-30 vaci. Si la Christiania predomnesc yin-
clatorii de lapte, 1.200 la nurn6r, ca mijlo-
citori intre producetori §i cumperatori.
In Anglia, pe lAnga laptele próspet §i smAn-
tând próspeta, produse in Ora §i venite din
Francia, Olanda, Danernarca §i Norvegia, se
mai aduce din Francia, Olanda §i Norvegia
câtâtinii insemnate de lapte condensat, lapte

www.digibuc.ro
 50

arnestecat cu zahar i ingrosat prin fierbere

prelungita, pentru ca sa se ?Ma' 'Astra i tri-
mite la departari mai mari, fara ca sä se
strice ; inaintea intrebuintarii, se adaoga lap-
telui cundensat 3-4 parti apa fiérta.
In Germania se manânca asemenea mult
lapte ; singur orasul Hamburg are 1500 prd-
vMii, in parte forte frumóse, in care se vinde
lapte. In Bavaria, tèranii i muncitorii din pa-
duri, vestiti pentru puterea lor, o datoréza
laptelui i untului ce mai-I'M-Ica. In Germania,
din causa ca se rnananca mult lapte, mai tot
poporul este voinic si se imbolnavesc i mor
mai putini Omeni de cat la noi. In multe
pall ale Germanief, se da in sad copiilor
saraci cate un pahar cu lapte, in tote dimi-
netile
In Bucuresci si in cele-l'alte orase ale Re-
gatului roman curnOratorii de lapte sunt
mai bine ingrijiti de cM in streinatate, fiind-ca
negutatorii mijlocitori sunt pulini la numér,
afara de orasele Iasi, Bolosani, Roman, uncle
exista i comercianti de lapte cari nu poseda
vaci. La noi mai tot-d'a-una laptele se aduce
de-adreptul de la producetor in casa cum-
peratorului, dar 'se mananca putin lapte in
orase si forte putin de prin sale. Este de tre-
buinta ca preotii, invetatorii i alte persOne

www.digibuc.ro
 51

Cu invepturä, sä povätuescd poporatiunea

asupra folóselor insemnate ale mâncArii de
lapte la tote vArstele, sä o indemne la cres-
<urea de vite, la tinerea de vaci cu lapte,
Ia intrebuintarea mai larga a laptelui ; iar
de prin orase asociatiunile cooperative de
consum ar trebui sä inflinteze laptaril proprii
cu grajduri de vaci.
In apropierea orasului Bucuresci i chiar
in mahalalele märginase se aflä lptarii, cari
poseda vite bune. Locuitorii orasului curn-
perd lapte de la nurnerosii l5ptari din oras
'pi din satele vecine si de la putine lAptdrii
marl. In judetul Ilfov, teranii, in parte de
origind bulgarä, din unele sate din apropierea
Capitalei, (Dudesci, Rosu, Dobroesci, Bänésa,
Jilava), cumpetati i economi, cresc rnulte vaci
§i bivolite, aü grajduri bunicele si se imbo-
g5tesc din comerciul cu lapte ; asernenea Ora-
nil de origind romând din FerestrãO, Chiajna,
Militari, Afumati, Pantelimon, Fundeni si din
alte sate, si teranii crescetori de vite din ma-
halalele märginase ale Bucurescilor, Ghencea,
Spirea, Obor, car! tocrnesc vitele la mosiile
invecinate, le mulg diminéta, apoi le trimit
la pa'sune pilna sera, and le mulg din nod ;
din causa scumpetei päsunii, vacile cari nu
daü destul lapte, le trimit la baltd, unde se

www.digibuc.ro
 52

platesce 10-12 lei de vita de la Sf. Gheorghe

pand la Sf. Dumitru.
La Iasi se Mid vaci cu lapte in partile mar-
ginase ale orasului, si in vecinatatea lul (Ga-
lata) 2 laptaril mai mar!, cu vaci de corci-
turd Simmenthal-moldovenesci si cu vaci din
Bucovina, ele dad putin lapte, in termen de
mijloc cate 5 litri pe cli, dar bogat in unt.
In capul tuturor laptariilor române se afla
laptaria Peris, de pe mosia Cocioc a Dome-
niului Cor Onel, ea este un aseclemênt model
de producere si de inve' taturd, egal cu lap-
tariile renumite din terile str6ine cele mai
inaintate in producere de lapte. Laptaria Pe-
ris poseda vaci frumóse streine din soiul
Allgau, cart dad ate 6 '12-24 litri de lapte
pe cli, grajduri sanatóse si calde, locale largi
cu masinile trebuincióse, cu unelte alese, puse
in mi§care prin aburi, cu masina electricä
pentru producere de lumina, cu masini pen-
tru fabricarea de gheta, cu functionari si lu-
cratori destoinici, inzestrati cu cunoscintele
laptariei. Acest stabiliment slujesce si ca so:Ma
de laptarie, in care se intretin 6 WO: de té-
rani, eke 6 luni pe an, cu cheltuiala admi-
nistratiunei Dorneniului.
Pe Domeniul Corónei se mai AA laptaria
Ruset din judetul Braila si laptaria Gherghita

www.digibuc.ro
 53

din Prahova, arnAndouè cu vite frumóse mol-

dovenesci si cu scólii de laptArie. Teranii de
pe Domeniul Cortinei ail in mare parte vite
}lime, cAci li se pun la disposititme taurii alesi
ai Dorneniului. Vacile multor terani de pe
mosia Cocioc, esite din corcitura vacilor ro-
mAnesci cu tauri de soiul Allgau, sunt de fap-
turd tare si dart lapte mai hogat de cAt vacile
romAnesci; aceeasi inriurire bine-fAcaóre asu-
pra imbunAtAtiril vacilor teriinesci si asupra
produceri de lapte de cMre térani, se póte
vedea si pe la alte mosii ale Domeniului Co-
rönei. cOlele dC laptarie inriur6zA asupra
intretineril sanAtóse a vacilor si a laptelui ;
la Peris (Cocioc) multi terani curAtA vitele
lor regulat cu tesala si cu peria, tort spaki
ugerul vacif inaintea mulgeril si tin vasele
de lapte curat.
De la Peris laptele vine in Bucuresci cu
calea ferata, ca si de la laptAria Buftea. Ltip-
taria Peris vinde spitalelor Filantropia, Mater-
nitatea, de Copii si Colentina cAte 400 litri
lapte dulce si hAtut pe cli, cu pretul de 30
hani litrul.
LAptA'ria tirbeill de la Buftea, are pe lAnga
vaci rnoldovenesci i elvetiene i vite din corci-
tura acestor dou6 soiuri, ca si hiptdria Dórnnei
Blaremberg din Pascani, judetul Ilfov ; amAn-
5

www.digibuc.ro
 54

done l6pt6riile vind laptele in Bucuresci si

produc tint si brAnzeturi.
Scó la centrald de agriculturd de la Here-
stred, are vaci olandeze si elvetiene, apoi cor-
cituri olandeze-moldovenesci si elvetiene-mol-
dovenesci, tauri olandezi i elvetieni, asedati
in grajduri bune, bine intretinnte. Läptäria
scólei poseda pivnite i gherii, local bine
aerat pentru pastrarea laptelui i pentru scó-
terea sintintAnei de la laptele remas nevindut
si din care se face unt. La scólä s'a cIdit o
lptarie noud, care indi nu este asedata. Lap-
täria scólei vinde laptele la 2 spitale si la mai
multi alti cumpèrátori.
Laptaria Bucurescii-Noui are vaci elvetiene,
moldovenesci si corcituri de amfindone soiu-
rile, cle dati pc di cLite 4-12 litri lapte, care
se vinde la spitalul Coltea si la particular!,
parte se intrebuintka pentru facerea de tint.
Afara de aceste laptArii mai existã allele in
diferite OM ale terii, din cari ccle urmätóre
stint mat mart si mai bine ingrijite:
Laplariile (Ie pe mosiile M. S. Rege Mt de
la Brosceni (judetul Sucéva), Poiana-Tapului
(Prahova) i Zorleni (Tutova). LaptAria Bros-
ceni produce cascaval soiul Emmenthal, unt,
brAnza de ole si lapte acru (lapte de putina);
ea are 113 vaci de soiul Pinzgau, vitele sunt

www.digibuc.ro
 55

clapostite iarna in grajduri frumóse, calde,

din barne de lemn, avênd in niluntru tevi,
prin cari se aduce in grajd apa de isvor. Lap_
taria mai poseda 1000 de oi. Taranii din Bros-
cent, peste 400 familii, poseda pe lang5 12.000
oi, 500 'Ana' la 600 vaci cu lapte ; ei nu cresc
insa vile de prasild, ci numai vite de munca.
Mica laptirie Poiana-Tapului, langa Sinaia, are
vaci din Transilvania, corcituri de vite arde-
lene cu soiuri stre'ine, si produce lapte, smàn-
tna si unt pentru trcbuinta Curtii Regale.
Laptaria Zorleni (Tutova) are 650-660 oi si
180-190 cArlani si produce brAnzd i lapte
acru (lapte de putina).
Uiptariile Statului, administrate de Mini-
sterul de Domenii, de la ferma model Laza
(jud. Vas Mil) cu vile Pinzgau si cea de la
ferma model Studina (Romanati) cu vile un-
guresci, aduse din Ungaria.
Laptariile de la TilAnesci (Vas Salcia
(Sucéva), Codreni (Dorohoki), Comarnic si
Bréza (Prahova), Domnesci (Muscel).
Producerea de lapte de oie, arc mare in-
semnMate penlru Ora nóslra ; din acel lapte
se fabrica' tint de Ofe si branza in numerOse
shine si branzarit, mai mult tCrtinesci. 0 Ole
da pc an obicinuit 5 kilograme brAnza, pe
mosia regala Zorleni (Tutova) 6 kilograme.

www.digibuc.ro
 56

Cele mai multe branzarii teränesci se afla ID

judetul Olt 332, in judetul Neamtn 130, in
judetul Constanta 119, apoi vine judetul Su-
céva cu 86, Teleorman cu 82, Vlasca cu 71,
Arges di 63, Ialomita cu 50, Iasi cu 49, Ro-
manati cu 22, Prahova cu 19, Vasluin cu 14,
Bacati si Do lj cu cate 10 branzarii. Din bran-
zeturile produse, parte se mananca in tera si
mare parte se vinde pentru streinatate.
In Regatul roman laptele se vinde mai
scump de cat in alte teri, din causa produ-
cerii slabe; cu mijlócele mistre, cu:tóta scum-
petea pasunilor, am putea lesne produce-
catatimi de lapte si de unt cu mult mai marl
de cat asta-di. Iii orasele din Franta, negu-
storul de lapte, platesce teranului cate 10-13
bani pentru litru de lapte si'l vinde cu 20-24
bani; in orasele marl ale Germaniei, corner-
ciantii de lapte il cumpera de la producetori
cu 16 bani litrul si'l vind cu 25-27 haul;
la Stockolm si in alte orase din Suedia, litrul
de lapte se vinde cu 20-25 bani; la Kopen-
haga comerciantul de lapte 11 platesce (era-
nului cu 15 bani si'l vinde cu 25-26 bani,.
la Viena se vinde laptele cel mai bun cu
25-30 bani litrul. In Bucuresci, litrul de
lapte de vadi costa 40 haul, ierna 40, 45 si
chiar 50 bani; numai cumperatorii de cata--

www.digibuc.ro
 57

Timi marl, ca spilalele, 11 plätesc tot anul cu

-30-40 haul ; la Sinaia se pldtesce litrul cu
40 haul ; la Focsani vara cu 25 bani, iérna
,cu 35-40 bani ; la Pitescl vara cu 20 bam,
térna cu 30 bani ; la Iasi vara cu 15-20 bani,
lérna cu 20-30 haul. In orasele nóstre mai
marl, pretu1 ar putea sctidea, dacd laptele s'ar
aduce din depdrldri mai' marl, si in acest cas,
administratiunea cäilor ferate, de sigur, ar
face producétorilor inlesnirile posibile. Ur-
carea pretului laptelui in timpul lernei exista
numai la nol, in streindtate vacile dau iérna
mai mutt lapte de cat vara, find iérna tinute
in grajduri calde, find i iérna bine hranite
si regulat adupate ; Ia noi, afard de uncle
hiptarii bine conduse, vacile dati iérna mat
putin lapte de cat vara, find in timpul lernit
de obsce ré0 addpostite si reit hi-unite ; te-
ranul nostru nu intelege, cd nutretul ales, dat
vacii bine ingrijite, se preface in lapte si res-
platesce ast-fel munca i cheltuiala.
Producerea de lapte a t6ranului nostru Im-
bue sti se märescd, pentru ca s aibd lapte
de ajuns pentru vitel, pentru COpii, i sd mai
pole vMde lapte saü unt, cas si branzu. Sä
scie insd teranul, c i vitelul trebue sd fie
hrdnit cu lapte de ajuns, pentru ca soiul vi-
telor sä nu se strice. Dar te'ranul, mai ales

www.digibuc.ro
 58

in Muntenia, nu se gAndesce la crescerea de

vite de soiii mai bun, lasä acés15 grije altora,
cumper5 de la giambasi vite de mimed si
dac5 II d5 mtma cji vac5. Tëranul, din neno-
rocire, nu cunósce trebuinta de a-si hrdni
copiii cu lapte si 3-4 ani dup5 intkrcare pi
folosul laptelui, untului, casului ca hrand si
pentru copiii mai m5ricei si pentru enneni
marl. Chiar cAnd are vacd cu lapte, II vinde
tot si nu opresce nimic pentru copii. Pe t6-
ranul nostru nu numai s5racia, ci i neschnta,
une-ori pi dragostea penlru rachiü, ii opresce
ca sã Ingrijésc5 a avea vac5 cu lapte. Multi
cdrora tear da mAna ca sã fie cLUe o vacti,
nu o lac, afard de locuri uncle se póte vinde
laptele cu inlesnire.

VI.

Privegherea rapthriilor. Wale laptelui.

Dreg5toriile ins5rcinate cu privegherea lap-
telui care se vinde, trebue st incep5 acest5
priveghere cu cercetarea grajdului, a vacilor,
a vaselor in cari se culege laptele, cAci el
pOte fi o hrand s5nétósd numai atunci, chid
vine de la o vacd s5netós5, ad5posti1ä in
vreme rea intr'un grajd curat i cald, bine

www.digibuc.ro
 59

hränitd, bine ingrijitä §i curdtitd, rnulsd de

Orneni sdnelo§i §i curati, cAnd a fost cules in
vase forte curate, spdlate cu ingrijire dupd
fie-care intrebuintare, cAnd a fost pdstrat la
re'córe in vase bine inchise §i transportat
ast-fel, ca laptele sa nu sufere din caldura
aerului, chid nu s'a scos smantana din el,
cAnd n'a fost prefäcut, amestecat cu apd ori
cu alte lucruri streine. Laptele mai devine
reit, cAnd vaca nu este bine ingrijitd, hränitä
cu nutret potrivit §i de ajuns. Laptele nu
mai este o brand sdnetósd, dacd vine de la
vacile bolnave, neingrijite, necurdtate, slabe,
re'n hrdnite, tinute in grajduri rele, murdare,
dacd a fost muls de Omeni bolnavi orirnurdari.
La nol este oprit a se aduce spre vindare
lapte smantanit (din care s'a scos srnAntAna)
§i se pOte vinde numai laptele intreg, ne-
schimhat, ast-fel curn a fost muls din ugerul
vacii.
Laptele atrage lesne din aer aburil miro-
sitori aflati in el, de aceea este de trebuintd
ca grajdul sd fie tinut curat §i cd, dacd se
mulg vacile in grajd, sd se depârteze din-
tr'insul laptele indatd dupd mulgerea fie-cdrei
vaci in parte, sd nu se a§tepte ca sã se isprd-
vescti mulgerea tuturor vacilor din grajd. In
lapte se gasesc mai tot-d'a-una microbi §i

www.digibuc.ro
 GO

alte murdarii, provenite din aerul murdar al

grajdului in care s'a muls vaca, al camarei
ori pivnitei in care s'a pastrat laptele in vase
deschise, murdarii caclute in lapte de pe con-
pul vacii necuratat, de pe ugerul el nespalat,
de pe vestmintele si mainele persOnel care
mulge vaca. Cu ctit este mai mare catatimea
acestor murdärii, earl contin i particele mici
de ba1ig de vite, cu atat laptelc se strica
mai lesne, devine acru §i se inchiaga; dupd
cc aceste necurätenii s'au topit in lapte, ele
nu se mai pot departa cu desavarsire prin
strecurare; de aceea este de trebuinta curd-
tenia cea mai mare la mulgere, la culegere
si strecurarea laptelni mndatâ dupa mulgere,
fara pierdere de limp ; r6cirea mI i tincrea
la r6cOre in timpul pastrarii si a transpor-
t:1Hr, sari sä se incalclésca laptele in intregime
la 60-65°C, sä se tina 20 minute la acésta
caldura, pentru ca sä mora microbil de cd-
petenie, s,i apoi sa se recésca laptele. Daca
dupa fierbere nu pastram laptele la recore,
microbil crcsc i se inmultesc si pot produce
o otravii primejdiósa, causa b6lei de inima
cu traped, ve'rsatura, ragusela, ntiduséld rece,
din care mor copiii mid. Laptele se mai
strica prin cMatimi forte mici de lapte vechid,
acrit, remas in vasele de lapte dupe curatirea

www.digibuc.ro
 61

1or pripitä si neindestuldtóre, prin apa mur-

dara cu care s'a spalat vasul sag cu care s'a
falsificat laptele, care s'a addugat laptelui.
Laptele de la vacile bolnave de bole cu
cdldurd, de rani murdare, de friguri dupa
Ware, de muscdturi, de turbare, nu se pole
manca nici vinde. Mulgerea si ingrijirea unei

.01"4 Aft!'
Fig. 23. Uger bolnav de Tuberculosi.
vaci bolnave de &lac este chiar primejdiósd
pentru acela care o ingrijesce.
Din tote bolele vacilor ne temern mai mult
(le tuberculosa, de oftica' ; ea se gäsesce mai
adese-ori la boi, vaci, rirnatori de cat la om.
Pe dad' vreme tuberculosa este ascunsa si
Inchisd in launtrul corpului, ea nu vatarnd

www.digibuc.ro
 62

pe alte vite §i pe om ; ea devine hash' lipi-

ciósh, molipsitóre, cilnd ajunge la plamAni §i
face pc vite s tWsch, sä murddrésch cu
balele eite din gura §i din nasul lor la tuse
grajdul, apa, nutretul, vitele vecine i ómenil
aflati in grajd, cAnd ajunge la mate §i pro-
duce trephd de baliga molipsitóre, cAnd ajunge
la match, la hose si mai cu sérna chid se-
bolndvesce ugerul de tuberculosa, cad atunci
microbii, cari sunt causa molimei, cari pro-
duc acésth bóld, tree in lapte, si copiii carl
manAnca acel lapte bolnav, crud, nefiert, se-
pot bolndvi de tuberculosa la mate.
Veterinarii, pentru ca sã cunóscii dach o.
vita este tuberculósh, chiar la inceputul bole!,
cAnd inch nu s'afi ivit semnele ei sigure, se-
slujesc de un mijloc lesnicios: baga sub pielea
vile! cu Un clistir mititel, subtire, ca un ac
mai gros, o doctorie numita tuberculinh, §i
dach vita este bolnavh de tuberculosa, atuncl
caldura corpului el se ridica, i o asemenea
vita trebue sh se taie, inainte de a putea mo-
lipsi alte vite.
Trebue sã hihm masuri pentru stArpirea
treptath a tuberculosel vitelor, sh dephrtam
din grajduri, din curti, din cirecti, mai ales
insh din lapturii, vacile tuberculOse chiar la
inceputul ; sa taiem vacile tuberculOse,,

www.digibuc.ro
 68

cad daca bóla lor nu este forte Inaintata,.

carnea lor se pole mânca, s intrebuintarn
pentru prasila numai tauri cu desavArsire sa-
natosi i vaci pe deplin sanatOse, iar copiilor
sä nu le dam lapte nefiert.

1.1E1+

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERIE
Pag.

Precuvantare I
I. Laptele . 1
II. Producerea de lapte 8
III. Mulgerea vacilor 27
IV. Facerea untului 39
V. Ce se petrece in orasele marl din Wile unde se
produce si se mananca mai mult lapte de cat
la nol 48
VI. Privegherea laptariilor. 'Miele laptelui . . . 5g

www.digibuc.ro
C,

RikuRESCI
20.5TR. bOAMMEI 20

www.digibuc.ro
 Din Biblioteca populard a Adininistratiunii Domeniurui
Coroanei, an apdrut mind (town urrndtdrele broqurl.:
I. Mostenirea tronului României, en un -portret. al A. S. IL
Principelni Ferdinand al Romliniel, mostillitorul: pre-
sunvtif al Coroanel, 4890.
2. Notiuni .asupra viermilor de miltase (eresterea i bOlele
lor) de Marius Galfard, tradash prin ingrijirea doin-
nului Ion Kalinderu, 1889.
,3. Excursiuni forestiere pc Domeniile Coroanei
Sabasa si Bicaz, de G. Slateseu, 1889.
4. Infiintarea albinaritului pc Domeniile Coroanei. Edit.
1

I-a 1891, a 1899.

5. Expositia internationala si congresul agricol i silvic din
Viena 1890, de d-nii Gr. Co.;:an, Oneanu:,Ai A. Can-
, dale,' 1891.
4.,
= 6. Confeetionarea prildriilor de paie en Mann libera i cu
masina, de Dimitrie- Popeseu. Editia TIT, 1901.
. 7. Rai,o;t asupra excursittnii silvice in. Bucovina; de Florian
. . 'Darl.,leseu, 1894.-
8. Cultura Albinelor, de Marin. Petreseu. Ed, I-a 1894, ed.
II-a 1899.
9. Notiuni de Economia vitelor. Part. I, de 17 S. iirezeanu,
1897. .
,
.
10. Notiuni de Economia vitelor, Part. TT, (rt.; V. S. C.,eann
1898. .

11. Notiuni pOpulare asupra grildinelor do legume, de Ion

Pdsareanu, 1895.
12. Rolul invetalorului. in .formatiunea generatiunilor noul
. -
Disours - de Ion .Kalindern, 1890.
13. Cultura arborilor roditori, de Dimitrie G. lonesen, 1899,
. 14. RapOrt asupra expositinuii jubiliare din Viena, adresat
d-lui Administrator al Domeniului Coramq, de Flo-
rian Davidesen. i Oiiniiu Boiu, 1899.
15. Indrumiifi date Agentilor Donleniultil.C.,:oanei, de Otro
d-1 Im, Kalindeot, 1900.
16. CultUra luccrnei, de Ooin.ti,iu Ro7Iiren,- 1.J09
17. Cultura plantelo:' de nutret; de Dim. U. Ionesen, 1900.
18. Cultara sleclel, de Dr. N, O. Arpm#0,-T,Tipa, 1900
19. Scrisori 'catre pluga-ri, de Constantin na?,. 1901
20. Povete despre hrana teranilor,t, de Dr... I. Felix, 1901.
21. Cultura cancpel si a inului, -de' V. S. .zarwm, 1001
22. Ingrdsared Campariler,.de Dr. N. 0. Peoyovie:%-Lnpf t, 1901.
23. Povete despre Gradinile de legume,
e de V. M. Icogdfni-
-
ceanu, 1902.
24. Peyote despre Igistrarea siMPtiltei, de Dr, 1. Totir, 1902.
. 25. Eisele.. ()Weenie slinte din ea si Vestmintele biseri-
cesci explicate de Diaeonui I. V. rtAiebilafg4 lieentfat
- in teologie, 1908. _ .

26. Laptele. Puterea sa ea brawl si Produurea Int, de Dr-

I.' Felix, membru al Aeademie'l -RoinhA,...profeior
igiend Ia Facultatea de 1\Iedie::1 un i:Incbesci, 1904
Tip. GUTENBERG Joseph gbbl, str. Ddrgnei, 20.
www.digibuc.ro