Sunteți pe pagina 1din 66

Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Cursul 1 - Dr. financiar – 3.10.2017

- Obiect de studiu – banii – banii publici


1. Obiectul dr. financiar public
2. Normele, raporturile si izvoarele ramurii de drept

1. Banii publici(fonduri publice/venituri publice) – de ce exista? –

Statul – o fictiune - fictiune care organizeaza(suma de functii pe care le fac institutiile


care il formeaza) – statul exista in masura in care functioneaza

Stat eșuat – principalele elemente care il pun in functiune nu mai functioneaza cum
trebuie, politie timorata, justitia nu functioneaza – statul nu mai este capabil sa exercite
nucleul de forta – monopolul fortei/violentei legitime (!legitimitate)

Statul modern(din sec XVII – 1700) – impozite, stat medieval – imprumuturi

Modul in care banii sunt cheltuiti –

1215 – Magna Carta – adoptat ca urmare a unei revolte legate de bani – porneste de la un
conflict fiscal - No taxation without representation – nu exista impunere fara
reprezentare – principiul consimtamantului la impozit!

+ Principiul aprobarii destinatiei cheltuielilor banilor publici + Representation – acordul


contribuabilului de a fi reprezentat

Revolutia franceza + revolutia americana(coloniile) – fiscalitate

Prima criza mondiala moderna – 1929 – conceptul de CERERE – statul devine angajator

Statul modern apare intre cele 2 Razboaie – statul se implica in domeniile in care inainte
de aparitia acestuia activau privatii – statul are nevoie de bani din ce in ce mai multi =>
sfera de activitate a sfatului se intinde foarte mult asupra multor domenii, pe verticala +
orizontala

Zona de drept public in care se intrepatrund dr public cu dr privat – contracte care prevad
obligatia platii unei sume de bani (statul - cel mai mare cumparator) – contracte de dr civil care
se completeaza cu regulile juridice din finante publice

Materia de studiu:

Marile contracte – de investitii

Regim juridic, reguli despre ajutorul de stat


Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Fonduri publice – insotite de un regim juridic imperativ, reguli pentru fiecare act care priveste
banii publici, reguli imperative, cel putin rasp contraventionala < penala

Bunuri, lucrari, servicii – cumparate zilnic de stat – obligatia de a avea un set de reguli =>
achizitii publice

!!! Dreptul achizitiilor publice in UE – ramura distincta de drept reglementate de un set de


directive(6), interpretate de jurisprudenta UE, Romania – 5 legi, transpun directive, + norme
metodologice. !!!

Distinctie intre pj de dr public si pj de drept privat

 Pj de drept public – cele infiintate printr-un act normativ/HG/Hotarare a unei autoritati – scop
administrativ, obiect de act care nu e lucrativ(institutiile publice(ex:(BNR, ASF, UB),
inclusiv, autoritatile publice cu personalitate juridica, UAT, sectoarele NU au pers jur) +
Regiile autonome
 Pj de drept privat - Cele infiintate potrivit unei proceduri prev de lege, procedura de inf a
PJ(intreprinderi => soc infiintate de state sau de unit adm-terit, ex: Hidroelectrica, Oltchim
etc.),

Pj de drept public – intotdeauna foloseste bani publici => trebuie sa respecte regulile
pentru banii publici. Criteriu – consecinta(niciodata o pj de dr public NU FOLOSESTE BANI
PRIVATI)

Criteriul lasa pe afara banii aflati in patr unei pj din dr privat – uneori + Criterii subsidiare, vor fi
bani publici si banii aflati in patr unei pj de dr privat in urm situatii:

- Pers de drept privat primeste banii dintr-un buget public cu dest speciala(ex:
subventie)
- Pers de dr privat exploateaza/adm un domeniu public si obtine bani din acea
exploatare => bani publici => CNADNR care adm drumurile publice + rovinieta etc.
NU INCASEAZA PT O PROPRIETATE A SA, ci incaseaza si pastreaza si
reinvesteste in administrarea drumurilor/ ANAF – Avatarul statului care colecteaza
taxe + impozite / romatsa
- entitate privata/societate desf activitati economice cu caracter de monopol (act pe care
niciun alt privat nu le poate face, exclusiv statul) – statul lasa enitatea sa incaseze si
sa foloseasca banii, care sunt tot bani publici, ex:

Fie cei aflati in pj dr public, fie cei care aparent sunt in patr privat(transfer cu dest
speciala, fie din exploatarea unui dom public, fie caracter de monopol)

Trist => delimitarea stricta a banilor publici NU ESTE PREVAZUTA EXPLICIT DE LEGE, E
REZULTATUL UNOR INTERPRETARI, REGULAMENTUL 549/2013 CARE APROBA
SISTEMUL EUROPEAN DE CONTURI
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Seminar Financiar – 3.10

- 2013, Simona Gherghina + Rațiu(drept bugetar si datoria publica) + pentru primele 7


cursuri
o Legea 500/2002
o Legea 69/2010
o Legea 273/2006
- Pentru datoria publica –
- Ajutorul de stat – art. Relevante din tratatul privind functionarea UE
- Investitie publica( legea 500, og 188/2013), finantarea investitiei publice

Marilena.ene@ratiu.ro

Curs 2 Financiar – 10.10

1. Banii publici in patrimoniul PJ din domeniul public


2. Permisa de neclaritatea legilor privind banii publici – in cazul banilor publici din
patrimoniul unui privat

Izvoare, norme, raporturi juridice si institutiile Dr. financiar(banii publici)

 Complexitate a izvoarele de unde provin normele:


o Nu se afla la nivel national, ci european/palier european al regl banilor publici.
o 3 componente(3 seturi):
 Tratatul privind functionarea UE(din 1992, intrat in vigoare din 1993,
Tratatul de la Maastricht, contine reguli care limiteaza, obliga statele
membre sa limiteze 2 limite: deficitul public – 3% din PIB(suma pe care
in fiecare an un stat o cheltuie, dar nu o poate acoperi din veniturile
ordinare, valoarea cheltuielii pentu care statul nu a fost in stare sa produca
venituri, ex: cheltuieli cu venituri din sectorul bugetar) + datoria publica
– 60% din PIB totala la un moment x(nu poate depasi o anumita valoare.
Cele 2 limite fac parte dintr-un cerc irational, statul se imptrumuta de la
cei care au bani(de la cei din sectorul privat, sector privat care a creat
pentru a folosi excesul de bani pe care il are pietele financiare, marii
patricipanti: bancile, fondurile de pensii private, fonduri de investitii)
Tratatul stabileste aceste 2 limite
 Pactul Fiscal(Romania 2012) - transpus in legsialtia nationala – privesc
tot datoria si deficitul public – “regula de aur” – cauza: datoria publica a
Greciei(120% din PIB) – un alt tratat care adauga la legislatia primara la
nivel unional. Institutie noi limite + criterii + obligatia ca statele membre
sa introduca in legislatia nationala deficitul la nivel constitutional
“principiul mentinerii deficitului bugetar sub 3%” – principiul echilibrului
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

bugetar(in mod ideal => echilibru acceptat) Romania – legea 69/2010 -


lapidar
 Regulile aplicabile utilizarii fondurilor europene(fonduri nerambursabile)
– bani publici, folositi prin reguli trasate de UE
o Nivel national de izvoare:
 Constitutia – art 138 – cele mai importante regl – bugete, modul de
evidentiere a banilor publici – practica a aratat ca aceasta aparenta
abordarea th a art 138 a devenit singura posibilitate cei care au incercat sa
invoce neconst acelor texte de lege fie cresteau salariile, fie le micsorau,
exista o practica a CCR care pornesc de la art. 138(practica – poate
Parlamentul/Guvernul, in limitele atributiilor sa adopte o lege prin care
maresc niste cheltuieli publice?) + art 137(1) + art 139 + art. 140
Art 138(5) !!!!!!!! – limitare a puterii de a decide in acest sens!!
 Set de 3 legi: trebuie privite impreuna(legi ordinare)
 Legea 69/2010 – legea responsabilitatii fiscal-bugetare –
stabileste marile principii de construire a bugetului(exista limite pe
care legea le stabileste, colectie de principii. Adoptata intr-un
moment greu pentru Romania, in care nimeni nu mai imprumuta
Romania, s-a adresat UE + FMI (creditori de urgenta) – cer ca
inainte de a da banii, sa adopti o lege care sa stabileasca niste
reguli de adm a fondurilor publice – adoptata “silit”)
 Legea 500/2002 a finantelor publice – regulile de adm a banilor
la nivel central – exista regl o infractiune => lege organica =>
conflict
 Legea 273/2006 – regulile de adm a banilor la nivel local
 Norme imperative in tot dreptul financiar
 Raporturi juridice – discutie interesanta:
o Cele mai multe raporturi de cheltuire a banilor publici se fac prin contracte(peste
90%). “statul cheltuie bani” = inainte de a cheltui, incheie un act bilateral => a
gasit pe cineva care are vointa, incheie contractul si asuma oblig de a plati o suma
de bani, statul face plata la scadenta => statul cheltuie bani.
o Mare parte, contracte administrative – zona de frontiera – normele imperative din
dr financiar ajung la frontiera cu normele din dr privat, influenta lui e atat de mare
incat mare parte din raporturile juridice, in special de cheltuire a banilor sa fie
raporturi de egalitate dintre parti, asemanatoare dr privat

Separare orizontala si verticala a puterilor financiare in stat

Orizontala – nivel guvernamental, apoi zona executiva(MFP, pregateste bugetul pe care il


supune spre aprobare/ dupa aprobare, coordoneaza alocarea banilor si apoi intocmeste bilantul si
il supune spre aprobare). Intre parlament si MFP(prin guvern, nu discuta direct cu parlamentul) –
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

raport puternic, nu de subordonare, spre ex: parlamentul nu poate modifica orice din bugetul
alcatuit de MFP, ci in anumite limite(ex: parlamentul nu poate adauga cheltuieli noi, decat daca
taie altele, nu poate majora deficitul).

Tot la nivel central: intervin institutii autonome(publice, dar nesubordonate): BNR, Curtea de
Conturi, Consiliul Fiscal-emite opinii independente cu privire la deciziile Guvernului si ale
Parlamentului “comentator de pe margine” a carui opinii trebuie facute publice. + CCR(in cazul
in care un grup de parlamentari ataca la CCR neconstitutionalitatea unor prevederi).

MFP – emite, Parlamentul – aproba, Curtea de Conturi – comenteaza autorizat si public

Pe verticala: cum circula banii pe verticala, complexa. Cf. Legii 500 orice suma de bani cuvenit
statului cuvine statului daca legea nu dispune altfel! (ex: CNADNR, ROMATSA), pentru ca
banii sa mearga la privat, trebuie data o lege in acest sens.

Veniturile luate de la persoanele din unit adm-teritoriale ajung in bugetele locale, nu in bugetul
central!

Importanta ierarhizarii pe verticala: realitatea din zonele locale, care nu pot subzista din
veniturile colectate local, trebuie sa se imprumute de la Centru => polemica(cine da banii iti
spune si ce sa faci cu ei)

+ fenomenul descentralizarii(pe axa verticala – transfer de fonduri)(scoli, gradinite, spitale –


sustinute din bugetele locale(transferul din bugetul central(din tva) se duce catre bugetele
locale).

!!! Impozitul pe venit este transferat catre locale(legea 273/2006) - o persoana nu poate sa aiba
decat un domiciliu

Romania ca stat membru al UE, are dreptul de a cere fonduri nerambursabile, sa primeasca bani
multi alocati pe care nu mai trebuie sa ii dea inapoi. Pentru un stat care isi depaseste deficitul
prognozat, nu mai primeste fonduri europene nerambursabile.

Bugetul

 Bugetul – notiunea presupune ca toate veniturile si cheltuielile trebuie incluse in


mod obligatoriu intr-un document/plan financiar, ai fiecare inst/PJ de drept public
trebuie sa isi intocmeasca un buget in care sa treaca veniturile pe surse si cheltuielile
pe destinatie.
 Act de prevedere/previziune
 Numai cheltuielile incluse in plan sunt autorizate. Per a contrario, nu ai voie sa faci
vreo cheltuiala care nu e inclusa in buget.
 Art 1(2) – legea 500
 Mai multe categorii de bugete:
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

o Constitutie: 3:
 Buget de stat – central, la care merg toate veniturile – nu contine o
evidenta, ci mai multe planuri separate – sistem de buget(bugetul de
stat prorpiu-zis, dar pe langa el exista si diverse bugete separate, ex:
bugete fondurilor speciale(separate, au destinatie separata. Ex: fondul
de sanatate, bugetul din care se cheltuiesc cheltuielile pentru sanatate,
cu salariile medicilor, cu dotarea cu aparatura etc. + medicamentele
compensate(farmaciilor))
 Anexe: diverse evidente separate
Spitale publice:
subordonate MS
subord aut locale.
 Bugetul asigurarilor sociale de stat(venituri impuse prin lege –
contributii, venituri care sunt culese intr o evidenta separata pentru
ca ele sunt menite a fi cheltuite pe odestinatie speciala si anume pensii,
ajutor de somaj) bugetul de pensii 1 + bugetul pentru ajutor de somaj
 Bugetele locale – fiecare comuna, oras, judet – buget propriu +
bugetele sectoarelor Bucurestiului(nu au pj, doar subdiviziuni)
 Exceptii: ex: taxele platite la universitatile statului – venituri extrabugetare
 Bugetul de stat - deficitar

Seminar - Venituri curente(impozite, taxe, contributii, varsaminte) => BANI PUBLICI


– intotdeauna se gasesc in patrimoniul institutiilor publice = patrimoniul unei PJ de drept
public

Varsaminte – ex: BNR – isi varsa mare parte din venituri in bugetul statului(in temeiul legii 500)
– a nu se confunda cu veniturile nefiscale platite de agentii economici ai caror creditor este
statul(dividende)

Imprumuturi – venituri extraordinare


BUGET = venituri + cheltuieli
Presedinte Parlament Guvern = palier 1
MFP

ANAF – trezoreria statului

Directii Regionale(8) – nu au
personalitate juridica +
eventual directii judetene si
orasenesti(nivel 4)
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Reprezentantul adm locale:

 Comuna, oras, municipiu – primar


 Judet – presedintele consiliului judetean

Persoane juridice de drept privat:

1. Societati – 31/1990(SRL, SA, SCS, ScpA, SNC)


2. Regie autonome - legea 15/1990
3. Asociatii
4. Fundatii

Curs financiar – 17.10

STRUCTURA BUGETULUI, PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZA

REGIMUL JURIDIC AL BANILOR PUBLICI

- Orice buget public, ca act de previziune, plan, are in principiu, in structura sa doua
mari componente: venituri + cheltuieli. Exceptii: bugete ale anumitor institutii care
contin doar o lista de cheltuieli(acele PJ de drept public, care, prin modul in care
functioneaza, nu au niciun venit, insa, pentru a functiona, folosesc bani => ele au bani
din alt buget. De stat, din asigurarile sociale de stat sau din bugetele locale.
- Ele primesc doar atatia bani de cat au nevoie pentru a-si acoperi cheltuielile(de
personal etc.) => institutiei I se transfera exact atatia bani de cati are nevoie(ex: UB,
in situatia in care in ziua platirii salariilor, in contul UB nu exista suficienti bani, banii
vor fi completati de la stat)
- De unde vin veniturile statului? Statul strange bani din societate pentru a-si acoperi
cheltueilile dintr-o multitudine de surse(regula: toti banii merg spre bugetul de stat.
exceptie: oug, lege se stabileste o alta destinatie: bugete locale, bugetul asig sociale
=> venituri bugetare - sau sa ramana la PJ de drept privat cu bani publici => venituri
extrabugetare(se afla tot in bugetul statului, termen prost ales, nu se afla in bugetul
trecut in Constitutie, ci prin exceptie, are dreptul sa le pastreze acel PJ de drept privat
cu bani publici) Clasificare:
Creiteriul: nu frecventa cu care sunt folosite, ci ordinea la care se apeleaza
o Venturi ordinare: la care se apeleaza in mod obisnuit, in primul rand.
 Veniturile fiscale(!!! Impozite vs taxe => diferenta):
 Impozite(taxes)(cele mai “dramatice” = serviciu public cu titlu
gratuit: sunt acele obligatii de plata/ sume incasate de stat,
stabilite in mod unilateral prin lege sau in temeiul legii. Statul
are puterea de a impune, de a stabili in sarcina cetatenilor,
obligatii de plata, de a le impune unilateral(nu e nevoie de
vointa celeilalte parti) cu conditia ca aceasta impunere sa se
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

faca intotdeauna potrivit legi sau prin lege.(maj aprobate prin


lege => Cod Fiscal. Exceptie: impozite stabilite in temeiul
legii(impozite locale, stab prin lege, numai ca legea da
posibilitatea autoritatii locale de a decide valoarea de
impozitare intr-o anumita marja + stabili taxe(a inventa taxe –
puterea delegata de a impune –legitimitate!!!) cum se
recunoaste: orice suma la a carei plata suntem obligati, pentru
ca asa se statueaza prin lege, fara sa existe vreo situatie care sa
genereze vreo obligatie de sanctiune, de despagubire.
(personale – cota din venitul pe care il obtine cetateanul, reale
– sa nu ai in prop niciun bun si astfel, se evita plata impozitului
pe teren, pe cladire etc.)
o Impozite directe: ceea ce se impoziteaza e un element
din patrimoniul persoanei(venit, bun etc.)
o Impozire indirecte: ceea ce se impoziteaza este valoarea
transferului dintr-un patrimoniu in altul: impozite care
poarta denumirea “taxe”(TVA, taxe vamale)
 Taxe(fees) = serviciu public cu titlu oneros: spre deosebire de
impozite, care nu presupun o contraprestatie a statului,
sumele/obligatiile de plata care sunt datoare pentru accesul la
un serviciu public. Principiul anterioritatii: plata este o conditie
a accesului la serviciu(ex: taxe de timbru pentru accesul la
justitie, taxele pentru eliberarea autorizatiilor, taxele pentru
eliberarea CI(exceptie: 14 ani)/ Pasaport – taxe fiscale, nu
exista servicii de eliberare private, insa se poate sa nu apelezi la
ele => taxe ca venituri fiscale – drept absolut al statului de a le
stabili, modifica => raport de forta, raport in care puterea de
decizie este unilaterala, a statului). Ex: UB, CNAIR
!!!Statul are monopol, nu sunt asig de piata privata, nu se poate
obtine acel tip de serviciu pe piata privata(PF/PJ), spre
deosebire de cele duale – studii universitare, scolare, prescolare
– sistemul public de invatamant(exista sau nu exista taxa) –
servciu disponibil pe piata publica si pe piata privata. => taxe,
ca venituri nefiscale, impus de stat si de neocolit sunt doar
taxele percepute pentru monopol de stat, pentru ca nu exista
alternativa pe piata privata. => statul presteaza(venituri
nefiscale, nu sunt impuse unilateral, sunt nascute dintr-un acord
de vointe, contract, pentru ca exista disponibilitatea aceluiasi
serviciu si pe piata privata)
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

 Contributii: presupun o obligatie impusa de stat unilateral prin


lege, insa in schimbul acestei plati, contribuabilul dobandeste
dreptul sub conditii suspensive de a primi din partea statului
anumite plati in viitor/servicii. (termen la care primesc
serviciile) – Ministerul Muncii(gestioneaza) – I(BS), II(BASS)
(Ajutor de somaj, pensii, concediu medical/boli
profesionale(0.85% din venit calculat fata de salariul minim
garantat in plata)
 Toate cele 3 sunt impuse unilateral, fara acordul de vointa al
contribuabilului, prin lege.
 Veniturile nefiscale: toate celelalte venituri care sunt colectate de stat
in temeiul unui contract(nu exista raporturi de subordonare), veniturile
generate de proprietatile statului(statul ca PF/PJ), poate primi
donatii(fonduri europene, amenzi, confiscari), mostenirile fara stapan,
legatele in favoarea statului)
o Venturi extraordinare:la care apelam numai cand veniturile ordinare nu sunt
suficiente. (imprumut, vanzare de valuta straina, vanzarea rezervelor,
emisiune monetara(interzisa la nivel UE))

Puterea statului: puterea lui de a colecta bani de peste tot, in pofida unei PF

Statul apeleaza la veniturile ordinare – daca nu sunt suficiente, apeleaza la veniturile


extraordinare, adica imprumuturi(saptamanal, mai des decat pentru veniturile ordinare) – venit
exceptional, decat daca cele ordinare nu sunt suficiente.

Bugetul asigurarilor sociale de stat => contributii

Bugetul local: venituri fiscale(nu exista contributii) + venituri nefiscale + dividende, taxe fiscale,
taxe nefiscale.

Bugetul de stat – contributiile de sanatate

Bugetul va enumera toate sursele si estima incasarile din toate sursele.

Structura bugetelor locale:

Particularitate: sunt formate din 2 parti(dualitate):

 Sectiune de functionare(veniturile si cheltuielile care permit functioarea institutiei,


indeplinirea atrib elementare(salariile, plata utilitatilor) – obligatorie, prin lege.
 Sectiune de dezvoltare(veniturile si cheltuielile destinate realizarii de lucrari publice, de
investitii – optionala – adevar trist: printre atrib autoritatii locale nu exista obligatia de a
investi, ci doar de renova o ruina.
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Principiile construirii bugetului

Evolutie istorica dramatica – principii pentru care a existat o lupta reala fizica

1. Principiul unitatii – toate veniturile si toate cheltuielile statului trebuie incluse intr-un
singur document. Serveste eficacitatii aprobarii de catre Parlament a veniturilor si
cheltuielilor(necesitatea unui singur document, altfel => confuzie).
 Pana dupa mij sec trecut toate statele aveau un singur buget.(1 buget – 1 lista de
venit + chelt). Apare apoi bugetul asigurarilor sociale de stat. institutie sistemul
public de pensii si asigurari sociale(obligat sa fii prevazator) . Nu incalca
principiul unitatii, pentru ca este util.
 Ulterior, s-a instituit ideea de autonomie locala => buget local(evidenta proprie)
 Constitutie => 3 categorii mari de stat
 Bugetele moderne – sistem de bugete(1 buget de stat – o sg lista de venit si
cheltuieli + anexe!!) – din ce in ce mai greu de respectat(prea multe venit si chelt)
2. Principiul universalitatii – toate veniturile si toate cheltuielile trebuie incluse integral
in buget in suma bruta(dpdv economic – chelt brute – chelt totale care nu sunt
supuse deducerii). Nu exista venituri si cheltuieli care nu sunt inscrise in buget.
 Cunoaste mai multe exceptii: el ca principiu include/are o componenta si un
principiu al neafectarii veniturilor bugetare – niciun venit nu poate fi
alocat unei cheltuieli anume, specifice(ex: impozitul X pe tutun poate fi
folosit pentru a cumpara incubatoare – FALS, manipulare) - s-ar face o
categorie de venit-chelt care ar corespunde unor interese fortate.
 Exceptii generale: donatiile si sponsorizarile(cu stab unei destinatii) nu pot fi
folositi banii pentru altceva(ex: mostenirea Stoicescu – venit nefiscal, legat,
testament, care lasa Facultatii de Drept o suma de bani pentru a fi folosita in
niste situatii foarte precis identificate).
 Exceptie prin lege: exista fondurilor speciale: fonduri de sanatate(=buget
separat care are ca venit contributiile pentru sanatate, iar cheltuielile sunt
alocate intretinerii sistemului de sanatate), fonduri pentru drumuri(= buget
separat din taxele incasate pentru rovinieta, venituri fiscale + o parte din
acciza pentru combustibil)
 Exceptie ingrijoratoare de la principiul univ: statele moderne infiinteaza din ce
in ce mai multe Agentii(inst publice autonome, avatar al statului,
nesubordonate ierarhic) care se finanteaza exclusiv din venituri
extrabugetare(din venituri cedate de stat, substantiale, lasand la latitudinea lor
administrarea). Bugetele sunt anexate la bugetul de stat, dar nu pentru ca asa
spune lege, ci pentru ca asa spun regl europene. Nu exista o prevedere in dr
intern(daca ar fi existat, o mare parte din buget ar fi atribuita fara sa fie
aprobata de catre Parlament) ex: BNR - aut de supraveghere
finaniara(asigurare si capital)
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

3. Principiul anualitatii – parlamentul aproba annual + a nu se confunda cu strategia fiscal-


bugetara adoptata o data la 3 ani.(daca bugetul nu e adoptat cu 3 zile inainte de finalul
anului bugetar, aplicabilitatea bugetului din anul curent se va prelungi cu 1/12 pe fiecare
luna).
4. Principiul unitatii monetare – venit + chelt sunt inscrise in buget in moneda nationala
5. Principiul publicitatii – transperanta a unor etape ale vietii bugetului. Procedura
transparenta de aprobare(sunt disp pe site-ul Camerelor + MFP etc.). Transperanta a
bilantului(contul de inchidere) – sunt disponibile pe site. Principiul presupune
publicitatea tuturor elementelor ce tine de bugetul de stat(mai putin secretele de stat)
 Legea 500, 273 – transparenta procedura de aprobare, insa nu e regl si nu e
transparenta procedura de demonstrare a cheltuirii banilor cf. planului
initial(reactie: legea accesului la informatia publica).
 Diferit la buget local: cetatenii pot participa la discutiile publice si sa depuna
amendamente, la sedintele CL, cu dom pe raza comunei/orasului.

Seminar Financiar – 17.10

2017 – CFUE - corpul tratatului + protocoale(care au fost si la vechile tratate) – TFUE +


PROTOCOLUL 12(anexa la CFUE) legat de tratatul de la Maastricht

1993 – def bugetar – 3% din pib + dat. Publica – 60% din pib

1997 – Pactul de Stabilitate si Crestere – 2 regulamente adoptate in 1997 – cu impact direct in


statele parte – ultima modif semnificativa 2011

Legea 6/2017 – legea bugetului de stat

Legea 7/2017 - Legea bugetului asigurarilor sociale de stat

Rectificari – modificari majore la bugetul de stat initial adoptat – trebuie facute tot printr-un act
normativ

Raporturile: Subiecte

I. Nu exista relatii de subordonare:


1. PJ de drept public(ex: Ministerul Educatiei(fonduri publice) – 20.000 de manuale –
LICITATIE => CASTIGATOR(PJ de drept privat) => relatie PJ de drept public – PJ
de drept privat(contract)
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

2. PJ de drept public(Ex: Ministerul Transporturilor(fonduri publice) – CNAIR(CNADNR)


-> PJ de drept privat – autostrada – LICITATIE => CASTIGATOR(PJ de drept privat)
=> raport juridic de drept financiar PJ de drept privat – PJ de drept privat
a. Hidroelectrica(discutie – licitatie sau nu. Cauza: e pe profit)
b. TAROM(aceeasi discutie)
II. Exista relatii de subordonare: colectarea impozitelor

Bugetul de stat este un sistem de bugete:

 Buget de stat propriu


 Alte bugete(bugetul fondurilor speciale UE nerambursabile, fondurilor provenite
din credite externe, bugetul fondurilor speciale)

Bugetul general consolidat – legea 500 – buget de stat, bas, bugetele locale + BUGETELE
ENTITATILOR CLASIFICATE IN ADM PUBLICA

Curs 4 – 24.10

- Principiul specializarii – util pentru ca presupune ca in


buget(proiect/previziune/plan) si veniturile si chelt sunt trecute dupa/intr-o anumita
ordine. Sursele de venituri si destinatiile de cheltuieli sunt prestabilite si sunt
completate cu cifre, ai sa se poata observa cu usurinta de unde vin banii si pe ce vor fi
cheltuiti(insa fara sursa-destinatie). Caracterizeaza toate bugetele publice. Realizate in
acest fel pentr usurinta intelegerii si folosirii lui.
o Exceptie: ne ajuta sa intelegem de ce principiul este util => fondul de rezerva
– la nivel central si local exista cate un fond de rezerva, aprobat in fiecare an.
O suma de bani alocata fondului de rezerva, dar pentru care nu exista
destinatie. Legea finantelor publice + locale – banii din fonduld e rezerva vor
fi cheltuiti pentru orice cheltuieli urgente si neprevazute. Minima prudenta.
Nu sunt mentionate destinatiile. Suma semnificativa, pentru care nu se
cunoaste destinatia(daca pe parcursul uni an apar situatii neprevazute care
reclama o cheluire de urgenta, se vor cheltui bani din acest fond). Raportul
annual al Consiliului Fiscal(infiintare 2010 – corp de exeprti, meniti sa
evalueze, opinii independente, girul expertizei – emit opinii independente
despre situatia finantelor publice din Romania), desi este insti publica, este
independenta si evalueaza modul de colectare si cheltuire a banilor publici.
Fondul de rezerva este o suma semnificativa de bani care se cheltuieste
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

integral pana la 31 dec pe destinatii care in cea mai parte nu au nimic nici
extraordinar, nici neprevazut. (diferenta fata de fondul de interventie – ei au
destinatie precisa, pentru repararea distrugerilor cauzate de calamitati naturale,
deci nu reprezinta o exceptie). Conditia duala a fondului de rezerva.
- Principiul echilibrului bugetar – unul dintre cele mai controversate principii. A
starnit atat de multa tensiune aplicarea princ, lupta de idei etc.
o Relatia dintre venituri si cheltuieli(un buget in care am destui bani sa acopar
toate cheltuielile). Daca ventiurile ordinare sunt suficiente pentru a acoperi
cheltuielile, acela este un buget echilibrat.
o Excedent bugetar – problema
o Investita merita imprumutul, chiar daca bugetul este deficitar. Depinde foarte
mult relatia dintre destinatia impumutului si acceptabilitatea deficitului.
o Mij sec 19 in Constitutiile statelor americane, dupa razboiul de independenta a
SUA, datoriile erau uriase pe care nu le-au putut plati la scadenta, statul
federal a preluat datoriile statelor federeate => s-a creat asteptarea intamplarii
si pe viitor. 1830 prox, statele dfederate ajung la niste dat atat de mari incat nu
le mai pot plati – creditorii isi pun problema daca sa le mai dea bani de
imprumut. Oare statul federal v-a prelua iar datoria? Nu. Mare parte dintre
statele federate declara faliment, nimeni nu le mai imprumuta cu bani. Atunci
apare reflexul includerii in constitutiile statelor federate principiul echilibrului
si a plafonului deficitului si a datoriei publice.(primul stat: New York).
Singurul stat care nu a implementat acest pricnpiu a dat o garantie juridica de
prudenta creditorilor. Th plafonarii impozitelor(limita de suportabilitate).
o Limita imprumutului:
o Suveranitatea unui stat e limitata de aspectele tehnice fiscale.
o Introducerea in lege: principiu de prudenta – legiferarea faptului ca vei fi
prudent cu banii. Regula functioneaza ca o asigurare pentru creditori, care in
prezenta acestei reguli, reiau imprumutul. Exista o istorie legsislativa a
includerii in constitutie a principiului echilibrului bugetar
o 1992 – statele membre ale ue adopta tratatul de la Maastricht – instituie bazele
juridice ale unei uniuni politice si monetare – moneda unica. Ele fac constient
optiunea de a introduce in tratat – regula evitarii deficitelor bugetare excesive
– statele nu se obliga la un anumit deficit si datorie, nu adopta o limita
valorica. Isi asuma obligatia ca in fiecare an sa pastreze un deficit mai mic de
o anumita valoare, iar datoria totala sa nu depaseasca o anumita valoare(art
126) + pactul nr 12 unde sunt detaliate
o 1997 – se adopta Pactul de Stabilitate si Crestere – 2 regulamente cu aplicare
directa in statele membre care detaliaza regulile din art 126 => un regulament
stabileste un mecanism de monitorizare la nivelul comisiei europene, a
respectarii oblig de catre state => din acel mom comisia monit deficitul si
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

datoria publica din fiecare stat membru(+ notiuni de contabilitate, tehnice) si


al doilea reg regl sanctiunile care se prevad pt statele care incalca aceste reguli
=> instittuie nist reguli care incearca pastreaza/sub o limita a deficitului publci
in fiecare an si a datoriei publice. Statele au avut o opizitie reala la acest
mecanism(cosmetizare juridica a sculptarea unor contracte care sa poata
cheltui bani cu ajutorul contabililor, dar care sa nu fie incluse in sistem. Italia
– contractele de concesiune/partenriat public-privat => voia sa construiasca un
drum public – angajez un privat, insa nu-l platesc, construieste tu cu banii tai
si ti-I dau eu dupa ce incepe exploatarea. Italia adopta un reg privind sistemul
european de conturi(549/2013 Regulament – o chelt este considerata a fi
facuta din buget, ci si atunci cand riscul economic al contractului apartine
statului). => toate acestea au ca scop tinerea sub control a deficitelor statelor
membre.
o Leasing – economisti: persoana este proprietara a masinii in leasing(fondul
economic are preeminenta asupra juridicului) + riscul este suportat de catre
utilizator.
o Criza 2008-2009 – UE a avut o reactie pt depasirea crizei – pachet de regului
privind limita deficitulu – pachet supl de regl aceasta regula a fost consolidata.
UE a aplicat solutia veche. Pactul de stab si crestere modificat prin regl care
au adus reguli suplimentare. Setul de reguli care det princ echilibrului sunt si
mai complicate, multe si complexe – scop- prevenirea ajungerea la o situatie
de a depasi cu mult limita de deficit si datorie publica.
o 2012 – un grup de state membre(27 de membri, regulamente incheiate intre
doar 25) => tratat, nu regulament, adica nu drept european, pentru ca cehia si
uk nu au acceptat (“pactul fiscal – tratatul privind stabilitatea, cooperarea si
guvernanta in uniunea economica si monetara)) + regula supl fata de art 126 –
in plus, statele se obliga sa includa in legislatia nationala de preferinta la nivel
constitutional sau in alta lege care sa nu poata fi modificata cu usurinta o
regula a echilibrului bugetar + respctarea unei limite definite de fiecare stat a
deficitului structural(dif intre deficitul din anul actual – deficitul din anul
anterior) max. 1%
o Deficit nominal = diferenta dintre venituri si cheltuieli ordinare
o Deficit nominal – 2 modalit de calcul, ii poate influenta f mult valoarea.
Pana la mom aderarii la ue, sg oblig pe care o avea romania cand calcula
deficitul – in sistemul efectiv venituri-cheltuieli(“Cash”) – venituri vs
cheltuieli.
o Sistemul de conturi – reguli comune de tinere a contabilitatii publice – alt
mod de calculc = deficit de tip ESA(european system of accounts – credit de
angajament) = luarea in calcul a veniturlor si a chelt scadente in interiorul
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

exercitiului bugetar(faptul ca datoria era scadenta in acel an, o include in


cheltuieli) => DIFERENTA MARE (2008-2009 – Cash(4%) vs. ESA(7-8%)
o Pactul fiscal - 2012 – deficit structural = evolutia chelt statului de la un an la
altul fara a lua in considerare influentele conjuncturale(care nu sunt obisnuite,
ci tin de situatia din anul respectiv. Ex: seceta, chelt extraordinara etc.)
exemplu: o persoana intr-un an: cheltuieli pe destinatie(haine, consumabile
etc) si se compara intre mai multi ani, trebuie sa se vada daca cresc de la an la
an, trebuie sa se faca intr-o limita decenta.(comparatia de la an la an nu trebuie
sa depaseasca aprox 1%) => de aceea regula trebuia trecuta in constitutie sau
intr-o lege greu modificabila(romania: trebuia sa transpuna in legislatia
constitutionala limitele, procent stabilit (0.5-1%) determinat de stat + CE.29
dec 2013 – legea 69/2010(cea de-a doua regula)
o Deficit nominal de 3% cf tratat + pact – in consecinta, se va declansa
mecanismul sanctionator prevazut de pact + oblig de a respecta regula de
aur(un procent care se stab de stat + CE – romania reuseste sa obtina 1%)
o Constitutie: art 138(5) – nu vorbeste despre principiul echilibrului bugetar – a
generat o practica jurisdictional a CCR extrem de ampla – destul de multe legi
au fost cenzurate inca din 2009 pornind de la acest articol, unde CCR si-a pus
intrebarea cine trebuie sa stabileasca sursa si cum sa arate. Ex: statutul alesilor
locali – se mareau salariile alesilor locali etc – Curtea a spus ca simpla
indicare a bugetului local NU este suficienta.
o Pentru bugetele locale: art 13 “principiul echilibrului” – legea finantelor
publice locale: cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile
bugetului respectiv. UAT nu are voie sa se imprumute decat pentru investitii.
Daca are un deficit pe care nu-l poate acoperi din venituri ordinare =>
problema, pentru ca nu are voie sa se imprumute. – procedura insolventei
UAT: le transfera bugetul central bani daca vrea sau sa colecteze taxe si
impozite(creante necolectate). Altfel, se declanseaza procedura de insolventa.
Alternative neeligbile – principiul echilibrului are rolul sau in legislatia
finantelor publice locale.

- Etapele procedurii bugetare:


o elaborarea proiectelor de buget(cine o face, consecinte)
o aprobarea bugetului,
o executiei bugetare(aplicare)
o inchiderea executiei bugetare si controlul executiei bugetare(bilant si
verificare)
- Limitari:
- Capacitatea de folosinta a unei pj de drept public limitata de principiul specialitatii
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

- Capacitatea de exercitiu: capacitatea limitata la prevederile bugetului – actul juridic


incheiat are consecinte financiare – nu se pot incheia acte juridice care inseamna
obligatia de a plati o suma de bani decat in limitele bugetelui.

Curs 5

Etapele formarii bugetului de stat

- Conceptul de “ordonator de credite” – este persoana fizica avand calitatea de


conducator al unei institutii publice cu personalitate juridica care are, potrivit legii,
atributia de a decide in materie bugetara. Ope legis – atributia de a adm banii publici,
de a decide cu privire la banii publici apartine intotdeauna conducatorului institutiei
publice cu personalitate juridica.
o Institutia publica cu care avem de a face are sau nu personalitate juridica? –
actul de infiintare stabileste daca are sau nu pers juridica/cine este
conducatorul persoanei juridice(diverse denumiri: directorul
general/presedintele/directorul. Ex: UB – ordonatorul de credite este rectorul,
deciziile legate de bani sunt luate de el la niv de universitate, UAT – primarie
– primarul(atributie care revine de drept primarului)
o Exceptii: camerele Parlamentului, ordonatorul nu este Presedintele
Camerei, ci Secretarul-General.
- Categorii(ierarhizare, institutii publice plasate la diverse nivele, care sunt subordonate
ierarhic):
o Institutiile publice organizate la nivel central(ale statului in sens restras,
guvernamental) – bugetate din bugetul de stat vs. institutii publice la nivel
local – NU SUNT SUBORDONATE UNELE ALTORA. (aut publica locala
etc. si cele suborodonate lor etc.)
o Orodonatorii care conduc institutiile nesubordonate altor institutii –
ORDONATORI PRINCIPALI – cele mai largi atributii.
Ord principal – nivel guvernamental – ministrii, conducatorii inst publice cu PJ
autonome, secretarii-generali ai camerelor.(ex: CCR – ord principal solitar)
Ord principali – nivel local(PJ la nivel local – UAT – presedintele CJ, comuna-
primar, oras/municipiu – primar) + singura exceptie: sectoarele Bucurestiului, nu au
personalitate juridica, dar cu toate acestea, au O.C principal(primarul de sector – 215
+ 273 => aceasta interpretare) pentru atributii art 21, 22 Legea Finantelor Publice
o Conducatorul unei institutii publice care este subordonata unei alte institutii si
care la randul sau are in subordine o alta institutie – ORDONATOR
SECUNDAR de credite – atributii mai restranse decat la cel principal, multe
dintre atributii nu pot fi executate decat cu aprobarea conducatorul ierarhic
o Conducatorul unei institutii care este subordonata alteia, dar care nu mai are in
subordine o alta inst publica – ORDONATOR TERTIAR
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

- Diferenta intre ideea de subordonare administrativa(puterea superiorului ierarhic


de a influenta deciziile legate de exercitarea atributiilor exercitarea atributiilor,
puterea de decizie – limite impuse de institutia publica supraorodnata) vs.
subordonare financiara(posibilitatea de a influenta deciziile legate de utilizarea
banilor sau chiar posibilitatea de a influenta bugetul ca plan) => NU SE SUPRAPUN.
Ex: CCR – administrativ este autonom, insa financiar sta la decizia MFP +
Parlament(nu au obligatia de a da), BNR(autonoma administrativ, autonoma financiar
– produce si adm singura bani pe deplin), Universitatea din Bucuresti(in mare parte,
autonoma administrativ, aproape deloc autonoma financiar)
o Exceptie: agentiile de mediu(dublu subordonate) primesc o sursa importanta
de bani prin lege, pe care o administreaza dupa cum vor(taxe percepute pentru
eliberarea avizului/autorizatiei de mediu) – interesata sa-si mentina baza de
clienti – autonomie administrativa inexistenta, insa autonomie financiara
99.9%.
- Legea finantelor publice(centrale + locale) – permit delegarea atributiilor de
ordonatori de credite(ope legis, legea ti-o ofera odata cu functia – atrage dreptul de a
decide legat de banii institutiei publice) – Paradox – posibilitatea de delegare pe care
legea o prevede foarte general(act de delegare, durata determinata, trebuie sa indice
atributiile delegate, insa nu poti delega atributiile contabilului institutiei publici) –
dintr-o posibilitate exceptionala, ea a devenit regula; in extrem de putine institutii
publice PJ de dr public mai au calitatea de ordonator conducatorul caruia i-o
incredinteaza legea.
o Pozitia de administrator din inst publica(“city manager”) – pozitie creata
aproape special pentru a prelua atrib ordonatorului de credite.

1. Elaborarea proiectului de buget – probleme juridice foarte interesante si care se desf pe


parcursul.
In mod contraintuivitiv, etapa reglementata in 2 acte normative – legea finantelor
publice(500/2002) + legea 69/2010, astfel incat pentru a vedea regimul juridic al
elaborarii, trebuie pendulat intre cele 2 legi. Ambele regl trebuie corelate cu Dreptul UE,
in sensul ca Romania ca stat membru are oblig asumata prin tratate de a mentine deficitul
intr-o limita data de 3% dn PIB, incalcarea putand atrage sanctiuni.
Bugete locale - legea finantelor publice locale, dar pentru majoritatea bugetelor locale
sursa o reprezinta alocatiile de la bugetul de stat, a.i. inainte de a se finaliza proiectul
bugetului de stat, bugetul local nu poate fi finalizat, dar nu se poate inchide pana nu se
trimit bani de la centru. (contradictie cu principiul autonomiei locale).
Guvern – datoria de a intocmi o strategie fiscal-bugetara pe 3 ani, pe care o verifica
anual, putand interveni prin ajustari.
Strategie = trebuie sa contina niste mari limite + aprobata apoi de catre
Parlament(marile orientari sunt aprobate in cadrul acesti strategii) + parlamentul adopta
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

odata cu strategia o lege a limitelor de cheltuieli(chelt care se aproba ca limita – pe baza


lor incepe stabilirea bugetului punctual pentru anul urmator):
 Tintele de deficit – cat este tinta de deficit a bugetelor publice(dif dintre chelt si
veniturile ordinare)
 Limite maxime pentru chelt de personal ale statului(cu angajatii)
 Limite privind datoria publica

Mijlocul crizei – legea 69/2010 – conditie pentru accesul Romaniei(care nu avea acces la
nicio linie de finantare) – conditie: adoptarea acesteia pentru a permite Romaniei accesul
la un credit de 20 de miliarde de euro.
! In temeiul strategiei - se extrag acele limite de cheltuieli
Legea Finantelor Publice:
1) MFP trimite tuturor ordonatorilor principali de credite o scrisoare-cadru prin care
le explica cum trebuie intocmit bugetul si le comunica limita de
cheltuieli/ordonator principal.(pana la 1 august al anului anterior)
2) Ordonatorii principali au 1 luna la dispozitie – vor comunica aceasta metodologie
tuturor ordonatorilor din subordine, care la randul lor trimit mai jos si mai ales,
vor imparti limita de cheltuieli pe ordonatori subordonati(ex: limita de chelt
100 de miliarde de lei. Ordo principal pastreaza o suma pt minister, pe care
ulterior o imparte pe ordo secundari, ordo secundar pune o limita deoparte,
iar restul o imparte pe ordo tertiari din subordine. Dupa ce fie ordo tertiar
isi intocmeste planul, il trimite inapoi invers ierarhic, ordo secundari vor
strange proiectele din subordine, le va integra intr-un doc unic + doc inst sale
=> bugetul activitatii pe judet => MEN care le va integra pe toate si va face
bugetul educatiei => bugetul ordonatorului principal => MFP(la 1 august le
primeste)

Strategie + limite

MFP trimite scrisoare-cadru(formular comun + limite catre ordo princ)

Ordo princ distribubie subord

+ invers

Odata definitivat proiectul bugetului, MFP il trimite intr-o prima lectura Guvernului pana la
mijlocul lui septembrie => prim-proiect de buget, MFP + Guvern lucreaza pana la 1 noiembrie –
termenul pana la care ar trebui definitivat proiectul de buget.

Este MFP mai puternic decat celelalte ministere? Da, poate sa ajusteze proiectul transmis de
ordonatorii principali numai daca acesta nu s-a incadrat in limita comunicata prin scrisoarea-
cadru. Odata ce Guvernul isi insusteste proiectul, trebuie trimis la Parlament pana pe 15
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

noiembrie + cele 2 legi(proiectul bugetului de stat + proiectul legii de aprobare a bugetului +


proiectul bugetului de asigurari sociale de stat + proiectul legii pentru bugetul de AST)

Declaratie de conformitate de la MFP prin care confirma ca proiectul de buget este intocmit cu
respectarea legii de aprobare a bugetului + a strategiei. Daca fals => legea raspunderii
ministeriale.

Legea responsabilitatii fiscal-bugetar: toate cele de mai sus.

 Buget central

Local – atributia revin primarului – elaborarea proiectului se poate face numai dupa ce cel
central a fost aprobat.

 Buget local

 Parlament – exista prevederi in legea 500/2002 care limiteaza dreptul de a depune


amendamente – introduse in 2013 – conditie pentru ca Romania sa aiba acces la o noua
transa de imprumut de la FMI. Inainte de modif se depunea cateva mii de
amendamente!!! In parlament s epot depune numai acele amendamente care :
1) nu duc la maj deficitului bugetar(nu se poate modifica deficitul venit de la Guvern)
2) nu conduc la adaugarea de noi cheltuieli pentru care nu exista sursa de finantare(daca
Guvernul s-a gandit la ea, inseamna ca Parlamentul nu le poate introduce)
- Tot ceea ce poate face Parlamentul este sa ia bani din proiect si sa ii plimbe intre
surse.

Procesul de adoptare indeplineste 2 obiective:

1) Nu se iese din strategia fiscal-bugetara


2) Timpul este mult redus.

Legi limitate in timp + de foarte multe ori ele institutie derogari doar pe parcursul acelui an de la
legile finantelor publice.(legi ordinare) Odata adoptate aceste legi, exista o imagine a
transferurilor catre bugetele locale => legea finan locale – in termen de 45 de zile de la
publicarea in Mof, trebuie adoptate bugetele locale in toate UAT

Daca nu se adopta legea pana la 28 dec => in sistemul american: aprobarea chelt de catre
Congres este principiul esential. In sistemul continental: sec 19 si 20 a capatat preeminenta alt
principiu: al continuitatii serviciului public(intre cele 2, a capatat proioritate al doilea, daca la 1
ian nu am buget, chelt potrivit bugetului vechi, isi continuam aplicarea bugetul vechi pentru a nu
stopa chelt pentru servicii publice
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Etapele elaborarii in functie de limitele legale:

Executie bugetara - acopera principiul anualitatii(1 ian – 31 dec) – planul este pus in aplicare, se
incaseaza venituri si se efectueaza cheltuieli

Inchiderea executiei si controlul sau –

Dincolo de aspecte birocratice, sunt o multime de aspecte juridice.

Bugetul – impune limite cheltuielii de bani publici(limiteaza capacitatea de exercitiu)

Curs 6 – 7.11

Ipoteza adoptarii de acte normative care modifica cheltuielile/veniturile de la bugetul de stat(cele


6 decizii CCR)

- Relatia buget – adoptarea de acte normative => daca veniturile cresc si chelt scad –
nu se intampla nimic
- daca cheltuielile cresc – problema – chiar daca prin lege se creste cuantumul
cheltuielile – nu se pot cheltuieli banii decat in urma rectificarii bugetare. =>
includerea in buget a cresterilor
- art 138(5) Constitutie – prin echilibrului bugetar – nicio cheltuiala nu poate fi inclusa
in bugetele publice fara indicarea sursei de finantare. => cere ca in mom in care am o
cehlt pe care o introduc in buget, trebuie sa indic sursa de finantare.

Cand trebuie sa indic sursa? La rectificare sau cand adopt legea care institutie cheltuiala noua?
Art 111(1) teza finala(CCR 1993 – primul caz pe aceasta tema – jurisprudenta bogata si inegala,
ultima hot in 2017) – Informarea Parlamentului – 2 ipoteze pe care le trateaza.

138(5) + 111(1) teza finala – intotdeauna citite impreuna. Teza 2 nu explica cine cui ce va cere.
Raspunsul este dat de art 138(5).

Legea finantelor publice(art 15 – arata ca orice intitiativa legislativa care are impact asupra
bugetului(impact detaliat – orice propuneri de elaborare de proiecte de acte normative etc a caror
aplicare atrage micsoarea venitului etc – se va intocmi o fisa financiara in care sa se detalieze
aceasta procedura, impactul asupra bugetului) + legea resp fiscal – bugetare(69/2010, art 15 –
trebuie sa existe fisa financiara, dar in plus, Guvernul care trimite o initiativa la Parlament
trebuie sa trimita si o declaratie de conformitate cu strategia fiscal-bugetara si cu limitele de
cheltuieli aprobate prin lege) CCR – nu este neconst, pt ca incalcarea unui text de lege, nu poate
fi in sine un motiv de neconst a unei legi care a fost adoptate fara fise si decl de conf chiar daca
legea obliga ca ele sa existe => cele 2 texte(art 15 si art 15) sunt lipsite de sanctiuni. Practic, nu
exista in legislatia romana o sanctiune pentru transmiterea unui proiect de lege cu impact
asupra bugetului la Parlament fara acele 2 documente sau nu exista nimic impotriva
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Parlamentului sa adopte acele schimbari fara cele 2 documente. Anomalie – proceduri de


prudenta, neaplicarea lor in practica nu produce sanctiuni. Realitatea – act de proorogare pentru
masuri, daca nu sunt bani pentru a face cheltuielile. Singura eficacitate(indepartata, dar reala) a
acestor texte, ramane in Constitutie 138(5) + 111(1) – intreaga jurisprudenta const in acest sens.
In momentul de fata, se poate ataca o lege la curte pe 138(5) in anumite conditii.

Daca se adopta o lege care reduce veniturile, nu exista niciun mecanism constitutional(138(5) +
111(1) <= mecanism care a generat neconstitutionalitatea doar pentru acte normative care
majorau cheltuieli, atat!! Pentru cele care micsorau, nu) 2016 – a fost atacata la CCR pe o lege
adoptata de parlament care abroga un nr de impozte si taxe(s-a cerut constatarea
neconstitutionalitatii pe motiv ca prin reducerea veniturilor afecteaza/lipseste de acoperire
cheltuielile din buget + daca nu se gasesc surse suplimentare, Romania risca sa incalce tratatele
la care e parte(3% deficit) CCR - respinge – spune ca nu exista temei constitutional pentru a
verificare constitutionalitatea unui text de lege care micsoreaza venituri. Exista f multe hotarari
ale CCR care constata neconstitutonalitatea unor acte normative prin care se majoreaza
cheltuielile – conditii de forta ale acesteia:

 Curtea constata ca art 138(5) trebuie evaluat/aplicat NU actului de rectificare a


bugetului, ci legii de adoptare a schimbarii.
 Acest act normativ care majoreaza cheltuielile trebuie sa treaca prin procedura
obligatorie de informare din art. 111(1) teza 2. Lipsa procedurii de informare
atrage neconstitutionalitate textului de lege care majoreaza cheltuielile. Daca
parlamentul adopta o lege fara sa intrebe Guvernul in temeiul lui 111(1), legea
este de plano neconstitutionala. Curtea are niste nuante, daca parlamentul intreaba
si guvernul nu raspunde => Curtea are tendinta sa spuna ca procedura e
indeplinita. (practica – Parlamentul a intrebat, Guvernul a raspuns altceva), Curtea
tinde sa aiba o atitudine formala, nu una functionala. Ex: Curtea, 2016, Guvernul
nu a raspuns, dar a trimis un reprezentant in Parlament la dezbateri, care a spus ca
e de acord cu actul normativ. In privinta lui art. 111, jurisprudenta Curtii este una
care consacra criteriul formal, dar nu si pe cel functional si raspunsul scris poate fi
inlocuit cu un punct de vedere oral.
 138(5) – Curtea distinge necesar intre existenta sursei de finantare a cheltuielii si
suficienta resurselor. Deci trebuie sa existe o sursa si banii care vin din sursa
aceea sa fie suficienti pentru a acoperi cheltuiala – motivul discutiei: rolul Curtii
se opreste la evaluarea existentei sursei, la evaluarea caracterului sau obiectiv, in
sensul ca nu depinde de vointa cuiva - si la capacitatea reala a acelui tip de sursa
de a genera banii necesara - atat trebuie sa verificire Curtea - Curtea: daca banii
sunt destui, nu este de competenta Curtii, ci este de competenta Guvernului si a
Parlamentului si Curtea nu o poate cenzura. Acest rationament este formulat inca
din hotararea din 1993 si il mentine neschimbat in toate deciziile sale. Curtea se
limiteaza la a se intreba: a fost indicata o sursa de finantare? Sursa nu trebuie
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

prevazuta in lege, ci ea poate sa rezulte din informarea trimisa de Guvern in baza


111(1). Legea care majoreaza cheltuielile nu trebuie sa precizeze sursa, dar daca
nu o face, ea poate sa mai apara in informarea Guvernului din 111(1). Daca nici
informarea nu contine sursa, atunci sursa nu a fost gasita si textul e declarat
neconstitutional.
 Sursa trebuie sa fie una precisa, nu indicarea generica a unui buget. Ex: 2016 –
lege(Modificarea statului alesilor locali) – a creat un soi de pensie/indemnizatie
platibila primarilor si consilierilor locali in functie de nr de mandate – se luau in
considerare si mandatele de dinainte de ’89 – Guvernul a cerut constatare
neconstitutionalitatii, motivand printre altele ca incalca 138(5) – Curtea a cautat
sursa, iar Curtea a gasit-o in lege(sursa – Buget de stat). Curtea zice NU,
INDICAREA GENERICA NU REPREZINTA O SURSA. Sursa inseamna
concret din care categorie de venituri la bugetul de stat, bani care vor fi transferati
lunar pentru cheltuieli. Legea s-a intors in Parlament, Guvernul spune ca nu sunt
bani, legea e adoptata. Guvernul ataca iar la Curte, Curtea cauta sursa – buget
local. – neconstitutional

Anul acesta Curtea pare sa revina asupra acestei abordari – reviriment de jurisprudenta – Curtea
constata urmatoarele:

 Fisa financiara lipsa, in informare Guvernul spune ca nu are fonduri, e adevarat ca in lege ca
sursa a noii cheltuieli e bugetul de stat, DAR Curtea nu poate verifica suficienta veniturile,
nu poate avea o imagine de ansamblu si a legaturii lor cu sursele de venituri – indicarea ca
sursa a bugetului de stat si suficienta este o chestiune de evaluare de ansamblu pe care o
poate face numai Parlamentul si declara legea constitutionala.

Actele normative care au un impact asupra unu buget deja aprobat, problema doar partial
acoperita de textul constitutional, si este acoperita in legea finantelor + responsabilitatii fiscal-
bugetare => fara sanctiune.

Se mai adauga alte 2 reguli care sunt cuprinse in legea responsabilitatii, insa lipsite de o
sanctiune formala – art 21 – orice act normativ prin care se micsoreaza venituri trebuie sa indice
sursa de compensare a acelor venituri.

Ex: Cod Fiscal – scadere a impozitului pe venit – efectul acestei legi este reducerea incasarilor la
buget din impozitul pe venit => in Codul Fiscal sa existe cel putin un tip de masura
compensatorie. Desi nu se spune nimic despre aceste reguli/conditii, o opozitie neasteptata a
venit din partea primarilor pentru ca una dintre sursele majore sunt sumele transferate din
bugetul de stat bugetelor locale. De ce nu se invoca acest tip de regula inclusa in legea
responsabilitatii fiscal-bugetare? Nu este niciun mecansim sanctionator, si chiar daca ar fi,
problema ar ramane, pentru ca sunt legi ordinare, se poate deroga de la ele foarte usor.
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Interzice adoptarea oricarui act normativ intr-un interval de 180 de zile inainte de data alegerilor
parlamentare daca acel act normativ are ca obiect cresterea salariilor si pensiilor. (Legea 69/2010
responsabilitatii fiscal-bugetare, art 17) – sanctiunea nu exista.

Relatia dintre cele 3 mari categorii prevazute de Constitutie(buget de stat, asig sociale de
stat si bugetele locale)

 Cum circula? Au loc transferuri intre ele? Bugetul de stat este principalul loc de rezerva pentru
celelalte bugete, legea permite mecanisme temporare, ocazionale sau chiar permanente de
transfer de bani de la BS catre celelalte bugete. Reciproca nu este valabila, de la BASS nu pleaca
bani catre BS, de la BL nu pleaca bani catre BS. => 3 mari categorii de transferuri:
 De la BS catre BASS – bugetul de pensii si ajutoare de somaj – nu exista un
text de lege care sa permita un astfel de transfer, insa vom regasi acest transfer in
fiecare lege bugetara anuala din ultimii cel putin 27 de ani. De ce? Bugetul public
de pensii e in deficit cronic, statistic vorbind, este unul care va creste exponential.
Sistemul public de pensii(sistem foarte vechi, inventat in sec XVIII – “pay as you
go” – aceia care muncesc platesc contributii pentru pensii, bani care lunar sunt
stransi si din care se platesc pensii pensionarilor in plata la acel moment. Logica
sistemului – platesc contributie copiii pentru a se plati pensiile parintilor, platitorii
de contributii erau mult mai multi. In momentul de fata, dintr-o contributie, se
platesc pensii aproape 2 pensii. In scurt timp, ca o contributie sa acopere 4 pensii.
Priamida s-a inversat).
 De la BS catre BL – transfer interesant:
o Legalitatea actului de transfer: au inceput sa apara pe rolul contencios acte
de anulare a actelor de transfer catre BL
o Componenta care tine de autonomia locala
Se realizeaza prin cel putin 6 canale: 6 tipuri de transferuri care se
realizeaza. Fiecare dintre ele are reguli proprii. Privita in ansamblu, se
poate observa ca unele din aceste transferuri au la baza criteriul obiectiv
de distribuire a banilor(daca nu primesti cat ar trebui, ai dreptul la actiune
sau daca nu sunt respectate criteriile, ai dreptul la actiune pentru ca
instanta sa declare nulitatea actului prin care se face distributia). Exista
canale fara niciun criteriu, pur subiectiv – legea spune ca ai dreptul sa ceri,
dar nu e clar de ce depinde daca vei primi sau nu.
Studii – ExpertForum – fac constant o harta a clientelismului
politic => in momentul de fata, peste 50% din comunele din
Romania nu pot supravietui fara transferurile de la bugetul de stat.
nu acele transferuri obeictive, ci fara transferurile subiective =>
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

imagine reala a principiului autonomiei locale daca veniturile


legale nu asigura acoperirea cheltuielilor curente.
 Din cele 6 canale, unul singur este un mecanism permanent
si obiectiv, pana la un punct. Toate celelalte sunt de regula
subiective si doar in mica parte(1) este obiectiv. Cele 5 sunt
ocazionale, UAT are dreptul sa solicite, dar nu e clar daca
va primi, pe cand in primul nu trebuie sa solicite, banii vin
automat.
Mecanismul permanent este atestat de cotele defalcate din impozitul pe
venit. Pentru mare parte dintre UAT, este cea mai importanta sursa de
venit, depaseste impozite si taxe locale.
Impozit pe venit – mai profitabil decat impozit pe profit.
20% intr-un cont al UAT, la dispozitia MFP, distribuit in timpul anului in
functie de necesitati. Distributia – fata de directia judeteana. Celalalte
procente(50% comunei, un sfert la bugetul judetului) – venituri proprii,
exact ca impozitele si taxele locale.
Banii merg la UAT in a carei raza isi are sediul platitorul
impozitului => platitorul impozitului este chiar PF ce obtine
venitul numai pentru putine, pentru ca pentru salariati impozitele
sunt platite de angajator. Mecanism menit pentru dezvoltare
locala(ex: fabrica ce angajeaza oameni din 10 comune vecine, va
incasa multi bani doar localitatea pe teritoriul caruia este fabrica)
 Sumele alocate din alte venituri ale bugetului de stat(din
TVA) – stabilite prin legea bugetului de stat – se aloca
anual sume catre BL – fie pentru destinatii speciale(scoli,
bugetului judetean care apoi le distribuie pe celelalte UAT
din judet) – criteriile pot fi uneori foarte subeictive!
 Transferurile pentru investitii concrete – destinatie speciala
 Programul national de dezvoltare locala – Ministerul
Dezvoltarii care utilizeaza sume f mari si care nu are niciun
criteriu de evaluare al proiectelor
 Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului – lipsit de orice
criteriu obiectiv
 Fondul de interventie la dispozitia Guvernului – numai
pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor calamitatilor
naturale.
o Exceptional: intre BL-BL, legea finantelor publice locale: principiul
solidaritatii, potrivit caruia UAT pot transfera definitiv fonduri catre alte
UAT care se afla intr-o situatie disperata/de mare nevoie financiara. =>
legea induce o conditie: stare foarte dificila in care se afla UAT care
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

primeste bani pt a i se da bani de la alt UAT. In practica, aplicarea


principiului, discutabil in ce mod se inscrie sau nu in ce prevede legea,
acum cativa ani, in mun Bucuresti, cea mai bogata UAT, a decis sa
transfere niste bani de ordinul mil de lei unei echipe sportive a unui oras
din tara, in sensul ca acea echipa nu avea bani sa participe la un
campionat, a facut apel catre fani, public, nu a strans banii necesari si
pentru ca era campanie electorala, primarul a dat. Suntem in limitele
principiul solidaritatii care e singura care da dreptul de a transfera fonduri
din bugetul unei UAT in bugetul unei alte UAT? Nu se inscrie in
principiul solidaritatii – extinde oarecum aceasta capacitate –
solidaritatea.

Curs 7 – 14.11

 3-a etapa – executia bugetara(1 ianuaie – 31 decembrie)


 Inainte de inceperea anului bugetar – sa existe un buget, astfel incat imediat ce
incepe anul(1 ian) – planul sa poate fi pus in aplicare. Aplicarea(executia
bugetului) – pana la 31 dec, cu exceptia cazului in care nu se adopta bugetul
pentru anul viitor. (filosofia statelor continentale) – nu exista o obligatie de a
incasa exact veniturile trecute in buget(=> rectificare/imprumut). La venituri
exista doar o estimare. La cheltuieli => limita maxima autorizata a sumei a fi
cheltuita de institutia publica. Bugetul aprobat stabileste o limita maxima de
autorizare(= limitele capacitatii de a cheltui/a incheia acte juridice prin care
institutia publica se obliga, nu poate depasi valoarea respectiva). Daca nu se
modifica bugetul, daca nu se modifica cifra din buget(in cazul adoptarii unei legi
care creste salariile) => infractiune de deturnare de fonduri.
o Ex: scaderea impozitului pe venit => scaderea cotei defalcate a
impozitului pe venit => necesitatea modificarii bugetului
 Norme supletive legate de contract – obligatii de plata din bani publici – se
completeaza cu normele imperative din legi finantelor publice => ex: scaunele
inclinate – hotarare judecatoreasca irevoc si def – UB daca nu are in buget, nu
poate efectua plata, executarea silita a bugetului nu se poate. Se poate cere
rectorului modificarea/rectificarea bugetului si abia apoi se poate face plata. Nici
macar HJ, in cazul statului, nu functioneaza, daca ceea ce se executa este bugetul.
Va functiona numai dupa rectificarea bugetului.
 Operatiunile specifice:
 Credit de angajament: limita maxima pana la care se pot asuma intr-un an
bugetar obligatii de plata(ex: contract de inchriere pe 4 ani – asumarea de x * 48
lei) (valoarea maxima a obligatiei pe care o asuma institutia publica)
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

 Credit bugetar: reprezinta limita maxima in care se pot efectua plati pe cuprinsul
unui an bugetar(valoarea maxima pe care o pot plati in acest an) (asumarea jumate
din noiembrie + decembrie, deci doar pana la terminarea anului bugetar) acel
x*12 lei pe an
o Contract de intretinere de drumuri pe 10 ani => voi plati 1 +1/2 pe anul
acesta, anul viitor o plata de x*12 etc, unde x=suma de plata pe luna.
o Credit de angajament pentru toata valoarea x*120 lei(dreptul de a semna
pentru asumarea obligatiei), x*12 creditul bugetar pentru anul viitor
De ce exista creditul de angajament? Introdus in 2010, daca se
incheie un contract cu o valoare uriasa, inseamna ca in fiecare an
din anii urmatori va exista o problema in a gestiona toate
cheltuielile pentru credite.
Creditul de angajament = minima prudenta.
Functionarea prin credit bugetar fara credit de
angajament(neverificare de catre parlament si a acestui credit de
angajament) => detunarea ideii de adoptarea a bugetului.
Creditul de angajament = val maxima a contractelor pe
care ai voie sa le semnezi intr-un an.
Creditul bugetar = valoarea maxima pe care o poti cheltui
intr-un an.
De multe ori coincid ca valoarea, ai voie sa iti asumi
obligatii cat ai voie sa cheltuiesti anul asta.
La investitii – durata de executie e mai mare de 1 an =>
Ex: se semneaza un contract pe 2 ani pentru o scoala(credit
de angajament 2 mil de lei). Se pune problema unui
avans(singura plata pe anul curent) – 10%=200.000 de lei.
2018 – 80% din lucrare=1.6 mil de lei 2019 – restul de
200k.
OUG 9/2017 – prevederile articolelor x y z(din legea
finantelor publice centrale) referitoare la creditele de
angajament se suspenda in cursul anului 2017 => se pot
asuma obligatii de plata fara limita. + legea 6/2017 revine
asupra acestui oug prin: se stabilesc prin legea bugetara
anuala credite de angajament pentru anumite ministere, de
valoare foarte mare + pentru toate celelalte institutii publice
creditul de angajament va fi egal in valoare cu creditul
bugetar.
Creditul bugetar de 1 milion = ai voie sa ceri de la bugetul
de stat/local maximum 1 mil de lei. Doar dreptul de a
solicita si iti vor fi dati numai daca bugetul de stat ii are.
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Temporalitate – nu exista o garantie pentru o data certa la


care banii vor fi virati. Legea stabileste o procedura de
“trimestrializare” = alocatia bugetara(credit bugetar).
Creditul va fi impartit in 4 parti nu neaparat egale, astfel ca
un ordonator de credite nu va putea solicita intr-un
trimestru decat limita stabilita pentru acel trimstru(ex: 1 mil
de lei – trimestrializat = 100k I, 400kII, 200kIII, 300kIV
Trezoreria statului – PJ de drept public nu pot incasa venituri, pastra fonduri si efectua plati
decat prin Trezoreria statului. Limitare foarte importanta daca se compara cu PJ de drept privat.
=> banii statului/publici nu sunt la banci, cash etc. ei sunt prelucrati/pastrati de catre Trezorerie.
Mod interesnat de functionare:
 Ca institutie publica, cu PJ, subordonata MFP, functioneaza pana la un punct
foarte asemanator unei banci, insa nu este o banca! => banii sunt pastrati in
conturi, asa cum si banca pastreaza bani in conturi. Mai mult, fiecare PJ de dr
public are obligatoriu 1 sau mai multe conturi deschise la trezorerie, unde isi va
tine banii pentru activitati/cheltuieli. TS functioneaza pe evidenta, evidenta cu
banii care intra si care ies din PJ de dr public. Banii propriu-zisi ai Trezoreriei
sunt pastrati la BNR.
 Ex: UAT/UB – incaseaza bani, prin diverse metode(numerar/scripturali). In mod
exceptional, exclusiv pentru taxele, se va deschide un cont bancar, cont
tranzitoriu, banii sunt transferati automat in contul de trezorerie. Exista foarte
putine situatii regl de lege in care pj de dr public poate sa isi tina banii in banca.
(garantie sau daca in UAT nu exista unitatea trezoreriei)
 Daca nu exista o derogare prin lege care spune ca acel tip de institutie publica are
voie sa deschida un cont pentru taxe spre exemplu, problema.
 Cum functioneaza creditul bugetar si TS? Institutia publica are cheltuiala lunara
cu salariile. Vine ziua platii salariilor din contul mare al bugetului din care e
alimentata institutia, banii sunt virati in aceeasi zi, moment in care pleaca direct
catre salariati.
 Lege: orice beneficiar al unei plati facute de o inst publica, care este operator
economic(societate cu scop lucrativ, orice pj sau entitate care are un scop lucrativ)
nu poate incasa banii/nu i se poate face plata decat tot intr-un cont de
trezorerie(=> si privatii au obligatia de a-si face cont de trezorerie in relatia cu
statul)
 Creditele se anuleaza de drept la final de an bugetar(suma ramasa de ex 100k nu
se va reporta pe anul viitor bugetar) + daca se cheltuiesc doar 900.000 din 1 mil,
te duci la MFP cu propunerea de buget => MFP iti va spune ca iti da 900k ca te-ai
descurcat
o Incasarea veniturilor
o Efectuarea cheltuielilor:
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Legea finantelor publice, 4 etape – extrase din manualul de


bune practice ale cheltuirii banilor in marile corporatii, nu este
o birocratie creata din sistemul public, este o forma de
prudenta pt banii care nu sunt ai tai, dar pentru care raspunzi:
1. Angajamentul: limita maxima in care poti semna angajamente(
anagajament = actul juridic prin care rezulta obligatia de plata din
fonduri publice). => obligatia de plata se naste din actul juridic:
 Legea(rar) – legea institutie proceduri pentru a incheia
contractul in baza careia se fac plati)
 Contractul(peste 90%) – problema in practica: cu cine
poate o institutie publica sa incheie un contract prin care ii
da bani? Exista o libertate de a contracta a PJ de drept
public? Atunci cand obiectul contractului este obligatia de
a face o plata, mai exista un set de reguli(legislatia
achizitiilor publice) libertatea de alegere nu exista.
Alegerea cocontractantului trebuie facuta cu respectarea
legislatiei achizitiilor publice => Statul(ansamblul PJ
public) – are obligatia de a nu ingradi concurenta in piata.
Daca statul ar incheia cu cine ar vrea el, cel ales va fi
avantajat. Statul este cel mai mare client din piata,
cumparator etc. statul cand incheie un contract, trebuie sa
ofere tuturor posibilitatea sa faca o oferta. Trebuie ales in
mod transparent, respectarea egalitatii de tratament,
nediscriminatoriu.
Etapa angajamentului cand vine vorba de contracte este o
etapa care ocupa timp(prespune parcurgerea conditiilor de
selectare a cocontractantului)
 Decizie unilaterala(pensii - decizia de pensionare)
 Hotararea judecatoreasca
 Orice alt tip de act administrativ.
2. Lichidarea: raspuns la urmatoarea regula: niciodata statul nu
plateste decat pentru bunuri care i s-au livrat, lucrari care au fost
executate si servicii care i-au fost prestate => in contractele
incheiate de stat, cealalta parte trebuie sa isi execute prima
obligatia si intotdeauna plata este ulterioara. => verificarea
respectarii regulii cocontractantului.
Exceptii: PJ de drept public poate plati un avans in
urmatoarele conditii: lista bunurilor, serviciilor, pentru care se
poate plati in avans este aprobata periodic prin HG + avansul platit
nu poate depasi 30% din valoarea platibila in acel an potrivit
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

contractului + pana la sfarsitul anului, cel care a primit avansul


trebuie sa execute servicii, bunuri, lucrari de cel putin valoarea
avansului. Daca nu se intampla, suma restanta se restituie imediat.
Legea nu spune nimic despre garantarea avansului. In practica,
atunci cand e vorba de avans foarte mare, pj de drept public cere
intotdeauna o garantie, care securizeaza avansul.
3. Ordonantarea
4. Plata

Curs 8 – 21.11

Creditul de angajament și creditul bugetar - prin ele se instiuite niște limite pentru capacitatea de
exercițiu a pj de drept public. Ele nu pot face plăți peste valoarea creditului bugetar. Cele două
limite incluse în buget nu dau naștere unor obligații, ordonatorii de credite nu sunt obligați să
foloseasca toți banii, ele sunt doar limite maxime.

La adoptarea bugetului, Parlamentul nu știe dacă executivul va utiliza în totalitate creditul de


angajament/creditul bugetar.

Orice cheltuială parcurge 4 etape:


 Angajament (actul juridic din care rezultă obligația de plată)- este legal acest
act juridic? Este cel care face legătura cu creditul de angajament, valoare lui
totală trebuie să se înscrie în creditul de angajament. Actul care depășeste
creditul de angajament este nul. Contractantul trebuie să verifice dacă
partenerul avea capacitatea de a își asuma acele obligații.
 Lichidarea: se verifică întrunirea condițiilor pentru exigibilitatea plății.
Avansul este o situație de excepție - de regulă în sistemul public plățile se fac
doar după ce cocontractanul și-a executat obligația. La un contract cu
executare succesivă plata se poate face succesiv, însă nu egal, ci doar pantru
atât cât s-a executat. Niciodată nu se va plăti mai mult decât s-a executat, ci
întotdeauna egal sau mai puțin. Avansul este limitat de lege (la început, max.
30%)
 Ordonanțarea: (deschidere de credit bugetar) cea mai scurtă etapă dintre cele
4, pt ca se emite un ordin prin care ordonatorul de credite dă ordin
contabilului efectuarea plății. Această etapă formală este imaginea unui
principiu ft important: principiul separării atribuțiilor între ordonatorul de
credite și contabil. În materia efectuării cheltuielilor, pe toate cele 4 etape sunt
împărțite între ordonatorul de credite care răspune de primele 3 și contabil
care răspunde doar de plată. Principiul este foarte puternic. Contabilul nu
poate plăti dacă nu are ordinul, ordonatorului nu îi este de folos contractul ,
pentru că nu poate face plata. Contabilul se poate opune acestui ordin dacă are
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

motive întemeiate și este obligat să solicite documente justificative pentru


ceea ce plătește. El nu se bazează doar pe ordin, ci trebuie să facă propria
investigație.
 Plata: atribuțiile revin exclusiv contabilului

Într-un contract în derulare cocontractantul execută partea sa de obligații, orodonatorul face


ordonanțarea și contabilul invocă un motiv și revocă plata. Dreptul contabilului de a refuza plata
poate fi opus unui creditor terț? Da, pentru că legea nu face nicio distincție. Dacă contabilul
refuză plata, creditorul plății cocontractantul nu poate să refuze să îi dea contabilului
documentele necesare pe care le solicită. Clauzele din contract care reglem modul de efectuare a
plății se completează întotdeauna cu dispozițiile imperative ale legii.

Ipoteză:
Partenerul public vrea să încheie un contract și nu are credit de angajament suficient (deloc pe
acea destinație/ creditul de angajament a fost epuizat). Trebuie să fie estimată valoarea lucrărilor
și să aprecieze în ce măsură această valoare este disponibilă în creditul de angajament. Nu poate
fi declanșată o procedură de angajare a unui cocontractant dacă nu ai voie să închei contractul
pentru că bugetul îți da voie să închei contracte pentru o anumită valoare.
Practică: se declanșează o procedură de licitație, dar scrii în contract o clauză: prezentul contract
este încheiat sub condiția suspensivă a aprobării în viitor a unui credit de angajament suficient
(actualul buget - prin rectificare/viitorul buget). La îndeplinirea condiției suspensive
angajamentul devine efectiv.

Dacă condiția este pur potestativă? Pentru că îndeplinirea condiției depinde de cel care își asumă
obligația de plată (titularul bugetului)

Celor 4 etape li se adaugă după criză un set de reguli cu o capacitate mare de a intra în conflict
cu regulile de funcționare a contractului. La ieșirea din criză finanțele publice românești sunt
silite să țină cont de problema arieratelor(plăți întârziate după scadență). Legea le definește ca
fiind plăți care au rămas neefectuate cel puțin 90 de zile după scadența lor.
La momentul 2012 foarte multe bugete publice aveau astfel de obligații, nu își plătiseră datoriile,
scadența era depășită cu 90 de zile, existau mulți creditori care așteptau plata. Bugetele pentru
anii următori ar fi trebuit să aibă ca prioritate datoriile vechi, însă existau și alte priorități pentru
PJ de drept public.

Astfel sunt introduse 3 reguli, în mod succesiv, care sunt valabile din 2013 împreună

1. Dacă un ordonator de credite constată că are arierate la sfârșitul unei luni nu poate să
încheie angajamente noi până nu plătește arieratele și plățile restante la sfârșitul anului
trecut. Nu pot fi încheiate acte juridice prin care se asumă obligații de plată dacă la
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

sfârșitul anului precedent există obligații pentru care aveai angajament și lichidare, dar nu
sunt plătite și nu se pot încheia contracte noi dacă în cursul anului ai arierate.
2. Un ordonator care are arierate (bugetele centrale) nu are voie să facă plăți decât pentru
salarii și arierate (+datoria publică la MFP). Instituțiile finanțate de la bugetul central care
au arierate pot face plăți doar pt salarii și arierate. Pt bugetul local nu se aplică, pt că
acolo cine are arierate are obligația să le reducă de la lună la lună cu 5%, dar dacă nu vor
fi reduse, nu vei avea voie să faci plăți decât pentru salarii și arierate. Obligația de
raportare lunară a bugetelor locale la MFP (dacă nu o fac, MFP va suspenda transferul
din cote defalcate din impozitul pe venit).
3. În fiecare an după aprobarea bugetului ordonatorul de credite trebuie să comunice
cocontractanților săi creditului bugetar disponibil pentru executarea contractului în curs.
Pe baza acestei informări ordonatorul și cocontractantul trebuie să modifice contractul
astfel încât termenele de execuție și cele de plată și valoarea plăților să corespundă
bugetului. Mai mult, ordonatorul de credite nu are voie să recepționeze bunuri, lucrări,
servicii decât în interiorul creditului bugetar.

Ce face un creditor dintr-un contract care își execută obligațiile și nu își primește plata
pentru că instituția publică are arierate? Există un conflict între LFP și principiul general al
autonomiei de voință (contractul este legea părților) - trezoreria nu va efectua plata. Legiuitorul
nu rezolvă acest conflict, îl lasă la aprecierea judecătorului. Soluția: obligarea instituției publice
la plata măcar a sumei, dar fără a i se reține culpa: instituția răspunde, dar nu i se reține culpa.

Efect al existenței arieratelor: criza financiară și insolvența UAT- proceduri gândite ca o pârghie
pentru a împiedica cumularea de datorii.
O UAT intră în criză financiară în momentul în care este îndeplinită una dintre cele 2 condiții:
 Înregistrează arierate mai mari de 15% din bugetul pe anul respectiv;
 Nu a plătit salariile cel puțin 90 de zile.
Oricine poate solicita o informare și o confirmare a crizei.
Criza financiară trebuie constatată de către CL, primarul trebuie să întocmească un plan de
redresare pe care îl propune CL, dacă CL îl respinge de 2 ori se consideră adoptat. Ordonatorul
de credite nu mai are voie să execute decât operațiunile din plan.
Dacă criza persistă 180 de zile este obligatorie declanșarea insolvenței. Insolvența se declanșează
dacă datoriile neplătite timp de 120 de zile depășesc jumătate din venituri sau dacă salariile
rămân neplătite mai mult de 4 luni.
 2012 – dupa criza – set de reguli cu o capacitate de a intra in conflict cu toate reg de la
contracte
 “arierate” – dupa criza = plati intarziate dupa scadenta, mai precis, legea finantelor
publice + locale def arieratele ca fiind plati a caror scadenta este depasita cu cel putin 90
de zile. Scadenta = moment la care obligatia devine exigibila.
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

 Prima regula: daca un ord de credite constata ca are arierate la finalul unei luni, nu poate
sa incheie angajamente(nu numai contracte noi, ci si acte aditionale pe contracte vechi
pentru a mari suma imprumutata) noi pana nu plateste arieratele si platile restantele la sf
anului trecut.
 Regula 2 – un ord care are arierate(bugetul central) nu are voie sa faca plati decat pentru
salarii si arierate. (pentru datoria publica, exceptie, doar la MFP)
o Local: ai arierate, ai si obligatia sa se le reduci de la luna la luna cu un
procent(5%) – demonstratie de straduinta. Daca nu reusesti, nu ai voie sa faci plati
decat pentru salarii si arierate.
o Obligatia de raportare catre MFP, pentru a avea o imagine asupra arieratelor,
lunar. Daca nu o fac, va fi activata parghia: MFP va suspenda transferurile din
cote defalcate din impozitul pe venit.
o Ce face un creditor dintr-un contract care isi face cu buna-credinta partea, insa nu
primeste plata din cauza arieratelor debitorului? => conflict intre legea finantelor
publice care spune ca nu ai voie sa faci plati si principiul autonomiei de
vointa(contractul este legea partilor). + interpunerea Trezoriei, care chiar daca
debitorul incearca sa plateasca creditorului, nu va opera plata din cauza
arieratelor. Problema nerezolvata de legiuitor. Raspuns: nici privatul nu poate fi
pagubit, dar nici nu se poate retine culpa debitorului in exercitarea obligatiei.
Obligarea inst publice la plata macar a sumei, dar nu i se retine culpa/nu se poate
aplica daune-interese pentru neexecutare, dar suma trebuie sa o plateasca.
 Regula 3 – in fiecare an dupa aprobarea bugetului, ordonatorul de credite trebuie sa
comunice cocontractantilor sai creditul bugetar disponibil pentru executarea contractului
in curs. Pe baza acestei informari, ordonatorul si cocontractantul trebuie sa modifice
contractul, astfel incat termenele de executie si de plata si valoarea de plata sa corespunda
cu creditul bugetar. Mai mult, ord de credite nu are voie sa receptioneze
bunuri/lucrari/servicii decat in limitele creditului bugetar/pe care nu le poate plati in anul
curent. Acest set de reguli rastoarna totul despre contracte.(norme imperative din legea
FP si FPL)

Alt efect al arieratelor => criza financiara si insolventa UAT-urilor. Introduse in 2010 in legea
FPL. Gandite ca o parghie pentru a impiedica acumularea de datorii care sa le aduca intr-o
situatie fara iesire. UAT-ul intra in criza financiara(prezumat) in momentul in care e indeplinita
cel putin 1 din 2 conditii: fie inregistreaza arierate mai mari care inseamna mai mult de 15% din
bugetul pe anul respectiv, fie nu a platit salariile cel putin 90 de zile. Orice persoana interesata
poate solicita ord de credite o informare cu privire la situatia financiara a UAT si o confirmare a
existentei conditiilor pentru constatarea crizei financiare(primar obligat sa raspunda). Criza
financiara e declarata de CL(prin hotarare). Primarul trebuie sa faca un plan de redresare pe care
il propune CL, daca CL nu a probat de 2 ori, se considera aprobat planul primarului, e clar ca
primarul nu are voie sa execute decat operatiunile din plan. Daca insa criza, conditiile, persista
cel putin 180 de zile calendaristice, este obligatorie declansarea insolventei. La fel, insolventa se
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

declanseaza daca datoriile neplatite timp de 120 de zile depasesc jumatate din venituri sau daca
salariile raman neplatite 120 de zile.

Oug 46/2014

Curs 9 – 28.11

 Cheltuielile de investitii – acele cheltuieli care urmeaza realizarea unor investitii publice.
o Investitii publice = legea finantelor publice, acele cheltuieli care conduc la
obtinerea/construirea unor bunuri de folosinta indelungata(durata de intrebuintare
mai mare de 5 ani) = def contabila.
o Acel bun care indiferent de modalitatea de finantare va intra la un moment
dat in proprietatea statului, a unei UAT sau a unei intreprinderi publice. Ne
uitam in primul rand la proprietarul bunului(nu cine plateste pentru el). Investitia
publica nu pentru ca platita din fonduri publice, ci pentru ca bunul pt care se
plateste intra in prop statului/uat/intreprindere publica. Ex: din def rezulta ca pot
exista investitii publice care nu sunt finantate din fonduri publice. Daca bunul
care nu e platit din fonduri publice, ci private, va intra in totalitate in prop
statului/uat/intreprindere publica. Ex: din fonduri publice se construieste/cumpara
un bun care va intra in prop statului/uat/intreprindere publica => investitii publice.
Pot exista ex in care prin anumite mecanisme contractuale, din bani privati sunt
realizate investitii publice. Mecanisme foarte vechi(Roma Antica, f multe bunuri
publice construite din bani privati). Generozitatea a disparut, insa Evul Mediu a
constituit un alt mod: pana tarziu la sf de sec 19, inceput de sec 20 mare parte din
caile de transport(infrastructura) nu au fost construite din fonduri publice.Erau
construite din fonduri private, pe terenuri ale statului, insa nu intotdeauna si la un
moment dat, ele erau date in prop statului. Contractul de concesionare prin care se
realiza investitita, prevedea ca la finalul concesiunii, constructia revine statului,
cu titlu gratuit(mecanismul concesiunii – legea 100/2016 privind contractele de
concesiuni, de lucrari si de servicii + regl in toate statele dezvoltate si la nivel de
UE printr-o Directiva) Mecanism clasic – una dintre modalitatile de finantare a
investitiilor publice si sa obtina la finalul contractului de concesiune bunul cu titlu
gratuit. Ex: Franta – mare maj a infrastructurii sunt construite din fonduri private
prin mecanismul concesiunii de lucrari + Canalul Desuez, Canalul Panama1+2 –
construite in concesiune. In UK, exista un program statal special prin care s-au
construit sute de spitale si scoli din fonduri private + renovare de penitenciar.
o Investitii in care se folosesc bani publici, dar fara ca ele sa devina bunuri
publice. ex: reabilitare de imobile destinate locuirii. => NU ESTE INVESTITIE
PUBLICA, PENTRU CA NU ISI SCHIMBA NICIODATA PROPRIETARUL.
Este pur si simplu o cheltuiala, dar care nu urmeaza regimul investitiilor publice,
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

cheltuiala pe lucrari, permisa de lege, care stab un regim juridic distinct. Sunt
aprobate prin lege pentru ca ele nu pot fi facute pe legea finantelor publice, nu
poti chelt bani publici decat pt un interes public. Aici interesul public este
prevazut de legea speciala. + este ajutor de stat daca cladirea reabilitata apartine
unei enitati private care se afla in concurenta cu altele.
o Cum apare aceasta cheltuiala in buget? Exista o procedura pentru tot ce inseamna
investitii, care trebuie parcursa, niste documente preliminare, astfel, pentru orice
chelt legata de o investitie noua, o lucrare care incepe de la 0, documente
obligatorii, fara introducerea lor in buget, creditul bugetar/angajament lovit de
nulitate, doc, rezultatul lor conduce la determinarea valorii cheltuielii care va fi
introdusa in buget, nu poti sa scoti cifra din burta.:
 Studiu de fezabilitate in care se explice necesitate, mod de utilizare si cam
cat ar putea sa coste. Acest studiu trebuie aprobat.
 Pe baza studiului de fezabilitate => se intocmeste o documentatie tehnico-
economica, care detaliaza consturile.
o investitii noi, investitii in continuare(plata antreprenorului, materiale etc.) si alte
cheltuieli(studiile, de orice fel, inclusiv cel de fezabilitate + documentatie,
consultanta de orice fel pentru urmarirea investitiei, sume de expropriere si orice
fel de chelt in acest gen. cea, de regula, cu cei mai multi bani, orice cheltuiala
accesorie chetuielii de investitie principala). Lege: nu ai voie sa faci studii decat
daca au trecut cel putin 5 ani de la studiile anterioare(si-au pierdut valabilitatea) si
oricum nu ai voie sa faci alte chelt daca nu ai deja aprobata in buget o cheltuiala
de investitie principala(noi sau in continuare), cu atat mai mult daca nu sunt
aprobate macar credite de angajament => nu poti sa ai alte cheltuieli accesorii.
o Exista o obligatie a autoritatilor publice de a investi/de a face investitii? In mod
explicit, ea nu exista => o aut publica poate sa isi foloseasca banii publici
colectati exclusiv pentru a functiona. Problema este ca daca nu investesti va duce
la o proasta administrare.
 Ajutor de stat - ipoteza in care statul acorda orice tip de favoare unei entitati private in
general care isi desf activitatea in concurenta cu altele. Ne asteptam sa ne plasam intr-un
zona de generozitate(cand vorbim despre ajutor de stat), insa lucrurile nu stau asa.
Ajutorul de stat desemneaza o ipoteza in care statul face ceva rau(pt ca el stat coboara in
arena competitiva si il ajuta doar pe unul, nu pe toti. Ajutandu-l, il favorizeaza in raport
cu ceilalti si astfel afecetaza concurenta. Statul nu are voie sa faca acest lucru. Princ.
Concurentei, mentinerii liberei concurente este un princ care la nivelul UE are o forta
covarsitoare. Singurul principiul care il poate combate este princ interesului public, altfel
princ libertatii concurentei bate toate celelalte principii => statul nu are voie sa-si fol
banii(publici) pentru a distorsiona concurenta, ajutand o entitate aflata in concurenta cu
altele(ca juristi, ori de cate ori se va face un transfer de bani/resurse sau o neincasare de
bani de la o pers privata(are un avantaj), aceea este o situatie care trebuie investigata
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

pentru ca daca este ajutor de stat(indepl conditiile pentru a fi calificata) este o masura
ilegala, ajutorul de stat in context este ilegal, iar ilegalitatea sa contamineaza actul juridic
prin care este consacrata masura, astfel actul va fi lovit de nulitate. Ilegalitatea e
constatata printr-o masura/procedura speciala. Dificultatea e mai mare cu atat cu cat nicio
alta disciplina nu reia o astfel de discutie.
Ex: daca o UAT are un islaz si vrea sa il instraineze, va incheia un contract de drep
privat. Poate sa vanda oricui cu orice pret, respectand vointa generala din NCC? Or, un
astfel de stat poate fi ajutor de stat si poate fi declarat ilegal. Daca statul vinde unei pj
care desf o activitate aflata in concurenta cu alti si l-a vandut cu pret mic fara licitatie,
tocmai l-a favorizat pe cumparator. => actul va fi nul nu pt a incalcat o norma imperativa,
ci va fi nul pentru ca ajutor de stat.
 Modificarea creditelor bugetare – impartite apoi pe trimestre – pot fi modificate aceste
limite pe parcursul executiei bugetare, si daca da in ce conditii?
Da, in 2 situatii:
Modificarile semnificative se pot face numai prin rectificarea bugetului dupa o procedura
asemanatoare adoptarii bugetului. Legea arata a fi semnificative:
o In cursul executiei bugetare, daca e nevoie sa se ia credite de la ord
principal pt a se muta la alt ord principal – nu se poate face decat prin
rectificarea bugetului => ex: daca Guvernul vrea sa ia bani de la un
Minister si sa-i mute la domeniul gestionat de alt minister.
o Mutarea de chelt/credite bugetare sau de angajament de la un capitol de
chelt la alt cap de chelt, acestea se pot face numai prin lege de rectificare.
Ex: daca suntem pe bugetul gestionat de ord principal de la un minister,
daca el vrea sa mute bani de la cheltuieli pentru investitii la alt cap de
cheltuieli nu o poate face decat prin rectificare(potrivit procedurii de
adoptare adica prin lege) – Caracteristic: aceeasi procedura ca la adoptarea
bugetului
o Modificarile mari, trecerea banilor dintr-o domeniul in altul, sau in acelasi
domeniu de la un cap la alt capitol, nu se pot face decat prin rectificare, la
nivel central.
o Legile de rectificare – legea fiscal-bugetara – 3 mari limite pt rectificari:
 Odata adoptat bugetul, el nu poate fi rectificat de nenumarate ori.
El poate fi rectificat de maximum 2 ori/an si aceste rectificari nu
pot avea loc decat in a doua jumatate a anului(incepand cu 1 iulie)
=> ai adoptat un buget, nu poti sa descoperi la final de ianuarie ca
te-ai inselat, insa poti sa descoperi in a doua jumatate a anului ca
trebuie. Este rezonbail ca de la 1 iulie incolo sa poti sa discuti
despre rectificare. 2 rectificari in a doua jumatate => ex: iti dai
seama ca un Minister nu va cheltui toti banii pana la final de an,
asa ca il transfera la un alt minister care are nevoie de ei. Din 2011,
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

in mod traditional, bugetul este rectificat in a doua jumatate a


anului de minimum 3 ori. Cum se poate daca legea resp fiscal-
bugetare spune ca de max 2? Pentru ca legea este una ordinara de
la care se deroga. A 3a rectificare se face pentru ca intotdeauna
dupa rectificarea din sept si jumatea lui octombrie, in decembrie(3)
se transfera bani unde sunt cele mai mari sanse sa fie cheltuit
creditul de angajament. Consecintele nechelt de bani pana la 31
dec:
 Creditul bugetar neutilizat este anulat => ti-am dat voie sa
chelt 100 de lei pt aceasta destinatie, nu i-ai cheltuit, nu mai
ai acest drept.
 La rectificare, nu pot fi crescute cheltuielile totale ale bugetului.
Cand rectifici, practic poti doar sa redistribui, nu sa adaugi
cheltuieli. Problema: daca veniturile sunt mai mari decat chelt? Nu
poti sa cresti chelt nici in ipoteza aceasta. Faci altceva cu ei, ex:
achitarea datoriei publice care vine cu dobanzi, nu cheltui pentru
functionare.(lege organica) Prin rectificare, nu pot fi majorate
cheltuielile de personal.(lege organica)
 Nu pot fi mutate cheltuieli de investitii pentru alte destinatii. Nu
poti prin rectificari sa iei bani de la investitii si sa-I duci catre
cheltuieli de functionare. Pentru ca investitiile servesc unui interes
public, vor aduce rezultate timp de multi ani, sunt utile si atunci, tu
nu poti prin rectificare unde ai alocat niste credite bugetare si sa le
muti la functionare(chelt curente)
 La rectificare, principal este Guvernul, insa Guvernul va inainta
Parl acest proiect de lege de rectificare si va fi dezbatuta legea
numai dupa primirea de catre Parl a opiniei Consiliului Fiscal(aviz
consultativ). Prin traditie, de foarte multe ori, opiniile consiliului
fiscal sunt negative, tocmai pentru ca arata ca prin legea de
rectificare se incalca aceste limite cuprinse in legea resp fiscal-
bugetare. Neavand mecanism pentru declararea neconst legii de
rectificare, nu exista nicio legea de rectificare care sa fi fost decl
neconst. Daca nu se gaseste ceva racordare, e foarte greu sa fie
decl neconst. Sistemul din 111(1) si 138(5) nu merge.
o La BL, nu exista nicio limitare. Pot exista rectificari nelimitate, plasate
oricand in cursul anului bugetar. Singura regula care se aplica si BL este
ca teoretic, prin astfel de rectificari, nu ar trebui sa se ia de la investitii
pentru a se adauga la alte cheltuieli. Aceasta interdictie este scrisa foarte
general in legea RF-B, ea nu spune explicit ca se aplica si BL, desi la
inceputul sau, LRF-B, regulile se aplica tuturor bugetelor, insa legatura e
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

foarte greu de facut, e nevoie de o interpretare a textelor. Cea care


prevaleaza in practica e ca nimeni nu se gandeste la aceste limitari. E
interesant in ce masura ar putea fi admisa cererea de constatare a
nelegalitatii hotararii CL(ex: Bucuresti, 90% din rectificari taiat de la
investitii si bagat la functionare) la instanta de contencios.
Modificarile minore pot fi decise la un nivel inferior(chiar la nivelul ord de credite) fara
o procedura speciala – orice modif care raportata la bugetele coordonate de un ord
principal, care nu presupune mutarea fondurilor de la un capitol la altul, adica virari de
credite bugetare, in aceasta zona, aici este cheia pentru care orice pers care vede isi
doreste sa fie director. (mutari IN INTERIORUL CAPITOLUL de la o destinatie la alta).
Limitari:
 numai incepand cu trimestrul 3,
 exista o limita valorica de 20%,
 trebuie sa faci aceasta virare cu cel putin 1 luna inainte de angajarea cheltuielilor

aceste modificari pe parcursul executiei sunt supuse unei proceduri relativ simple, cu cateva
limitari temporale si de valoare si care lasa decizia ord de credit. Ord de credite care gestioneaza
aceste virari trebuie sa respecte legea.

Nu sunt decat niste momente administrative, ci si de negociere politica.

 Inchiderea bugetului(executiei bugetare) – la 31 decembrie, s-a terminat in toate cazurile


executia bugetului pe acel an. Insa, bugetul s-a executat bazat pe un plan. => bilant al
executiei = cont general de inchidere executiei bugetare(lege) – cont = bilant. Se porneste
de jos(fiecare ord va scrie cat si pe ce a cheltuit – le trimite la ord ierarhic superior etc.) in
sus. => bilant consolidat(redactat in final de MFP). Termen de 6 luni(iulie anul viitor),
trimis in Parlament, dezbatut si se adopta legea contului general de inchidere executiei
bugetare.

Concluzii: la nivel macro: orice credit de angajament si bugetar neutilizat pana al 31 dec se
anuleaza de drept: 2 MARI EXCEPTII:

- Proiect pe fondurile europene


- Proiect pe fondurile proprii ale institutiei publice(ex: UB – banii din taxe)

Orice venit estimat a fi incasat dar neincasat si orice cheltuiala neplatita pana la 31 dec vor fi
considerate/incasate respectiv platite in contul bugetului anului viitor => efect: daca comanzi o
masina pe 30 dec si masina nu vine, plata(in urma PV-ului de predare-primire va fi efectuata pe
noul buget)

Curs 10 – 5.12

Ajutorul de stat
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

 Anunta o categorie de operatiuni prin care statul, in sensul cel mai larg, poate distorsiona
concurenta. Statului nu ii este permis sa isi utilizeze resursele in primul rand financiare pentru
a favoriza un concurent in piata.
 Izvorul reglementarii privind ajutorul de stat se afla in dreptul UE, dreptul national doar
completeaza dreptul unional in aceasta materie. Dr ajutorului de stat este pe cale sa devina o
ramura speciala de drept, exista o jurisprudenta vasta + practica
 Se discuta doar la Financiar
 Este regl sub forma unei interdictii in Tratatul prinvind functionare UE art.
107+108 – reprezinta elementele de baza ale reglementarii ajutorului de stat LA CARE SE
ADAUGA jurisprudenta CJUE – jurisprudenta bogata care interpreteaza aceste 2 art,
jurisprudenta are valoare de izvor de drept – este obligatorie. La tratat plus jurisprudenta, in dr
national se adauga o regl de nivel primar(OUG 71/2014 privind proc nationale de ajutor de
stat) + regl secundare, care detaliaza.
 Conceptul de “ajutor de stat” – in principiu, ajutorul de stat este interzis/ilegal =>
recunoasterea unui ajutor de stat – efect – caracterul ilegal al masurii. Numai prin exceptie si
cu parcurgere unei proceduri, un ajutor de stat poate deveni compatibil, dar de regula, el este
interzis. Miza este recunoasterea ajutorului de stat. Exceptii putine, supuse unei proceduri.
 Raport regula – exceptie nu functioneaza. Regula – e interzis, exista niste exceptii, daca
tu crezi ca indepl conditiile, declansezi proc de recunoasterea a exceptiei, si daca se confirma
ca sunt indeplinite, abia pe baza confirmarii/permisiuni oficiale, poti sa o aplici.
o De ce aceasta interdictie este atat de puternica? prin potentialul sau efect
negativ. Daca statul, raportat la orice piata, cel mai mare manipulator de
resurse, ar putea sa intervina favorizand un concurent din piata si astfel
aruncand in aer ideea de concurenta, or, ideea este ca filosofia UE e care o
transpune tratatul => la baza regl economice se afla ideea e de libera
concurenta => filosofia pe care functioneaza tratatul: o economie care se
bazeaza pe libera concurenta este singura capabila sa genereze maximum
de beneficii pentru locuitorii UE. Din perspectiva asta, libera concurenta
este un pilon fundamental in regl economice. Nici macar statul nu poate
face nimic in privinta liberei concurente. Singurele exceptii sunt cele
nascute dintr-un interes public, pe care tratatul il considera mai presus,
mai stringent decat libera concurenta. Exceptii – preeminenta interesului
public, care poate sa conduca la recunoasterea faptului ca ajutorul de stat,
chiar daca incalca libera concurenta, e legitim.
o Contextul: Statul, direct sau indirect, favorizeaza un competitor(pers fizica
sau juridica, angajata intr-o activitate in care se afla in concurenta cu alti
participanti) PF/PJ – profesionist, de regula, cel care desf o act economic
cu caracter profesional.
o Nu orice conflict de acest gen intra in ajutorul de stat(ex: studentii si
ajutorul social-NU vs. “bursa tanarului avocat”-DA)
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

o Daca e ajutorul de stat:


 Fie actul e ilegal = nul
 Fie se incadreaza in exceptie – cer confirmarea si confirmarea e
obtinut inainte de incheierea actului de ajutor de stat – nu are
confirmarea => ilegal, act lovit de nulitate.
o Orice operatiune, orice act juridic(ansamblu) = masura(in tratat), in tratat
nu se specifica operatiune sau act ci masura = orice, un act juridic, mai
multe act juridice inlantuite etc.
o Art 107 – un ajutor de stat presupune intrunirea a 4 conditii
cumulative – cele cu privire la care CJUE a dezvoltat jurisprudenta
vasta:
 Romania are in derulare mai multe investigatii, o sg decizie
a CE care decide ca un anumit contract este declarat ilegal.
1. Masura respectiva sa implice utilizarea fondurilor publice => modul
in care statul favorizeaza concurentul se face prin utilizarea, implicarea de
resurse publice. Implicarea de resurse publice inseamna fie transferul de
bani, fie renuntarea la colectarea de bani. => pot sa ajut o intreprindere
publica/concurent dandu-i o subventie, dandu-i un imprumut, garantand
pentru el
Ex: 2 firme care produc aceleasi produse. Pentru una dintre ele,
statul/uat-ul garanteaza pentru creditul de la banca(dobanda va fi
mult mai mica, deoarece ea se calculeaza in functie de riscul de
insolventa al debitorului asumat de creditor + clar ca va primi
creditul), iar pentru cealalta nu garanteaza statul =>
Ex: programul Prima Casa – statul garanteaza credite luate de PF –
daca ar fi pentru intreprinderi, ar fi ajutor de stat vizibil.
Ex: scutirea de impozit – CL voteaza ca 13 intreprinderi sa fie
scutite de impozitul pe venit si teren => ajutor de stat – actiunea
incalca un text imperativ de lege. Implica resurse publice, nu
incasezi niste bani, trebuia sa le incasezi => esti obligat sa inaintezi
actiune.
Utilizarea resurselor: direct sau indirect(prin intermediul unei
persoane chiar de drept privat, controlate de stat/uat. Nu statul/uat
favorizeaza direct, ci o fac mai subtil prin intermediul unei
societati pe care o controleaza
Legat de situatia PJ – jurisprudenta CJUE – deciziile sunt luate de
organele de conducere, care organe de conducere sunt la randul lor
influentate de oamenii de la capatul sforii, adica statul, lato sensu.
=> ajutor de stat
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

2. Beneficiarul dobandeste un avantaj economic care nu ar fi fost


disponibil pe piata libera. CJUE – creeaza un criteriu – unul dintre
cele mai remarcabile lucrari – testul care permite raspunsul la
intrebarea daca conditia este sau nu indeplinita => “testul
investitorului privat” = presupune ca vei pune in locul entitatii
publice care a luat decizia un investitor privat si te vei intreba “ar fi lua
el acea decizie?” => daca da, testul a fost trecut. Daca nu, testul este
picat si conditia e indeplinita. Logica = cand statul se poarta ca un
investitor privat care cauta castiguri.
3. Masura sa aiba un caracter selectiv => alegerea beneficiarului sa
nu se fi facut potrivit unor proceduri competitive, ci pur arbitrara. =>
statul cand a ales pe cine sa favorizeze, pur si simplu a ales.
 Fie oferi avantajul tuturor
 Fie stabilesti o procedura competitiva de selectie a
beneficiarilor. (este ok atunci cand statul lanseaza o
competitie deschisa, corecta)
4. Masura sa aiba o amploare suficient de mare incat sa fie in
masura sa afecteze schimburile comerciale(concurenta dintre entitati
aflate in state membre diferite). Regl succesive au ingustat aplicarea sa
=> in ziua de azi, in regulament este stabilit un prag de valoare peste
care masura este considerata suficient de puternica pentru a influenta
concurenta(200.000 de euro). Daca statul pana la aceasta valoare acorda
un avantaj pe resurse publice etc., dpdv al UE, conditia a 4a nu este
indeplinita, insa aici vin regl nationale – regl national completeaza
lacuna => ajutoarele de pana in 200.000 de euro(ajutoare de minim risc)
trebuie aprobate in prealabil cf unei proceduri prevazute de lege(OUG
71/2014). Daca statul acorda un astfel de avantaj indif de valoare, el este
ajutor de stat. Conditia este indeplinita. Din aceasta perspectiva, a 4a
conditie nu e indeplinita decat daca valoarea este pana in 200.000 de
euro si masura ca atare este aprobata printr-o proc speciala(de
regula, act normativ). Ajutor de minimis – ajutorul mai mic de 200.000
de euro(dat prin HG) – ultima in 2015(nu s-au mai acordat pentru ca si
Romania trebuia sa furnizeze o parte din bani) ex: StartUpNation
 Notificarea ajutorului de stat – Consiliul Concurentei
 Ajutorul de stat poate sa ia cele mai diverse forme, forma in mod vadit
in care in transfera bani, statul sprijina prin garantii, statul renunta la
incasarea unor bani.
 Ex: contractul prin care Romania a vandut actiunile pe care le detinea la
o societate care producea automobile la Craiova. Statul este actionar si a
a decis sa vanda pachetul maj de actiuni => legea spune ca procedura
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

trebuie sa se faca printr-o licitatie, statul a emis procedura, insa a primit


un singur solicitant. In 2007, a incheiat un contract: vinde actiunile
pentru un pret cu obligarea cumparatorului la mentinerea tuturor
salariatilor un nr de ani si la cumpararea de materie prima din resurse
interne intr-o proportie anume. => modalitati de sprijinire a economiei
locale. Contractul s-a semnat, insa CE a declansat o investigatie =>
ajutor de stat. contextul analizei exista, statul a incheiat un contract(o
masura) care avea ca beneficiar care actiona intr-un mediu concurential.
Sunt indepl cele 4 conditii, (1) sunt utilizate resurse publice, (2) pretul
mai mic a fost motivat de obligatiile asumate de cumparator privind
interesul general, CE aplica th investitorului privat si ajunge la concluzia
ca (3) nu a existat licitatie, valoarea a fos suficient de mare cat sa
afecteze concurenta => Ajutor de stat ilegal, statul a fost obligat sa
recupereze de la cumparator cele 20 de milioane de euro.
 Ex: CE 2016 – speta Irlanda si Apple, cu atat mai mult cu Irlanda a
negociat cu Apple, deci clar nu a atacat.

De regula, ajutoarele sunt ilegale, ca exceptie, pot fi compatibilie:


3 mari categorii de ajutoare compatbilie cf Tratatului, in sensul ca Tratatul le
declara compatibile: ajutoarele compatibile de drept, nu e nevoie de nicio procedura, sunt
compatibile si gata prin Tratat:
 ajutoarele acordate PF pe motive sociale(si PF profesionist, daca
primeste un ajutor din motive sociale, este ajutor compatibil)
 cele menite sa inlature efectele unor dezastre naturale
 ajutoarele care sunt acordate in cursul procesului de reunificare a
Germaniei.

Cele declarate ca atare de Comisia Europeana si care privesc acele domenii in care prin
regulament la nivelul UE se stabileste preeminenta interesului general. Cu respectarea regl,
comisia primeste notificarea fiecarui stat care vrea sa acorde tipul de ajutor. Un domeniu declarat
prin regulament este dezvoltarea regionala – interes protejat – construirea unor regiuni inapoiate
statului. Ex: in cazul de la Craiova, puteau alege aceasta argumentare.

Ex: subventionarea pretului de calatorie pentru transport in comun, feroviar etc. - compatibil

Ajutoare de minimis – acordate in baza legislatiei romane(de fapt, acordate cu voia Comisiei) -

Trebuie sa identifice sectorul unde poate face ajutoare, sa notifice CE si sa astepte decizia CE
care declara caracterul compatibil al ajutorului. Neparcurgerea procedurii atrage ilegalitatea
ajutorului de stat. Ajutorul de stat permis compatibil este doar cel care a urmat proc de notificare
si a fost acceptat ca atare de CE. Exista un singur decident: CE.
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Statul poate ataca decizia la CJUE

Dupa ce este acceptat, statul are obligatia de a-l monitoriza. Ex: ajutorul poate fi dat cu o
destinatie precisa.(te scutesc de impozite daca folosesti suma scutita pentru a crea noi locuri de
munca). Si pentru ajutorul ilegal si ajutorul utilizat abuziv – sanctiunea este aceeasi => obligarea
la recuperarea lui. Nu numai ca actul in sine e lovit de nulitate pentru ca incalca o disp
imperativa, dar exista si obligatia si pentru persoana publica care a luat decizia de a recupera
banii de la beneficiari.

Recuperarea prejudiciului nu e directa – dupa ce CE da decizia ca acela a fost ajutor de stat,


recuperarea se face pe baza de hotarare judecatoreasca. MFP da in judecata beneficiarul si pe
baza hotaraii judecatoresti. Nu conteaza daca recuperarea ajutorului de stat duce la falimentul
beneficiarului.

 Procedurile de control financiar – reguli privind cele 4 etape ale vietii bugetului +
felul in care se executa controlul, orice incalcare a proc poate duce la anularea
actului de control + efectele controlului(in unele situatii pot sa duca la institutirea
unei raspunderi a persoanelor care au cauzat prejudicii patr public –
responsabilitate/raspundere)
 Ansamblul operatiunilor prin care autoritatile competente verifica resp regulilor
privind utilizarea fondurilor publice si administrarea patrimoniului public. Legea
ne spune ca in control se verifica 2 lucruri: cum ai cheltuit banii si cum ai adm
bunurile si drepturile si obligatiile pe care le ai, tu PJ de drept public. Adm
bunurilor si dr si oblig se poate traduce cu usurinta in bani. Ex tipic: UB are un
patr si in patr se gasesc niste bani din surse diferite, o parte din BS si o parte din
alte surse(taxe, cantina etc.) Controlul financiar vine sa verifice cum ai cheltuit si
incasat bani, dar si cum ai administrat bunurile, daca ai tu o cladire pe care o lasi
in paragina si nu chelt bani pentru a o repara(paragina = pierderea de folosinta).
Nu verifica strict folosirea banilor, ci si adm bunurilor, dr oblig publice. Ex: ai un
contract, ai cumparat servicii de zugraveala, scadenta era pe 20 si tu nu ai platit
mai multe luni.
 Nu exista o singura entitate abilitata sa realizeze control financiar, pentru ca exista
mai multe tipuri de control:
o Control preventiv – verifica intentia inainte de materializarea ei, intentia
de a chelt sau un act de adm a patr.
o Control concomitent si ulterior, verific in timp ce se deruleaza op
respective/dupa incheierea op respectiva(chelt/ adm a patr)

Distinctia: separa organele: intre 3 mari categorii de organe de control, nu se suprapun,


nu ar trebui de fapt, sa se suprapuna:
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

 Departamentele proprii ale PJ de drept public – trebuie sa aiba dept


proprii de control – se controleaza pe sine – control complet – logica: tu
nu trebuie sa iti bati joc de banii publici si sa astepti pana te prinde
cineva, ci trebuie sa te controlezi pe sine. Fiecare PJ de drept public are
propriile dept de control => daca se cheltuie prost banii => nu o sa am 1
vinovat, ci un grup de responsabili, toti cei care semneaza, inclusiv
controlorii sunt responsabili. Responsabilitatea acopera mai multe
persoane, logica fiind ca cel care e controlor si se face ca nu vede, el va
avea propria responsabilitate
 MFP – participare episodica – atributii reduse
 O institutie indepedenta: Curtea de Conturi – cea mai larga plaja de
atributii de control
c. Din aceasta triada cu atrib de control financiar, dept proprii + MFP +
CC(ponderea cea mai mare, alaturi de dept proprii)

Cursul 11 - 12.12

Controlul financiar:

o 2 nivele:
 Procedural – potential mare de plictiseala
 Pur juridic – are in vedere valabilitatea actelor de control =>
posibilitatea celor vizati de a le ataca
o (obiectul principal = evaluarea operationailor cu fonduri publice + adm a patr
public): rezultat => intuitiv – consecinta = principala, producand o paguba esti
chemat sa repari paguba respectiva. De regula, cand nu se termina bine un
control, rezultatul consemnat in actul de control, 1 sau mai multe pers au
gresit, greseala a generat o paguba si acele persoane vor fi chemate sa repare
paguba. Sumele pot fi insemnate.
o Validitatea actului de control(inclusiv prin prisma procedurii de control)
o In subsidiar, prevenire(prin aplicarea unei sanctiuni si descurajare pe viitor in
a mai produce pagube)
o Organele incearca sa impiedice utilizarea banilor publici in afara legii.
o Obiectivele(5 – trebuie indeplinite in functie de tipul de control. Cel mai
extins control le acoperape toate cele 5) organelor de control:
 Legalitatea – toate actele controlate(utilizarea fp + adm patr publice)
trebuie sa fie in acord cu legea.
 Regularitatea – acel aspect al derularii operatiunilor care presupune
conformitatea cu procedurile si metodologiile specifice(Nu cu legea),
in sensul ca in interiorul fiecarei inst publice.
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

 “Cei 3E” – economicitate, eficacitate si eficienta –


 Economicitate – utilizarea fondurilor, minimizarea
resurselor(tinand cont de circumstantele date) alocate unui
obiectiv, dar cu atingerea integrala a obiectivului respectiv/ai
atins acelasi rezultat urmarit cu cele mai mici costuri, tinand
cont de circumstante. Dupa ce stabilesti standardul(Ex: mobila
pentru birou) trebuie sa gasesti cel mai bun pret pentru acel
obiectiv. Acea cheltuiala facuta a permis totusi atingerea
rezultatului urmarit, cheltuiala utila pentru desfasurarea
activitatii institutii respective. Ex: inst publica decide sa
infrumuseteze sediul institutiei si cumpara copaci de
plastic(cheltuiala). Contribuie cu ceva la buna desf a inst? Nu.
Economicitatea resprezinta atingerea unui rezultat/maximizarea
rezultatelor obtinute cu o anumita cheltuiala. Am cheltuit o
suma de bani si chelt mi-a adus maximum de rezultate in
conditiile date. Controlul vine si verifica toate aceste 5
obiective. Poti sa inchei un act prin care cheltuiesti 5 mil de
euro in mod legal si totusi, sa nu fie in regula?
o Normal ar fi sa existe standarde de cost(ex: cand vrea sa
se cumpere panselute, cam asta e pretul mediu)/ studiu
de piata pentru pretul real.
o Cel mai usor de respectat deoarece(angajarea
cheltuielilor) incheierea oricarui contract prin cate o aut
publica isi asuma obligatia de plati, trebuie sa se incheie
in urma unei proceduri competitive.
o In majoritatea situatiilor in care s-a retinut
neeconomicitatea, este vorba despre o procedura
viciata/trucata(nu s-a organizat cf normelor)
 Eficacitatea – in ce masura cheltuiala aceea era utila. Cheltuiala
facuta a permis atingerea rezultatului urmarit, iar cheltuiala
este utila pentru desf activitatii respectivei institutii. Se verifica
utilitatea. ex: copacii din plastic
 Eficienta: maximiarea rezultatelor obtinute cu o anumita
cheltuiala. Se cheltuie o suma de bani si cheltuiala respectiva a
adus maximul de rezultate in conditiile date. Ex: am cumparat
servicii de zugravire care asigura si reparatii pe o anumita
perioada.
o Controlul financiar verifica toate aceste 5 obiective(art 21(8) legea FP)
- Tipuri de autoritati de control:
o Control intern:
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

 Preventiv – propriu: este anterior cheltuirii banilor, menit sa


preintampine o utilizare gresita. Nu se verifica cheltuiala in sine, ci
proiectul de cheltuiala. Nu verifica toate cele 5 obiective, ci doar
legalitatea si regularitatea. Verifica daca acea chelt e admisa de lege,
daca a urmat procedura si daca se incadreaza in creditul bugetar/de
angajament. Desfasurat de un dept propriu, care are la indemana
un termen limitat(3-5 zile). Se finalizeaza fie cu emiterea unei
vize(viza de control) => intentia de a cheltui este gasita legala si cf cu
regulile/un refuz de viza. Daca controlul preventiv refuza viza, se mai
poate face aceasta operatiune? Legea FP + FPL(og 119/1999 – primele
care a fost elaborata cf accederii – in caz de refuz, ord de credite poate
decide efectuarea operatiunii – flexibilitate. Controlul preventiv nu
poate opri cheltuiala, insa odata ce controlorul afla ca ord de
credite a acordat aviz pozitiv, va informa ordonatorul superior,
Curtea de Conturi si MFP) – solutie corecta, controlul nici nu are
puterea de a stopa chetuiala, dar nici ordonatorul nu ignora controlul.
Control util, dar nu e temut, pentru ca efectele nu sunt drastice. Se
poate intampla sa iti refuze viza, in practica, te vei stradui sa repari
acele elemente care au atras respingerea. OUG 88/2013 – sistemul
informatic pentru registrul angajamentelor legale, creditelor bugetare.
Acest sistem a intrat in vigoare de la 1 ian 2017 – rezervare bugetara,
deschidere bugetara, totul se face electronic. Se acceseaza un site de
catre un angajat si “bifeaza” rezervare bugetara pentru credit de
angajament initial. (“rezerva suma respectiva” – cheltuiala publica se
rezerva. Dupa investigatie, se face rezervarea definitiva(pentru plata,
trebuie sa fac rezervarea initiala(concomitent cu lichidarea), atunci se
face si rezervarea initial. Dupa primirea documentelor de catre
contabil, se face rezervarea definitiva).
 Preventiv - Delegat: numai la nivelul ord principali de credite ale
inst publice care adm fonduri europene si instituii cu grad de
risc(definite de MFP prin ordin, care desf operatiuni cu bugete mari si
unde riscul chelt banilor in operatiuni cu probleme este mult mai mare)
+ MFP deleaga un controlor delegat care va face propriul control
preventiv dupa ce se realizeaza controlul preventiv intern si se incheie
cu viza(practic, un al doilea control). Functioneaza tot cu viza/refuz de
viza.
o Combinatie intre controlul intern si MFP – audit intern: forma de control
(672/2002 – auditul public intern – regl procedurile prin care dept proprii de
audit ale inst publice verifica toate cele 5 obiective. Va fi un control
concomitent sau ulterior)
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

 672/2002 + OG 88/2013 => prin acestea la nivelul fiecarei inst se


stabilesc 2 dept de control financiar(preventiv+ audit intern, separate).
Auditorii interni sunt cei care verifica operatiunea in cursul
desfasurarii sale sau ulterior(ex: plati succesive).
 Auditorii verifica legalitatea si regularitatea + 3E, nu se suprapune cu
controlul intern
 Preventiv – verficiarea sumara de dinainte
 Audit – verifica niste chelt deja efectuate si trage un semnal de alarma
daca ele nu sunt in regula – preluarea unui model din privat.
(procedural). Raportul de audit este destinat doar conducatorului
institutiei publice. Auditorii daca descopera probleme vor inainta acest
raport conducatorului inst publice si ii vor recomanda in raport sa ia
masuri pentru remedierea problemelor descoperite. Numai daca
auditorii constata ca ord de credite nu a luat nicio masura, abia atunci
vor comunica raportul lor de audit si cu constatarea ca nu s-a facut
nimic catre MFP + Curtea de Conturi. Auditorul intern nu il poate
sanctiona pe ordonatorul de credite. Este singura forma de control care
are rolul de a remedia o deficienta cat timp este inca posibil. Astfel
poate fi declanasat controlul Curtii de Conturi. MFP este implicat in
audit, pentru ca la acele institutii publice cu bugete mici se considera
ca ar fi o cheltuiala inutila sa existe un dept de audit pe langa cel de
control preventiv

o Control extern:
o Curtea de Conturi regl in Constitutie
 nimeni nu poate cere Curtii de Conturi sa opreasca un control. Singurele care pot
sa ceara Curtii sa inceapa un control sunt Camerele Parlamentului.
 Autonomie, format din 18 consilieri de conturi. Ar trebui sa fie format din pers
din financiar cu o reputatie ireprosabila, fara afiliere politica.
 Indepedenta financiara: desi are bugetul sau adoptat separat, nu are venituri
proprii, aprobat separat de Parlament, insa nu are venit propriu. Prin aceasta
autonomie, s-a urmarit crearea unui org de control care sa isi faca planul de
control pe criterii strict de profesionalism, strict tehnice. Curtea de Conturi sa nu
poate fi folosita ca un instr de presiune. + felul in care functioneaza Curtea de
Conturi
 Aceasta idee de autonomie exista in toate statele dezvoltate - au un organism de
control financiar, trebuie doar sa prezinte rapoarte.
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

 Infiintata prin legea 92/1994. Incepe sa functioneze din 1995. Legea foarte veche.
La inceput, pe model francez, avea si o sectie jurisdictionala. Actele de control ale
Curtii, daca erau atacate, erau judecate de niste consilieri de conturi asimilati
magistratilor. La revizuirea din 2003, atrib jurisdictionale au fost scoase si a
ramas doar organ de control. Actele pot fi atacate in contencios-adm. Practica
genereaza o probl neobisnuita:
o Curtea de Conturi controleaza : PJ de drept public, PJ de drept privat(cele
care au bani publici + cele care au statul ca actionar majoritar + cele care
primesc garantii de la stat + cele care incheie contracte de
concesiune/incheiere(verifica numai modul de implementare a
respectivelor contracte)
o Curtea de Conturi are 2 tipuri de control: audit financiar si auditul
performantei –
 Audit financiar – emite un certificat de conformitate
 Performanta – activitatile facute – emite un raport(act administrativ
– poate fi atacat in contencios)
o Obiective de verificare: toate cele 5 obiective. Daca Curtea constata
nereguli, ea va impune prin procesul verbal de control luarea masurilor de
catre ordonatorul de credite, iar Curtea sugereaza aceste masuri ord de
credite. Dif fata de auditor, exista niste probleme, recomanda niste masuri
ordonatorului. Curtea la fel, constata, dar recomandarile sunt
urmatoarele(obligatorii – in legea 92 exista art. 64, care spune ca
nerecuperea prejudiciilor chiar daca masurile au fost comunicate si
neaplicate de catre inst publica, constitutie infractiune si se pedespte
cu inchisoare sau amenda – infractiune – neaplicarea masurilor Curtii
de Conturi). Legea ataseaza o sanctiune simplei neaplicari de catre
ordonator, simpla inactiune este infractiune. In situatia data, actul cu care
se finalizeaza controlul Curtii – nerespectare. Cine poate ataca procesu-
verbal de constatare? 2008 – Curtea de Conturi isi adopta propriul
regulament. In textul legii(92/1994) se spune ca raportul Curtii poate fi
contestata cf legii si regulamentelor stabilite de Curte. Curtea isi adopta
propriul regulament in care scrie ca rapoartele Curtii pot fi contestate
numai de cei vizati de raport(ordonator, contabil, cei care au avizat diverse
etape). Poate ataca doar institutia publica raportul de audit. In mod
vadit, interpretarea este o limitare. Nimeni nu ataca controlul Curtii. Dupa
care incepe procesul de recuperare al prejudiciilor, intemeiat pe rasp civila
delictuala in care trebuie sa se dovedeasca fapta ilicita, legatura de
cauzalitate etc. Rezultatul este 0. Tocmai de aceea gradul de recuperare al
prejudiciilor este sub 10%. Ordonatorul vechi care e interesat nu poate
ataca pentru ca nu mai este ordonator. Curtea si-a restrans singura
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

posibilitatea de a-I fi atacate actele emise. => deprofesionalizare a Curtii.


Are cateva erori de constatare:
 Interpretarea celor 3E – care este intotdeauna atasata nelegalitatii
=> Curtea face un salt de la evaluarea celor 3E(ex: pretul e prea
mare, deci e nelegal – nu e asa/ Curtea apreciaza ca nu aveai
nevoie de acele servicii, deci contractul e nelegal – Fals). Trebuie
argumentat de ce nu era bine, nu sa spuna daca e bun sau rau.
 Ideea legata de prejudiciu: daca inst publica a cumparat 60 de
autoturisme si Curtea constata ca le-a cumparat cu 20% mai mult
decat pretul de catalog, Curtea spune ca prejudiciu este valoarea
totala + TVA. Dafuq.
 Oportunitate: nu exista in legislatia privind controlul financiar.
Curtea nu vorbeste de oportunitate, ci de economicitate, eficacitate
si de eficienta. Exista in standardele internationale de audit,
aplicate in toate statele dezvoltate.

Cursul 12 – Datoria publica

- Reprezinta totalul de obligatii de plata nascute din contracte de finantare


rambursabila si din contracte de garantie incheiate de stat si UAT-uri
- Intra in conceptul de datorie publica obligatia de plata pe care statul sau uat-ul o are
in temeiul a 2 categorii de contracte: contracte de finantare rambursabila + contracte
de garantie. In cazul contractelor de finantare, statul/uat-ul pot fi beneficiari de
finantari nerambursabile puse la dispozitie de ue, statele din spatiul economic
european(ex: Elvetia) sau alti donatori internationali. Acest tip de finantare este o
donatie.
- Primul izvor: contracte de finantare-rambursare(Legea specifica in acest sens –
principala lege OUG 64/2007 privind datoria publica)
- Al doilea izvor: contractele de garantii – statul/UAT garanteaza obligatia altei
persoane => persoana care a primit finantare este alta decat statul/uat, un tert se
imprumuta si statul/uat garanteaza ca daca acel debitor care s-a imprumut si nu
ramburseaza suma, nu indepl obligatia de plata, o va face in locul sau statul/uat.
- Obligatiile inclusiv in datoria publica – au ca debitor statul/uat, iar aceste obligatii de
plata se pot naste fi dintr-un contract de finantare-rambursare/contracte de
garantii(statul/uat nu au primit bani, dar s-au obligat in favoarea altui debitor ca daca
acela nu isi plateste creditorul, va plati el in locul lui)
- Obligatiile au regim juridic special – 2 categorii de debitor: statul si uat
o Legea spune ca se pot imprumuta/pot emite garantii fie statul, fie UAT => din
aceasta exclusivitate => nimeni alcineva din sectorul public nu isi poate
asuma obligatii de natura datoriei publice. Incepand cu 2007(actuala
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

reglementare OUG 64), cand spun “statul” ma refer la un singur debitor care
are capacitatea de a actiona in numele si pe seama statului. Statul nu se poate
imprumuta/emite garantii prin orice institutie. La nivel central exista o
singura institutie careia legea ii da competenta exclusiva de a se
imprumuta/emite garantii: Ministerul Finantelor Publice(exceptii, insa
foarte putine). Daca regula e prevazuta prin lege, inseamna ca si exceptiile
sunt instituite tot prin lege. => o institutie publica pe ierarhia centrala NU se
poate imprumuta. Statul se poate imprumuta EXCLUSIV prin MFP. Sunt 2-3
exceptii, insa niciuna nu priveste imprumuturi. Tot prin MFP statul poate
emite garantii. Inainte de 2007, se putea imprumuta orice institutie pulica.
MFP avea o evidenta, insa este o diferenta intre a sti care dintre multitudinea
de inst s-a imprumutat si cu cat, si alta e sa ai un singur element de legatura
pentru imprumut(MFP). Schimbare radicala care a pus ordine in ideea de
datorie publica. => obligatia de plata inclusa nu este doar obligatia de a plati
suma pe care ai primit-o, ci intotdeauna va trebui sa platesti mai mult(suma pe
care ai primit-o + dobanda). Cei care imprumuta statul sunt profesionistii. In
cazul garantiilor, statul nu primeste niciun ban, alta este persoana care a primit
finantare(statul este doar un garant) obligatia de rambursare/plata va reveni
debitorului principal, si numai daca el nu plateste, statul va prelua obligatia.
o La nivel local, la nivelul UAT, lucrurile duc spre egalitatea de tratament. Nu
exista nicio diferenta intre nivelul unei comune si nivelul judetului.
Fiecare UAT se poate imprumuta si poate emite garantii. In materie de
datorie publica, exista o tutela administrativa. => imprumuturile
contractate de UAT + garantiile emise trebuie sa fie in prealabil avizate de un
Comitet de autorizare a imprumuturilor locale care este constituit la nivel
central din reprezentantii mai multor ministere. (valoarea juridica a acestui
Comitet – ipoteza in practica – strict tehnic, exista posib de abuz a acestei
Comisii. Exista posib ca un UAT ajuns in fata Comitetului, poate sa vada
avizul refuzat. Poate sa atace avizul in instanta?)
o Distinctia de reglementare pe care legiuitorul o face intre nivelul
CENTRAL(un singur centru de interes - MFP) si unde datoria publica e regl
de OUG 64/2007 + nivel LOCAL(mii de UAT, unde fiecare se poate
imptrumuta/emite garantii) reglementata de Legea Finantelor Publice
locale(273/2006). Pe de o parte, exista datoria publica
guvernamentala(folosita in OUG 64/2007 = datoria publica asumata de
stat prin MFP). Pe de cealalta parte, datoria publica locala. Ele impreuna
desemneaza DATORIA PUBLICA. Exista o ratiune a unirii lor(limita stabilita
prin Tratatul UE, statele membre ale UE se obliga sa nu depaseasca 60% din
PIB(din ansamblul productiei din acel an). Peste acel prag, devine foarte
dificil sa se suporte acea datorie. Datoria publica include toate obligatiile,
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

inclusiv dobanzi etc. care se aduna zilnic. “bulgare de zapada”. Datoria


inseamna un bulgare mic, care incepe din acel moment sa se rostogoleasca. “a
rostogoli” = exprimare reala, faptul ca datoria odata asumata, continua sa
creasca zi de zi, prin simplul fapt al acumularii dobanzilor + comisioanelor zi
de zi, datoria este din ce in ce mai mare).
o DAG + DAL – limita de 60%PIB, preluata in legea resp fiscal-bugetare, limita
care se aplica Datoriei publice in general(DAG+DAL), impreuna nu pot
depasi 60%. => apare un antagonism intre interesul statului si interesul local,
fiecare va dori sa apuce o parte mai mare. Atunci, statul, cel care poate
reglementa, va reglementa limite pentru DAL => 2 tipuri de limite pentru
DAL(greu sa te imprumuti la local). DAG – exista o limita doar in ceea ce
priveste valoarea garantiilor care pot fi emise de MFP. => statul siesi nu si-a
stabilit limite.
o Romania are D.A. sub 40%PIB. La momentul 2008-2009 datoria era mai
putin de jumatate din cat este acum.
o Fiecare dintre cele 2 tipuri, DAG + DAL, se impart in 2 subcategorii:
 DAG –
 datorie guvernamentala directa, nascuta din contracte de
finantare rambursabila
 datorie guvernamentala garantata, contracte de garantie
 DAL –
 Datorie locala directa, contracte de imprumut
 Datoria locala garantata, nascuta din garantii
o DAG + DAL – distinctie intre conceptul de datorie publica ca total al obligatii
si conceptul de venituri extraordinare. Nu exista o suprapunere. Imprumuturile
sunt venituri extraordinare cand vin si odata venite, devin obligatii de plata
din datoria publica
o Exista imprumuturi care nu aduc venituri extraordinare – imprumuturi
temporare(Trezorerie, termenul pentru strangerea veniturilor(taxe, impozite)
este 25 ale lunii, salariile se platesc in intervalul 10-15 ale lunii, daca nu se
strang toti banii pentru plata salariilor, statul nu poate sa nu plateasca si deci,
se imprumuta temporar. NU ESTE VENIT EXTRAORDINAR. Cand statul
garanteaza, nu obtine venit extraordinar.
o 2 elemente caracteristice principale ale obligatiilor incluse in datoria publica:
 Partile raportului sunt limitativ stabilite de lege, nu oricine poate fi
debitor, nu oricine poate fi creditor, nu oricine poate fi beneficiar al
garantiei. Libertatea de contractare a MFP/UAT este limitata la cadrul
legii, nu pot sa se imprumute de la oricine, nu pot sa garanteze pentru
oricine, decat pentru cei pe care legea ii nominalizeaza.
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

 In toate cazurile, contractele de imprumut + garantie trebuie sa


serveasca unui interes public explicit, prevazut explicit. Daca nu, poate
fi atacat in instanta?
 Instanta nu poate sa cenzureze interesul public, insa poate sa
decida daca se incadreaza ca interes public sau nu.
o D.A.G. – obligatii nascute din contracte de finantare rambursabila + garantii –
principiul competentei exclusive a MFP in asumarea datoriei publice
guvernamentale in ansamblu.
 Care este rolul Parlamentului in asumarea datoriei? Exista 2 optiuni
posibile(optiunile au 2 variante in tarile civilizate: partajata intre
Guvern si Parlament(Parl adopta anual o limita/plafon de datorie
publica, in limitele caruia Guvernul incheie contractele => decizia
apartine Parlamentului. Efectul principal este ca daca la un mom dat
Guvernul atinge acest plafon si totusi are nevoie de mai multi bani, nu
se poate imprumuta mai mult decat dupa ce obtine majorarea
plafonului de dat publica in Parlament – optiunea Romaniei pana in
2007. Dupa 2007, Romania a renuntat la aceasta optiune si a mers
catre optiunea in care competenta asumarii datoriei publice revine
Executivului. Parlamentul poate stabili o limita numai pentru garantiile
asumate de stat. !! aceasta limita/posib adoptarii ei anuale a fost
introdusa abia in 2011. => in intervalul 2007-2011 Guvernul a avut
libertate deplina in asumarea de imprumut(finantare ramursabila +
garantii). Desi OUG 64/2007 spune despre competenta exclusiva a
MFP de a-si asuma obligatii de natura datoriei publcie, exista o situatie
sau 2 in care datoria publica, tehnic, nu poate fi asumata decat cu votul
Parlamentului:
 Datoria asumata pentru finantarea unor programe/proiecte
legate de economia nationala, unde proiectul si finantarea sa
prin imprumut sau garantii trebuie prevazute de lege => inainte
ca MFP sa se poate imprumuta pentru a finanta ex: Reactorul
de la Cernavoda, nu poate sa o faca daca in prealabil
Parlamentul nu a votat o lege prin care sa descrie interesul
public urgent. => existenta unei legi anterioare legate de
finantare limiteaza dreptul MFP de a se imprumuta/emite
garantii.
 Ipoteza in care se imprumuta de la UE(exista un mecanism de
finantare creat de UE pentru statele membre non-euro) -
accesul la acest imprumut statul roman – UE. Ne mutam in
zona de tratat international care are nevoie de o lege de
ratificare, poate negocia acordul de imprumut, insa acordul are
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

nevoie de ratificare in Parlament. + imprumuturi de la alte in


masura in care ele vizeaza bani pentru acoperirea deficitului
public(FMI) – au nevoie de ratificare.
Parlament:
o In fiecare an, Parlamentul adopta o limita maxima a
valorii garantiilor care pot fi emise de MFP(prin legea
de aprobare a indicatorilor din strategia fiscal-bugetara
– lege de plafoane care se adopta de Parlament inainte
de elaborarea proiectului bugetului de stat, intre care si
limita de plafon pentru garantii)
o Finantarea/garantiile privesc proiecte economice si e
nevoie de o lege nu de aprobare, ci o lege de aprobare a
proiectului care va fi finantat din imprumut => daca
conditia nu ar exista, in absenta oricarei limite,
Guvernul ar putea imprumuta oricat pentru a finanta
orice.
o Ratificarea actului de imprumut: situatiile cand se
imprumuta de la UE si FMI. Actele incheiate intra in
sfera tratatelor.
 Scopul: pentru ce se poate imprumuta MFP? Desi legea enumera mai
multe scopuri pentru care se poate imprumuta MFP, in realitate ele
sunt atat de largi, incat acopera toate situatiile posibile => Guvernul
prin MFP se poate imprumuta pentru absolut orice: sa acopere
deficitul, refinantarea altei datorii, pentru a face investitii, pentru a
face investitii in orice alt domeniu, pentru a-si plati alte datorii, pentru
orice.
 Refinantare = presupune un imprumut(datorii publice) cu
scopul de a folosi fondurile pentru plata altei datorii
publice(pentru rambursarea altui imprumut). !! de ce statul
refinanteaza un imprumut? Pentru ca nu are alta sursa din care
sa plateasca, poate fi argumentata prin inexistenta altei surse de
bani din care sa plateasca SAU pentru ca intre timp conditiile
de pe piata financiara au devenit mai bune.(ex: m-am
imprumutat in criza, unde dobanzile sunt f mari, acum 7 ani. In
prezent, piata e mai relaxata si dobanzile sunt mult mai mici).
Conceptul nu spune nimic despre justificare; poate fi pur
economica sau acoperirea unei situatii dificile(aceasta varinta –
cel de-al doilea sens al termenului de rostogolire a datoriei
publice, cand statele se afla intr-o situatie critica in ceea ce
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

priveste datoria publica si daca nu s-ar imprumuta pentru a


acoperi imprumutri mai vechi, nu ar avea alta sursa).

- Raport juridic: subiecte:


o Debitor: MFP + 2 categorii de exceptii:
 Legea datoriei publice permite institutiilor publice centrale conduse
de ordonatori principali, le permite sa incheie contracte de leasing cu
avizul MFP si cu acordul Guvernului exprimat prin HG. Libertatea
este foarte limitata, dar juridic exista o diferenta: un minister/inst
publica care vrea sa isi ia mobila sau masini in leasing, are voie sa stea
ca parte in contract numai daca a fost de acord MFP, titularul
atributiei de a reprezenta statul in imprumut, si daca Guvernul a fost
de acord prin HG. Si daca ambele exista, parte in contractul respectiv
va fi institutie publica condusa de un ord principal. => UB nu poate
incheia contractul de leasing(ordonator tertiar).
 Garantiile: prin lege, unele garantii publice pot fi emise in numele si
pe seama statului de alte persoane decat MFP. Legea speciala care sa
dea altei persoane in afara de MPF dreptul de a emite garantii in
numele si pe seama statului. Ex: exista o lege care da dreptul unei
banci detinute de stat(EximBank) sa emita unele garantii in numele si
pe seama statului.
 Programul Prima Casa: garantiile sunt emise de un fond de garantare
al statului(Fonduri de garantare pentru intreprinderi mici si mijlocii)
create de el, in numele si pe seama statului.
 Fondul roman de contragarantre: poate emite anumite
garantii(societate creata de statul roman)
Sunt societati create de statul roman si ele prin lege sunt abilitate sa
emita garantii in numele si pe seama statului.
o In afara de exceptiile de mai sus, in toate celelalte situatii, doar MFP se poate
constitui parte ca debitor in contractele de imprumuturi/garantii.
o Creditor: impartita in2 mari categorii: -
o statul se poate imprumuta mai degraba mai intai in privat
o Privati: piete financiare, creditori privati profesionisti(poate face o oferta de
imprumut statului sau raspunde direct sau prin intermediul unei piete
financiare unde cererea se intalneste cu oferta)
 Creditori privati profesionisti: bancile, institutiile de credit. Prin
intermediul bancilor si a pietelor financiar poate sa aiba acces la
calitatea de creditor al statului(cele mai proftabile pe pietele
financiare: obligatiuni de stat - statul e intotdeauna solvabil + statul nu
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

poate da niciodata faliment). Orice PF/PJ care cumpara titluri de stat


pe pietele financiare.
o Publici: acei creditori care sunt state(Romania – mecansim permanent de
finantare al UE, se poate imprumuta de la UE) sau se poate imprumuta de la
acele org international publice create cu scopul special de a acorda
imprumuturi statelor(Banca mondiala, FMI, Banca europeana de investitii,
banca europeana de reconstructii).
o Beneficiarii – descrisi de lege foarte generic, cu conditia ca acesta sa nu fie ajutor de
stat:
o In cazul garantiilor, statul prin MFP, sau entitati carora li s-a dat prin lege
poate sa se oblige la plata in favoarea unui debitor care a imprumutat bani de
la banci. Legea datoriei publice: orice persoana juridica cu privire la care se
identifica un interes general in emiterea acelei garantii. Se adauga regl
speciale prin care se recunoaste si dreptul persoanelor fizice de a beneficia de
garantii din partea statului(ex: Prima Casa)
Orice persoana fizica proprietar al unui imobil in stare degradata, va putea sa
ii fie garantat creditul pentru reabilitare de catre stat.
Garantia publica intruneste toate cele 4 conditii de la ajutorul de stat(primesti
creditul fara discutii + de regula, il vei primi la o dobanda mult mai mica).
Garantiile publice sunt ajutor de stat.

- Tipuri de contracte: exista o discutie legata de natura juridica a acestor contracte. Statul
prin MFP devine parte la un contract de imprumut.
o Niciuna dintre regl nu dau vreun raspuns legat de natura contractelor. Ele, de
regula, definesc o perfecta egalitate a partilor(raspunsul se gaseste in continutul
contractelor).
o Legea aplicabila contractelor – nicio prevedere din legislatia romana nu impune
incheierea de catre stat unor contracte de imprumut/garantii care sa fie supuse
neaparat legii romane => atunci cand creditori sunt persoane de nationalitate
juridica straina contractul de imprumut/garantie este de regula supus legii straine.

Statul + UAT se pot constitui garanti pentru persoane private.

Fratii Micula (Ttratatul investitorilor straini – tratat bilateral intre Romania si Suedia)

Curs 13 – instrumentele datoriei publice guvernamentale

- Instrumentele datoriei publice guvernamentale(tilturile) = acele act juridice din care iau
nastere obligatiile de natura datoriei publice. => MFP si le asuma in general, prin
exceptie cu carcater exceptional anumite pj de drept public carora legea le recunoaste dr a
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

incheia AJ din care se naste datorie publica/pj de drept privat carora prin lege li s-a
incredintat dr de a emite garanti in numele si pe seama statului.
o Ipoteza contractelor de leasing(inst publice centrale conduse de ord de credit
primari, numai cu aprobarea Guvernului)
o Garantiile care pot fi emise in seama statului in temeiul unei legi speciale de catre
societati controlate de stat(exim bank, fondul de garantare a credit pt intreprinderi
mici si mijlocii)
 Exclude de la dreptul de a contracta datorie de
la foarte multe entitati. Ca regula, numai MFP,
exceptie: contract de leasing(asimilat
imprumutului + incheiat valabil de un minister
sau alta pers juridica de dr public condusa de un
ord principal). Ex: UB nu poate incheia
contractele sus-citate.
- Identificare a categ de acte juridice din care se pot naste aceste obligatii (MFP, ca
regula + exceptii) =>
o 3 categorii de astfel de acte juridice: - deosebite de obiectele lor, insa efectul
lor este similar, din aceste acte se nasc obligatii de plata care intra in categoria
datoriei publice + difera procedura
 Titlurile de stat: scara cea mai larga(peste 90%) – imprumuturile pe
care le contracteaza statul sunt constituite prin emisiunea de titluri de
stat.
 Titluri de creanta care constata obligatia statului de a plati la
scadenta o valoare determinata(val titlului) + dobanda stabilita
de emitent(stat). La momentul utilizarii lor initiale(ev mediu)
titlurile erau emise in forma materiala – consemna ca titlularul
are dreptul sa primeasca valoare + dobanda => forma de a evita
un contract cu fiecare care voia sa imprumute statul;contractul
era 1 cu toti. Dr si obligatiile partilor erau incluse intr-un doc
comun(prospect de emisiune = toate dr si obligatiile dreptului,
scadenta, dobanda, modalit de plata) a.i. biletul era o chitanta
care dovedea primirea banilor de catre emitent. => scop: libera
circulatie a acestor hartii, nu mentionau titlularul, erau la
purtator, titluarul(creditorul) avea 2 posib:
o Sa astepte scadenta si la scadenta sa mearga sa isi ia
banii
o Sa nu astepte scadenta, ci sa le instraineze inainte de
scadenta
 Riscul ca la scadenta statul sa fie insovabil – nu sunt rare
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

 In statele dezv, emisiunea de titluri este metoda cvasigenerala


de imprumut => statul decide valoarea emisiunii, stabileste
valoarea titlului, dupa care anunta pietele financiare despre
existenta termenului de subscriere
 Legea romana – la primul termen de subscriere, trebuie sa te
duci la o inst de credit(banca comerciala) care sa subcrie in
numele si pe seama sa. Pe baza de mandate, bancile subscriu
=> pe piata secundara se fac transferuri nelimitate catre orice
persoana.
o Mij anilor 80 – titlurile de stat au inceput sa nu mai fie
emise in forma materiala, ci in forma dematerializata
=> forma intr-un registru electronic se pastreaza numele
celui care a subscris si codurile titlurilor subscrie. Daca
inainte de scadenta vinde titlurile, se va modifica
titularul. Nu mai este nevoie ca la scadenta sa se
prezinte cineva cu titlurile in mana, ci doar sa deschisa
registrul, iar titluarul va fi platit. Cand titlurile existau
in forma materiala, daca voiai sa cumperi titluri de stat,
trebuia remiterea materiala. In ziua de azi, nu se mai
pune problema, ci trebuie sa te prezinti la Registrul
electronic si este radiat vechiul detinataorul si inscris
noul detinator, posesia este inlocuita de inscrierea in
registrul economic. (registrul administratat de Banca
Centrala, la care au acces numai inst de credit)
o Posibilitati => suma totala a subscrierilor sa fie < decat
emisiunea, poate fi subscriere perfecta sau
suprasubscriere => cereri de subscriere. Exista
mentionat in prospect un algoritm de repartizare a
subscrierilor.
o Titlurile raman scadente pe o anumita perioada,
consemneaza o oblig a statului. Ele se tranzactioneaza
liber intre persoane, mereu va exista un raport intre
pretul cu care au fost cumparate si dobanda la care le
poti astepta.
o Dificultatile statului – cu cat titlurile se tranzactioneaza
mai greu, cu atat statului ii va fi mai greu sa emita
titluri noi.
o Functioneaza strict dupa regulile pietei.
o Contract de imprumut(in practica se vb despre
cumparare-vanzare de titluri de stat) este relatia dintre
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

creditor si stat este de imprumut, natura este de


imprumut + vanzarea care are loc pe piata secundara
este o cesiune de creanta. Exista un singur contract –
pentru a modifica ceva din prospectul de emisiune,
trebuie sa fie de acord toti subscriitorii.
o Inserarea unei clauze de majoritate – exista emisiuni de
titluri in care de la inceput(contract de imprumut) se
include o procedura de adoptare a deciziei de
modificare cu o majoritate calificata
 Titluri de stat cu dobanda
 Titluri de stat cu discount: la emisiune este subscris un pret mai
mic < valoarea nominala pe care o primesti la scadenta(prima
de emisiune)
 Statul se incredinteaza pietei la care are acces un numar de
potentiali creditori. Competitia dintre ei se face potrivit regulii
pietei, statul nu face nimic, se incredinteaza pietei, asteapta.
 Contractele de imprumut
 Statul se poate imprumuta de la :
o Private(este posibil ca in contract sa fie o clauza care sa
permite creditorului sa permita cesiunea de creanta =>
legea romana nu interzice nimic – tu ca debitor nu vrei
sa ai pe oricine pe post de creditor => in aceste conditii,
rezida marea diferenta = procedura de selectie a
creditorilor + stabilitate contracte de imprumut vs.
titluri)
o Institutii financiare internationale(BERD, FMI, BEC)
o De la alte state
o De la UE
 Statul incheie un contract clasic de imprumut –
va consemna dr si obligatiile partilor, care va
functiona ca orice contract de imprumut. Nu
este obligatoriu ca aceste contracte sa fie supuse
legii romane, pot fi supuse si legii straine. =>
daca ne uitam la modul in care functioneaza
acest contract(statul incheie cu o
banca/stat/orgaizatie internationala(FMI) –
diferenta fata de titlurile de stat – procedura de
selectare a credit + stabilitatea creditorului)
 Pentru a obtine cele mai bune conditii, normala ar fi sa
organizeze o procedura selectiva, insa legea romana permite ca
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

incheierea contractelor de imprumut cu bani + emisiunea de


titluri sa se faca printr-o metoda de “plasament
privat”(selectarea unui grup de creditori care sunt profesionisti
in acordarea de imprumuturi si carora li se permite
tranzactionarea pe pietele financiare reglementate => in loc sa
se adreseze pietei in general, MFP poate alege metoda
plasamentului privat, lista de potentiali investitori, care nu pot
fi oricine, regl, verificati, si sa le trimita oferta de imprumut
doar acestor investitori => metoda permisa). – complicat:
modul de selectare al creditorilor, legea permite mai multe
posibilitati(competitiva/plasament privat(selectarea unei liste
limitate carora li se trimite oferta))
- La titluri de stat + contract de imprumut - nu exista exceptii(doar MFP) OUG
64/2007(datoria publica)
 Contractele asimilate imprumutului
 Categorie care reuneste 2 categorii de contracte in care
prioritatea este data de efectul economic
 Aceste contracte asimilate imprumutului, nu poarta denumirea
de contract de imprumut, nu ar fi calificate de un jurist drept
contracte de imprumut, figura lor este alta, aplicand criteriile
de clasif/calificare, niciun jurist nu ar spune ca este de
imprumut, numai ca economic vorbind, efectul acestor contract
este similar contractului de imprumut. Per a contrario, pentru
un contract care nu e de imprumut, rezultat este similar cu cel
al celui de imprumut.
o Situatia in care intr-un contract de vanzare-cumparare:
vazantorul are oblig de a remite material bunul si
cumparatorul de a plati pretul. Daca prin contract
convin ca cele 2 obligatii nu sunt concomitente?
Contractul ramane de vanzare-cumparare, A ii vinde lui
B o casa, ii transfera prop la semnarea contractului, insa
in contract se pune un termen suspensiv pentru plata
pretului.
o Dpdv economic, seamana cu situatia in care vanzatorul
i-ar imprumuta cumparatorului pretul.
o Legea romana - daca statul(cumparatorul) incheie un
astfel de contract, este ca si cum s-ar fi imprumutat.
Daca statul cumpara ceva si nu plateste, obligatia aceea
de plata pe care a stab prin contract(termen suspensiv)
este o obligatie de natura datoriei publice(este ca si cum
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

s-ar fi imprumut). Nu intra ipoteza in care statul nu


plateste incalcand contractul, ci prin contract s-a stabilit
un termen suspensiv. Daca statul nu plateste, simpla
neexecutare a contractului(raspundere contractuala), dar
daca in contract este prev un termen de plata, pe durata
acelui termen suspensiv, obligatia de plata a statului
este o obligatie de natura datoriei publice, iar contractul
este unul asimilat imprumutului. EFECTUL:
capacitatea de exercitiu al debitorului(doar MFP,
nimeni altcineva).
o 2011 – la nivel de UE, adoptat Directiva 7/2011, se
aplica pt contractele incheiate intre profesionisti, si inst
profesionisti si inst publice. Urmareste sa protejeze
partea mai slaba economic de cea care este mai puternic
economic. (dezechilibrul poate fi vadit) . in astfel de
contracte, termenele de plata nu pot fi mai mari de 30
de zile sau in situatii exceptionale, 60 de zile. Orice
termen mai lung este lovit de nulitate absoluta.
Tendinta era sa se impuna un termen de catre
profesionistul mai puternic, iar cel mic era fortat sa
accepte. UE = termenul standard, 30 de zile sau 60 de
zile. Idem profesionisti – stat(statul cand cumpara sau
anagajeaza un prestator de lucrari, nu poate instituti un
termen mai lung de 30 de zile).
o Directiva transpusa prin legea 72/2013, a.i. in acest tip
de contracte, termenele nu pot fi mai lungi. => nu se
poate deroga prin legi nationale. In realitate, contractele
asimiliate imprumuturilor, din care se nasc oblig de
natura datoriei publice sunt cele prin care statul
cumpara bunuri lucr sau servici si stab un termen mai
lung de 60 de zile(prin nu numai ca va plati pretul la
final de termen ci va plati si o dobanda, remuneratie
vanzatorului/prestatorului). Orice institutie poate
incheia contracte in care termen sa nu depaseasca 60 de
zile, daca insa vorbim de contracte in care obligatia de
plata nu se mai rezuma la pret, ci include pretul plus o
dobanda(stabilesc un termen de plata de 6 luni) – acela
va fi un contract asimilat imprumutului(va intra in
datoria publica si mai mult, nu poate fi incheiat decat de
MFP, nicio alta PJ de dr public nu il poate incheia. Pt o
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

PJ de dr public poate incheia contract cu plata pana in


60 de zile sau sa nu-l incheie, adica sa plateasca pe loc).
o Contract de credit furnizor(vanzare cu plata in rate)
= credit frunizor = operatie contabila de inscriere intr-
un registru o datorie nascuta din (cele 2 legi preiau
denumirea contabila si o califica drept o denumire
juridica) =contract de vanzare cump sau prestare
servicii sau antrepriza. in oricare din aceste contracte,
obligatia de plata a pretului va fi afectata de termen
suspensiv.
o Exista un act normativ in care statul roman angaja
executanti pt autostrazi, iar plata primei transe urma sa
se faca la 2 ani dupa receptia lucrarii, iar plata incepea
la 2 ani dupa executie in 5 transe in 5 ani. (incalca
directiva deci a fost abrogat)
o Poate fi asumate de UAT-uri(insa trebuie sa se inscrie
in plafoanele datoriei publice)
 Contractele de leasing financiar = contract prin care o parte primeste
folosinta unui bun in schimbul unui pret/chirii care o plateste pentru
folosinta, iar la incetarea contractului are dreptul de a cumpara bunul
platind un pret care este calculat in asa fel incat sa tina cont si de
platile deja efectiate cu titlu de chirie. (juridic: este un contract de
inchiriere, primesc folosinta, nu prop, el poate dobandi prop abia la
incetarea contractului, insa economic vorbind, el dobandeste prin
contract toate riscurile si toate beneficiile prop. economic, el va fi
proprietar, NU JURIDIC.
 Efecte: intr-o simpla inchiriere(leasing operational) – nu esti
proprietar, nu suporti riscuri. Insa la leasing ul financiar, juridic
nu esti prop, insa economic esti, deci tu suporti riscul si
fiscalitate. Un contract de leasing naste in sarcina utilizatorului
obligatie de plata pentru toata durata leasingului. => naste
datorie pulica nu poate fi incheiat decat de MFP si de
institutiile publice conduse de ord principali, dar si acelea
cu acordul Guvernului.
- Instrumentele datoriei publice garantate:
o 2 tipuri de garantii:
 Garantii individuale = emise exluciv de MFP si au un beneficiar
indicat in cuprinsul garantiei, beneficiar indentificat ca atare(contract
bilateral, MFP(garant) – beneficiar(entitate care probabil a primit un
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

imprumut pentru care statul garanteaza) – creditorul(celui carui I se


ofera garantia(banca comerciala))
 Scheme de garantare/sisteme de garantii = presupun stabilirea unor
conditii si a unui buget aferent sistemului de garantie respectiv. Statul
stabileste ca va emite garantii in valoare totala de x, in favoarea unor
beneficiari care indeplinesc anumite conditii si care o pot solicita
printr-o procedura. Doar identif generala a beneficiarilor(Ex: statul
poate sa infiinteze Prima Casa, plafon pe an, in acest plafon se emit
garantii pentru beneficiarii care indepl cond, poate fi acordata dupa o
procedura. Dupa care primul venit primul servit, pe masura depunerii
solicitarilor se incheie contractul de garantare cu fiecare in parte. Acest
sistem nu-si cunoaste de la inceput beneficiari ci doar enuntate
conditiile pentru beneficiu.
 Exista pe langa Prima Casa, exista cel putin inca 20 de sisteme.
Sunt administrate ci de alte persoane juridice desemnate(a doua
exceptie):
o EximBank
o fondul roman de garantare
o fondul roman de contragarantare(societati controlate de
stat) – emit garantii in numele si pe seama statului.
 Legea spune ca garantul(NCC – 2 tipuri de garantii(care
apartin idei de fideiusiune(obligatia garantului este obligatia
debit principal => garantul va putea pune debitorului
pretentiile) + garantia autonoma(oblig garantului nu e obligatia
debitorului, este independenta => obligatia garantului in
garantie este subsidiara debitorului principal => credit poate
cere plata garantului numai daca debitorul nu a platit, insa nu
poate opune pretentii debitorului), garantia autonoma are cu
totul ata valoare decat fideiusiune.
 Garantia de stat este o fideiusiune? Nu va fi gasit in OUG
64/2007 + practica – diferenta este facuta de textul
contractului, de clauze, nicio banca nu accepta garantia statului
daca ea nu este redactata unei garantii autonome cf NCC =>
legea datoriei nu spune ce garantie e garantia statului
 Scrisoare de garantie = contract, nu act unilateral(este act
juridic bilateral). Mai mult, beneficiarii garantiilor oricare ar fi
ei trebuie sa plateasca un comision => nu primesc aceste
garantii cu titlu gratuit, ci cu tilu oneros, exsista obligativitatea
platii unui comision pe durata derularii garantiei.
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Pentru a evita calitate de ajutor de stat, ele sunt intotdeauna


acordate cu titlu oneros.
o Regula specifica pentru plata datoriei publice guv care deroga de la principiu:
orice plata cheltuiala din fonduri publice se poate face exclusiv in limita
creditului bugetar alocat. Daca insa am de facut o chelt a carei valoare
depaseste limita disponibila, trebuie marit creditul bugetar prin transfer.
Primesc o hot jud def prin care sunt obligat la plata a 1500 de lei. In dst de
chelt am doar 1000 de lei ramasi => apare conflict intre principiul ca orice hot
trebuie adusa la indeplinire si principiul ca nu poti sa chelt mai mult decat
creditul bugetar => raspuns: propritate o are ca nu poti chelt mai mult decat
creditul bugetar, limita impusa pe o anumita dest de chelt. Solutie: trebuie sa
gasesti cei 500 la alta dest de chelt si sa-I muti de acolo unde ai doar 1000 =>
prin operatiunea de virare de credite bugetare(numai din trimestrul 3, de la 1
iunie, nu o sa poti executa hot pana atunci si oricum exista si acolo o limita
valorica. Nu se poate muta mai mult de 20%). Reguli de prudenta – au forta
pentru ca ele dau o atmosfera/persepctiva generala de prudenta si de ordine in
chelt banilor publici. => contraintuitiv: exista o sg situatie in care aceste reguli
nu mai functioneaza: obligatiile de plata nascute din datoria publica – in
legea dat publice(oug 64/2007) gasim o alta regula care spune ca in plata
datoriei publice, exista autorizare bugetara permanenta(=cand o PJ de dr
public are de facut o plata a unei obligatii iar obligatia este de natura
publica sau datorie de stat atunci nu mai conteaza limita. Legea ii da
autorizare sa faca plata din orice sursa, doar sa o faca. => procedural: in
acel moment, ordonatorul va putea suplimenta creditul bugetar fara sa
respecte nicio regula. Se va stradui sa ia bani din orice dest si sa achite
datoria publica.
 Prioritate peste regula pe care o da legiuitorul=> explicatie: efectul
distructiv pe care il are orice neexecutare a acestor obligatii =>
efect major: pieredea accesului la finantare!! Un stat care pierde
accesul la finantare este un stat care isi inceteaza activitatea. (ex:
datoriile Romaniei comuniste – a achitat anterior scandentei si in
’88 nu mai avea datorii. Abia prin 1996 romania a putut contracta
imprumut. Logica: creditorul pierde dobanzile daca achiti
anterior).
 Aceeasi regula si pentru datoria publica locala: beneficiaza de
autorizare bugetara permanenta, din orice dest banii pot fi virati
fara nicio restrictie pentru plata datoriei pulice locale

Curs 14 – 16.01.2018

- Datoria publica locala


Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

o Compusa din:
 Finantari rambursabile
 Garantii
- Specific: scopul pentru care se pot contracta finantari sau emite garantii. Daca la guv, statul
se poate imprumuta pt orice destinatie, in cazul datoriei locale, un UAT nu se poate
imprumuta si nu poate emite garantii decat pentru 2 scopuri:
o Finantarea investitiilor publice locale: acel bun care este construit sau dobandit de
un UAT indiferent cine plateste pentru el(indiferent de sursa finantarii). => UAT se
poate imprumuta doar pentru a face o investitie, pentru a construi ceva, care va
intra in proprietatea sa, sau pentru a dobandi un bun de folosinta indelungata.
(folosinta indelungata = cel putin 5 ani).
o Refinantarea datoriei publice locale : am un imprumut/am emis o garantie, se
apropie de scadenta, fie nu am cu ce sa le platesc, fie am cu ce sa platesc, dar intre
timp costurile de imprumut sunt mai mici.
 Ex: Franta – nu permite refinantarea. Dimpotriva, permite imprumutul local
exclusiv pentru investitii. Daca ai facut un imprumut pt investitii si nu ai cu
ce plati, ai o problema reala.
 Daca chelt sunt mai mari decat veniturile, nu pot fi platite din imprumut.
o La bugetul local nu poti sa pui in buget ca iti achiti deficitul din imprumut.
- Cine este in acest caz debitorul? Cine se poate imprumuta?
o UAT-ul, dar exista inca o situatie. Orice UAT se poate imprumuta si emite
garantii(ceea ce interesant, pentru ca la centru, numai MFP poate face asta).
o Sectoarele municipiului Bucuresti(subdivizuni ale municipiului, fara pers juridica) –
legea fin publice locale + datorie publica => se pot imprumuta si emite garanti doar
UAT => sectoarele se pot imprumuta? Din legi se pot corobora art din care sa se
stabileasca ce acte pot incheia consiliile sectoarele, exista si contracte de
imprumut, numai cu aprobarea anterioara expres a CGMB.(in caz de
insolvabilitate, statul nu raspunde, municipiul nu raspunde, nu sunt subordonate
financiar => se poate ajunge la executare silita, criza financiara sau insolventa,
legea prevede ca nicio alta pers de drept public nu raspunde pentru obligatiile.)
o Statul da voie UAT sa contracteze imprumut(prin CL), insa instituie un mecanism
prin tutela administrativa prin prefect – pentru a putea sa si asume oblig de plata,
UAT-ul trebuie sa indeplineasca 2 mari conditii:
 Trebuie sa indeplineasca un set de conditii financiare prealabile, care
urmaresc verificarea situatiei financiare a potentialului debitor
 Sa se incadreze in 2 tipuri de plafoane stabilite de lege, care urmaresc
asigurarea unui raport masurabil intre datoria asumata si puterea de a
genera venituri din care sa fie platita datoria. = solvabilitate rezonabila a
potentialului debitor. Chiar si dupa bifarea celor 2 conditii, intervine o tutela
adm care presupune ca inainte de incheierea contractului, UAT solicita
avizul unei comisii centrale de avizare. Comisia functioneaza pe langa
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

Ministerul Dezvoltarii si reuneste reprez ale mai multor ministere. Primeste


spre avizare orice tentativa de imprumut, dupa avizarea de catre CL.
 Ordine: conditii, apoi CL(o aproba cu anumita majoritate de
jumatate +1 din totalul consilierilor in functie), apoi caut
creditori(procedura de selectare a bancilor), negociez cu ei, cand am
conditiile imprumutului(dobanzi etc), ma intorc in CL si obtin o
hotarare de aprobare. Mai ramane semnarea. La acest moment,
UAT se duce cu dosarul la comisia de autorizare a imprumutrilor
locale. (tutela adm), comisia poate avea indoieli si sa dea aviz
negativ. Ce nu se intampla in practica insa, ori de cate ori aceasta
comisie a respins imprumutul => atacarea avizului negativ. In
practica, inca nu s-a atacat niciun aviz negativ => aceasta comisie
care are o forta incredibila => incurajezi neprofesionalismul.
 Legea vorbeste despre cele 2 conditii, a 3-a este prevazuta in alt
articol => 3 conditii:
o La sfarsitul anului bugetar precedent, UAT sa nu fi
inregistrat deficit al sectiunii de functionare.(sectiunea de
functionare + sectiunea de dezvoltare, cea de functionare
contine chelt si veniturile necesare indeplinirii atrb
principale: salarii, utilitatile, bunurile consumptibili,
combustibil etc.) daca mai exista bani dupa toate acoperirile
de mai sus, restul vor fi integrati in sectiunea de
dezvoltare(care e optionala – nu exista prioritate pentru
dezvoltare).
o Sa nu ai restante din anul bugetar precedent. Conditie care
nu se suprapune cu prima, poti sa nu ai deficit dar sa ai
restante. Daca totusi platesti aceste restante pana la
momentul in care aprobi imprumutul, conditia se considera
implinita. => o sansa acordata creditorilor napastuiti.
o Sa nu inregistreze arierate in cursul anului curent. (un ord
de credit care are arierate, nu poate semna niciun
angajament)
 Conditii legat de solvabilitate: legea finantelor publice locale => 2
plafoane:
o Legea fin publice locale(legea 273) => la orice moment dat,
suma obligatiilor de natura datoriei publice ale unui UAT
nu poate depasi 30% din media veniturilor proprii pe
ultimii 3 ani. (asemanator cu conditiile pentru contractarea
unui credit bancar => trebuie sa dovedesti ca procentul tau
de indatorare in veniturile cu regularitate nu depaseste un
anumit proces => sa dem ca nu esti rau platnic). Venituri
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

curente pentru UAT => impozite pe venit si pe teren + cota


defalcata din TVA)
o Un plafon stabilit prin lege speciala in strategia fiscal-
bugetara(se adopta deficitul, totalul chelt cu personalul
din sectorul public, plafonul garantiilor la nivel central,
plafon imprumuturilor locale si plafonul garantiilor locale).
=> 1 cifra pe an = totalul impr la nivelul tuturor UAT –
logica: primul venit, primul servit. => exista pentru a se
asigura ca per ansamblul, statul se incadreaza in limita de
datorie de 60% = se aplica atat dat guv cat si dat
locala(prioritate are dat guv, cat ramane merge catre
locale)
- UAT-ul care indeplineste cele 3 conditii + cele 2 plafoane, se duce la comisia de autorizare
unde se poate lovi de un refuz. (si prefectul poate sa atace avizul negativ)

Beneficiarii garantiilor locale:

- La nivel central, oricine poate fi, inclusiv PF prin lege speciala din partea statului
- La nivel local, beneficiarii sunt foarte limitati:
o Pot fi emise garantii numai in favoarea operatorilor economicii(=societati sau regii
autonome) care administreaza sau realizeaza servicii publice locale(=alimentare cu
apa, canalizare, iluminat public, salubritate, transport public local, adm domeniului
public etc.). in masura in care ele sunt adm de societati sau regii, sau concesionari ai
acestora, si acestia, operatorii, vor sa se imprumute pentru investitii sau refinantare,
UAT poate emite garantie pentru imprumut.
- Instrumentele datoriei publice locale:
o Imprumuturi: aceleasi instr ca in cazul dat guvnermantale.
 Emisiune de titluri(obligatiuni municipale – practica) – emise pe baza un
prospect de emisiune, exista mai mult de 10 UAT, orase, care au avut
emisiuni de obligatiuni, in care au construit diverse. Se emit pe bursele de
valori(tranzactionare mai simpla ca la titluri de stat), pot fi dobandite de
oricine(nu ca la stat, prin banci pe piata primara).
 Contracte de imprumut incheiate cu banci, pe procedura de concurenta pe
piata libera.
 Contracte asimilate imprumutului: contract de credit furnizor + contract de
leasing
o Garantii: regl explicit de legea fin publice locale,
 “garantarea prin venituri”(mai e o fideiusiune sau garantie de stat – nu,
pentru ca are un obiect => devine garantie reala) – la nivel local, statul
permite garantii reale, in timp ce la central nu se poate. => se poate ajunge
in situatia in care creditorul sa urmareasca bani publici(or, statul nu poate
ceda nimanui stranegerea de impozite si taxe) nu poate purta decat asupra
Ioana-Antonia Bartha, grupa 217

veniturilor care nu sunt creante fiscale(ex: dr UAT de a percepe chiriile pe o


prop a sa)
 Ipoteca pe conturile de trezorerie - garantia reala pe conturile unde se
incaseaza banii. Odata ce impozitele au fost platite si au intrat in cont, poti
sa executi contul. (executare pe cont, nu pe debitor).

Nu intra imprumuturile de la instr internationale si UE.