UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

Catedra de Chirurgie N.1 ,,N.Anestiadi''

Sef catedra: Academician ASRM,prof. univ. G. Ghidirim

Conducătorul grupei: Sergiu Balan

Studentul examinator Scafaru Liuba:

Gr.1405

Foaie de observație
clinică
Numele si prenumele pacientului: Rita Harcomici
Anul nașterii: 1971 20 mai

Chişinău 2012
 Foaie de observaţie clinica
I.Datele de paşaport:
Numele de familie,prenumele Rita Harcomici
Vîrsta 20 mai 1971 sexul feminin .

Profesiunea şi specialitatea casnica

Domiciliul or.Chişinău str. Suceava 155

Data internarii – 01.10.2012, ora 9.00

Data operatiei -02.19.2012 ora 10.00

Data externarii -05.10.2012. ora 14.00

Unitatea medicala de trimitere –trimisa de AMU

Diagnosticul de trimitere –apendicita acuta

Diagnosticul de internare –apendicita acuta

Diagnosticul clinic –apendicita acut

Patologii asociate –litiaza biliara forma latenta

II.Acuzele bolnavului:
La momentul curaţiei pacienta nu prezinta acuze.
La internare:
Bolnava a fost adusa de catre serviciul ambulanta intr-o stare semigravă.

Acuze principale- pacienta acuza aparitia de dureri cu caracter insidios, care

au aparut in plina stare de sanatate, pe data de 01.10.12 la ora 9.00 ,mai intii in
regiunea epigastrica care mai tirziu s-au localizat in regiunea iliaca dreapta
(semnul Koher). Durerea nu se amelioreaza indiferent de pozitia pe care o ia
pacienta si nici nu cedeaza la administrare de spasmolitice.
Pacienta acuză şi o stare de inapetenţă, greaţă, vomă care a urmat dupa aparitia
durerii si nu calmează durerea, de asemenea ea acuză o stare de constipatie ce a
precedat aparitia durerii.
 Acuze secundare- pacienta mai mentionează şi o stare de slăbiciune generala,
indispozitie, inapetenta, creşterea temperaturii corpului(37.5 gr.C)insotita de
frisoane.

III. Istoricul actualei boli

Se considera bolnava din 01.10.2012 cind a solicita serviciul ambulanta din
cauza crizei de dureri din regiune iliaca dreapta.
Boala a debutat insidios, cu dureri de intensitate medie in regiunea epigastrală
care apoi s-au localizat in regiunea iliaca dreapta.
Greata , voma, inapetenta, cresterea temperaturii insotita de frisoane au alertat
pacienta.
Din cauza ca durerile nu cedau, rudele pacientei au solicitat serviciul ambulanta
si pacienta a fost adusa la spital.

IV.Anamneza vieţii(anamnesis vitae)

1.Date biografice succinte
Pacienta s-a născut in or.Straseni, într-o familie cu 8 copii , fiind al 3-lea copil.
Şi-a început studiile la vîrsta de 7 ani. În copilărie a corespuns grupului de vîrstă
conform dezvoltării fizice.
Alimentatia a fost adecvata, conditiile igienice –satisfacatoare.
Consumul de apă adecvat.

2.Condiţii de munca
Pacienta a inceput activitatea de munca la vîrstă de 15 ani activind in cadrul
asociatiei agricole di localitate de ani. Pe parcursul perioadei de activitate, nu a
respectat in totalitate regimul de munca şi odihnă, cu sportul nu s-a ocupat
sistematic.

3.Antecedente personale fiziologice

Maturizare sexuala adecvată---ciclul mentrual a debutat la virsta de 12 ani, a
evoluat sistematic fara intreruperi. Căsatorita, are 2 copii, un baiat de 15 ani si o
fata de 16 ani.A avut 2 sarcini, nu a suferit avorturi.

4.Deprinderi nocive
Nu fumează, nu consumă droguri , alcool, substante tonizante.Apa consumă
cca. 1.5-2 litri pe zi.

5Antecedente personale patologice

Din copilărie pina in prezent nu a suferit traume majore, interventii chirurgicale,
boli cu transmitere sexuală, boli infecţioase şi parazitare ca hepatite virale,
tuberculoză.
 Pacienta neagă că ar fi fost in contact cu bolnavi de tuberculoză, şi că s-ar fi
deplasat în localitati epidemiologice nefavorabile.
Pacienta mentioneza ca din 2009 a fost diagnosticata cu litiaza biliara.

6.Anamneza alergologică
Pacienta menţionează lipsa oricăror manifestari alergice ca urticarie, prurit
cutanat, edeme localizate sau difuze, accese de astm bronsic sau şoc la careva
medicamente, vaccinuri, seruri, produse alimentare.

7.Anamneza de asigurare socială

Pacienta nu este asigurata social.

În ultimele 12 luni nu a fost internata, si nu a avut pierdere temporară a capacităţii

de munca confirmată prin fişă medicală.

8.Antecedente eredocolaterale
Părinţii: tatal- in viata, sanatos, mama –decedata, hepatita C.
Fraţi, surori- toţi in viaţă cu excepţia fratelui mai mare care a adecedat, a fost
bolnav de hapetita C.
Sotul si copii pacientei sunt sanatosi, in viata. Pacienta neagă prezenta oricăror alte
boli în familie.

V.Starea prezentă(status praesens)

Inspecţia generală
La momentul curaţiei:
Starea generală a bolnavei este relativ satisfacatoare.
Pozitia fortata-decubit lateral drept.
Conştiinţa-clară, bolnava se orientează în timp şi spaţiu şi răspunde adecvat la
întrbărî, semne de inhibiţie a SNC ca sopor, stupor, comă, sau de excitare ca delir
halucinaţii, nu s-au remarcat. Bolnava răspune adecvat la întrebări, fara intirziere şi
concret.

Faciesul obişnuit, semne de tristeţe marcată.Iritaţie, tristmus, „faţă hipocratica”

cu obrajii supţi, oasele zigomatice proeminente, sau facies acromegalica nu s-au
remarcat.

Tipul constituţional este normostenic, unghiul epigastral e de 90 de grade.Masa

bolnavului-60 kg. talia- 1.60 m.

Tegumente şi mucoase vizibile:

Mucoasele vizibile sunt de culoare roz pal , moderat umede, fara ulceraţii, fistule,
pe mucoasa bucală nu se remarcă petele Filatov.
 Erupţii, depigmentaţii, ulceraţii, fistule, cicatrice, „steluţe vasculare”, xantoame
nu sau evidenţiat.Pielea este moderat-umeda, elastica.

Fanere:
Tipul de pilozitate feminin, părul lucios, elastic fara caderi.
Unghiile sunt de formă anatomică obişnuită, fara striaţii longitudinale şi
transversale, alte dereglări trofice nu s-au remarcat.

Ţesutul adipos:
Moderat. Grosimea pliului cutanat in regiunea crestei iliace anterior-superior este
de 2 cm, rezultă că gradul de nutriţie este satisfacator.Regiuni de depunere a
ţesutului celular subcutanat mai exagerat nu s-au evidenţiat.

Ţesutul celular subcutanat moderat dezvoltat, edeme în regiunea dorsală a

picioarelor, maleole, tibie şi regiune sacrală nu s-au evidenţiat.

Sistemul ganglionar:
Ganglionii limfatici mentonieri, submandibulari,auriculari, laterocervicali,
supraclaviculari, axilari, cubitali şi inghinali nu s-au palpat.

Capul:
Capul este dezvoltat proporţional, La apăsarea in regiunile anterioare ale feţii, în
punctele maxilar, frontal, pe sinusurile şi apofizele mastoide bolnava nu acuză
durere.

Gîtul:
Gîtul e dezvoltat proportional. Lipsesc deformaţii vizibile,pulsaţia patologică a
arterelor carotode şi turgescenta venelor nu s-a remarcat.

Muşchii:
Muşchii sunt satisfacator dezvoltaţi, tonusul moderat. La palpare nu s-a evidenţiat
prezenţa atrofiilor locale, induraţii şi nici durere.

Oasele:
Nu s-au depistat deformaţii vizibile. La apăsare şi percuţie nu s-a remarcat durere.
Degetele au formă anatomică obişnuită( nu s-au evidenţiat degete „hipocratice”,
sub formă de beţişoare de tobă).

Sistemul articular:
Articulaţiile sunt simetrice, nu se evidentiază tumefiere a ţesuturilor adiacente. La
palpare nu se remarcă durere. La efectuarea mişcărilor active şi pasive se observă o
mobilitate moderat redusă, o senzaţie slabă de crepitaţie, durere-nu se remarcă.
 APARATUL RESPIRATOR
Acuzele
La momentul curaţiei, bolnava nu acuză dispnee(inspiratorie, expiratorie, sau
mixtă), insă la internare bolnava acuza o respiraţie superficială reflectorie din
cauza durerii.

Accese de sufocare, tuse(uscată, umedă,sonoră sau voalată), hemoptizie sau

dureri in cutia toracică(înţepătoare, surdă, continuă sau periodică), bolnava nu
acuză.

Inspecţia
Respiraţia nazală este liberă,aripile nasului nu participă în respiraţie, prezenţa
herpesului nazal şi a secreţiilor nazale lipseşte. Puncte dureroase in regiunea feţei,
(oto-mastoidiana şi sinusurile anterioare), bolnava nu acuză.

Vocea- nemodificată.

Cutia toracică:
Fosele supraclaviculare şi subclaviculare sunt moderat adîncite, spaţiile
intercostale nivelate nu participa in actul de respiratie, colaterale venoase pe cutia
toracică lipsesc.
Ambele hemitorace participă uniform în actul de respiraţie.

Tipul de respiraţie este mixt, mişcările respiratorii sunt ritmice, moderat

profunde, frecvenţa respiraţiilor- 18 resp./min.
Excursia cutiei toracice este de 5 cm(perimetrul cutiei toracice la inspir -91cm., la
expir -86cm., în repaos -88cm.).

Palparea
cutia toracică este normostenica.
cutia toracică este simetrică.
cutia toracică e moderat elastică.
ambele hemitorace participă uniform in actul de respiraţie.
punctele dolore ale cutiei toracice nu s-au depistat.
freamătul vocal în regiuni simetrice ale cutiei toracice se propagă uniform
nemodificat, se percepe ca vibraţie uşoară.

Percuţia
I.Percuţia comparativă:
La percuţia comparativă în focare simetrice ale cutiei toracice, deasupra ariilor
pulmonare s-a depistat sunet percutor clar pulmonar.
II.Percuţia topografică:

1. Limitele pulmonare Dreapta Stînga

apexiene
a) anterioare 4 cm superior de 4 cm superior de claviculă
claviculă
b) posterioare 1cm mai jos de procesus 1cm mai jos de procesus
spinosus C 7 spinosus C 7

2. Banda Krőnig 5 cm 5 cm

Limitele pulmonare Dreapta Stînga

inferioare după liniile
topografice clasice
a) parasternală Spaţiul intercostal 5 -
b) medio-claviculară Marginea superioară a -
coastei 6
c) axilară anterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 7 costei 7
d) axilară medie Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 8 costei 8
e) axilară posterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 9 costei 9
f) scapulară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 10 costei 10
g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th La nivelul vertebrei Th 11
11
Mobilitatea bazei 4 cm 4 cm
pulmonare pe linia
axilară medie

Auscultaţia
La auscultatia plămînilor deasupra ariilor pulmonare se auscultă murmur
vezicular.
Suflu tubar patologic, suflu amforic, sau zgomote supraadăugate(raluri
umede/uscate,crepitaţie frotaţie pleurală,sau frotaţia pleuro-pericardiacă) nu se
auscultă. Bronhofonia în focare simetrice ale cutiei toracice se propagă uniform
nemodificat.

APARATUL CARDIOVASCULAR
Acuzele
 Bolnava nu acuză dispnee( continua, sub formă de accese, în repaos sau în efort
fizic, în timpul mesei sau a emoţiilor), palpitaţii şi alte senzaţii neplăcute in
regiunea cordului, dureri, hemoptizie, sau edeme care apar spre seară şi dispar spre
dimineaţă.

Inspecţia
La examinarea vaselor sangvine în regiunea gîtului nu s-a evidenţiat dans
arterial, puls venos pozitiv, turgescenţa sau dilatarea venelor jugulare.

La inspecţia regiunii precordiale nu s-a depistat bombarea precordială.

Şocul apexian s-a evidenţiat în spaţiul intercostal V cu 1.5 cm mai lateral de linia
medioclaviculară stîngă.

Pulsaţii în alte regiuni:fosa jugulară, spaţiul intercostal 2, regiunea epigastrică

nu s-au evidenţiat.
Retractie sistolică în sediul şocului apexian nu s-a remarcat.

Palparea
Şocul apexian s-a depistat in spaţiul intercostal 5 cu 1.5cm mai lateral de linia
medioclaviculară stîngă, lăţimea cca. 2cm, moderat înalt, moderat puternic,
moderat rezistent.

Şocul cardiac palpator nu s-a determinat.

Alte senzaţii în regiunea precordială şi pe vasele sangvine mari( freamătul catar

diastolic pe apex şi sistolic în regiunea vaselor sangvine mari, galop) nu s-au
depistat palpator.

Percuţia
Matitatea relativă:

Limita dreaptă – cu 1cm mai lateral de marginea dreaptă asternului în spaţiul

intercostal 4.

Limita stîngă – cu 1.5cm mai lateral de linia medioclaviculară stîngă în spaţiul

intercostal 5.

Limita superioară – la nivelul coastei 3 pe linia parasternală.

Lăţimea pediculului vascular în spaţiul intercoatal 2 este de 5cm.

Auscultaţia
Zgomotele cardiace sunt ritmice.
 Sonoritatea sunetelor la baza cordului sunt similare – zgomotul I e mai slab , iar
zgomotul II e mai puternic(1:3).

În focarul tricuspidian şi mitral zgomotul I e mai puternic iar zgomotul II e mai

slab(2:1).

Prezenţa accentuării zg. II pe aortă sau artera pulmonară, a dedublării sau

scindării zgomotelor, a suflurilor sistolic, diastolic( protodiastolic, mezodiastolic,
presistolic) nu s-a determinat auscultativ.

Frotaţia pericardică, pleuro-pericardică sau suflul cardiopulmonar nu s-au

depistat auscultativ.
Frecvenţa batăilor cardiace – 75 bătăi/min.

Examinarea vaselor sangvine mari

La examinarea venelor gîtului nu s-a depistat pulsaţia şi turgescenţa lor.

La palpare se determină pulsul pe arterele radiale, carotide, femurale, poplitee,

arterele regiunii dorsale a labei piciorului.

Gradul de manifestare a pulsatiei este moderat intens.

Pe arterele radiale pulsul este identic la ambele mîini, ritmic, cu frcvenţa de 75

bătăi/min,plin, tensiunea şi amplitudinea moderate,deficit de puls nu s-a evidenţiat,
puls capilar la examinare nu s-a remarcat.
Pe arterele carotide nu se auscultă suflu.

La inspecţia şi palparea venelor membrelor inferioare s-au depistat varice

neinsemnat evidente, hiperemia locală a tegumentelor nu remarcat, nu s-au
evidenţiat sedimente dure şi nici durere la palpaţie pe traseul venelor.
Dublu ton Traube şi suflu Duroziez-Vinogradov nu s-au determinat auscultativ
pe arterele femurale.

La auscultaţia venelor gîtului nu s-a determinet zgomotul de drîmbă.

TA: la momentul curaţiei la ambele braţe este de 117/65 mmHg.

APARATUL DIGESTIV
Acuzele
La momentul curaţiei bolnava nu prezintă acuze, însă la internare bolnava acuza
dureri în regiunea epigastrică, care apoi sa localizat in regiunea iliaca dreap.ta

Bolnava menţionează ca durerile au aparut in plina stare de sanatate initial in

regiunea epigastrica apoi sau coborit in regiunea iliaca dreata.

Bolnava acuză de asemenea greaţă şi vomă carea au succedat durerea, voma nu

a atenuat durerea.

Masele vomitive sunt lichide, cu continut gastric.

Deglutiţia este liber, indoloră, semne de disfagie la trecerea alimentelor cu

divers caracter, bolnava nu acuză.

Hemoragie esofagiană, gastro-intestinală nu se remarcă.

Scaunul este de 1-2 ori pe zi,( insa in ultimele zile bolnava menţionează o stare
de constipatie)

Inspecţia
La inspecţia cavităţii bucale nu se remarcă miros, se remarca carie dentară,
mucoasa este moderat umedă, roz-pal, ulceraţii şi pete Filatov nu s-au evidenţiat.

Limba – moderat umedă, cu depuneri albe- gălbui,fară fisuri, ulceraţii.

Gingiile – palide, fără secreţii purulente.
Caria dentară – prezentă.
Vălul – de culoare roz –pală, moderat umed.

Abdomenul – de formă si volum anatomic obisnuite, participă moderat în actul

de respiratie,(cu exceptia regiunii iliace drepte, colaterale venoase, cicatrici şi alte
formaţiuni nu sau determinat.
La tuse durerea in regiunea iliaca dreapta se accentuiaza(semnul Kusnirenco)
La trecerea bolnavului in decubit latelal sting se accentuiaza durerea in regiune
iliaca dreapta(manevra Sitcovski).
Palparea
La palparea superficială a abdomenului se determină o încordare musculară
predominant în regiunea iliaca dreapta.

Prezenţa infiltratelor, tumorilor şi divergenţa muşchilor drepti ai abdomenului

nu s-a depistat.
Semne de iritare a peritoneului (sdr.Sciotkhin-Blumberg) nu s-a remarcat.

Prezenţa herniilor peretelui abdominal (liniei albe, ombilicale, inghinale,

femurale) nu s-a depistat.
 La alunecarea degetelor miinii pe abdomenul acoperit de imbracaminte subtire
din epigastru spre regiunea iliaca bolnava acuza durere vie in regiunea iliaca
dreapta(manevra Voskresenskii).
La palparea regiunii iliace drepte in decubit lateral sting al bolnavei
declanseaza durere si contractura musculara(manevra Bartomier Mihelson)

Palparea profundă după Obrazţov-Străjescu

Colonul sigmoid la palpare este cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă,
indolor.

Cecul – cilindric, dolor, moale, cu suprafaţă netedă.

Colonul ascendent – cilindric, indolor, moale, cu suprafaţa netedă, puţin mobil.

Colonul descendent – cilindric,indolor, moale, cu suprafaţa netedă, puţin mobil.

La palparea apendicelui dupa manevra Rowzing (comprimarea retrograda a
colonului prin palparea profunda inceputa din regiunea iliaca stinga duce la
impingerea gazelor spre cec, distensia acestuia, ceea ce provoaca durere in regiune
iliaca dreapta)---sa remarcat durere.
La palparea apendicelui cind bolnava ridica membrul inferior drept se atesta
durere(manevra obturatorului).

Percuţia
La percuţia abdomenului se determina sunet timpanic în toate regiunile lui.
Insa la percutia regiunii iliace drepte se determina sunet timpanic insotit de
durere(semnul Binet).
Prin percutie nu sa determinat lichid în liber sau incapsulat.
Semnul clopotelului(Mendel) este pozitiv---percutia peretelui abdominal
anterior denota durere in regiunea ilaca dreapta.

Auscultatia
La auscultaţie se determina garguisment intestinal.

Frotaţie peritoneala nu se auscultă.

Ficatul
Inspecţie
La inspecţia regiunii hipondrului drept nu se evidenţiază pulsaţie.

În această regiune nu se evidenţiază proeminenţe.

Percuţia
Dimensiunile ficatului după Kurlov: intre punctele 1 si 2-9 cm, intre punctul 3
şi 4- 8 cm, intre punctul 3 şi 5-7 cm.
Palpaţia
Prin palpare s-a apreciat marginea ficatului la rebordul costal, deplasarea limitii
de jos de sub arcul costal nu s-a determinat, senzaţia de durere la palpaţie.

Suprafaţa ficatului nu se palpează, marginea este indolora, moale.

Vezica biliara
Palpare
Prin palpare vezica biliara nu se determină.
Semnul frenicus „-„
Semnul Courvosier „-„
Semnul Ker „-„
Semnul Merfi „-„

Percuţia
La percuţia regiunii biliare semnul LPN –Vinogradov „-„, la lovire uşoară pe
rebordul costal semnul Ortner „-„ semnul Mendel „-„.

Pancreasul
Palpare
La palparea regiunii de proiecţie a capului pancreasului se determină simptomul
Korte „+” , pancreasul nu se palpează.

4.SISTEMUL URINAR
Acuze
Bolnavul nu acuză edeme pe faţă, palpebrale.
Dureri în regiunea lombară bolnavul nu menţionează.
Micţiunile sunt moderat frcvente- 7-8 ori pe zi, libere, fară dificultate, jetul urinar
neîntrerupt, nu se asociază cu dureri, sau arsuri.
Incontinenţă de urină sau retenţie, bolnavul nu acuză.

Inspecţia
La inspecţia regiunii lombare nu s-a depistat prezenţa tumefierii sau hiperemia
pielii.
Edeme nu s-au observat.

Palparea
La palparea bimanuala rinichii nu se determină,senzaţii dureroase lipsesc.
La palparea regiunii suprapubice si pe traiectul ureterelor nu s-a evidenţiat durere
sau modificări sesizabile.

Percutia
 La percutia regiunii lombare bilateral,semnul de tapotament (Giordano) „-„

5.SISTEMUL HEMATOPOIETIC
Acuze
Pacienta acuza starea de astenie,fategabilitate,scaderea capacitatii de munca.
Dispnee (respiratie superficială) bolnava nu acuza.

Bolnava nu acuza palpitatii ,vertije,lipotimii,insa acuza febra 37-37,5 °C, care a

succedat durerea.

Perversiune a gustului (picacism-tendinta de a minca creta, carbune,lut) si a

mirosului, bolnava nu mentioneaza.

Bolnava nu acuza hemoragie cutanata si pe mucoasele vizibile,hemoragii nazale

, din gingii, gastrointestinale, pulmonare sau renale.

Nu acuza dureri spontane in oase (mai ales cele plate)dureri in git la deglutitie,
arsura pe virful limbii.

Inspectia
Tegumentele sunt roz-palide, fara diateze hemoragice.
Unghiile sunt fara deformatii, fara striatii longitudinale sau transversale.
Parul lucios, elastic fara caderi..
Angina necrotica nu se evidentiaza

Palparea
Ganglionii limfatici sunt nepalpabili, indolori.
Splina palpator e indolora.

Percutia
Senzatii de durere la percutarea oaselor nu se remarca.
Dimensiunile splinei sunt 7/5 cm.

Auscultatia
Frotaii splenice auscultativ nu s-au evidentiat

6.SISTEMUL ENDOCRIN
Acuze
Bolnava nu prezinta acuze asupra sistemului endocrine.
Inspectia
La inspectie, regiuni de depunere a tesutului adipos subcutanat exagerat nu s-a
depistat.
Dezvoltarea fizica este completa.
Tesutul adipos subcutan e uniform diminuat .Acromegalia, fata “in luna plina”,
exoftalmie, simptome positive Mebius,Groefe, Shentelwag, nu s-au evidentiat.

La inspectia glandei tiroide nu s-a remarcat prezenta vergeturilor,

hiperpigmentatii sau depigmentatii.

Pilozitate de tip feminine satisfacator dezvoltata.

Palparea
Palpator glanda tiroida se determina in limitele picioruselor muschilor
sternocleidomastoidieni.
Prezenta nodulilor nu s-a determinat.

Auscultatia
Vasele glandei tiroide nu sunt marite, auscultativ nu s-au depistat zgomote sau
sufluri.

7.STAREA NEURO-PSIHICA SI ORGANELE DE .

SENSIBILITATE
La momentul curatiei constiinta bolnavei este clara, ea se orienteaza in spatiu si
timp, raspunde adecvat si concret la intrebari.

Semne de iritare a SNC ca delir, halucinatii sau de inhibitie ca coma, spoor,

stupor nu s-au remarcat.

Dispozitia este echilibrata, se remarca o usoara apatie dar iritabilitate sau

tendinta spre plins nu s-au evidentiat.

Somnul-bolnava adoarme relative repede , somnul este superficial uneori cu

visuri obositoare, bolnava se scoala moderat odihnit dupa somn.

Cefalee, acufenie sau vertij bolnavul nu acuza.

Nu se remarca o slabire vadita a memoriei.

Dureri pe traiectul trunchiurilor nervoase, convulsii(cronica, tremurici) nu se

remarca.

Miscarile in member sunt coordonate.

Senzatii de anestezii si racier a membrelor bolnava acuza periodic.
Sensibilitatea tactila, dureroasa si a temperaturii sunt adecvate.
 Auzul, mirosul, vazul, vorbirea sunt adecvate.

8 STATUS LOCALIS
In regiunea iliaca dreapta se evidentiaza defansul muscular, durere la palapare,
hiperestezie.
7 Diagnosticul diferential
Apendicita acuta trebuie de diferentiat de:
- afectiinile gastrice---pentru aceasta e necesar fibrogastroduodenoscopia
-afectiunile colonului---e necesar colonoscopia, irigografia.
-de patologiile renale---e necesar examenul complet de urina
-de perforatia unui organ cavitar---e necesar efectuare radiografiei de
-ansamblu a abdomenului(pneumoperitoneum in caz de perforatii
-de ocluzia intestinala---e necesar de asemenea radiografia de ansamblu
a abdomenului(coproliti, nivele hidroaerice in abdomen ocluziv)
-de afectiunile anexelor la femei
-de sarcina extrauterina-e necesar anamneza
-de apoplexia ovariana-e necesar anamneza
-de patologia prostatei-la tuseu rectal si USG
-de toxicoinfectia alimentara- anamneza
Insa datele anamnezei ,palpatiei, percutiei---semnul clopotelului,
manevra Rowzing, manevra Voskresenskii, manevra Sitkovski, Iavorski
obtiratorului, Bartomier-MIhelson, semnul Cusnirenco, plus triada
Dlafois(durere , hiperestezie si defans muscular in regiunea iliaca
dreapta—toate pozitive vi sa sustina diagnosticul de apendicita acuta
DIAGNOSTICUL PRELIMINAR
Luînd în considerare durerea aparuta in plina sanatate , cu caracter insidios mai
intii in regiunea epigastrica apoi cu localizare in fosa iliaca dreapta, si deasemenea
tinind cont de semnele specifice din cadrul examinarii putem presupune o
apendicita acuta.

Prezumţia diagnostică este susţinută de prezenţa greţei şi a vărsăturilor ce au

succedat durerea, dar care nu au oferit bolnavei senzatie de usurare,si a febrei 37-
37.5 °C.

PLANUL EXPLORĂRILOR DE LABORATOR.

INSTRUMENTALE ŞI SUPLIMENTAR
Radiografia simpla a abdomenului-pentru a exclude alte afectiuni
Fibrogastroduodenoscopia-pentru excluderea afectiune gastrica
Colonoscopia, irigoscopia-pentu a exclude afectiunea de colon
Analiza generala asingelui
Analiza generala a urinei
Examenul sumar al urinei
Examenul sistemului de hemostaza
Hemoleucograma
Examenul biochimic al singelui
Spirometria

REZULTATELE EXPLORARILOR DE LABORATOR

01.10.12---examenul biochimic al singelui
Proteina totala 81.0 mmol/l
Ureea 3.75 mmol/l
Creatinina 63.9 mmol/l
Bilirubina totala 8.8 mmol/l
Bilirubina conjugata 5.0 mmol/l
Bilirubuna libera 3.8 mmol/l
Glucoza 6.54 mmol/l
ALAT 150.2 mmol/l
ASAT 78.3 mmol/l
A amilaza 42.1 mmol/l
fierul 9.7 mmol/l
Examenul sumar al urinei

Epiteliul c/mari
Leucocite 04.05.12
Eritrocite nemodificate Nu sunt
Eritrocite modificate 01.02.12
Mucozitati Nu sunt
Examenul sistemului de hemostaza
Protrombina 112% (norma—70-100%)
Raportul intrnational normalizat 0.89
Fibrinogenul 03.02.12
Analiza generala asingelui
Hb 122 g/l
Eritrocite 4.0*1012 /l
Leucocite 9.8*109/l
Nesegm 8,00%
Segm. 54,00%
Limfocite 22,00%
Mon. 5,00%
VSH 20 mm/h

Analiza generala a urnei

Cantitatea 150 ml
Coloarea Galbena
Transparenta Transparenta
Densitatea 1025
Reactia Neutra
Proteine Absente
Glucoza absenta

Grupa sangvina A(II) Rh+

hemoleucograma :
VSH 20
leucocite 9.8

Diagnostcul clinic
apendicita acuta

Argumentarea tacticii medico chirurgicale si referinta preoperatorie

Diagnosticul de apendicita acuta este o indicatie pentru interventia chirurgicala de
urgenta din cauza ca poate evolua spre o apedcita flegmonoasa si perforatii cu
declansarea unei peritonite difuze sau generalizate ce implica un risc crescut de
mortalitate.
Se indica laparotomie cu apendectomie.
Frecventa pulsului 75 bat./min
TA 120/75
Protocolul operator
S-a efectuat interventie chirurgicala sub anestezie generala , durata -1ora15 min,
inceputul la ora 9.00 -finisata la ora 10.15 .
S-a efectuat apendicetomie anterograda.
Apendicele este marit in volum, turgescent, cu vasele initiate, la incizia lui dupa
apendectomie se observa necroza mucoasei.

Intraoperator s-a confirmat diagnosticul de apendicita acuta catarala.

Operatia a decurs fara complicatii, pregatirea preoperatorie s-a efectuat.

Evolutia
02.10.12
pacienta se afla in sectia de reanimare sub supravegherea medicului
reanimatolog,starea ei este relativ stabila.
TA 110/65
Puls-60 bat./min
03.10.12
Starea generală – stabilă, cu ameliorări, moderate algii la nivelul regiunii iliace
drepte(plaga postoperatorie)
Conștiință – clară.
Tegumentele - roz pale, umede
Ap.resp.- auscultativ murmur vezicular, FR – 18 r/min
Zgomotele cardiace - ritmice, clare. FCC-78/min TA=120/80 mm Hg
Abdomenul - simetric, moale, indolor la palpare, participă în actul de respirație.
Actele fiziologice – în normă, tractul gastrointestinal păstrat; micțiuni libere,
indolore.
Status localis – fără schimbări evidente, plaga curata, fara hiperemie sau
impuroieri.

EPICRIZA
Pacienta Harcomici Rita, in virsta de 41 de ani,or. Chisinau, a fost internata de
urgenta pe data de 01.10.12 in spitalul Nr.2, sectia chirurgie1 cu diagnosticul de
apendicita acuta. Diagnostic confirmat intrapoerator. Sa efectuat pregatirea
preoperatorie.A avut parte de interventie chirurgicala cu apendectomie si
tratament postoperator(anlgezice , antibiotice, antiinflamatoare si pansamente
sterile).
Starea pacientei sa imbunatatit radical. S-a externat la domiciliu cu recomandari:
-efort fizic redus
-antibiotice
-pansamente sterile
-antidolore
-antiinflamatoare

PROGNOSTICUL referitor :
La viata: favorabil
Reabilitare: favorabil
Capacitatea de munca: bună.