Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
internaționale
și muncitori Studiu realizat de:
o cartografiere a industriei
de îmbrăcăminte
și încălțăminte
în Republica Moldova
Chișinău, 2017
Cuprins:
Glosar...............................................................................................................3
Listă de abrevieri.............................................................................................4
Introducere......................................................................................................5
Context. Haina: de la necesitate umană la sistem Lohn .........................7
Captolul I. Sectorul TAFL în Republica Moldova. Indicatori principali....... 10
Capitolul II. Branduri străine și muncitori locali. Locul Moldovei în lanțul
global de producție.......................................................................................................... 23
Capitolul III. Istorii personale ale muncitoarelor din fabricile de
îmbrăcăminte din Moldova.....................................................................31
Concluzii ........................................................................................................35
Recomandări................................................................................................. 36
Anexe..............................................................................................................37
Despre autori:
Vitalie Sprînceană – sociolog, jurnalist, activist civic, redactor al portalului PLATZFORMA.MD.
Lilia Nenescu a studiat antropologia la Universitatea de Stat din Moldova. Din 2015 lucrează la Asociația Tinerilor Artiști
„Oberliht”, iar la moment, coordonează proiectul „Comunități active pentru democrație participativă în oraș”.
Acordul cu privire la fibre (MFA) – un acord internați- Salariu de sărăcie (din eng. poverty wage) – un termin
onal care a reglementat ( în perioada 1974 – 2004) tot mai des utilizat de către cercetători în domeniu
comerțul din industria textilă și a îmbrăcămintei prin studiilor pe sărăcie și veniturilor din munca salariată.
impunerea unor cote. Salariul de sărăcie în cele mai multe cazuri este utilizat
pentru a evidenția veniturile salariale medii (8 ore zi/
Acordul cu privire la Textile și Îmbrăcăminte (ATC) – muncă) relativ mai mici sau egale cu limita/pragul de
un acord de tranziție care, în perioada 1994 – 2004, sărăcie (stabilită diferit în deferite contexte/țări).
3
Listă de abrevieri:
APIUS Asociația Patronatelor din Industria Ușoară
ATC Agreement on Textiles and Clothes (Acordul pe Textile și
Îmbrăcăminte)
BNS Biroul Național de Statistică
CNSM Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova
CCC Clean Clothes Campaign - este o alianță globală dedicată
îmbunătățirii condițiilor de muncă și a împuternicirii
lucrătorilor în industria de îmbrăcăminte și încălțăminte la
nivel mondial
HS Harmonized System (sistem armonizat)
MFA Multi Fiber Agreement (Acord MultiFiber)
MIEPO Moldova Investment and Export Promotion Organization
(Organizația pentru Promovarea Investițiilor și Exportului din
Moldova
OEC Observatory of Economic Complexity (Observatorul
Economic Complexity)
TAFL Textile, Apparel, Footwear and Leather (textile,
accesorii, încălțăminte, piele)
UIPAC Unitatea de implementarea a proiectului Băncii
Mondiale de ameliorare a competitivității
4
Introducere
În 2014, Clean Clothes Campaign10 (CCC) a publicat un despre brandurile care produc sau au produs în Moldo-
studiu intitulat Stiched Up/ Trași pe sfoară11 (Ro) care va, la general, și să aducă mai multă lumină în locul pe
a reprezentat primul efort serios de a atrage atenția care îl ocupă Moldova în economia globală și industria
asupra condițiilor de muncă precare din industria îm- globală a confecțiilor, în mod special. Scopul pe care ni
brăcămintei în Europa de Est. Dacă până atunci ma- l-am propus – să cartografiem brandurile care produc
joritatea consumatorilor și opinia publică în general în Moldova, dar și să discutăm cu muncitorii din câteva
asociau condițiile precare de muncă cu țări din Asia de fabrici despre cum se simt aceștia lucrând pentru aces-
Est și Sud-Est (în special China, Bangladesh, Pakistan), te branduri – s-a dovedit a fi destul de ambițios. Date-
studiul care a intervievat muncitori din fabrici din 10 le relevante despre numărul și tipul de întreprinderi,
țări post-socialiste, inclusiv Moldova, a demonstrat că numărul de muncitori din fabrici, salariul acestora, și
muncitorii din Europa de Est suferă de aceeași sărăcie brandurile pentru care produc aceștia sunt adesea
(iar uneori, de sărăcie mai severă) și lucrează în condi- vagi, contradictorii sau lipsesc cu desăvârșire.
ții similare cu cele ale muncitorilor din țările din Asia. Informația și datele au fost colectate și actualizate
Branduri precum Benetton, Max Mara, Armani, Primark pentru luna decembrie 2017.
sau New Look produc în fabrici din Republica Moldova. Principalele dificultăți care au apărut în procesul de
Contrar așteptărilor, studiul a arătat că cel mai jos salariu cercetare au fost:
al unui muncitor din Moldova este mai mic decât cel mai
jos salariu al unui muncitor din Pakistan, de exemplu. • Majoritatea companiilor moldovenești care lu-
crează în sistemul Lohn cu branduri internaționa-
„Salariile de sărăcie” (din eng. poverty wage) din le aleg să protejeze numele brandurilor invocând
industria îmbrăcămintei reprezintă doar un aspect al „taina comercială”. Din acest motiv informația este
condițiilor precare de muncă identificate de CCC în foarte săracă și protejată, fiind obținută, în temei,
Europa de Est. În Moldova, în special, studiul constată în mod indirect.
și alte probleme sistemice: munca peste program în
exces și neplătită la rata stabilită în lege, plata unor • Companiile care afișează numele brandurilor străine
părți de salariu în plic, contractele pe termen scurt cu care lucrează nu indică anii colaborării. Din acest
contrar prevederilor legale (tipuri de contracte motiv a fost dificil să stabilim cu exactitate dacă co-
utilizate în alt scop decât cel prevăzut de lege pentru laborarea mai continuă încă sau ține de domeniul
activitatea/domeniul respectiv, predominat pentru trecutului.
evitarea/micșorarea taxelor) și frica răspândită în
rândul muncitorilor de a-și revendica drepturile • Foarte puține branduri străine aleg să publice nume-
legale (ilustrată și de rata infimă de sin-dicalizare în le furnizorilor moldoveni cu care lucrează.
industria îmbrăcămintei în Moldova – doar 11 fabrici,
la moment au organizații de sindicat, sau cca 2500
În aceste condiții, cartografierea noastră s-a bazat pe ur-
persoane.)12. mătoarele surse:
a) căutări în surse publice: site-urile oficiale ale
Prezentul studiu este un efort comun al unui grup de
companiilor, mass-media, alte mențiuni;
activiști, jurnaliști și cercetători13 care și-au propus, cu
susținerea Fundației Friedrich Ebert Moldova, să apro-
b) căutări pe site-urile brandurilor care își publi-
fundeze concluziile raportului CCC și să elucideze rolul
că lista de furnizori;
Moldovei în industria globală a îmbrăcămintei. Până în
prezent, nu există o idee clară despre rolul Moldovei în
c) interviuri și conversații anonime cu munci-
economia globală și cum se înscrie industria de confec-
toare și muncitori din fabrici (identific ți di-
ții a țării în imaginea de ansamblu în lume. Studiul de
rect la fabrică după terminarea zilei de mun-
față își propune să îmbogățească baza de cunoștințe
că sau prin cunoștințe, rude, alte contacte);
5
d) vizite la magazinele fabricilor, la saloane și ția de la scară mică la industrie globală și la actualul
alte spații unde companiile locale își expun sistem Lohn. De asemenea, ea analizează mariajul
producția (a fost consultată eticheta articolu- dintre industria textilă și tendințele de dezvoltare a
lui și verific tă ca e produsă în Moldova de că- economiei și tehnologiei: globalizarea și relocaliza-
tre o companie locală, dar sub nume de brand rea producției.
străin).
Capitolul II prezentă lista principalelor branduri care
Deseori am fost nevoiți să descifrăm de unii singuri lucrează cu companii din Republica Moldova, iden-
informația contradictorie pentru a formula anumite tificate în rezultatul cercetării.
concluzii, pe care le prezentăm aici. Cu toate aces-
tea, considerăm că informația limitată este un motiv Capitolul III prezintă câteva studii de caz realizate în
în plus de a insista pe aceste subiecte și a le crește baza unor interviuri cu muncitoare de la întreprin-
vizibilitatea. deri textile care lucrează cu branduri străine.
Interviurile au fost realizate de Anastasia Nani,
Studiul urmează structura de mai jos: jurnalistă la Centrul de Investgații Jurnalistice.
Capitolul I oferă contextul istoric al industriei de îm- În scopul protejării muncitoarelor intervievate, nu-
brăcăminte și anume, felul în care a evoluat produc- mele acestora a fost modificat.
6
Context
Haina: de la necesitate
umană la sistem Lohn
Producerea articolelor de îmbrăcăminte reprezintă o multe articole textile, îmbrăcăminte și încălțăminte
trăsătură proprie și definitorie pentru om la fel precum decât vinuri.
raționalitatea sau imaginația. Aproape toate cultu-
rile și civilizațiile folosesc forme de îmbrăcăminte și Industriile de îmbrăcăminte și încălțăminte se numără
încălțăminte. printre industriile cele mai globalizate. Rețelele de oa-
meni, companii și piețe (cunoscute ca lanțuri de pro-
Îmbrăcămintea e la fel de veche precum umanitatea ducție, eng. Commodity/ supply chains) sunt împrăști-
însăși. Cel mai vechi articol de încălțăminte datează ate pe tot globul și sunt prezente atât în cătunele cele
din mileniile 7 sau 8 î.e.n., iar cele mai vechi articole mai izolate, cât și în orașele cele mai centrale. Industria
de îmbrăcăminte datează din jurul anilor 150 000 î.e.n. combină, deopotrivă, tehnologiile cele mai sofisticate,
sau chiar și mai devreme. Într-un fel, producerea arti- metodele de marketing și promovare cele mai recente,
colelor de îmbrăcăminte a însoțit omenirea pe durata și multă muncă manuală tradițională; buticuri strălu-
întregii sale istorii (și ar putea fi responsabilă, conform citoare în locurile cele mai „glamuroase” și scumpe ale
unor interpretări, de Revoluția Industrială care s-a de- planetei dar și fabrici de vopsire, situate în colțurile cele
clanșat inițial în Anglia în sec. XVII-XVIII și care mai apoi mai sărace și poluate ale planetei; munca plătită ge-
s-a extins și în alte părți ale continentului și lumii, dând neros pentru designerii vestimentari, agenții de PR și
naștere fenomenului cunoscut ca modernitate). marketing, modele și reviste lucioase, dar și condiții
de sclavie pe câmpurile de recoltare a bumbacului din
Încălțămintea și îmbrăcămintea rămân desigur impor- Uzbekistan, muncă în condiții feroce – căldură și umidi-
tante și astăzi. Ceea ce s-a schimbat însă, din vremurile tate excesivă, umilințe fizice și psihice, condiții nocive
preistorice când oamenii au început pentru prima oară și insecuritate a muncii în atelierele legale și ilegale din
să producă țesături și să proceseze pielea animalelor Pakistan sau în fabricile din Bangladesh (acolo unde a
pentru a obține piele pentru încățăminte, este faptul avut loc, în 2013, cel mai mare accident de muncă pe-
că întregul proces nu mai are loc doar la nivel local, nici trecut vreodată în industria textilă ca urmare a prăbușirii
nu mai e făcut doar în cadrul familiei sau al comunității clădirii Rana Plaza, ce adăpostea o fabrică de textile care
mici. Din contra, el reprezintă o industrie globală com- producea articole pentru Benetton, Primark, Walmart
plexă, dinamică și diversă ce antrenează milioane de sau Mango printre altele, au murit 1134 oameni)16.
oameni de pe toate continentele.
Orice discuție pe marginea acestei situații a industriilor
Unele surse indică faptul că valoarea întregii industrii textile și de îmbrăcăminte trebuie să țină cont de alte
globale de îmbrăcăminte se ridică la aproximativ 3 tri- câteva discuții conexe ce se referă la anumite tendințe
lioane de dolari (3 mii de miliarde!) ceea ce reprezintă de dezvoltare a economiei și tehnologiilor – globali-
aproximativ 2% din produsul intern brut global14. De zarea, pe de o parte, și procesele tehnologice precum
asemenea, sectorul angajează între 60 și 75 milioane relocalizarea producției ce o însoțesc, pe de altă parte.
de oameni la nivel global15. În Moldova, sectorul de
producere a îmbrăcămintei și încălțămintei este unul Globalizarea este o paradigmă puternic contestată în
de o importanță deosebită. Deși imaginea externă a științele sociale17, politică, economie, relații internați-
țării pe care autoritățile vor să o promoveze este cea onale și studii militare. Pentru unii, ea reprezintă un
a unei țări vinicole, țara exportă de 3 ori și ceva mai fenomen „natural” care are loc inevitabil și are drept
7
motoare tendințele cele mai noi în dezvoltarea tehno- tradițional care se făcea conform principiului parității
logiei, managementului, transportului și comunicării. partenerilor (ambii se află pe picior egal). În Lohn păr-
Pentru alții, e vorba de un proces influențat în mod țile se află în raport inegal – una dintre părți se face
inegal – unii actori-cheie (țări mari, corporații multina- responsabilă doar de un mic segment al procesului
ționale, instituții internaționale) având posibilitatea de de producție – de obicei partea cea mai intensivă
a influența cursul globalizării într-o măsură mai mare din punctul de vedere al muncii (asamblarea etc). Din
decât alți actori (țările mai mici, muncitorii, lucrătoarele punct de vedere tehnic, Lohn înseamnă o procedură
domestice etc). vamală conform căreia bunurile pot fi exportate tem-
porar pentru confecționare, procesare sau reparație și
Din perspectiva acestui studiu ne interesează ambele după aceasta sunt reimportate fiind scutite de taxele
aspecte ale globalizării. Pe de o parte, dezvoltarea și de import.
desfășurarea acesteia ca un fel de condiție economică
„by default”(din eng.- în mod implicit) la care trebuie Ce înseamnă regimul Lohn în industria textilă în ge-
să se adapteze țările și companiile mai mici pentru a neral și în cea moldovenească în particular? Aceasta
supraviețui. Pe de altă parte, în cadrul acestor procese înseamnă că unele branduri de îmbrăcăminte străine
globale nu toți actorii au aceeași pondere, nu toți au (din Europa dar și din alte părți ale lumii) exportă tem-
capacitate egală de a influența situația (unele corpora- porar în Moldova, pentru procesare și finalizare pânze,
ții globale au bugete operaționale mai mari decât ale piele, țesături și alte textile. Deopotrivă, aceste bran-
multor țări) sau de a genera anumite tendințe care să duri oferă și specificații exacte despre modul în care
îi avantajeze mai ales pe ei. fabricile moldovenești vor asambla articolele finale.
Ulterior, fabricile moldovenești asamblează articolele
Relocalizarea producției industriale, în general, și a de îmbrăcăminte (adăugind inclusiv eticheta ”Made
producției textile, în particular, reprezintă una din con- in Italy” sau ”Made in Moldova” sau altceva) după care
secințele cele mai directe ale globalizării. Explicată în sunt (re)exportate.
modul cel mai accesibil, relocalizarea producției indus-
triale are loc atunci când o companie A situată într-o Acest proces trebuie analizat în două perspective:
anumită țară decide să transfere o parte a procesului orizontală (transnațională, în interiorul lanțului de
de producție într-o altă țară sau în mai multe alte țări. aprovizionare), și verticală (în interiorul lanțului de
producție a mărfii). Din perspectiva transnațională,
Procesul a devenit posibil în a doua jumătate a seco- brandul exportă anumite procese de producție în re-
lului 20 datorită progreselor în tehnologia comunica- giuni/țări în care anumite costuri sunt mai mici (e vor-
țiilor, în transporturi, în sfera tranzacțiilor și serviciilor ba mai ales de costurile muncii fizice neautomatizate
financiare dar și a integrării țărilor lumii în sistemul de asamblare, considerate a fi „flexibile” de vreme ce
capitalist. În industria textilă și de fabricare a încălță- celelalte costuri – materiale, dar și marketing, design
mintei relocalizarea are loc prin decuplarea serviciilor sunt considerate a fi „rigide”). Aceasta are drept efect
de design, marketing și producție și prin strămutarea faptul că guvernele țărilor mici sunt „forțate” să țină
unor secvențe ale procesului de confecționare a ar- costurile muncii (atât în termen de mărime a sala-
ticolelor (coaserea, atașarea accesoriilor – fermoare, riului cât și din perspectiva respectării normelor de
logo-uri și etichete, călcarea și împachetarea) în alte securitate a muncii) cât mai mici, atât la nivel global
țări și regiuni. Relocalizarea e un fenomen complex, cu cât și în comparație cu vecinii (strategia race to the
efecte sociale și economice complexe (de la sărăcirea bottom – uniformizare la un nivel inferior) pentru a
unor regiuni, ca urmare a dezindustrializării, la slăbirea putea atrage „investitorii străini”.
puterii de negociere a sindicatelor).
Din perspectivă verticală, adică din perspectiva di-
Un caz specific al relocalizării producției în industria viziunii muncii în interiorul lanțului valoric de pro-
textilelor și încălțămintei este așa-zisul regim LOHN. ducție a mărfii (eng. commodity value chain/ supply
Regimul Lohn (eng. Outward Processing Trade) repre- chain), regimului de tip Lohn sunt supuse doar unele
zintă una din formele recente ale comerțului interna- procese, cele care istoric și ca practică sunt cele mai
țional și care reflectă inegalitățile dar și diversificarea prost plătite (munca de confecționare, nu și operați-
legăturilor între și în interiorul corporațiilor multina- unile de design sau marketing). De exemplu, un grup
ționale și divizarea internațională a muncii. Regimul de muncitori de la o fabrică din nordul Moldovei au
Lohn se deosebește radical de comerțul internațional calculat, în baza tarifelor la care sunt remunerați, că
8
toate operațiunile pe care le fac pentru a transforma poziție vulnerabilă, muncind de cele mai multe ori la ne-
tiparele în articole de îmbrăcăminte, inclusiv etiche- gru pentru remunerare stabilită arbitrar de fabrica furni-
ta pe care este indicat prețul de 600 EUR ar costa zoare. Fenomenul subcontractării a fost adesea criticat
în jur de 6-7 euro. Adică, costurile de muncă pentru atât de media internațională cât și de ONG-urile care pro-
producția unui articol de îmbrăcăminte pentru acel movează drepturile angajaților care lucrează în condiții
brand se ridică la 1-1.5% din prețul de vânzare cu precare de muncă, iar unele branduri și-au intensificat
amănuntul al acestui articol (vezi mai jos diagrama eforturile de a identifica în propriul lanț de producție
realizată de Women Working Worldwide18). cazuri de subcontractare. Studiul nostru arată că un nu-
măr considerabil de companii din Moldova, mai ales din
domeniul încălțămintei, funcționează anume în calitate
de subcontractanți, cel mai des pentru fabrici din România.
Figura 1.
9
CAPITOLUL I
Sectorul TAFL
în Republica Moldova
Indicatori principali
Numărul de companii înregistrate
De exemplu, Biroul Național de Statistică indica,
Numărul companiilor înregistrate care se ocupă de pentru anii 2013-2015 (anii în care a adunat
TAFL 22 este destul de dificil de estimat întrucât statistică) un număr ce oscilează în jurul cifrei de
cifrele prezentate de diverse instituții de stat 450 întreprinderi23 – 467 întreprinderi în 2013, 450
sunt diferite. în 2014 și 455 în 2015.
Tabelul 1
Pe de altă parte, alte surse indică cifre complet diferite. Ast- mult decât datele oficiale ale BNS. Asociația Patronatelor din
fel, Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Ex- Industria Ușoară (APIUS) oferă o a treia cifră pentru numărul
porturilor din Moldova (MIEPO) indică, în ediția 2016-2017 de companii ce activează în sector – cu 100 companii mai
a prezentării generale a industriei de textile pe care o face puțin – adică 350 companii25.
pentru investitori, un număr de aproximativ 550 întreprin-
deri24, dintre care 356 companii care produc îmbrăcămin- Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile
te și 75 companii ce produc încălțăminte, articole de voiaj înregistrate în Republica Moldova, un serviciu oferit de Agen-
și marochinărie și 120 companii de materiale textile. Chiar ția de Servicii Publice (la care a aderat, prin fuzionare, fosta
dacă MIEPO utilizează datele oferite de Biroul Național de întreprindere de stat „Camera Înregistrării de Stat”) oferă,
Statistică, organizația indică un număr cu 100 companii mai pe Portalul Guvernamental al Datelor Deschise informații
10
privind întreprinderile înregistrate pe teritoriul Republicii 550 (MIEPO), 718 (Ministerul Economiei) și 2519 (Registrul
Moldova, inclusiv după genul de activitate. Registrul conține Companiilor din Moldova).
informații la zi (setul la care ne referim datează din 20 noiem-
brie 2017) despre mai bine de 300 mii de agenți economici, Care e numărul real al companiilor ce activează în domeniul
inclusiv întreprinderile lichidate26. Autorii studiului au efectu- TAFL? Care dintre cifrele indicate mai sus e cea adevărată?
at o căutare complexă în Registru, căutând după mai multe
criterii27. Rezultatele căutării indică un număr total de 2519 Cel mai probabil, niciuna. Diferențele între estimări sunt
companii cu activități în domeniul producerii articolelor de atât de mari încât nicio cifră nu poate fi acceptată fără în-
îmbrăcăminte și încălțăminte, dintre care 1957 – fabricarea trebări metodologice serioase. Ni se pare corect să presu-
articolelor de îmbrăcăminte și 562 – fabricarea articolelor de punem că numărul de companii în sectorul TAFL este mai
încălțăminte. Dacă adăugăm și întreprinderile cu activități în mare de 718 și probabil mai mic de 2519.
domeniul confecționării altor articole din textile în afară de
îmbrăcăminte și alte articole din piele în afară de încălțăminte Orice estimare exactă în aceste condiții ni se pare un act
numărul întreprinderilor depășește cifra de 4000. hazardat, însă putem presupune că, orientativ, ar fi active
cel puțin 1000-1500 companii. Dat fiind că raportul între
E adevărat, aceasta nu înseamnă neapărat că aceste companii fabricile de îmbrăcăminte și cele de încălțăminte este de
care au declarat la înregistrare un anumit tip de activități, 1 la 4, probabil estimarea noastră ar indica aproximativ
cum ar fi cel de fabricare al unor articole de îmbrăcăminte 200-300 fabrici de încălțăminte și 800-1000 fabrici de
și încălțăminte, efectuează aceste activități și în realitate. În îmbrăcăminte.
fine, mai există și o altă sursă – Guvernul. Cu începere din
2010, Ministerul Economiei, în scopul acordării unor facilități Numărul de angajați în sector
și dezvoltării industriei ușoare, elaborează o listă a agenților
economici-întreprinderi ale industriei ușoare și a tipurilor Dacă efortul de estimare a numărul companiilor înregistra-
de servicii prestate de către aceștia pe teritoriul Republicii te care produc articole textile și încălțăminte a întâmpinat
Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de dificultăți metodologice și date statistice contradictorii,
perfecționare activă, impozitate cu TVA la cota zero28. Această obiectivul de identificare a numărului de angajați ai sec-
listă crește constant în fiecare an, ultima modificare fiind fă- torului ni se prezintă a fi o provocare cel puțin la fel de
cută în iulie 2017. La moment în ea se regăsesc 718 companii complicată. Dincolo de practica generală de a folosi forță
care se ocupă de producerea îmbrăcămintei și încălțămin- de muncă subcontractată și contracte pe termen scurt sau
tei29 (712 – producători de îmbrăcăminte și 6 producători de a angaja neoficial, datele oficiale despre numărul de
de încălțăminte). Astfel, conform Ministerului Economiei, în angajați ai sectorului sunt destul de imprecise.
industria ușoară există cel puțin 718 companii care se bucură
de impozitare cu TVA la cota 0. Astfel, conform BNS30, numărul total al angajaților pe eco-
nomie este de 594 219 persoane, dintre care în sectorul
Avem deci, cel puțin cinci cifre diferite pentru numărul de industriei sunt angajați 99 068 persoane, dintre care în
companii active în domeniul TAFL: 350 (APIUS), 450 (BNS), industria prelucrătoare sunt angajați 78 206 persoane.
Tabelul 2.
11
Distribuția angajaților din sectorul TAFL se prezintă Needs32, Industria Ușoară a Republicii Moldova33 etc.)
astfel: date despre numărul de angajați din 50 de fabrici
de confecții. Un simplu calcul matematic a însumat
• fabricarea produselor textile – 3 570 de angajați, peste 20 mii de angajați doar din 50 de fabrici care
dintre care 76,6% sunt femei oferă informații publice despre numărul angajaților.
Acest exercițiu ne permite să afirmăm că numărul de
• fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 14 802 de angajați TAFL, la fel ca și numărul companiilor care lu-
angajați, dintre care 90% sunt femei crează în domeniu, este mult mai mare decât cel indi-
cat în datele oficiale. Folosind aceeași regulă, putem
• fabricarea articolelor de voiaj, marochinărie și în- presupune că numărul angajaților TAFL este cel puțin
călțăminte – 2 917 angajați, dintre care 75,7% sunt dublu față de cifrele oficiale și ar putea fi estimat cel
femei puțin la 45-50 mii oameni.
Figura 2
12
Tabelul 3
2016
Fibre textile (cu excepția lânii în fuior și a lânii pieptănate) și deșeurile lor (neprelu- 788.74
crate în fi e sau țesături)
Fire, țesături, articole textile necuprinse în altă parte și produse conexe 75 270.19
Dacă însumăm și exporturile de încălțăminte, obținem 17,18% din totalul de exporturi. Astfel, industria TAFL s-ar
clasifica pe locul 3 după totalul de exporturi.
Tabelul 4
Export
Îmbrăcăminte și accesorii 260 495,40 277 573,70 229 185,20 243 970,50
Import
The Observatory of Economic Complexity35 (Observato- tem vizualiza profilul pe export și import al industriei
rul Complexității Economice (OEC), un instrument de textile și al industriei de fabricare a încălțămintei,
vizualizare a datelor pentru comerțul internațional tipurile de articole textile și încălțăminte, valoarea
creat de Macro Connections Group la MIT Media Lab totală a exporturilor și importurilor dezagregate pe
și o sursă credibilă) oferă date comprehensive refe- HS (harmonized system – din eng. sistem armonizat)
ritor la raporturile comerciale export-import pentru subclasificări precum și destinațiile de export și ori-
fiecare țară în parte. Datorită acestui instrument pu- ginile importului.
13
Conform OEC, suma totală a exporturilor de textile articole finisate de îmbrăcăminte, la compartimentul
constituie 307 000 000 dolari SUA, iar importurile import prevalează articolele textile de materie primă
depășesc exporturile cu 37 000 000 dolari SUA36. Vo- (materiale textile tricotate ușor cauciucate, accesorii,
lumul cel mai mare pentru export este deținut de țesătură din filamente, materiale textile plastifiate,
articolele de îmbrăcăminte finisate (costume non-tri- materiale textile sintetice, țesătură de bumbac etc.).
cotate pentru femei și bărbați, tricouri, pulovere, cos- Aceste date statistice susțin concluziile UIPAC37 con-
tume tricotate, paltoane non-tricotate pentru femei form cărora 80% din volumul produselor textile sunt
și bărbați etc.), iar din categoria materiale textile ex- produse în regim Lohn.
portăm în mare parte doar materiale textile tricotate
ușor cauciucate. Cu totul diferit e profilul dezagre- Mai jos prezentăm profilul comerțului extern cu textile
gat pe subclasificări HS al importurilor din industrie. din Republica Moldova pentru anul 2016, realizat în
Astfel, dacă pentru export avem în mare parte doar baza datelor The Observatory of Economic Complexity.
Tabelul 5.
Textile export total: 307 mln $ Textile import total: 344 mln $
Costume non-tricotate pentru femei: 12% Materiale textile tricotate ușor cauciucate: 16%
Valoarea exportului: 38 mln $ Valoarea importului: 55.5 mln $
Destinațiile exportului: Originile importului:
Italia: 44% Turcia: 52%
Marea Britanie: 26% China: 19%
Germania: 13% Italia: 18%
Costume non-tricotate pentru bărbați: 11% Alte accesorii tricotate pentru haine: 7.1%
Valoarea exportului: 34.9 mln. $ Valoarea importului: 24.6 mln $
Destinațiile exportului: Originile importului:
Italia: 27% Turcia: 51%
România: 25% Rusia: 28%
Germania: 23% Italia: 17%
Polonia: 21%
Materiale textile tricotate ușor cauciucate: 7.7% Țesătură din filamente: 6.9%
Valoarea exportului: 23.8 mln $ Valoarea importului: 23.6 mln $
Destinațiile exportului: Originile importului:
Belarus: 94% Italia: 50%
Marea Britanie: 3% Turcia: 15%
China: 13%
14
Textile export total: 307 mln $ Textile import total: 344 mln $
Costume tricotate pentru femei 5.4% Materiale textile sintetice 3.6%
Valoarea exportului: 16.7 mln $ Valoarea importului:12.5 mln $
Destinațiile exportului: Originile importului:
Marea Britanie: 55% China: 29%
Italia: 20 % Turcia: 28%
Rusia: 16% Germania: 21%
Marea Britanie: 19%
Paltoane non-tricotate pentru bărbați: 5.4% Alte accesorii non-tricotate pentru îmbrăcă-
Valoarea exportului: 16.7 mln $ minte: 3.4%
Destinațiile exportului: Valoarea importului: 11.5 mln $
Italia: 95% Originile importului:
Italia: 69%
România: 23%
Cămăși non-tricotate pentru femei: 4.8% Alte materiale textile sintetice: 2.5%
Valoarea exportului: 14.9 mln $ Valoarea importului: 8.55 mln $
Destinațiile exportului: Originile importului:
Marea Britanie: 67% China: 38%
Italia: 15% Turcia: 11%
Turcia: 7.9% Marea Britanie: 14%
Cămăși tricotate pentru femei: 3.6% Materiale textile din bumbac sintetic: 2.4%
Valoarea exportului: 11.1 mln $ Valoarea importului: 8.19 mln $
Destinațiile exportului: Originile importului:
Marea Britanie: 81% Germania: 43%
Italia: 8.7% Olanda: 31%
Italia: 12%
15
Textile export total: 307 mln $ Textile import total: 344 mln $
Cămăși non-tricotate pentru bărbați: 1% Țesături înguste 1.7%
Valoarea exportului: 3.06 mln $ Valoarea importului: 5.74 mln $
Destinațiile exportului: Originile importului:
Italia: 79% Italia: 39%
Germania: 11% Elveția: 12%
Polonia: 6.6% România: 11%
Turcia: 9.4%
China: 9.8%
Dacă în cazul industriei textile se importă mai mult de încălțăminte din Moldova sunt subcontractate de
decât se exportă, profilul industriei de producere a fabricile de producere a încălțămintei din România.
încălțămintei se schițează în felul următor: se exportă Probabil, piesele de încălțăminte produse în Moldo-
cu 1 800 000 dolari SUA mai mult decât se importă. va sunt asamblate în România pentru branduri in-
ternaționale. Pe locul 2 după volumul de export, se
Iar dacă în cazul industriei textile, se exportă în mare clasează încălțămintea din piele, care este realizată
parte articole de îmbrăcăminte finisate și se impor- în proporție de 45% pentru branduri italiene. Dacă
tă materie primă textilă, în cazul industriei de încăl- exportăm încălțăminte și piese în Italia și România,
țăminte raportul e inversat. Exportăm mai mult de atunci importăm încălțăminte pentru piața domestică
jumătate din volumul total, 52% de piese de încăl- în mare parte din Turcia și China, iar piese de încălță-
țăminte. Cea mai mare parte din aceste piese – 85% minte importăm din Italia și România, iarăși pentru
din ele – sunt exportate în România. Deci, fabricile producție în regim Lohn.
16
Tabelul 6.
17
Salariu minim
Salariul minim se stabilește anual prin Hotărâre de Acesta însă este salariul minim brut. Valoarea salariului
Guvern38 și se calculează pentru perioada 1 mai anul minim net se stabilește prin scăderea din suma sala-
curent – 1 mai anul viitor. Pentru anul 2016 valoarea riului minim brut a valorii contribuțiilor la fondul de
acestuia a fost de 12,43 lei pe oră, sau 2 100 lei pe lună, pensii (6%), la asigurarea medicală (4.5%) și impozitul
calculat pentru un program complet de lucru în medie pe venit care variază în funcție de scutirile personale
de 169 de ore pe lună39 (ceea ce constituie 93.58 Euro (sau acordate partenerului legal) – dar le putem calcula
la cursul din 1 mai 2016). ca fiind 7%. În total, valoarea salariului minim net ar
fi 2100 lei minus 17.5%, adică 2100 lei minus 367 lei
(17.5%), adică 1732 lei (ceea ce constituie 77.18 Euro
la cursul din 1 mai 2016).
Natalia, 28 de ani, muncitoare la o fabrică din
Moldova
Pentru 2017, valoarea salariului minim brut este de
„Vin la fabrică din satul vecin. Lucrez aici de 14,09 lei pe oră, sau 2380 de lei pe lună, calculat pen-
vreo doi ani. Am reușit să ridic și un salariu de
tru un program complet de lucru în medie de 169 de
vreo 3.000 de lei. Deocamdată, nu am copii,
dar dacă i-aș avea cheltuielile ar fi foarte ore pe lună40 (ceea ce constituie 113.44 Euro la cursul
mari. Acum, împreună cu soțul care lucrează zilei de 1 mai 2017). Folosind aceeași formulă obținem
în domeniul construcțiilor, ne limităm să o valoare a salariului minim de 1963.50 Lei (ceea ce
cumpărăm doar strictul necesar.” constituie 93.58 Euro la cursul zilei de 1 mai 2017). 41
Salariu mediu
În 2016 salariul mediu lunar în economia națională Astfel, în sectorul fabricării articolelor de textile valoa-
a fost prognozat la 5050 lei lunar42. Suma în cauză a rea câștigului mediu salarial lunar este de 5 101,8 lei
fost stabilită în conformitate cu prognoza indicatorilor (227.35 euro), în sectorul fabricării articolelor de îm-
macroeconomici pentru anii 2015-2018. Datele Biroului brăcăminte – 4154,6 lei (185.14 euro) iar în sectorul fa-
Național de Statistică indică faptul că mărimea câș- bricării articolelor de încălțăminte – 4292,4 lei (191.28
tigului salarial mediu lunar pe economie a fost puțin euro). Datele sunt sintetizate în tabelul de mai jos.
mai mare – 5084,0 lei (226.55 euro la cursul zilei de 1
mai 2016). Valoarea câștigului salarial mediu lunar în
industrie a fost de 5353,7 lei (238.57 euro la cursul
zilei de 1 mai 2016), cu variații considerabile în cadrul
sec-toarelor industriei ușoare. De menționat că, per
general, valoarea câștigului mediu salarial lunar în Ana, 40 de ani, muncitoare la o fabrică din Moldova
sectorul TAFL este sub valoarea câștigului mediu „Cum primim salariile, punem deoparte
salarial lunar în sectorul industrial. pentru facturi, mâncare și nu ne mai rămâne
nimic. Avem grădină și cotă cu vie. Dăm
strugurii de pe cotă la o asociație din sat și ne
dau în schimb grăunțe și grâu cu care hrănim
păsările.”
18
Tabelul 7
Industrie 5 353,7
Conform Biroului Național de Statistică, valoarea cea Observăm că, cu excepția sectorului de fabricare a
mai mare a câștigului salarial mediu lunar se mobilei, în sectorul de fabricare a articolelor de
întâlnește în sectoarele de fabricare a altor mijloace îmbrăcăminte valoarea câștigului salarial mediu lunar
de transport, cel de fabricare a produselor este cea mai mică în cadrul industriei prelucrătoare.
farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos.
și cel de fabricare a produselor din tutun. Cea mai
mică valoare este în sectoarele fabricarea articolelor
de îmbrăcăminte și fabricarea mobilei.
Tabelul 8
Câștigul salarial mediu lunar pe activități economice în diverse sectoare ale industriei prelu-
crătoare (pentru anul 2016), cele mai bine și cele mai prost plătite sectoare.
19
Datele statistice nu clarifică dacă salariile indicate re- într-un argument răspândit că muncitorii pot câștiga
prezintă remunerarea pentru ore standard de muncă suficient dacă își doresc și sunt harnici. În realitate, mun-
sau pentru orele de muncă care includ munca peste citorii ar trebui să fie remunerați cu un salariu suficient
program. Interviurile cu muncitori de la 2 fabrici din pentru trai exclusiv pentru orele standard de muncă,
Moldova arată că salariile acestora pentru ore standard adică pentru 8 ore pe zi. De asemenea, pentru a supli-
de muncă (8 ore/zi) se află mult sub această medie menta venitul, multe muncitoare lucrează în grădinile
statistică. Doar muncind peste program, muncitorii pe lângă casă. „Pe lângă activitatea la fabrică avem și gră-
pot ridica salarii mai mari și cel mai des, munca pes- dină acasă, ca să mai culegem câte ceva pentru familie.
te program și sacrificarea timpului propriu este unicul Grădina nu e mare – 11 ari. Mai avem și rațe și găini. Asta
mod de a-și mări venitul. Potrivit tuturor muncitorilor ne salvează.”, spune una din muncitoarele intervievate.
intervievați, salariile lor variază între 1800 de lei (cel mai La aceeași fabrică o altă muncitoare povestește că ridi-
jos salariu raportat) și 6000 de lei (cel mai înalt salariu că o leafă lunară de 3000 lei (Istoria nr. 3). Aceste istorii
raportat, care include muncă peste program) în funcție personale scot la iveală viața reală din spatele cifrelor
de volumul comenzilor și deci a muncii suplimentare. oficiale și anume că, pentru a suplini salariul insuficient,
Posibilitatea muncii peste program s-a „transformat” muncitoarele utilizează și alte surse de venit.
Minim de existență
Conform BNS, cea mai recentă estimare a minimului de lei, în 2015 – 1724.9 lei, în 2016 – 1813.7 lei). Exprimat
existență pentru o persoană este cea pentru semestrul într-o valută de referință, de exemplu euro, dinamica
I al anului 2017 și constituie 1866.3 lei45 (aproximativ minimului de existență este diferită – în 2013 valoarea
90.60 Euro la cursul din 1 iulie 2017). Nominal, minimul acestuia era de 98.18 euro, în 2014 – 87.08 euro, în
de existență se află în permanentă creștere cu începere 2015 – 81.82 euro, în 2016 – 81.95 euro. Jumătate din
din 2013, când a constituit 1608.3 lei (în 2014 – 1667.7 valoarea acestuia o constituie coșul alimentar.
Figura 3
20
În orașele mari (Chișinău și Bălți) valoarea minimului 1809.9 lei (1926.3 lei pentru populația aptă de muncă
de existență este de 2015.6 lei (2117.1 lei per general per general, 2088.2 lei pentru bărbații apți de muncă
pentru populația aptă de muncă, 2297.8 lei pentru și 1740.6 lei pentru femeile apte de muncă)46.
bărbații apți de muncă și 1940.9 lei pentru femeile apte
de muncă). În orașele mai mici, valoarea minimului de În general, câștigul salarial mediu lunar în industria
existență este de 1836.7 lei (1944.5 lei pentru popula- de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte depășeș-
ția aptă de muncă, 2101.9 lei pentru bărbații apți de te de doar 2.3 ori valoarea minimului de existență, în
muncă și 1776.3 lei pentru femeile apte de muncă). În industria de fabricare a încălțămintei – de 2.36 ori, iar
mediul rural, valoarea minimului de existență este de în industria de fabricare a articolelor textile – 2.95 ori.
Figura 4
21
În Republica Moldova, prima și unica estimare a valorii decât actuala valoare a salariului minim din Moldova. De
salariului de trai a fost realizată de către Confederația Na- menționat e faptul că coșul alimentar a fost calculat în baza
țională a Sindicatelor din Moldova în 201648. Rezultatele recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Calcule-
cercetării arată că doar coșul alimentar al unei persoane le efectuate pentru satisfacerea necesităților unei familii de
adulte ar trebui să fie de 4039 lei, adică de 2 ori mai mult 4 persoane timp de o lună relevă următoarele cifre:
Tabelul 9
Alimentație (dintre care 8 078,95 lei pentru alimentație la domiciliu și 2 305,29 10 384,24
lei pentru alimentație în afara casei).
Transportare 7 943,69
TOTAL 37 098,89
Sursa: CNSM
Cercetarea concluzionează că, pentru asigurarea unui nivel rațional și decent de trai al unei familii (ținând cont de
cheltuielile pentru investițiile capitale: apartament și automobil), formate din doi salariați și 2 copii este necesar
un buget de 37 098,89 lei pe lună.
22
CAPITOLUL II
Branduri străine
și muncitori locali.
Locul Moldovei în lanțul
global de producție
Datorită faptului că articolele produse de industria Industry Supply Chains from the Workers’ Perspective”
TAFL cântăresc foarte puțin, costurile pentru trans- 49
. Această structură (Fig.5) îi încorporează pe toți ac-
portare devin foarte accesibile, iar acest lucru (laolaltă torii lanțului global de producție (eng. global supply
cu ușurința comunicării la distanță și accesibilitatea chain) în patru categorii principale în dependență de
serviciilor și tranzacțiilor financiare) facilitează funcțiile pe care aceștia le îndeplinesc: furnizori de
practica folosită de branduri de a relocaliza forța de materie primă, producători și furnizori, intermediari și
muncă în țările în curs de dezvoltare fără a lua în comercianții cu amănuntul. În cadrul fiecărei categorii
calcul distanțele fizice dintre actorii lanțului de se intersectează diferite roluri și responsabilități, după
producție. Aceste condiții, alături de facilitățile cum este ilustrat în figura de mai jos.
fiscale care au dominat industria, începând cu
facilitățile acordate de cadrul acordului MFA în 1974,
continuând cu regulamentele de tranziție ale ATC
din 2004, mai mult ca niciodată încurajată de
regulamentele zonelor de comerț libere, industria de Elena, 52 de ani
producere a îmbrăcămintei și încălțămin-tei s-a
proliferat vicios pe întregul glob (a se vedea
„Lucrez la fabrica de 34 de ani. Salariul?
Încercăm să facem să ne ajungă la toate
exemplu Inditex menționat mai sus). celea, așa cât de mult sau cât de puțin este.
Intenția de a conceptualiza o industrie atât de globali- Știți cum e aici? Cât muncești, atâta ai. Dacă
zată și complexă reprezintă o provocare teoretică des- stai peste program, mai faci un ban. Totul
tul de serioasă. O abordare care încearcă să surprin- depinde de cum vin comenzile.”
dă complexitatea lanțurilor de producție în industria
TAFL e ilustrată în cartea „Threads of Labour: Garment
23
Figura 5
Dacă ne propunem să prezentăm portretul general al în care este structurată și distribuită în mod real relația
industriei TAFL, structurată în formă de lanț, în interio- de putere în interiorul lanțului, considerăm că modelul
rul căruia diferiți actori sunt responsabili de diferite sar- ”ghețarului” este mult mai convingător.
cini, iar acești actori fie nu cunosc nimic despre ceilalți,
fie au o cunoaștere rudimentară, atunci vizualizarea Modelul ghețarului împarte actorii din lanțul de pro-
lanțului de producție după modelul fig.5 poate fi folo- ducție în două blocuri majore în dependență de nive-
sitoare. Totuși pentru o înțelegere mai bună a modului lul lor de vizibilitate. Astfel, producătorii, brand-urile și
Figura 6
24
vânzătorii transnaționali, se află la suprafață, în timp ce în practica de a rota stocurile de modă foarte
ceilalți actori – producătorii medii și mici, microunită- des. Dacă în trecut, brand-urile de modă întreți-
țile și atelierele domestice -se află sub apă (Moldova e, neau doar 8 sezoane de modă, în prezent
în temei, sub apă!). aceleași branduri produc 24 de sezoane diferite
de modă. Pentru a fi în pas cu această practică,
Acest model are și avantajul de a arăta diversele nive- companiile multinaționale plasează comenzi
luri de vizibilitate a lanțului de producție. pentru cantități mult mai mici de producție, dar
mult mai des decât o făceau înainte, câteodată,
În urma unor campanii mediatice și de activism bine chiar săptămânal. Această practică determină un
organizate, unele branduri au început să publice lis- tip de „relație-pa-sager” între branduri și
tele de furnizori50, dar de obicei, companiile publică producători, în consecință crește precaritatea
doar numele furnizorilor de nivelul 1. Așa cum am mai generală a muncitorilor, re-lațiilor de muncă și
menționat, celelalte niveluri (cum ar fi subcontracta- contractelor din sector.
rea) sunt invizibile, în afara ochiului public, greu de • Vânzarea on-line e practica de aprovizionare cu
monitorizat și de verificat. furnizori și producători în regim on-line. Această
practică forțează producătorii să concureze unul
Ilustrarea lanțurilor de producție sub formă de ghețar cu celălalt pentru a oferi cel mai profitabil preț.
reflectă tendințele globale ale corporațiilor multinați- De regulă, pentru a obține un contract în regim
onale, care afectează în mod direct structura industriei, Lohn, producătorii reușesc să taie din preț prin
pe de o parte alcătuită din furnizori anonimi și neglijarea beneficiilor sociale și a salariilor decen-
lucrători invizibili, iar pe de altă parte, din nume de te a forței de muncă.
branduri și corporații foarte vizibile și cunoscute.
Vânzarea ieftină cu amănuntul (eng. lean-retailing), Spre exemplu, pe situl casata.md, la compartimen-
vânzarea on-line (eng. e-commerce), co-aprovizionare tul dedicat profilului despre Întreprinderea cu Capi-
(eng. co-sourcing) sunt practicile cele mai răspândite tal Străin Floreana Fashion S.R.L., un reprezentant al
care contribuie la perpetuarea aparenței „netede” a companiei Eurotex S.R.L, plasează o propunere de co-
lanțului de aprovizionare. Aceste practici laborare direct în secțiunea comentarii. Din comenta-
consolidează puterea actorilor vizibili și înmulțesc riu51 înțelegem că fabrica românească
presiunea la care sunt supuși actorii invizibili. confecționează îmbrăcăminte pentru branduri
internaționale și că ar dori să subcontracteze și niște
• Vânzarea ieftină cu amănuntul e dictată de impe- fabrici moldovenești care i-ar ajuta să proceseze mai
rativul modei rapide (eng. fast-fashion) și constă multe comenzi Lohn. E de remarcat că în România
există platforme52 on-line
Figura 7
25
specializate în negocierea și căutarea contractelor de cele mai profitabile contracte cu diferiți furnizori de
tip Lohn. materiale textile, fermoare, nasturi etc.
• Co-aprovizionarea este practica prin care contrac- Aceste practici, împreună cu alte tendințe și reticența
tantul principal (brand-ul multinațional) oferă indi- generală a brand-urilor de a fi responsabili față de munci-
cații foarte precise producătorului despre calitatea, torii care confecționează hainele, transformă „eticheta” în
forma, design-ul, culoarea exactă și chiar locul de „secret comercial”. După cum afirmă cunoscuta jurnalistă,
origine a materialului textil, fermoarului, nasturilor, scriitoare și activistă Naomi Klein: „Dacă în trecut, corpo-
și altor elemente de detaliu ale produsului fina . Spre rațiile care produceau bunuri de consum își afișau lo-
deosebire de regimul Lohn, unde brand-ul oferă go-urile pe clădirile fabricilor lor, multe dintre brand-urile
toate materialele necesare pentru realizarea comen- multinaționale de azi își mențin locația de producere a
zii, co-aprovizionarea plasează această presiune pe bunurilor lor ca „secret comercial”, care trebuie protejat
spatele producătorului care trebuie să negocieze cu orice preț”53.
Branduri globale
în Moldova
Tabelul din Anexa 1 prezintă rezultatele încercării noastre de a cartografia principalele branduri care produc în
Moldova. Așa cum se poate vedea din tabel au fost identificate peste 130 branduri de îmbrăcăminte și textile și
14 branduri de încălțăminte.
Figura 8
26
Acoperirea geografică a acestor branduri este foarte diversă: am identificat branduri americane, europene, din
Federația Rusă etc. La fel este și cu diversitatea corporativă – în Moldova sunt prezente majoritatea brandurilor
globale majore de îmbrăcăminte: Nike, Gap, Zara, Armani, Versace etc.
Figura 9
Figura 10
Unele branduri precum Nike sau Teamdress lucrează cu mai mulți furnizori locali (2-3).
27
Figura 11
Figura 12
Un lucru extrem de interesant – faptul că Transnistria centru Lux – să colaboreze cu brandurile cele mai cu-
reprezintă o enclavă separatistă nerecunoscută nu noscute ale lumii – Puma, Prada, Lacoste, semn că
împiedică companiile locale – Odema, Tirotex, Inter- regimul Lohn depășește granițele politice
recunoscute.
28
De ce aceste branduri vin
în Moldova?
Răspunsul este complex. În primul rând, pentru că multe Alison Hayes, care produce îmbrăcăminte pentru bran-
dintre costurile operaționale sunt mai mici în Moldova duri precum Primark sau Debenhams care a anunțat,
decât în alte țări din regiune. Astfel, impozitul pe venit încă în primăvara anului 2017, că intenționează să-și în-
pentru persoane juridice în Moldova (12 %) este unul chidă o fabrică din Urziceni, România, unde lucrau peste
din cele mai mici în Europa54. De asemenea, așa cum au 350 muncitori pentru a veni în Republica Moldova, unde
indicat mai multe organizațiile ale investitorilor străini, costurile sunt mai mici56.
costurile forței de muncă în Moldova sunt mai mici de-
cât în alte țări din regiune55. Uneori, unii investitori pre- Aspectul cel mai important în acest context este,
feră să re-localizeze în Moldova unități de producție din totuși, sărăcia și salariile cele mai joase din
regiune. Așa a făcut, de exemplu, compania britanică regiune.
175 (îmbrăcăminte)
Macedonia 111
159 (încălţăminte)
114 (îmbrăcăminte)
Moldova 71
126 (încălţăminte)
234 (îmbrăcăminte)
România 133
252 (încălţăminte)
392 (îmbrăcăminte)
Slovacia 292
470 (încălţăminte)
Ucraina 80 145
Sursa: „Trași pe sfoară”, Clean Cloths Campaign, 2014
29
Un alt fenomen interesant ține de faptul că Moldo- și pentru brandurile în curs de dezvoltare. Cercetarea
va produce atât pentru branduri din țările dezvoltate noastră nu a găsit cazuri în care brandurile locale să fi
(SUA, UE), dar și pentru branduri din țări care, la rândul deschis capacități de producție în alte țări.
lor, sunt recunoscute ca fiind producători pentru bran-
durile mari (Polonia, Bulgaria, Turcia, România etc). În Un alt argument este și poziționarea geografică și eco-
acest caz, strategia de a re-amplasa anumite capacități nomică a Moldovei. Țara a încheiat acorduri de liber
de producție în Moldova ține de dorința companiilor schimb cu mai multe blocuri economice din Vest și Est
din țări periferice de a micșora la minim anumite cos- – cu Uniunea Europeană, CSI și Federația Rusă. În acest
turi de producție. Astfel, Moldova se poziționează ca fel, Moldova apare ca un coridor care permite investi-
un dublu capăt de jos al lanțului de producție fiind torilor din Vest să acceadă la piețele din Est și viceversa.
un producător atât pentru brandurile cunoscute cât
30
CAPITOLUL III
31
Tamara, 37 de ani (muncitoare la o fabrică din Călărași)
E trecut de 17.30 și lumina e încă lucrat aici timp de 14 ani, adică încă sta când nu trebuie să-i lăsăm. Așa
aprinsă în secția de producere. Prin până la reorganizarea fabricii. că noi spunem bogdaproste! Nu
geam se mai văd câteva cusătorese cred că este în raion vreun loc de
la locul de muncă, încercând să-și „Nu avem sindicate, dar nici greve muncă unde se plătește mai mult
termine lucrul. Ies apoi grăbite, în nu ne-am gândit să facem. De ce de atât, chiar dacă pare puțin. Știu
grupuri mici, și cu pași iuți se în- ne-am plânge și am protesta dacă cel puțin că am un program fix: de
dreaptă spre stație. E ora la care pot în altă parte nu ai unde să te anga- la 8.00 până la 17.00, iar apoi mă
prinde un microbuz spre casă. Unele jezi? Câte organizații credeți că ofe- duc acasă”, mărturisește femeia.
vin din sate și trebuie să ajungă la ră locuri de muncă la noi în raion? E
kilometri buni distanță. foarte greu să te descurci cu banii Din banii pe care reușește să-i
pe care îi câștigăm, dar nu avem de adune împreună cu soțul, cam
„Ne mai dau uneori voie șefii să ră- ales. Să știți că pe noi munca nu ne 3.000 sunt pentru necesitățile
mânem ca să putem termina lucrul sperie, mai dă Doamne să fie de lu- casei: facturi, produse pentru igi-
și așa să adunăm cât de cât niște cru și să aducă șefii comenzi ca să enă, de ale gurii. „Mai ținem un
bani la salariu. Nu te obligă nimeni putem și noi avea lefuri”, spune ea. purcel, câteva găini, avem și o
să rămâi. Salariile noastre depind de grădină unde cultivăm castraveți,
operațiunile pe care le facem. Une- Salariul mediu pe care îl ridică este roșii și altele. Iată așa mai facem
le sunt plătite mai bine, altele mai de doar 4.000 de lei. „În familie de economii, mai ales vara. Dacă e să
puțin. Dacă sunt mai plătite, asta ar multe ori suntem cu gândul să ple- cumperi din salariu chiar tot de ce
putea însemna că sunt și mai greu căm și noi peste hotare, așa cum ai nevoie, nu are cum să-ți ajun-
de făcut. Și tot așa. E adevărat că face majoritatea. Vă spun sincer gă. Noi și casa ne-am ridicat-o cu
dacă depășești norma, îți adaugă că gândul acesta ne urmărește în ajutorul părinților. E posibil oare
câțiva lei la salariu. Asta dacă treci de toată ziua. Ne uităm în jur că unii să te descurci altfel în țara asta?”,
20% din normă. Cândva la fabrică se reușesc mai mult și o duc mai bine. se întreabă retoric cusătoreasa
lucrau sâmbetele. Acum nu se mai Dar cum să lași totul și să pleci care a calculat că dacă ar câștiga
întâmplă atât de des”, explică Tama- când ai acasă copii – unul de 10 de două ori mai mult ar reuși să-și
ra (37 de ani), o cusătoreasă care a ani, iar altul de 16 ani? Sunt la vâr- îmbunătățească viața.
32
Tamara, 50 de ani (muncitoare la o fabrică din Călărași)
„Cel mai mic salariu pe care l-am ri- re lună câte 5.000 de lei ar fi bine, Un lucru pot să vă spun: copiii sunt
dicat aici a fost de 1.800 de lei, poa- mi-ar plăcea. Cum s-ar spune, am mari și nouă ne e mai ușor. Cei care
te 2.000. Se întâmplă mai rar. Cea trăi fără sărăcie. au copii mici lor cu siguranță le
mai mare leafă a fost de până la este mai greu. Soțul meu are grad
5.000 de lei. Asta a însemnat că noi Lucrez aici de 11 ani. Pe lângă ac- de invaliditate, așa că toată povara
chiar am lucrat, era mult de lucru. tivitatea la fabrică avem și grădi- gospodăriei este pe umerii mei.
Când se întâmplă să fie comenzi, nă acasă, ca să mai culegem câte
venim și noi mai devreme, ca să re- ceva pentru familie. Grădina nu e Anterior au fost comisii, probabil
ușim să câștigăm poate mai mult. mare – 11 ari. Mai avem și rațe și din România. Au pus exact aceleași
găini. Asta ne salvează. Probabil întrebări pe care le adresați și Dvs.
Sigur, noi am vrea mai mult. Fa- că celor care trăiesc la apartamen- Totul depinde de producție, de co-
cem economii. Dă Doamne să nu te le este mai greu din acest punct menzi. Dacă sunt înseamnă că și
fie mai rău! Dacă aș avea în fieca- de vedere. salariul e mai mare.”
Victoria (nume schimbat) are 32 face 6.000 sau 7.000 de lei?” (n.r. mai târziu a devenit croitor-mo-
de ani, iar în scurt timp urmează dacă muncește peste program). delier. „Spre deosebire de cusăto-
să-l aducă pe lume pe cel de-al rese, croitorul-modelier face ha-
doilea copil. De câteva săptămâni, Pe la mijlocul anilor 2000, s-a anga- ina cap-coadă, un fel de mostră
deșteptătorul nu o mai trezește jat la o fabrică din Chișinău și a ră- care este trimisă apoi peste ho-
cu noapte-n cap ca să ajungă din mas aici până în momentul în care tare, către client. Ulterior, cusă-
suburbie la fabrică. În schimb, în întreprinderea a trecut prin proce- toresele fac aceste haine pe pași,
apartamentul de 36 de metri pă- dura de insolvabilitate, întâmpinând pe norme. Aș fi putut rămâne în
trați, în care în curând vor trăi în probleme financiare. Atunci mulți secția de cusătorese, dar este
patru, stă înghesuită într-un colț angajați au fost puși în situația să-și complicat să faci același lucru
de la bucătărie propria-i mașină de găsească noi locuri de muncă, la alte pe același loc – doar buzunare,
cusut. Mai repară un fermoar, mai fabrici.„M-am angajat la o altă fabri- fermoare, mâneci etc. În schimb,
scurtează o pereche de pantaloni. că de unde am și ieșit în primul con- cusătoresele dacă reușesc să-și
Așa reușește să facă niște bani mă- cediu de maternitate. M-am întors la facă mai multe norme pot lua un
runți pentru necesitățile casei. vechiul loc de muncă după ce m-au salariu mai mare. Iată de ce atunci
chemat înapoi (unii dintre vechii când am plecat în concediu de
Victoria a venit la Chișinău din- fondatori au întemeiat o nouă firmă maternitate, nu se găsea om în
tr-un sat de pe la 18 ani, iar de – n.r.). Atunci probabil s-au rezolvat locul meu. De ce ar accepta 5.000
la 19, după absolvirea unei școli problemele fabricii. Am acceptat să de lei (250 de euro) dacă, fiind
profesionale, a început să lucreze revin pentru că condițiile erau la fel, harnică și abilă, poate face 6.000
în industria confecțiilor. A urmat doar că eram mai aproape de casă. sau 7.000 de lei (300 sau 350 de
Colegiul Tehnologic, a intrat și la Plecasem de aici cu salariul de 3.500 euro)?”, se întreabă ea retoric.
universitate, doar că acum aproa- de lei (175 de euro) și am revenit la
pe cinci ani a solicitat un conce- vechiul loc de muncă cu 4.500 – „Oamenii sunt foarte fricoși. Preferă
diu academic, iar studiile superi- 5.000 de lei (225 – 250 de euro)”, să-și păstreze locul de muncă”
oare așa și nu le-a mai continuat. spune femeia.
Salariu este mic oricum, recunoaș-
„De ce ar accepta 5.000 de lei Victoria a intrat în această indus- te ea, iar pe lângă asta este plătit
dacă, fiind harnică și abilă, poate trie în calitate de cusătoreasă, iar cu întârziere. „E-he-he de câte ori
33
am vrut să facem grevă din cau- La 7.30 era deja la locul de mun- ori pe săptămână. Nu am apelat
za salariului! Nu era plătit la timp că, iar după 16.00 se îndrepta spre niciodată și nu știu dacă a apelat
și nu era o dată stabilă la care îl casă. Avea, la fel ca ceilalți munci- cineva. Nu am auzit ca cineva din
puteam ridica. În alte fabrici unde tori, o pauză de doar 30 de minu- fabrică să se ducă sus (la șefi) și să
am mai lucrat ziua de salarizare era te. „15 minute mâncam, altele 15 facă gălăgie”, mărturisește femeia.
după data de 15. Aici e după data minute ne odihneam. E suficient.
de 25. Se întâmpla însă să nu-l dea Am decis să luăm pauza de doar „E-he-he ce cheltuieli ne
pe 25, dar pe 28-29. Poate omul 30 de minute ca să reușim să fa- așteaptă!”
are credit, are necesitățile lui, să cem și alte treburi, poate ceva pe
plătească facturi, iar lui nu-i vine lângă casă”, spune Victoria. De câțiva ani, Victoria împreună
salariul. Cum să întoarcă datoriile? cu soțul ei locuiește în propriul
Câteodată, ei, șefii, nu intrau în si- Orele suplimentare nu sunt o ex- apartament din suburbia Capita-
tuația omului. Apoi, hai apucă-te cepție în fabrică. „Când era ceva lei. Deși e mic, e al lor. Au adunat
și împrumută bani. Din cauza asta urgent de făcut șefa ne spunea că ban cu ban ca să întoarcă dato-
lumea nu voia să lucreze, făcea trebuie să rămânem după serviciu riile. La început au fost banii de
scandal”, povestește Victoria. o oră sau o oră și jumătate. Une- la nuntă, apoi au luat un credit
ori se întâmpla să fie și sâmbăta bancar. „Soțul are un salariu de
„Grevele” erau însă scurte, iar sala- lucrătoare. Potrivit fluturașului de 6.000 de lei. Pe acesta îl cheltuiam
riații nu aveau curajul să meargă salariu, în acele luni se întâmpla să pe credit, mâncare, facturi. Doar
până-n pânzele albe. „De bodo- iau un pic mai mult, surplusul era mâncarea pe săptămână ne costă
gănit toți bodogăneau, dar când de până la 500 de lei (25 de euro). vreo 600 de lei și nu ne permitem
veneau șefii tăceau. Doi oameni În secție, cusătoreselor li se plătea să luăm chiar de toate. Salariul
îndrăzneau să vorbească și ră- în funcție de normele pe care o meu îl puneam deoparte ca să
mâneau răi. Tot timpul așa a fost. făceau. Se întâmpla să muncim cumpărăm un lucru în casă. Al-
Grevele noastre durau câte 15 mi- și de sărbători ca 1 mai sau 9 mai, tfel ar fi fost imposibil să adunăm
nute. Femeile deconectau mași- dar doar dacă eram de acord. Dacă bani. Acum ne va fi și mai greu,
nile de cusut și nu lucrau până nu munceam în aceste zile ne luam o rămâne doar el să aducă bani în
venea șefa și spunea că în curând zi în plus la concediu. De exemplu, casă. Mă gândesc că voi avea o
vor fi banii și toți: «Hai înapoi la stăteai acasă nu 14 zile, dar 15”, indemnizație de vreo mie de lei,
lucru!» Nu s-a întâmplat nicioda- afirmă tânăra mamă. banii care vor merge la copil: scu-
tă să nu iasă oamenii la lucru. În tece și medicamente. E-he-he ce
ziua de astăzi oamenii sunt foarte „Sindicate? ”, ridică nedumerită cheltuieli ne așteaptă! Important
fricoși. Preferă să-și păstreze locul din umeri când este întrebată e că nu mai stăm cu chirie și că
de muncă și se tem să se confrun- dacă a auzit despre o astfel de acum suntem la casa noastră”, of-
te cu situația”, susține femeia. structură menirea căreia ar fi, tează femeia.
între altele, să-i apere drepturi-
„Avocatul fabricii apără dreptu- le. „Ne-au spus că există avoca- Victoria a calculat că pentru o via-
rile omului, dar nu știu pe ale cui” tul fabricii care apără drepturile ță decentă în Republica Moldova
omului, dar nu știu pe ale cui. În ar avea nevoie de 18.000 de lei:
În toți acești ani, programul la fa- caz că dacă ceva nu îți convine, 10.000 de lei să-i câștige soțul, iar
brică a devenit o adevărată rutină. te adresezi lui. El vine de două ea 8.000 de lei.
34
Concluzii
Studiul a revelat că industria de textile, îmbrăcăminte • Remunerarea în baza normei de muncă
și încălțăminte a Republicii Moldova este bine inte- (preț pe bucată/proces) și nu în baza orelor
grată în lanțurile de producție globale ale mărfurilor. lucrate. Acest sistem duce la ore suplimen-
Fabricile locale colaborează cu mari branduri interna- tare excesive și la plata muncii suplimentare
ționale și sunt parte a lanțului valoric de producție al într-un mod care nu corespunde ratei cerute
acestora. de lege;
Estimativ, în industria TAFL din Republica Moldova, • Salariile mizere pentru orele standard de
sunt angajați cca. 40-50 mii persoane, față de doar muncă impun muncitoarele să munceas-
cca. 17 mii persoane raportate oficial. Rezultă că marea că peste program pentru a-și suplimenta
majoritate a angajaților lucrează neformal și nu există venitul;
date veridice în acest sens. De asemenea, conform
cercetării, salariul mediu in acest sector este unul din • Internalizarea de către multe muncitoare a
cele mai joase pe industrie. ideilor de hărnicie și efort: cei care stau pes-
te program sunt harnici, cei care pleacă aca-
Numărul de întreprinderi din sectorul TAFL, conform să după 8 ore sunt leneși;
estimărilor este de cca. 2-3 ori mai mare decât cifrele
prezentate de statistica oficială, acesta fiind un sector • Munca suplimentară în agricultură ca al doi-
important al economiei naționale – al 3-lea loc după lea job pentru a obține alimente și a reduce
volumul total de exporturi din țară. costurile;
35
Recomandări
Pentru Guvern Pentru muncitori
• Crearea și implementarea unor politici de sprijin pen- • Revendicarea drepturilor și semnalarea încălcărilor
tru companiile locale din TAFL (inclusiv facilități fiscal , acestora la organele abilitate (Sindicate, Inspecția Mun-
măsuri protecționiste, subsidii) așa încât acestea să fi cii, Centrul de Sănătate Publică, Inspectoratul General
motivate să treacă gradual, de la colaborări de tip Lohn de Poliție etc.);
la producerea unor articole sub brand propriu.
• În cazul în care autoritățile publice nu iau măsuri, să se
• Asigurarea respectării standardelor de securitate a adreseze la mass-media, activiști, să utilizeze instrumen-
muncii, condițiile și timpul de muncă etc. în sectorul te și platforme on-line (facebook, youtube, email, blog,
TAFL. forum-uri etc.) pentru a-și face auzite revendicările.
• Elaborarea și introducerea unei noi metodologii de cal- • Plata unui salariu de trai pentru muncitorii din lanțul lor
cul a salariului, ghidat de mecanismul de calcul al unui de producție;
salariu decent (ca instrument de evaluare alături de co-
șul minim de consum, salariul mediu etc). Un exemplu • Creșterea transparenței asupra lanțului de furnizori de
ar putea fi metodologia living wage propusă de Clean toate nivelurile.
Clothes Campaign57
Pentru activiști, cumpărători
Pentru Sindicate
• Evitarea brandurilor și companiilor cunoscute pentru
• Promovarea unor campanii de advocacy și lobby pen- lipsa de transparență, abuzuri ale drepturilor muncito-
tru adoptarea unui sistem de calcul salarial de tip living rilor etc.;
wage;
• Boicotarea practicii „fast fashion”;
• Încurajarea muncitorilor din TAFL de a se asocia în orga-
nizații sindicale, inclusiv prin campanii prin intermediul • Practicarea metodelor de reciclare și reutilizare a haine-
cărora angajatorii să fie obligați să accepte organizații lor și încălțămintei;
sindicale în fabrici;
• Revalorifica ea produselor de tip „second hand” și învă-
• Promovarea transparenței despre brandurile pentru țarea unor tehnici elementare de „do it yourself” (DIY);
care lucrează muncitorii din fabrici;
• Solicitări și presiuni constante asupra companiilor loca-
• Organizarea unor campanii de informare în fabrici cu le și brandurilor internaționale ca acestea să fie transpa-
privire la avantajele sindicalizării; rente, să respecte drepturile muncitorilor, să respecte
normele sanitare și ecologice;
• Instalarea unei linii telefonice fie binți și crearea unui
website prin intermediul căruia muncitorii ar putea • Presiune constantă asupra guvernelor pentru monitori-
semnala despre încălcările dreptului lor constituțional zarea situației în sectorul TAFL, mai ales în aspectele ce
la asociere, despre neglijarea condițiilor de securitate și țin de dreptul muncii.
muncă etc.
36
ANEXE
CARACTERE (IT)
Trussardi (IT)
Armani (IT)
37
ASPESI (IT) Întreprindere de Stat Odema http://odema.bizpmr.com/
Tiraspol, str. Lunaciarski 24
CHERVO (IT) www.odema.info
Anul înfii țării: 1945
PATRIZIA PEPE (IT) Angajați: 410 (dintre care 70 sunt
subcontractanți)
BARBOUR (UK)
VERSACE (IT)
GEOSPIRIT (IT)
CARINTHIA (AUS)
DOLCE&GABBANA (IT)
BELSTAFF(UK)
NIKE (US)
GAP (US)
MERVYN’S (US)
COMTESSA (DE)
PENTEUX (UK)
POMPA (RU)
38
Branduri identificate conform etichetelor din magazinele specializate ale fabricilor, alte magazine
SELECTED (DK) FABRICA DE CONFECȚII IONEL S.A CC „Zorile” str. Calea Iesilor 8
Anul înfii țării: 1946
PRIMATIST MARLANE (IT) Chișinău, str. Bulgară 47
www.ionel.md
DEVRED 1902 (IT) Angajați: 800 (dintre care 80 sunt
subcontractanți)
LANIFICIO CIATTI E BARON-
CELLI S.P.A (IT)
BRICE (FR)
CELIO (FR)
39
Branduri identificate conform surselor media, camerei de comerț și altor informații publice
CHEVIGNON (FR)
Miroglio (BG)
BRIX (TR)
KEY (PL)
STEILMANN (DE)
APANAGE (DE)
MARCONA (DE)
PRIMARK (UK)
TESCO (UK)
DIDI (NE)
40
MIROGLIO GROUP http://www.germanfashion.net/
(CARACTERE) (IT) downloads/seminare-down-
loads/220617_ak_beschaf-
fung_und_technik_moldawien/
Unterlagen-AK-Beschaffung-und Tech-
nik-Moldawien-220617-Koeln.pdf
NAVIGARE (IT)
BYBLOS (IT)
CANDA (BE)
JUSTINA (UK)
MARTINELLI (ES)
CHERVO (IT)
DANIEL-HECHTER (DE)
ASPESI (IT)
41
BLUE LINE PROJECT (IT) IONEL S.A
Anul înfii țării: 1946
NIGITEX (IT) Chișinău, str. Bulgară 47
www.ionel.md
Angajați: 800 (dintre care 80 sunt
subcontractanți)
CHEVIGON (FR)
42
BMW (DE) CODREANCA S.A. https://dorinachirilov.wordpress.com/
Nisporeni, str. Adam G., 7 tag/sa-codreanca/
Anul înfii țării: 1992
RENAULT (FR)
TEAMDRESS (DE)
BELW (NE)
BENNETON (IT)
BIZNIZ (NE)
JOTEX (UK)
43
branduri identificate în listele furnizorilor publicate pe paginile web ale brand-urilor
44
Anexa 2: Cartografierea brand-urilor de
încălțăminte care se produc în Moldova
Cartografierea brand-urilor de încălțăminte care se produc în Moldova
Giovani Aidini (RU) Î.C.S. CRISTINA MOLD-ROM SIMPEX S.R.L. salonul de încălțăminte din magazinul
UNIC + broșura brand-ului
Chișinău, str. Mesager 27
Stella Marco
www.cristina.md
Gelsomino
Mode Anona
Geronea (UA)
Seline (IT)
RIEKER (DE)
BRAKING (IT)
MELLUSO (IT)
www.floa e.com
Branduri identificate conform surselor media, camerei de comerț și altor informații publice
45
Note de final
(Endnotes)
1 The Global Value Chains Initiative, Concepts and Tools: https://global- nare activă, impozitate cu TVA la cota zero. Sursa: http://lex.justice.md/
valuechains.org/concept-tools md/334484/
2 Gary Gereffi John Humphrey, Raphael Kaplinsky and Timothy J. Stur- 29 http://lex.justice.md/UserFiles/File/2017/mo181-189md/lista_66.doc
geon: Introduction: Globalisation, Value Chains and Development. 30 http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statisti-
IDS Bulletin 32.3, 2001. https://www.ids.ac.uk/files/dmfile/g effie- ca%20sociala/30%20Statistica%20sociala __03%20FM__SAL020/
tal323.pdf SAL020200.px/table/tableViewLayout1/?rxid=2345d98a-890b-4459-b
3 The Global Value Chains Initiative (GVCI), Concepts and Tools: https:// b1f-9b565f99b3b9
globalvaluechains.org/concept-tools 31 http://miepo.md/sites/default/files/ aport_MIEPO_2015.PDF
4 https://cleanclothes.org/livingwage 32 http://www.germanfashion.net/downloads/seminare-downloa-
5 http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id=2272&idc=302 ds/220617_ak_beschaffung_und_technik_moldawien/Unterla-
6 World Customs Organization: http://www.wcoomd.org/en/topics/fa- gen-AK-Beschaffung-und Technik-Moldawien-220617-Koeln.pdf
cilitation/instrument-and-tools/conventions/pf_revised_kyoto_conv/ 33 http://ukrexport.gov.ua/i/imgsupload/file/Lig t_IndustryAll_pages.pdf
kyoto_new/spanf.aspx 34 http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20
7 Financial Times Lexicon – http://lexicon.ft.com/Term?term=ra- economica/40%20Statistica%20economica__21%20EXT__EXT010__
ce-to-the-bottom serii%20anuale/EXT010600.px/table/tableViewLayout1/?rxid=2345d9
8 G. Gereffi 2001, “Shifting Governance Structures in Global Commodity 8a-890b-4459-bb1f-9b565f99b3b9
Chains, With Special Reference to the Internet” 35 https://atlas.media.mit.edu/en/profile/ ountry/mda/#Exports
9 Anguelov, Nikolay. The Dirty Side of the Garment Industry: Fast Fashion 36 Observăm că, conform datelor BNS, exporturile de articole de îmbră-
and Its Negative Impact on Environment and Society. Boca Raton, FL: căminte și încălțăminte sunt mai mari decât importurile, în timp ce,
CRC Press, Taylor & Francis Group, 2016. conform datelor OEC, raportul e invers. Această diferență se explică
10 https://cleanclothes.org prin metodologiile diferite de calculare utilizate de cele două instituții
11 https://cleanclothes.org/resources/publications/stitched-up-1 (datele OEC utilizează așa-zisul Harmonized System, care permit o de-
taliere mai mare a produselor și mărfurilor, în timp ce BNS utilizează un
12 https://cleanclothes.org/livingwage/europe/country-profiles/mo -
nomenclator propriu, mai puțin detaliat).
dova/view
37 Unitatea de implemetarea a proiectului Băncii Mondiale de ameliorare
13 Vitalie Sprînceană și Lilia Nenescu au realizat cercetarea de birou și au
a competitivității https://uipac.md/uploads/0/images/large/final- e-
scris textul acestui studiu. Anastasia Nani a realizat interviurile cu
port-rom_560be468d1810.pdf
muncitorii. Corina Ajder a coordonat și făcut peer review-ul studiului.
38 HG Nr. 165 din 09.03.2010 cu privire la cuantumul minim garantat al
14 Global fashion industry statistics – International apparel. Source: htt-
salariului în sectorul r eal, amendată anual. Sursă: http://lex.justice.md/
ps://fashionunited.com/global-fashion-industry-statistics
md/333943/
15 Lina Stotz & Gillian Kane. Global Garment Industry Factsheet. Sursă:
39 HG Nr. 488 din 20.04.2016 cu privire la modifica ea punctului 1 din
https://cleanclothes.org/resources/publications/factsheets/gene-
Hotărîrea Guvernului nr.165 din 9 martie 2010. Sursă: http://lex.justice.
ral-factsheet-garment-industry-february-2015.pdf
md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=364526
16 https://en.wikipedia.org/wiki/2013_Savar_building_collapse
40 HG Nr. 242 din 26.04.2017 cu privire la modifica ea punctului 1 din
17 Câteva referințe: Held, David, and Anthony G. McGrew, eds. Globaliza- Hotărîrea Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010. Sursă: http://lex.justice.
tion Theory: Approaches and Controversies. Global Transformations, v. md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=370110
4. Cambridge ; Malden, Mass: Polity, 2007; Michie, Jonathan. The Hand-
41 Pentru aceste calcule a fost folosit convertorul valutar al Băncii Națio-
book of Globalisation. Cheltenham, UK; Northampton, MA: Edward
nale a Moldovei de pe site-ul bnm.md
Elgar, 2011; El-Ojeili, Chamsy, and Patrick Hayden. Critical Theories of
Globalization. Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2006; Stiglitz, Joseph 42 http://msmps.gov.md/ro/content/salariul-mediu-lunar-pe-econo-
E. Globalization and Its Discontents. 1st ed. New York: W. W. Norton, mie-prognozat-pentru-2016-constituie-5050-lei
2002. 43 http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20
18 www.women-ww.org organizație internațională care asistă și ajută fe- sociala/30%20Statistica%20sociala__03%20FM__SAL010__serii%20
meile care lucrează în lanțurile internaționale de aprovizionare să își lunare/SAL015100.px/table/tableViewLayout1/?rxid=93c7b78c-de89-
revendice drepturile și să obțină salarii decente pentru munca lor. 4335-ba81-c380f5419da6
19 https://www.inditex.com/our-commitment-to-people/our-suppliers 44 http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20
sociala/30%20Statistica%20sociala__03%20FM__SAL010__serii%20
20 https://www.inditex.com/en/about-us/who-we-are
lunare/SAL015100.px/table/tableViewLayout1/?rxid=93c7b78c-de89-
21 Am folosit datele din această listă: https://fashionunited.com/i/ 4335-ba81-c380f5419da6
most-valuable-fashion-brands
45 http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5755
22 Pentru comoditate am decis să folosim acronimul englezesc TAFL
46 BNS. Minimul de existență în semestrul I 2017. Sursă: http://www.sta-
(eng. textiles, apparel, leather, leather articles, and footwear) pentru a
tistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5755
desemna industria de textile, haine, piele, articole din piele și încălță-
minte. Unele rapoarte și documente de politici utilizează pentru acest 47 https://cleanclothes.org/livingwage
sector numele de industrie ușoară. 48 Metodologia de estimare a costului forţei de muncă din perspectiva
23 Biroul Național de Statistică. Numărul de întreprinderi şi unităţi de pro- necesităţilor salariaţilor, adoptată prin Hotărîrea Comitetului Confede-
ducţie, pe tipuri de activităţi (2013-2015). Sursa: http://www.statistica. ral nr. 12-1 din 20 decembrie 2016
md/public/files/se ii_de_timp/industrie/principalii_indicatori/14.2.xls 49 Hale, Angela, and Jane Wills, eds. Threads of Labour: Garment Industry
24 TAFL Sector Overview, 2016-2017, p.2. Sursa: http://miepo.md/sites/ Supply Chains from the Workers’ Perspective. Antipode Book Series.
default/files/ eports/TAFL%20sector%20overview.pdf Malden, MA: Blackwell Pub, 2005.
25 http://mbw.md/upl/upload/file/2_%20 arina%20LAPUSNEANU,%20 50 O listă preliminară a brandurilor ce au făcut publice, unele liste de
APIUS.pdf furnizori se găsește aici: http://fashionrevolution.org/transparen-
cy-is-trending/
26 Portalul Guvernamental al Datelor Deschise. Sursa: http://date.gov.
md/ckan/ro/dataset/11736-date-din-registrul-de-stat-al-unitati- 51 http://companies.casata.md/companies.php?l=ro&action=viewcom-
lor-de-drept-privind-intreprinderile-inregistrate-in-repu/resour- pany&id=139376
ce/212eba87-1b1a-4c9d-84e3-860e68dc8c6a 52 https://www.afaceritextile.ro/
27 Am folosit căutarea după codurile pentru Fabricarea Îmbrăcămintei și 53 Klein N (2000) No Logo: Taking Aim at the Brand Bullies. London:
Încălțămintei conform Clasific torului Activităţilor din Economia Mol- Flamingo
dovei (CAEM), adică 18220 – fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și 54 https://tradingeconomics.com/country-list/corporate-tax-rate?conti-
19300 – fabricare articolelor de încălțăminte, al Biroului Național de nent=europe
Statistică. Sursa: http://www.statistica.md/public/files/Clasifi toare/ 55 Ожидается ли рассвет итальянских инвестиций в Молдове? https://
caem_editia2005.zip goo.gl/BaLJE2
28 Ministerul Economiei, ORDIN Nr. 66 din 04.05.2010 cu privire la apro- 56 https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/retail/britanicii-de-la-ali-
barea Listei agenţilor economici-întreprinderi ale industriei uşoare şi son-hayes-care-produc-in-romania-haine-pentru-retaileri-internatio-
a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii nali-inchid-fabrica-din-urziceni-din-cauza-costurilor-16827841
Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţio- 57 https://cleanclothes.org/livingwage
46
Friedrich-Ebert-Stiftung (FES)
Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) este o fundație politică social-democrată germană scopurile căreia sunt promovarea
principiilor și fundamentelor democrației, a păcii, înțelegerii și cooperării internaționale. FES își îndeplinește man-
datul în spiritul democrației sociale, dedicându-se dezbaterii publice și găsirii, într-un mod transparent, de soluții
social-democrate la problemele actuale și viitoare ale societății. Cu Republica Moldova, Friedrich-Ebert-Stiftung
(FES) și-a început colaborarea în anul 1994 prin intermediul Biroului Regional de la Kiev, iar din octombrie 2002, la
Chișinău activează un birou permanent al Fundației.
ADRESA DE CONTACT:
Oficiu Republica Moldova,
Chișinău, bd. Bănulescu Bodoni 14/1, et.2, 2012,
Republica Moldova
Telefon: (373-22) 88 58 30
Fax: (373-22) 85 58 31
E-Mail: fes@fes-moldova.org
www.fes-moldova.org
Platzforma (PZF)
Portalul http://www.platzforma.md este o platformă online de discuţii critice şi analize calificate ale anumitor
fenomene şi problematici sociale neglijate sau manipulate în spaţiul public (inegalităţi, vulnerabilitate, opresiune,
identităţi, culturi, ideologii etc.).