Metode de investigatie in

pediatrie
Cuprind totalitatea procedeelor care
furnizeaza informatii asupra
 functionalitatii diferitelor
organe/sisteme ale organismului (starea
de sanatate)
 evolutia unei stari patologice

dr. Ioana Ardeleanu

Se efectueaza
 profilactic (periodic/la intrarea in
colectivitate)
 la solicitarea medicului de familie/a
medicului specialist in caz de
suspiciune/confirmare a unei afectiuni
 in conditii de spitalizare pt o stare
patologica

dr. Ioana Ardeleanu

 Analize de sange (hematologie, chimie, imunologie,
hormonologie)
 Analize bacteriologice (culturi secretii normale/
patologice)
 Investigatii imagistice (ecografii, radiografii,
tomografii, RMN, scintigrafii)
 Aspirat de maduva hematopoietica
 ECG
 EEG
 Teste functionale (respiratorii, renale,
gastrointestinale)
dr. Ioana Ardeleanu
 Analizele de sange

Se interpreteaza in functie de:

 valorile normale stabilite statistic in
functie de varsta, sex
 Context clinic/epidemiologic
 Pe toate recipientele se lipeste eticheta
cu cod de bare identic cu cel de pe
cerere

dr. Ioana Ardeleanu

 Analizele de sange
 Recoltarea probei de sange se face prin venopunctie
la nivelul venei antecubitale folosindu-se recipiente
speciale cu/fara anticoagulant
 La copilul mic, recoltarea probei de sange se poate
face si prin punctie in deget/lobul urechii
 Recoltarea probei de sange pentru hemocultura
trebuie facuta inainte de initierea tratamentului cu
antibiotice (risc ca germenii sa nu creasca)

dr. Ioana Ardeleanu

 Majoritatea analizelor de sange nu necesita pregatiri
speciale in ceea ce priveste regimul alimentar,
putand fi efectuate independent de orarul meselor
 Unele analize necesita
 perioada de inanitie/dieta

 Interdictie in consumul unor substante (alcool,

medicamente)
 Interdictie in efectuarea unui efort fizic intens
inainte

dr. Ioana Ardeleanu

 Copii necesita o pregatire speciala in vederea
recoltarii probelor de sange pt reducerea stresului.
 pentru a diminua starea de frica, trebuie explicata
importanta actului medical si evitata impresia ca actul
medical este o pedeapsa
 Se pot initia jocuri cu papusi in care copilul vede
concret actul medical/efectueaza el manevrele
 prezenta parintelui in momentul recoltarii poate
diminua uneori senzatia de frica.
 nu se reprima plansul
 La sugari/copii mici e necesara imobilizarea

dr. Ioana Ardeleanu

 Tehnica
 Ac cu cap dublu/epiflex steril (se desigileaza in fata
pacientului/apartinatorilor) cu care se punctioneaza
vena pacientului.
 Recipientul pentru recoltare este vidat; prin
perforarea dopului se realizeaza depresiune cu
aspirarea sangelui.
 Oprirea recoltarii se realizeaza prin retragerea acului
din vena; se exercita o usoara presiune 5 minute, cu
pozitia bratului complet intins, pentru a evita formarea
de hematoame
 Dupa recoltare, recipientul este etichetat cu datele
pacientului si analizele de sange care trebuie
efectuate din proba.
dr. Ioana Ardeleanu
 Hemograma

 Test screening de baza, fiind unul din

cele mai frecvent cerute teste de
laborator
 se poate recolta à jeun (pe nemancate)
sau postprandial (trebuie totusi evitate
mesele bogate in lipide care pot
interfera cu anumiti parametri ai
hemogramei).
dr. Ioana Ardeleanu
 Se recolteaza sange venos pe
anticoagulant (EDTA)
 Se amesteca continutul prin inversiunea
usoara a tubului de cateva ori
 Tubul trebuie sa fie umplut cel putin trei
sferturi pentru ca raportul
sange/anticoagulant sa fie optim

dr. Ioana Ardeleanu

 se recomanda ca proba sa fie analizata
in primele 6 ore de la recoltare
 Proba se poate pastra 36-48 ore la
frigider (2–8°C), dar inainte de a fi
lucrata, trebuie adusa la temperatura
camerei

dr. Ioana Ardeleanu

 Parametrii hemogramei
 numar de leucocite formula leucocitara
 numar de eritrocite
 concentratia de hemoglobina
 hematocrit
 indici eritrocitari (volumul eritrocitar mediu,
hemoglobina eritrocitara medie, concentratia medie
de hemoglobina, largimea distributiei eritrocitare)
 numar de trombocite si indici trombocitari: (volumul
trombocitar mediu, largimea distributiei trombocitare)
 +/- numar de reticulocite

dr. Ioana Ardeleanu

 Numarul de eritrocite (RBC)
 test de baza pentru evaluarea eritropoiezei (in
detectarea si monitorizarea anemiei si policitemiei
 Eritrocitele
 cele mai numeroase celule din sange,

 anucleate, in forma de disc biconcav

 cele mai specializate celule ale organismului

(principala functie consta in transportul 02 de la
plaman la tesuturi si transferul CO2 de la tesuturi
la plaman prin intermediul hemoglobinei
continute)

dr. Ioana Ardeleanu

 Hematocritul (Ht)
 masoara raportul dintre volumul ocupat de eritrocite
si volumul sanguin total.
 In general modificarile Ht sunt concordante cu
numarul de eritrocite, dar in talasemie Ht scade in
timp ce numarul de eritrocite poate fi normal/crescut
(hematiile microcitare ocupa un volum mai mic)

 Hct <20% poate determina insuficienta cardiaca si

deces
 Hct >60% determina coagularea spontana a sangelui

dr. Ioana Ardeleanu

 Hemoglobina (Hb)
 componentul principal al eritrocitelor care
asigura transportul O2 si CO2.
 Reprezinta unul dintre sistemele-tampon ale
lichidului extracelular.
 Forme de Hb prezente in mod normal in
circulatie
 deoxihemoglobina (HHb),

 oxihemoglobina (O2Hb),

 carboxihemoglobina (COHb) si

 methemoglobina (metHb),
dr. Ioana Ardeleanu
 Scaderea Hb sub nivelul normal pt varsta si
sex determina aparitia anemiei
 La nou-nascut nr de eritrocite este mai mare
decat la adult si scade continuu in primele
luni, Hb poate ajunge pana la 9 g/dL in
saptamanile 11–12 de viata (anemie
fiziologica). La prematuri scaderea apare mai
precoce si este mai mare. Valorile de la adult
sunt atinse in jurul varstei de 14 ani

dr. Ioana Ardeleanu

 Hb <5g/dL determina insuficienta
cardiaca uneori letala
 Hb >20 g/dL poate duce la blocarea
capilarelor ca urmare a
hemoconcentratiei

dr. Ioana Ardeleanu

 INDICI ERITROCITARI

1.Volumul eritrocitar mediu (VEM)

 volumul ocupat de un eritrocit.
 indice util pentru clasificarea anemiilor
 normocitare cu VEM normal

 microcitare cu VEM scazut (<80 fL)

 macrocitare cu VEM crescut (>100 fL)

dr. Ioana Ardeleanu

 INDICI ERITROCITARI

2.Hemoglobina eritrocitara medie

(HEM)
 continutul mediu de Hb pe eritrocit
 anemiile microcitare sunt in general
hipocrome (HEM scazut)
 anemiile normocitare sunt normocrome
(HEM normal)

dr. Ioana Ardeleanu

 INDICI ERITROCITARI
3.Concentratia eritrocitara medie de
hemoglobina (CHEM)
 masoara concentratia medie de Hb dintr-un
volum dat de eritrocite (raportul dintre masa
de Hb si volumul de eritrocite).
 Largimea distributiei eritrocitare (RDW)
 indice eritrocitar care cuantifica
heterogenitatea volumului celular (gradul de
anizocitoza).

dr. Ioana Ardeleanu

 Reticulocite
 eritrocite anucleate, imature, care se maturizeaza
complet in circulatia periferica
 numarul lor ofera informatii despre capacitatea
maduvei osoase de a sintetiza hematii ca raspuns la
scaderea acestora (in anemie)
 sub stimulare maxima maduva poate produce de 6-8
ori mai multe eritrocite fata de rata normala
 Valori normale
 Adult: 0,5-2% din nr. total de eritrocite
 Nou-nascut: 2,5-6,5% din nr. total de eritrocite
(scade la nivelul de la adult din a doua saptamana
de viata).
dr. Ioana Ardeleanu
 Numar crescut de reticulocite
(reticulocitoza): indicator de
eritropoieza regenerativa (cresterea
productiei eritrocitare medulare sub
actiunea eritropoietinei)
 Numar scazut de reticulocite
(reticulocitopenia): in anemii non-
regenerative
dr. Ioana Ardeleanu
 Trombocitele

 fragmente citoplasmatice anucleate,

plate, in forma de disc, cu diametrul de
2-4μ
 Trombopoieza are loc in maduva osoasa
 2/3 din nr de trombocite se gasesc in
circulatie, iar 1/3 sunt stocate in splina
 Valori normale 150-450 x 103/μL

dr. Ioana Ardeleanu

 Cresterea numarului de trombocite
(trombocitoza/trombocitemie) - risc de
tromboza
 Scaderea numarului de trombocite
(trombocitopenia)
 prin distructie crescuta/productie redusa
 cea mai frecventa cauza de hemoragie
interna/externa (risc de hemoragii
intracraniene)
dr. Ioana Ardeleanu
 Volum trombocitar mediu (VTM) –
indica uniformitatea de marime a
populatiei trombocitare
 Largimea distributiei trombocitare
(PDW)

dr. Ioana Ardeleanu

 Numarul de leucocite (WBC)

 Leucocitele se impart in doua grupe

principale:
 granulocite (neutrofile, eozinofile si
bazofile)
 agranulocite (limfocite si monocite)

 La nou-nascuti si copii nr de leucocite este

crescut, cu atingerea valorilor de la adult intre
18-21 ani

dr. Ioana Ardeleanu

 Leucocitoza (L >10000/µL) – in special
in infectii bacteriene
 Leucopenia (<4000/µL) - in infectii
virale, infectii bacteriene severe,
hipersplenism, depresie medulara

dr. Ioana Ardeleanu

 Formula leucocitara

 diferentierea numarului total de

leucocite circulante in cele cinci tipuri
exprimate procentual si in numar
absolut

dr. Ioana Ardeleanu

1.Neutrofilele (granulocitele
polimorfonucleare PMN)
 cel mai numeros tip de leucocite,
 rol major in apararea antiinfectioasa a
organismului prin fagocitarea si digestia
microorganismelor
 Scaderea nr <200/µL/agranulocitoza –
risc de infectii sistemice fatale.

dr. Ioana Ardeleanu

2.Limfocitele
 65-80% sunt celule T (implicate in raspunsul imun
mediat celular)
 8-15% sunt celule B (controleaza raspunsul imun
umoral mediat de anticorpi specifici pt un antigen.
Celulele B cu memorie au durata lunga de viata si
produc anticorpi doar in momentul restimularii
antigenice)
 ~10% sunt celule natural killer (NK)
 Plasmocitele reprezinta celule B complet diferentiate
care nu sunt prezente in mod normal in sange.

dr. Ioana Ardeleanu

3.Monocitele
 cele mai mari celule din sange
 eliberate in sange, dupa un scurt timp in circulatie,
migreaza in diferite tesuturi, unde se diferentiaza in
macrofage tisulare
 Functii
 distrugerea particulelor straine si celulelor
moarte/alterate (tumorale)
 reglarea functiilor altor celule,
 procesarea si prezentarea de antigene in reactiile
imune
 participarea in diferite reactii inflamatorii
dr. Ioana Ardeleanu
4.Eozinofilele
 La indivizii sanatosi se gasesc in numar
mic in sange, dar devin predominante in
sange si tesuturi in diferite boli alergice,
parazitoze sau boli maligne
5.Bazofilele
 produc citokine,
 rol in procese inflamatorii

dr. Ioana Ardeleanu

 Teste de coagulare

 masoara timpul necesar sangelui unui

pacient de a coagula in conditii
standard
 Indicatii
 inaintea unei interventii chirugicale, in
vederea aprecierii tendintei la sangerare
 diagnosticarea bolilor de sange
 monitorizarea tratamentului anticoagulant
dr. Ioana Ardeleanu
 se recolteaza in eprubete care contin
citrat de sodiu
 se lucreaza la maximum 8 ore de la
recoltare si la temperatura camerei.
 probele congelate la – 20 C pot fi stabile
doar pentru unii factori, dar nu pentru
majoritatea .

dr. Ioana Ardeleanu

Teste generale
 Nr trombocite
 Timpul de protrombina (timpul Quick, INR) - perioada
necesara formarii chegului de fibrina (valori normale
sunt cuprinse intre 11 – 13 sec)
 Timpul de sangerare - se masoara timpul scurs intre
practicarea unei mici incizii si oprirea completa a
sangerarii
 Timpul de trombina (plasmatica) - masoara viteza
formarii cheagului de fibrina
 Fibrinogenul plasmatic–masoara nivelul fibrinogenului
in sange
dr. Ioana Ardeleanu
Teste diferentiate
 Timpul de generare al tromboplastinei -
permite diferentierea tulburarilor de
coagulare produse de deficitul de FVIII
(hemofilia tip A) sau FIX (hemofilia tip
B)

dr. Ioana Ardeleanu

 Probele pentru biochimie
 se lucreaza din ser (recoltarea de sange pe
eprubete fara anticoagulant ) obtinut dupa
centrifugarea sangelui.
 Probele recoltate se lucreaza in max 6 ore de
la recoltare si nu se pastreaza de pe o zi pe
alta
 nu se lucreaza probe hemolizate,
 serul hiperlipemic/icteric este trecut pe
raportul final de analiza.

dr. Ioana Ardeleanu

 Probele pentru determinari
hormonale
 se recolteaza pe eprubete cu aditivi/gel
separator.
 Probele recoltate sunt stabile la frigider 14
zile la 2-8 ºC (in eprubete cu gel separator)
sau 6 luni la -20ºC, scoase de pe depozitul de
hematii (nici o proba nu se congeleaza pe
depozit de hematii)
 se noteaza faza ciclului menstrual/trimestrul
de sarcina/menopauza.

dr. Ioana Ardeleanu

 Recoltarea urinii
 dupa toaleta zonei genitale cu apa si sapun
 probele de urina nu se pot conserva
 Pentru ex obisnuit de urina (biochimie si sediment)
recoltarea din prima urina de dimineata, in recipient de
unica folosinta, cu capac etans
 la sugari se folosesc pungi cu banda adeziva care se
ataseaza de zona genito-urinară
 Pentru determinari cantitative (glucoza, proteine urinare)
se recolteaza urina din 24 ore (in dimineata inceperii
recoltei prima urina se arunca, apoi se colecteaza toate
urinile intr-un recipient curat, acoperit, pastrat la rece si la
intuneric, timp de 24 ore inclusiv ultima urina de la aceesi
ora la care a inceput recoltarea. Se masoara cantitatea
totala de urina din care se iau 100 ml care se aduce la
laborator) dr. Ioana Ardeleanu
 Pentru urocultura recoltarea se face tot din prima
urina de dimineata/la cel putin 4 ore de la ultima
mictiune in recipient de recoltare steril, inainte de
initierea tratamentului cu antibiotice, antiseptice,
antifungice
 Transportul recipientului la laborator trebuie să se
faca in mai putin de 1 ora de la recoltare
 Din cauza eliminării intermitente a germenilor, se
recomandă 3 uroculturi succesive.
 in cazul urmaririi eficientei tratamentului cu
antibiotice, recoltarea se repeta după 48-96 ore.
 Urocultura de control se va efectua dupa 3-5 zile de
la intreruperea tratamentului.
dr. Ioana Ardeleanu
 Recoltarea materiilor fecale

 se face in recipiente speciale (coprocultoare de

plastic cu lingurita) din materii fecale emise spontan,
fara utilizarea de purgative,
 Se preleveaza fragmente din diferite parti/orice
fragment suspect, mucozitati, produse nedigerate
 Pt ex. coproparazitologic/teste rapide - coprocultor
fara mediu de cultura
 coprocultura - in coprocultor cu mediu de cultura
 pt test de digestie - dieta speciala
 pt depistarea hemoragiilor oculte se foloseste metoda
imunologica si nu este necesara dieta

dr. Ioana Ardeleanu

 Recoltarea secretiilor provenite din zona
genitala impune incetarea administrarii
tratamentelor endovaginale, a irigatiilor
vaginale, precum si a contactului sexual cu
48 de ore inaintea de prelevarea probelor.
 În cazul secretiei uretrale, pacientul nu
trebuie sa urineze cu o ora inainte de
recoltare.

dr. Ioana Ardeleanu

 Recoltarea secretii

 pentru examene bacteriologice, micologice si

microscopice
 recoltarea se face obligatoriu in recipiente sterile
 Se evita contactul secretiilor cu substante bactericide
sau bacteriostatice
 Se evita contaminarea mediului/ personalului
 Recoltarea exsudat faringian - dimineata, pe
nemancate, inainte de efectuarea toaletei orale cu
ajutorul unui tampon cu vata steril (o amigdala, bolta
palatina, cealalta amigdala, partea posterioara a
faringelui. Nu se ating peretii laterali ai faringelui)
- se pastreaza la temperatura camerei si se
insamanteaza in maxim 12 h
dr. Ioana Ardeleanu
 Recoltarea secretiilor nazale

 se realizeaza din fiecare nara,

 se introduce tamponul in cavitatea nazala, cu
atentie, si se roteste tamponul
 dupa recoltare se extrage tamponul
 recoltarea trebuie sa se faca din fiecare nara
cu un alt tampon.
 se pastreaza la temperatura camerei, se
insamanteaza in maxim 12 h

dr. Ioana Ardeleanu

 Recoltarea secretiilor conjunctivale

 Cu policele sting cu o compresa sterila se coboara

pleoapa inferioara pentru a evidentia fundul de sac
conjunctival; cu indexul cu o compresa sterila se
ridica pleoapa superioara
 Se recolteaza cu tampon umezit in ser fiziologic
steril, din fundul de sac conjunctival, dinspre unghiul
interior spre unghiul exterior al ochiului.
 tamponul cu exsudat se introduce in tubul cu mediu
pe care se noteaza de la care ochi este recoltat
 Se pastreaza la temperatura camerei si se
insamanteaza in maxim 12 h

dr. Ioana Ardeleanu

 Recoltarea din secretii otice

 Se introduce un tampon in conductul auditiv

extern si se roteste usor. Daca secretia este
abundenta se recomanda stergerea secretiei
scurse in pavilion cu un tampon steril si apoi
recoltarea secretiei.-
 Pe tuburile de exsudat se specifica din care
ureche este recoltat
 Se pastreaza la temperatura camerei si se
insamanteaza in maxim 12 h;

dr. Ioana Ardeleanu

 Recoltarea din secretii purulente

 Nu se recomanda recoltarea din colectii

purulente deschise dupa efectuarea
tratamentelor locale cu
antiseptice/antibiotice.
 se pastreaza la temperatura camerei,
se insamanteaza in maxim 12 h;

dr. Ioana Ardeleanu

 Cariotip
 In momentul recoltarii pacientul nu trebuie sa
fie sub tratament cu antibiotic/minim la 2
saptamani de la terminarea tratamentului
(antibioticele influenteaza tehnica de lucru si
obtinerea rezultatului).
 recoltarea se face prin punctie venoasa in
eprubete cu heparina sodica
 Imediat dupa recoltare, sangele se
omogenizeaza cu heparina printr-o miscare
de inversare a tubului de cateva ori (pentru
evitarea coagularii)
dr. Ioana Ardeleanu
 Recoltare celule stem
 Cordonul ombilical - sursa importanta de celule stem
mezenchimale (celule capabile sa dea nastere altor
categorii de celule)
 pregatire cordon ombilical pentru recoltare - spalare
cu ser fiziologic si pulverizare cu solutie dezinfectanta
(pentru reducerea contaminarii cu microorganisme
existente in mod normal in flora vaginala sau,
patologic, in lichidul amniotic).
 Se punctioneaza vena ombilicala si se recolteaza
sangele ramas la nivelul cordonului ombilical
(cantitatea de sange prelevata variaza intre 20 si 200
ml)
dr. Ioana Ardeleanu
 Sangele din cordonul ombilical se separa cu ajutorul
unei centrifuge, iar globulele rosii si plasma sunt
eliminate
 se selecteaza celulele stem viabile, care se stocheaza
la temperaturi < -160°C, (in faza gazoasa a azotului
lichid)
 Contraindicatii absolute ale recoltarii:
 infectia materna cu HIV
 sifilis activ
 infectie activa cu HVB, HCV, CMV.

dr. Ioana Ardeleanu