ADMINISTRAREA AFACERILOR, ANUL I, GRUPA 103

Creşş terea gaâ şş telor şş i a

ratşelor
Proiect management

2011

B - D U L R E G I N A E L I S A B E TA N R . 4 - 1 2 , S E C T O R 1 , B U C U R E Ş T I
Importantşa creşş terii gaâ şş telor şş i a ratşelor
Din cele mai vechi timpuri, ratşele şş i gaâ şştele au şervit ca şurşaă de hranaă şş i venit pentru
oameni din multe paă rtşi ale lumii. Ele şunt o şurşaă de carne, ouaă şş i pene, fiind capabile şaă
traă iaşcaă şş i şaă creaşcaă cu ratşii de hranaă relativ şimple, bazate pe furajele locale dişponibile.
Avantajele lor au foşt recunoşcute aproape pretutindeni. Adeşea ratşa eşte şocotitaă „porcul“,
iar gaâ şca „oaia“ omului şimplu.
Carnea şş i ouaă le de ratşaă şş i gaâ şcaă şunt şurşe dietetice de proteine de calitate ridicataă ,
energie, unele vitamine şş i minerale. Atunci caâ nd şunt incluşe îân mod coreşpunzaă tor îân
alimentatşie, ca o parte a unei ratşii zilnice bine echilibrate, ele pot şaă aşigure o mare parte
din şubştantşele nutritive neceşare omului.
Gaâ şş tele şunt cel mai uşş or de creşcut. Ele şunt reziştente la boli şş i bine adaptate la
mediu. Produc îân general 40-100 de ouaă /an, îân functşie de raşaă , majoritatea primaă vara. Ele
şunt paă şaă rile domeştice care creşc cel mai repede, au cea mai lungaă viatşaă comercialaă şş i cea
mai mare greutate corporalaă . Siştemul lor digeştiv le permite şaă şe hraă neaşcaă şş i şaă
şupravietşuiaşcaă numai cu conşumul de iarbaă . IÎn aceaştaă privintşaă şunt foarte diferite de
alte şpecii de paă şaă ri şş i şe apropie mai mult de ovine.
IÎn alte tşaări, cererea cea mai mare de carne de gaâ şcaă şe îânregiştreazaă pentru ocazii
feştive, îân reştaurante şş i hoteluri, fiind şigure îân ceea ce priveşş te ritmicitatea aprovizionaă rii
şş i calitatea produşului. Nu exiştaă nici un motiv pentru care conşumatorul romaâ n nu ar
proceda aşemaă naă tor îân zonele rurale, gaâ şca face parte din meniu tot anul.
Ratşele oferaă produşe mai diverşificate decaâ t gaâ şştele, putaâ nd fi exploatate pentru ouaă ,
pentru carne, cu proportşia de graă şime doritaă pentru anumite preparate culinare şau, ca şş i
gaâ şştele, pentru ficat graş cu îânşuşş iri şpeciale de guşt, fraă gezime, şuculentşaă dupaă îândopare.
Cerintşele pietşei şunt relativ conştante pe parcurşul anului şş i şe adreşeazaă unei categorii
mai largi de conşumatori.
IÎn pluş fatşaă de valoarea lor ca hranaă , palmipedele produc puf şş i pene, pentru care cererea
eşte conştantaă , fiind foloşite la confectşionarea de plaă pumi, perne, şaci de dormit,
îâmbraă caă minte.
Fiecare viitor creşcaă tor de ratşe şau gaâ şş te trebuie şaă analizeze poşibilitaă tşile care i şe oferaă
şş i şaă aleagaă şolutşia de exploatare care i şe pare cea mai bine adaptataă la exemplul şaă u
perşonal. Reuşş ita unei creşcaă torii de palmipede trece, de aşemenea, prin şimtşul de
obşervatşie şş i capacitatea de adaptare a creşcaă torului.
Gaâ şca şş i ratşa şunt animale potrivite pentru dezvoltarea unei productşii rentabile, din
urmaă toarele motive:
– aptitudinea de a conşuma şş i de a digera o mare cantitate de furaje bogate îân fibre şau
şurşe locale de hranaă ;
– comportamentul caracteriştic;
– viteza de creşş tere mare, care la gaâ şcaă eşte cea mai rapidaă dintre şpeciile de paă şaă ri
foloşite pentru productşia de carne;
– penele şş i ficatul graş, care şunt produşe foarte valoroaşe.
IÎn maă şura îân care gaâ şş tele şelectşioneazaă vegetalele pe care le conşumaă , ele pot fi utilizate
pentru a dezburuiena o mare cantitate de culturi agricole. IÎn pluş, particularitaă tşile
comportamentului şaă u fac ca, deşş i şe creşc uşş or îân grup (caâ rd), şaă fie animale de pazaă
foarte eficace.
Indiferent de categoria fermei, exiştaă anumite cerintşe de bazaă ale palmipedelor, care
trebuie reşpectate pentru ca ele şaă fie productive şş i şaă raă maâ naă şaă naă toaşe.
Cu exceptşia primelor ştadii de creşş tere a bobocilor, caâ nd aceşş tia neceşitaă o temperaturaă
mai ridicataă şş i o atentşie şpecialaă din partea creşcaă torului, cerintşele de bazaă ale ratşelor şş i
gaâ şş telor şunt urmaă toarele:
– protectşie fatşaă de conditşiile meteorologice extreme şş i fatşaă de raă pitori;
– o zonaă adaă poştitaă , uşcataă şş i curataă . Deşş i ratşele şş i gaâ şş tele pot petrece majoritatea timpului
îân aer liber, pe lacuri şau îân zone umede, ele au nevoie şş i de o şuprafatşaă adaă poştitaă , uşcataă
şş i curataă , unde şaă şe poataă retrage şaă şe odihneaşcaă . Tot aici ele pot şaă -şş i ungaă penele
pentru a le impermeabiliza, ceea ce le protejeazaă pielea de raă nire şş i le ajutaă şaă -şş i paă ştreze
caă ldura corporalaă ;
– apaă potabilaă pentru baă ut, adicaă apaă curataă , lipşitaă de germeni şş i toxine daă unaă toare
pentru paă şaă ri. Apa pentru şcaă ldat nu eşte eşentşialaă , dar poate fi binefaă caă toare îân
perioadele cu tempe- raturaă ridicataă .
– o ratşie de hranaă care acoperaă caâ t mai bine nevoile nutritşionale zilnice ale ratşei şau gaâ şş tei;
– o ştimulare luminoaşaă adecvataă , îân şpecial pentru paă şaă rile ouaă toare;
– protectşie eficientaă fatşaă de boli.

Situatşia actualaă şş i perşpectivele creşş terii palmipedelor

Creşş terea palmipedelor aşiguraă o parte îânşemnataă din productşia de carne de paşaă re a
lumii, dintre aceştea numai ratşele au produş 2,41 milioane tone îân 1977, iar îân 2003
productşia a creşcut la 3,312 milioane tone. IÎn Europa, ritmul de creşş tere îâl depaă şş eşş te
frecvent pe cel mondial, deşş i îân tşaări din Europa Centralaă şş i de Eşt, cum eşte Romaâ nia,
productşia a şcaă zut dupaă 1990. Totuşş i îân Ungaria, Polonia, Iugoşlavia şş i Slovenia, productşiile
anuale şunt îânşemnate (43.000 de tone îân anul2003 îân Ungaria).
IÎn prezent, îân lume şe creşc peşte 1.085 milioane de ratşe, iar îân unele tşaări aşiatice
efectivele creşc şpectaculoş. Pe plan mondial, progreşul a foşt conştant, de 3,3% pe an îântre
1981 şş i 1991 şş i de 11-19% îântre anii 1993 şş i 2003 (Watt Poultry Statiştical Yearbook, 1997-2003,
FAOSTAT, 2004).
Printre primele producaă toare de carne de ratşaă şe numaă raă , China, Vietnam, Indonezia,
Frantşa, Ucraina, Thailanda, S.U.A. şş i Anglia, demonştraâ nd caă aceaştaă productşie nu eşte un
apanaj aşiatic şş i caă multe tşaări dezvoltate din Europa şş i din reştul lumii manifeştaă
preocupaă ri deoşebite pentru aceşte şpecii avicole.
La îânceputul anilor 1980, piatşa europeanaă era deştul de putşin familiarizataă cu ratşa
leşş eaşcaă , iar acum ea reprezintaă (îâmpreunaă cu mulardul) 50% din ratşele produşe îân
Europa, 30% din vaâ nzaă rile anuale îân Germania şş i 70-78% îân Frantşa.
Dintre toate raşele de ratşe, Aşia eşte dominataă de Pekin. Carnea şa, mai aleş şub formaă de
ratşaă friptaă , eşte conşumataă cu predilectşie îân comunitaă tşile chinezeşş ti, unde maă rimea şş i
textura ratşei Pekin raă şpunde cel mai bine „culturii alimentare“ locale. Ratşa friptaă eşte
conşumataă îân toataă lumea, iar ratşele Pekin aprovizioneazaă reştaurantele chinezeşş ti din
îântreaga lume. IÎn China efectivele de ratşe au creşcut de peşte 10 ori îân ultimii ani.
Creşş terea gaâ şştelor eşte raă şpaâ nditaă îân toataă lumea (259,6 milioane de capete şş i o productşie
de 2,129 milioane tone carne), incluşiv îân Europa. tşaările din eştul Europei care au productşiile
cele mai şemnificative îân aceşt şector şunt Polonia, Ungaria şş i Romaâ nia. Gaâ şştele fac de
aşemenea obiectul unei exploataă ri comerciale îân Republica Cehaă şş i îân Slovacia.
Gaâ şş tele şunt bune producaă toare de carne, dar şş i de pene şş i puf. Ele şunt creşcute îân ferme
şpecializate paâ naă la vaâ rşta de şacrificare, dupaă programe de productşie bine definite. IÎn
aceşte cazuri, şe ştabileşc contracte de lungaă durataă îântre fermieri şş i abatoare. Gaâ şş tele şe pot
creşş te de aşemenea la şcaraă reduşaă îân ferme mici. Animalele care provin din aceşte
creşcaă torii şunt vaâ ndute vii pe pietşele din îâmprejurimi. Creşcute îân conditşii deştul de
rudimentare, gaâ şş tele produc totuşş i carne şş i pene de bunaă calitate, ieftin. Ele dovedeşc bune
îânşuşş iri de adaptare la mediu şş i la conditşiile climatice. Sunt uşş or de hraă nit deoarece
utilizeazaă foarte bine maşa verde de pe paă şş une şau de pe terenuri virane.
Gaâ şş tele şunt de aşemenea utilizate pentru productşia de ficat graş, mai aleş îân Frantşa,
Ungaria, Bulgaria şş i, mai recent, îân Lituania.

Piatşa internatşionalaă a pufului şş i penelor

IÎn 1994, şchimburile internatşionale au foşt de 67.000 de tone pene şş i puf brute, ceea
ce reprezintaă o cifraă globalaă de aproape 650 milioane dolari americani.
Aceşte date priveşc piatşa penelor pentru toate şpeciile de palmipede la un loc. Contributşia
gaâ şştelor eşte de aproximativ 30% din maşa totalaă şş i 40% din valoare. Cererea internatşionalaă
eşte controlataă de 6 tşaări importante, care importaă ele îânşele 93% din productşia
mondialaă pentru nevoile proprii şş i pentru piatşa lor de export. Ele şunt şituate îân principal îân
Europa, Aşia, America de Nord, dar cererea laşaă loc noilor venitşi, mai aleş îân ceea ce
priveşş te penele recoltate uşcat, al caă ror pretş eşte mai ridicat.

IÎn concluzie, şe poate afirma caă exploatarea ratşelor şş i gaâ şş telor pentru productşia de
carne, ficat graş şş i puf reprezintaă o ramuraă a creşş terii paă şaă rilor, capabilaă şaă aducaă
venituri importante şocietaă tşilor comerciale care o practicaă , prin produşele conştant
şolicitate la export şş i pentru care nu exiştaă reştrictşii din partea Comunitaă tşii Europene.
IÎn contextul economic actual, efectivele de palmipede din tşaraă , format din raşe şş i linii foarte
valoroaşe, cu indicatori productivi la nivelul tşaărilor cu agriculturaă dezvoltataă şş i traditşie îân
domeniu ş-au reduş foarte mult. Totuşş i, la Statşiunea Avicolaă Experimentalaă de la Baă neaşa a
Univerşitaă tşii de şş tiintşe Agronomice şş i Medicinaă Veterinaraă – Bucureşş ti exiştaă îâncaă
numeroaşe populatşii de ratşe şş i gaâ şş te de mare valoare biologicaă .

Situatşia actualaă a productşiei de ficat graş

Productşia mondialaă de ficat graş a foşt de 16.800 de tone îân 1998 şş i a îânregiştrat conştant, îân
ultimii 20 de ani şş i paâ naă îân prezent, un ritm rapid de creşş tere. Aproape 80% din productşia
lumii eşte realizataă de Frantş a cu Ungaria, Bulgaria şş i Spania, de aşemenea mari producaă toare.
Productşia Frantşei ş-a dublat din 1990 şş i a creşcut continuu îân ultimii 15 ani, de la 5.900 tone, îân
1990, la 10.385 tone îân 1995 şş i 10.670 tone îân 1996 (CIFOG, Frantşa). Pentru a şe obtşine aceaştaă
productşie, îân 1995 ş-au îândopat 789.000 gaâ şşte şş i 18.395.000 ratşe. Numaă rul de ratşe creşcute îân aceşt
şcop a creşcut cu 7,6 % îântre 1994 şş i 1995. IÎn acelaşş i timp, numaă rul de gaâ şşte îândopate a raă maş
ştatşionar. Piatşa ficatului graş de gaâ şcaă eşte dominataă de douaă tşaări: Frantşa şş i Ungaria, care
totalizeazaă peşte 3/4 din productşia şş i conşumul mondial.

Piatşa internatşionalaă a ficatului graş de gaâ şcaă

Exportul mondial de produşe de ficat graş a creşcut cantitativ îân mod conştant îân ultimii 5
ani de la 1.962 tone îân 1996 la 2.901 tone îân 2002 (cu 67,6%), iar valoric de la 33.948 mii USD la
44.423 mii USD (FAOSTAT, 2004).
Prima tşaraă exportatoare din lume eşte Frantşa, care şş i-a maă rit exporturile de la 876 tone
şş i 30.329 mii USD îân 1996 la 1.924 tone şş i 39.299 mii USD îân 2002.

IÎn concluzie, şe poate şpune caă şş i tşara noaştraă , ca şş i tşaările vecine, poate produce şş i
comercializa îân mod eficient ficat graş de ratşaă şş i gaâ şcaă , ataâ t pentru conşum intern, caâ t şş i
pentru export, unde cerintşele şunt îân continuaă creşş tere. IÎn prezent, induştria ficatului graş
şe aflaă îân ştadiu incipient, dupaă ce îân anii ‘80 ş-au faă cut eforturi importante de a paă trunde
pe piatşa internatşionalaă a aceştui produş. Productşia şe rezumaă la caâ teva îântreprinderi
producaă toare de ficat graş, care cumpaă raă material biologic din ştraă inaă tate la pretşuri mult
mai ridicate decaâ t cel autohton. Produşe din ficat de palmipede şe fabricaă şş i mai putşin.
Statşiunea Didacticaă Avicola – Baă neaşa din U.S.A.M.V. conşervaă şş i şelectşioneazaă 10 populatşii
de palmipede exiştente îân tşaraă . Oferaă material de reproductşie şş i hibrizi de ratşaă şş i gaâ şcaă ,
incluşiv mularzi cu caracteriştici productive şuperioare, care poate contribui la dezvoltarea
unei induştrii autohtone de producere a ficatului graş, a caă rnii de palmipede şş i a pufului,
şimilaraă cu a tşaărilor vecine.

Deşcrierea afacerii
PRODUCTş IILE RATş ELOR Sş I GAÎ Sş TELOR
Productşia de carne
Ratşa şau gaâ şca, bine gaă tite şunt deoşebit de guştoaşe şş i nutritive. Carnea lor a foşt
apreciataă de oamenii din toataă lumea de şecole. Ratşa Pekin eşte cunoşcutaă îâncaă de pe timpul
dinaştiei Yuan din China, caâ nd aceaştaă raşaă ş-a obtşinut şş i a devenit cunoşcutaă pentru
excelentele şale calitaă tşi gaş- tronomice. Creşş terea ratşei domeştice pentru carne dateazaă de
acum cel putşin 4.000 de ani, iar cea a gaâ şş tei de cel putşin 3.000 de ani. Palmipedele au foşt
apreciate pentru guştul şş i calitaă tşile lor nutritşionale ataâ t îân perioadele iştorice de belşş ug,
dar şş i atunci caâ nd era lipşaă de hranaă .
Nutritşionişş tii arataă caă ratşa, ca şş i majoritatea alimentelor, poate fi incluşaă îântr-o dietaă
bine echilibrataă . Aşş a cum şş tie orice şpecialişt competent, de fapt, conşumul zilnic de
nutrientşi (şau pe o perioadaă de caâ teva zile) eşte important.Caâ nd ratşa, gaâ şca şau alt aliment
dintr-o liştaă lungaă , eşte incluşaă îân meniu, pot fi neceşare unele ajuştaă ri ale cantitaă tşii din
alte feluri de maâ ncare. Aceşte ajuştaă ri nu şunt dificile. Ratşa şau gaâ şca şunt relativ şimplu
de adaă ugat la un meniu şaă ptaă maâ nal care îân acelaşş i timp reşpectaă indicatşiile autoritaă tşilor
îân nutritşie, faă raă şaă depaă şş eaşcaă conşumul de calorii, graă şimi totale, graă şimi şaturate şş i
coleşterol recomandate de medici. Alegerea copanelor şau a pieptului de ratşaă şş i gaâ şcaă faă raă
piele face mai uşş oaraă reşpectarea ştandardelor nutritşionale, cu şacrificii minime ale altor
alimente incluşe îân meniul şaă ptaă maâ nal.
Ca şş i alte caă rnuri, ratşa şş i gaâ şca şunt şurşe excelente de proteine de bunaă calitate, cu un
contşinut de aminoacizi echilibrat. Carnea de palmipede contşine de aşemenea cantitaă tşi mari de
şaă ruri minerale (fier, foşfor), microelemente, vitamine (vitaminele B1, B2, B3, B6, B12, niacinaă ,
etc.).

Productşia de ficat graş

Ficatul graş eşte produşul zootehnic cu cea mai mare valoare, a caă rui şavoare eşte
unanim apreciataă . El şe obtşine prin îândoparea anumitor raşe şş i hibrizi de ratşe şş i gaâ şş te.
IÎndoparea şe face de obicei cu porumb, prin foloşirea caă ruia graă şimea şe depoziteazaă îân
ficat. Datoritaă contşinutului şaă u ridicat îân amidon şş i şaă rac îân proteine şş i colinaă , care au un rol
important îân migrarea graă şimilor din ficat îân tşeşuturile periferice, îân celulele hepatice apar
incluziuni lipidice îân citoplaşmaă , mai îântaâ i la periferia lobilor hepatici (dupaă prima
şaă ptaă maâ naă de îângraă şş are), apoi şş i îân centrul aceştora (dupaă a doua şaă ptaă maâ naă de
îândopare), pentru ca îân final (dupaă a treia şaă ptaă maâ naă ) şaă cuprindaă toate celulele.

Productşia de ouaă
Creşş terea paă şaă rilor pentru productşia de ouaă şe preocupaă îân primul raâ nd de raşele de
gaă ini, dar şş i de ratşe şş i prepelitşe, deoarece şş i aceştea şe pot exploata pentru ouaă ca productşie
principalaă . Productşia de ouaă eşte foarte importantaă , îânşaă şş i îân aşigurarea reproductşiei
tuturor paă şaă rilor şş i îân conşecintşaă, pentru obtşinerea celorlalte productşii ale aceştora: carne,
ficat graş, graă şime, pene etc.
Creşş terea ratşelor şş i gaâ şş telor pentru productşia de ouaă eşte o activitate complexaă , care
neceşitaă cunoşş tintşe variate din urmaă toarele conşiderente:
– particularitaă tşile biologice, de creşş tere şş i de îântretşinere diferite ale celor 4 şpecii;
– caracterul complex al productşiei de ouaă îân comparatşie cu celelalte productşii animale;
– metabolişmul paă şaă rilor, care face ca ele şaă reactşioneze foarte repede şş i intenş (mai aleş cele
din raşele uşş oare), la cea mai micaă modificare a conditşiilor de mediu;
– gradul îânalt de climatizare a adaă poşturilor, mecanizare şş i automatizare a aceştora îân cazul
creşş terii îân şiştem intenşiv, care şcoate paă şaă rile aproape integral de şub influentşa
conditşiilor de mediu exterior;
– creşş terea îân efective mari, care pot ajunge la şute de mii de paă şaă ri pe fermaă etc.
Toate aceştea impun o temeinicaă pregaă tire a creşcaă torilor, şpecializarea lor pe ramuri
şş i directşii de exploatare, o permanentaă documentare cu ultimele rezultate obtşinute îân
cercetarea şş tiintşificaă şş i îân productşie.
Ouaă le şunt cunoşcute ca alimente avaâ nd calitate şuperioaraă , precum şş i pentru incubatşie,
care contribuie la obtşinerea productşiei de carne şş i a noilor generatşii avicole.

Greutatea oului
Greutatea oului eşte o îânşuşş ire importantaă care intereşeazaă ataâ t pe producaă torul de ouaă
pen- tru conşum şau de incubatşie, caâ t şş i pe conşumatorul de ouaă îân coajaă şau îân induştria
agroalimen- taraă . Greutatea ouaă lor variazaă îân limite foarte largi îân functşie de şpecie, îântre
70 şş i 90 g la ratşaă şş i îântre 150 şş i 200 g la gaâ şcaă .

Alte utilizaă ri ale oului

De mult timp oul a foşt foloşit nu numai pentru valoarea şa nutritivaă ridicataă , ci şş i îân
şcopuri nealimentare, ca de exemplu utilizarea gaă lbenuşş ului îân prelucrarea pielii. De
aşemenea, ş-a dovedit a fi o şurşaă importantaă de şubştantşe biologic active, utilizate
comercial ca produşe alternative din ou. Din aceşt motiv, şe pare caă induştria de proceşare a
ouaă lor şe va dezvolta pe douaă caă i: productş ia alimentaraă şş i nealimentaraă , care va maă ri
profitul aceşteia.
De un intereş deoşebit şe bucuraă gaă lbenuşş ul, partea oului cea mai bogataă îân şubştantşe
biologic active şş i mai aleş lipidele gaă lbenuşş ului, ataâ t de incriminate de ceva timp.
Aştfel, emulşia de foşfolipide din gaă lbenuşş eşte foloşitaă ca tranşportor al medicamentelor
şolubile îân graă şimi.
Unii acizi graşş i polineşaturatşi din lipidele gaă lbenuşş ului şe foloşeşc îân prepararea
formulelor de lapte pentru copii prematuri, ei avaâ nd un rol important îân dezvoltarea
şiştemului nervoş fetal.
Foşfatidilcolina din foşfolipidele gaă lbenuşş ului şe pare caă şe va putea foloşi îân viitor îân
ameliorarea bolii Alzheimer.

Productşia de puf şş i pene

Productşia penelor mici şş i a pufului de palmipede eşte deştinataă îân principal induştriei,
dar şe foloşeşc şş i îân goşpodaă riile populatşiei. Ele pot şaă fie utilizate de caă tre
îântreprinderile care confectşioneazaă şaci de dormit, perne, pilote, şaltele, hanorace, alte
veşş minte etc. Aceşte produşe şunt îân general valorificate foarte bine.

Recoltarea penelor şş i a pufului prezintaă o valoare adaă ugataă şemnificativaă a productşiei

ratşelor şş i gaâ şştelor. Aceşt lucru eşte adevaă rat mai aleş caâ nd şe face jumulire uşcataă , deoarece
aceşte pene nu eşte nevoie şaă şe şorteze şş i şunt de calitate mai bunaă . De la o paşaă re adultaă
şacrifi- cataă şe pot recolta 250-400 g pene la gaâ şş te şş i 120-140 g la ratşe. Recoltarea penelor la
palmipede şe poate face şş i prin jumulire pe viu, a penelor ajunşe la maturitate, aştfel îâncaâ t
şaă nu şe provoace şuferintşe paă şaă rilor şş i şaă şe obtşinaă pene de calitate. Aceaştaă operatşiune şe
practicaă de 2-3 ori pe an, îân urma fiecaă rei jumuliri rezultaâ nd 80-120 g de puf şş i fulgi.

Raşe şş i hibrizi de ratşe domeştice

Alegerea raşei de ratşe

Raşa de ratşe aleaşaă trebuie şaă coreşpundaă cel mai bine nevoilor creşcaă torului. Aceaşta
poate şaă fie o raşaă localaă , care eşte bine adaptataă la conditşiile de mediu ale zonei şau poate
fi o raşaă şau hibrid cu productşie mult mai bunaă decaâ t a celor locale, dar care are nevoie de
conditşii mai bune de creşş tere şş i alimentatşie pentru a-şş i exterioriza potentşialul productiv.

Ratşele comune

Majoritatea ratşelor intraă îân aceşt grup. Ratşele comune îâşşi au originea îân ratşa şaă lbaticaă
mare (Anaş platyrhynchoş). Unele dintre cele mai cunoşcute raşe de ratşe comune
şunt: Pekin, Ayleşbury, Rouen, Call, Alergaă toarea indianaă , Campbell kaki, Kayuga, Albio,
Maya şş i Tşaiya. Durata de incubatşie a ouaă lor eşte de 28 zile.

Raşe grele de carne

Dacaă intereşul eşte mai aleş îân productşia de carne şş i şe poate aşigura cel putşin nutretşul
combinat şau ingredientele furajere neceşare, şe alege o raşaă de carne cum ar fi Pekin. Unele
raşe de carne cum ar fi Ayleşbury, Rouen ca şş i anumite linii de Pekin neameliorate au devenit
mai putşin populare îân ultimul timp datoritaă performantşelor şuperioare ale liniilor şş i hibrizilor
comerciali de Pekin.
Adeşea ratşele şunt creşcute ataâ t pentru productşia de carne, caâ t şş i pentru ouaă şş i pene
(productşie mixtaă ). Unele raşe cum ar fi Pekin, Ayleşbury şş i Maya (China) pot şaă îândeplineaşcaă
aceşte cerintşe.
 Rasa Pekin

Raşa Pekin a foşt importataă din China mai îântaâ i îân S.U.A. îân 1873 şş i apoi îân Anglia şş i Olanda.
Prin şelectşie, îân S.U.A. ş-a format un tip american al raşei, iar îân Anglia şş i Olanda ş-a format
un tip european al aceşteia, alaă turi de tipul chinez exiştent. Aceaştaă raşaă eşte foarte
raă şpaâ nditaă pe plan mondial pentru productş ia de carne deoarece are aptitudini bune:
diferentşaă micaă de greutate îântre maşcul şş i femelaă (dimorfişm şexual foarte şlab), precocitatea
şş i intenşitatea de creşş tere mare, penaj cu eventualele tuleie pe carcaşaă putşin evidente.
Prezintaă dezavantajul de a produce carcaşe prea graşe. Carnea eşte foarte fragedaă , şuculentaă
şş i eşte recunoşcutaă îân lumea îântreagaă pentru guştul şaă u plaă cut.
Culoarea penajului: albaă .
Greutatea corporală: paă şaă rile adulte creşcute îân tşara noaştraă au îân medie 3-3,5 kg
maşculul şş i 2,5-3 kg femela. Standardul englez prevede o greutate corporalaă de 3,6 kg
pentru ratşaă şş i 4,1 kg pentru raă tşoi.
Însuşiri de exterior: aşpectul general al corpului eşte dat de trunchiul lung, larg şş i
adaâ nc, cu directşie oblicaă caracterişticaă , datoritaă picioarelor prinşe mult îânapoi. Capul eşte
aproape rotund, cu ciocul şcurt şş i lat. Gaâ tul are lungime mijlocie şş i eşte mai groş la
extremitatea inferioaraă . Trunchiul eşte aproape prişmatic, cu şpinarea lungaă , largaă ,
abdomenul mare, purtat ataâ rnaâ nd şş i coada şcurtaă , purtataă aproape vertical. Penele de la
baza cozii formeazaă caâ rliontşi la maşcul. Fluierele şunt şcurte şş i puternice. Ciocul, fluierele şş i
degetele şunt de culoare portocalie.
Însuşiri productive: ouatul îâncepe la 24-26 şaă ptaă maâ ni şş i poate atinge 150-230 ouaă pe an
pentru o femelaă , îân functşie de linie. Greutatea oului eşte de 60-80 g. Procentele de fertilitate
(85-95%) şş i de ecloziune (85-90%) din ouaă le fecundate şunt şatişfaă caă toare.
Ratşele Pekin creşc rapid, atunci caâ nd şunt coreşpunzaă tor hraă nite, hibrizii ajungaâ nd la
aproximativ 90% din greutatea de adult la vaâ rşta de 7 şaă ptaă maâ ni. Aştfel la aceaştaă vaâ rştaă
caâ ntaă reşc adeşeori 2-2,7 kg îân raşaă curataă . Hibrizii pentru carne caâ ntaă reşc 3-3,4 kg la vaâ rşta
de 42 zile şş i au un indice de conşum de 2,2-2,4 şş i 3,4-3,8 kg, iar la 49 zile prezintaă un indice
de conşum de 2,4-2,6.

Rasa leşească (Barbarie, Muscovy Duck, Raţa braziliană)

Raşa leşş eaşcaă eşte provenitaă din domeşticirea şpeciei Cairinia moşchata, genetic diferitaă
de ratşele comune, care traă ieşş te îân ştare şaă lbaticaă îân America de Sud (Argentina, Brazilia şş i
Peru). Indicatşii deşpre aceaştaă raşaă şau una aşemaă naă toare, Sudani, au foşt deşcoperite îân
Egipt. A foşt introduşaă îân Europa îâncaă din şecolul al XVI-lea de caă tre Criştofor Columb.
Eşte o ratşaă care zboaraă mai uşş or decaâ t cele provenite din şpecia Anaş boşchaş, iar aşpectul
şaă u exterior eşte foarte diferit de al celorlalte ratşe: particularitaă tşi de exterior la cap (o
excreşcentşaă roşş ie a pielii care şeamaă naă cu motşul curcanului şş i baă rbitşele gaă inilor), dimorfişm
şexual accentuat, greutatea femelei fatşaă de cea a maşculului fiind de 60-70% la aceeaşş i
vaâ rştaă . Tolereazaă mult mai bine vremea caă lduroaşaă decaâ t ratşele comune. Are durata de
incubatşie de aproximativ 35 de zile.
Varietăţi de culoare: prezintaă 7 varietaă tşi de culoare: neagraă cu aripi albe, albaştraă cu aripi
albe, albaă , neagraă , albaştraă , neagraă baă ltşataă cu alb şş i albaştraă baă ltşataă cu alb.
Greutate corporală: raă tşoiul adult are 4,6-6,4 kg, iar ratşa 2,2-3,1 kg.
Însuşiri productive: produce anual 60-90 ouaă , cu coajaă albaă şş i o greutate medie de 80-90 g.
IÎn microclimat controlat, pe douaă cicluri de ouat de 21 şaă ptaă maâ ni, deşpaă rtşite printr-o
perioadaă de 13 şaă ptaă maâ ni de naă paâ rlire fortşataă , liniile parentale pot obtşine 190-210 ouaă pe
femelaă . IÎn cazul creşş terii îân şiştem şemiintenşiv, ouatul variazaă dupaă anotimp.
Ouaă le au o fecunditate de 80-95% şş i un procent de ecloziune relativ mic, de 65-70%, dar care
la liniile parentale poate ajunge la 90%. Perioada de incubatşie eşte de 34-36 zile. Ratşele au
inştinctul de clocire dezvoltat.
Viteza de creşş tere eşte medie: la 11-12 şaă ptaă maâ ni maşculul caâ ntaă reşş te 3,3-3,6 kg, iar
femela la 10-11 şaă ptaă maâ ni 1,9-2,15 kg. Conşumul şpecific variazaă de la 2,8 la 3,3. Hibrizii de
carne maşculi caâ ntaă reşc 4,5-5,5 kg la 12-12 1/2 şaă ptaă maâ ni, iar femelele 2,2-3 kg la 9 1/2-10
şaă ptaă maâ ni. Indicele lor de conşum eşte de 2,7-2,8, iar randamentul muşculaturii pectorale
de 16-16,5%.
Carnea eşte de culoare îânchişaă , cu guşt deoşebit, foarte apreciataă pentru finetşe şş i
pentru depozitele de graă şime reduşe, carcaşa contşinaâ nd numai 18% graă şime, fatşaă de 25-
30% la Pekin. Maşculii şe pot îândopa fortşat pentru producerea ficatului graş.
Prezintaă şenşibilitate mai mare la boli, mai aleş virale, ca boala lui Derşzy.
Jumaă tate din carnea de ratşaă produşaă de tşaările Uniunii Europene eşte furnizataă de
aceaştaă şpecie. Firma Grimaud Freè reş (Frantşa) eşte cea mai mare firmaă din lume care şe
ocupaă cu creşş terea ratşei Leşş eşş eti. Ea detşine initşiativa şelectşiei aceştei ratşe pe plan mondial,
şelectşie îânceputaă îân 1970, şub îândrumarea şş tiintşificaă a Inştitutului Natşional de Cercetaă ri
Agronomice (INRA). S-au creat aştfel mai multe linii de ratşaă Barbarie pentru producerea de
hibrizi de carne şş i ficat graş, cu caractere productive îân continuaă îâmbunaă taă tşire.
La noi îân tşaraă exiştaă ratşe leşş eşş eti îân goşpodaă riile populatşiei, unde şunt foarte
apreciate datoritaă aşpectului lor decorativ şş i caracterelor productive.

Raşe uşş oare bune producaă toare de ouaă

Ratşele din aceaştaă grupaă şunt şpecializate pentru producerea de ouaă de conşum, dar şe
creşc şş i pentru tineret broiler cu carcaşaă micaă şş i normalaă (îân hibridare), şolicitat pe pietşele
europene pentru diferite şpecialitaă tşi culinare.
Dacaă productş ia doritaă eşte cea de ouaă pentru conşum uman, şe alege o raşaă cu productşie
ridicataă de ouaă cum ar fi Campbell kaki, Tşaişa şau Alergaă toarea indianaă . Aceşte raşe şunt
capabile şaă producaă peşte 230, şş i adeşeori peşte 300 de ouaă pe an. Ele au de obicei o greutate
corporalaă mult mai micaă decaâ t a raşelor de carne. Deşş i ratşele Pekin şe creşc de obicei pentru
carne, ş-au obtşinut unele şuşş e comerciale de Pekin şau aşemaă naă toare cu Pekinul foarte
bune producaă toare de ouaă .

Campbell

Raşa Campbell eşte formataă la şfaâ rşş itul şecolului al XIX-lea, purtaâ nd numele creşcaă toarei
care a creat-o. Ea a introduş-o îân ştandardul englez de raşe de paă şaă ri îân 1901, ca raşaă cu
productşie mare de ouaă . Ratşele Campbell ş-au obtşinut din Alergaă toare indianaă şş i material
local, un rol important îân formarea raşei jucaâ ndu-l şş i ratşele Mallard şş i Rouen. La noi îân tşaraă
a foşt aduşaă îân 1949, fiind importataă din Olanda.
Varietăţi de culoare: kaki, albaă , dark (îânchişaă ). Varietatea cea mai raă şpaâ nditaă eşte cea
kaki, raşa fiind cunoşcutaă mai aleş şub numele de Kaki Campbell.
Greutate corporală: ratşa 2-2,5 kg, raă tşoiul 2,2-2,75 kg.
Însuşiri productive: productşia de ouaă a ratşelor eşte mare, de minimum 140, îân medie
de 180-220 ouaă , cu greutatea de 65-70 g şş i coaja albaă , uneori verzuie. Diferite linii şş i hibrizi ale
aceştei raşe, şpecializate pentru productşia de ouaă de conşum ajung frecvent la productşii de
300-350 ouaă .
 Raşe decorative

Cayuga

Eşte o raşaă decorativaă originaraă din America de Nord (lacul Cayuga, ştatul New-York).
Culoarea penajului: neagraă cu luciu albaă ştrui şş i oglindaă albaştraă .
Greutate corporală: mijlocie, ratşaă 2,5-3,2 kg, raă tşoiul 3-3,6 kg.
Însuşiri de exterior: paşaă re vioaie, cu tşinutaă orizontalaă , cap mic, cioc lat, de culoare
verde îânchiş paâ naă la negru la femelaă , gaâ t de lungime medie, şpinare largaă , fluiere şş i labe
portocalii.
Însuşiri productive: productşia de ouaă eşte de paâ naă la 60, cu greutatea minimaă a ouaă lor
de incubatşie de 65 g, de culoare alb paâ naă la verde îânchiş.
Precocitatea creşş terii eşte bunaă , la 8-10 şaă ptaă maâ ni avaâ nd o greutate apropiataă de a
ratşelor adulte. Carnea eşte de calitate. Se creşş te şş i pentru carne (îâncrucişş aări induştriale cu
raşe de carne).

Raţa moţată

Eşte una dintre cele mai putşin comune ratşe, cunoşcutaă pentru frumuşetşea şş i
originalitatea motşului.
Culoarea penajului: toate culorile şş i deşenele de la ratşe.
Greutatea corporală: mijlocie, femela 2-2,7 kg, maşculul 2,5-3,2 kg.
Însuşiri de exterior: motş mare, globuloş, nu totşi bobocii avaâ nd motş. Cei faă raă motş şe pot
recunoaşş te la ecloziune. Obrajii şunt proeminentşi, ciocul mijlociu, putşin curbat, galben şau verde
cenuşş iu. Are gaâ t puternic arcuit, trunchi uşş or oblic. Fluierele şunt şcurte, roşş u-portocalii. Coadaă
şcurtaă .
Însuşiri productive: putşin ameliorate. Greutatea ouaă lor de incubatşie eşte de minimum 60
g, iar coaja albaă , rareori verde. Eşte o raşaă ruşticaă , vioaie, dar îâncrezaă toare.
Dintre hibrizii de ratşaă leşş eaşcaă (Barbarie) creşcutşi pentru tineret de carne cu
caracteriştici productive foarte ridicate, şe pot cita cei produşş i de firma Grimaud Freè reş
din Frantşa. Aceaşta produce hibrizi cum eşte Canedin R 32, cu penaj barat cu cenuşş iu,
maşculii şacrificatşi la 84 zile caâ ntaă rind 4,4 kg, iar femelele la 67 zile 2,3 kg. Conşumul
şpecific eşte de 2,8 şş i reşpectiv 2,7. Hibridul şupergreu Canedin R 51, cu penaj alb, ralizeazaă
5,5 kg la maşculii îân vaâ rştaă de 88 zile şş i 3 kg la femelele îân vaâ rştaă de 70 zile, cu un indice de
conşum de 2,8. Proportşia de muşculaturaă pectoralaă eşte de 16,5%.

Hibrizii foloşitşi pentru productşia de carne şş i ficat graş

Pentru productşia de carne şş i ficat graş şe foloşeşc hibrizi interraşiali şş i chiar

interşpecifici, precum şş i hibrizi interliniari, exiştentşi mai aleş la raşele Pekin şş i leşş eaşcaă .
Hibrizii produşş i pe bazaă de Pekin şunt cei care ating performantşele cele mai ridicate pentru
productşia de tineret de carne (broiler) fiind şş i cei mai raă şpaâ nditşi pe plan mondial. Cei
produşş i de firma Cherry Valley Farmş din Anglia, de exemplu, ating o greutate la livrare de
peşte 3 kg, cu un conşum şpecific reduş, cu 10-15 zile mai devreme decaâ t ratşele locale din
diferite tşaări. Hibridul Star 53 al firmei Grimaud Freè reş din Frantşa, avaâ nd ca tataă şuşş a GL 50,
cu maturitate şexualaă la 25 de şaă ptaă maâ ni şş i mama GL 30, cu maturitate la 24 şaă ptaă maâ ni
şş i o productşie de 230 ouaă îân 44 şaă ptaă maâ ni ajunge la o greutate de 3 kg la 42 zile, cu un
indice de conşum de 2,4. La 49 de zile bobocii caâ ntaă reşc 3,4 kg cu un indice de conşum de
2,6. Hibridul şupergreu Star 63 realizeazaă la aceleaşş i vaâ rşte 3,4 şş i, reşpectiv, 3,8 kg, cu un
conşum şpecific de 2,3, reşpectiv 2,5.
Un alt hibrid foarte important eşte mulardul produş prin îâncrucişş area a douaă şpecii de
ratşe, leşş eaşcaă pe linie paternaă şş i o raşaă din şpecia ratşelor comune pe linie maternaă . Atunci
caâ nd ratşele leşş eşş ti şş i cele comune şe îâmperecheazaă îân mod natural, procentul de fertilitate
eşte de obicei foarte şcaă zut. IÎn prezent eşte obişş nuitaă foloşirea îânşaă maâ ntşaării artificiale
pentru a creşş te fertilitatea.

Raşe şş i hibrizi de gaâ şş te domeştice

Cercetaă rile efectuate paâ naă îân prezent şş i luarea îân conşiderare a reşurşelor genetice deja
inventariate au conduş la identificarea a 96 de raşe şau grupe genetice de gaâ şş te, dar
probabil caă exiştaă mai multe. Multe din aceşte raşe, deşş i conştituie un rezervor de gene
important, nu prezintaă aştaă zi decaâ t un reduş intereş economic din cauza performantşelor
lor şş i/şau a efectivelor lor prea mici, şau a unei repartitşii geografice limitate. De altfel, îân
prezent şunt dişponibili pe piatşaă numeroşş i hibrizi comerciali, produşş i de firme de şelectşie
şpecializate.
IÎn aceştaă parte, privitor la raşele de gaâ şş te şe furnizeazaă informatşii detaliate aşupra
unui numaă r reprezentativ de gaâ şş te pe care le putem gaă şi peşte tot îân lume. Dupaă greutatea
corporalaă a paă şaă rilor adulte neîângraă şş ate, raşele de gaâ şş te şe claşificaă îân raşe uşş oare,
şemigrele şş i grele.

Raşe uşş oare

Raşele uşş oare şe caracterizeazaă printr-o greutate corporalaă medie a femelelor adulte de şub 5
kg.

Gâsca chineză (Anser cygnoides)

Exiştaă aproximativ 20 de raşe de gaâ şş te care provin din Anşer cygnoideş îân China.
Raşa deşcrişaă eşte cea denumita gaâ şca chinezaă , prezentaă peşte tot îân Europa şş i îân
America de Nord. Gaâ şca Chinezaă şe recunoaşş te datorita prezentşei unui caruncul pe cap, la
baza ciocului.
Exiştaă o varietate albaă şş i una caştanie, cea albaă fiind cea mai popularaă îân lume, dar nu şş i
îân tşara noaştraă . Intereşul mai mic pentru varietatea caştanie eşte probabil legat de faptul caă
dupaă şac- rificare, tuleiele colorate fac carcaşele mai putşin prezentabile ca cele ale varietaă tşii
albe.
Însuşiri de exterior: aşpectul general eşte dat de portul oblic caracteriştic şş i trunchiul
ovoidal. Are capul deştul de mare, gaâ tul lung, ca de lebaă daă . Pieptul eşte rotunjit,
şpinarea lungaă , abdomenul bine dezvoltat. Gaâ şca Chinezaă albaă are labele portocalii, ciocul
şş i carunculul portocaliu, îân timp ce varietatea caştanie are labele portocalii şş i ciocul şş i
carunculul negre şau verde foarte îânchiş. Una din particularitaă tşile carunculului eşte caă
permite şexarea îâncepaâ nd de la vaâ rşta de 6 şau 8 luni, carunculul maşculului fiind mai
pronuntşat şş i mai groş decaâ t cel al femelei.
Greutatea corporală: gaâ şca chinezeaşcaă are o maă rime relativ modeştaă , maşculii
adultşi caâ ntaă reşc îân medie 5 kg şş i femelele 4 kg.
Însuşiri productive: aceaştaă raşaă eşte recunoşcutaă pentru potentşialul şaă u ridicat de ouat,
care poate ajunge paâ naă la 100 de ouaă îântr-un şezon de ouat de 5 luni (din februarie paâ naă
îân iunie). O productş ie de 50-60 de ouaă eşte totuşş i mai apropiataă de cea normalaă . Ouaă le, cu
o greutate medie de 120 g, şunt mai mici decaâ t la majoritatea celorlalte raşe de gaâ şş te.
Gaâ şca chinezeaşcaă cloceşş te bine.

Gâsca Cehă albă (Gâsca de Boemia)

Însuşiri de exterior: aceaştaă gaâ şcaă albaă , are ciocul şş i labele portocalii.
Greutatea corporală: eşte relativ reduşaă , maşculii caâ ntaă reşc îân medie 5 kg şş i femelele 4 kg.
Însuşiri productive: nivelul şaă u de ouat eşte apropiat de 45 de ouaă , cu o greutate medie
de 140 g, ceea ce eşte deştul de şatişfaă caă tor pentru o gaâ şcaă din şpecia Anşer anşer. Sş i ea
poate şaă -şş i gaă şeaşcaă locul ca linie femelaă pentru producerea de hibrizi comerciali.

Raşe grele
Raşele grele au greutatea corporalaă medie de adult de peşte 8 kg.

Rasa Embden (Emden)

Eşte o raşaă grea, originaraă din Hanovra, Germania. Eşte o paşaă re deştul de prolificaă
şş i linişş titaă . Cloceşş te bine, ajunge deştul de repede la maturitate şexualaă şş i eşte o bunaă
conşumatoare de furaje de volum. Datoritaă faptului caă şunt albe, penele au o valoare mai
mare decaâ t la alte raşe.
Greutatea corporală: eşte una dintre raşele cele mai mari şş i impozante, maşculii
atingaâ nd 10-12 kg şş i femelele 9 kg.
 REPRODUCTş IA Sş I AMELIORAREA PALMIPEDELOR
Reproductşia palmipedelor
Reproductşia palmipedelor are o importantşaă conşiderabilaă aşupra rezultatelor economice
ale unei creşcaă torii, influentşaând numaă rul de ouaă produşe, fertilitatea, ecloziunea şş i, îân
conşecintşaă, numaă rul de boboci produş.

IÎnmultşirea ratşelor
Creşş terea bobocilor de ratşaă şş i a tineretului de reproductşie
Bobocii de ratşaă şe pot creşş te pe pardoşealaă continuaă şau pe pardoşea dişcontinuaă , de
tip graă tar. Conditşiile de microclimat şunt aşemaă naă toare cu cele aşigurate puilor de gaă inaă .
Creşş terea celor douaă şexe şe face la un loc, îân raport de 1 maşcul la 4 femele la vaâ rşta de o zi.

Pregaă tiri pentru populare, popularea şş i demarajul îân creşş tere

Hala şe îâncaă lzeşş te cu 24-48 de ore îânainte de populare, îân functşie de temperatura
exterioaraă (şezon). Se aşiguraă 33-350C şub eleveuzaă (dupaă unele recomandaă ri 300C) şş i 270C îân
reştul adaă poştului de la 1 la 3 zile, apoi temperatura şcade treptat, cu 10C/zi îân prima
şaă ptaă maâ naă de viatşaă a bobocilor, ajungaâ nd ca la 15 zile şaă fie de 20-220C, egalaă cu
temperatura din reştul halei.
Sub o eleveuzaă şe introduc 200-250 de boboci, dupaă cifra ştabilitaă de producaă tor.
Tş arcul de demaraj eşte confectşionat din material lemnoş prefabricat, cu diametrul de 4 m
şş i îânaă ltşimea de 35-40 cm. Trebuie şaă aibaă poşibilitatea de laă rgire paâ naă îân zona de adaă pare
îâncepaâ nd de la vaâ rşta de 5 zile. Se echipeazaă cu 4-5 taă vitşe pentru nutretş şş i 4-5 adaă paă tori
vacuumatice, diş- puşe circular, alternant. Aşş ternutul din tşarc şe adaugaă şau şe şchimbaă
zilnic îân ştrat şubtşire (curat şş i uşcat). Pentru ca aceşta şaă şe mentşinaă uşcat, adaă paă torile de
demaraj şe aşş azaă îân taă vitşe metalice şau din material plaştic pentru colectarea apei rişipite.
IÎn primele 3-5 zile, apa şe adminiştreazaă la temperatura camerei, cu antibiotic şş i vitaminele
A, D3, E îân dozaă de 1 ml/1 litru apaă . Adaă paă torile şe curaă tşaă şş i şe şpalaă zilnic.
Popularea trebuie şaă şe facaă caâ t mai repede dupaă ecloziune, aştfel îâncaâ t şaă şe evite
deşhidratarea. Tot cu acelaşş i şcop fiecare boboc şe introduce cu ciocul îân apaă .

Alimentatşia şş i adaă parea

Furajarea şe face initşial cu o retşetaă de nutretş combinat tip 26-1 (de la 1 zi la 2 şaă ptaă maâ ni)
care trebuie şaă aşigure 22% proteinaă brutaă (PB) şş i 2.900 kcal EM/kg pentru raşele grele. IÎn
continuare şe foloşeşş te retşeta 26-3 (de la 2 şaă ptaă maâ ni paâ naă şe ajunge la 5% ouat), cu 16,5%
proteinaă brutaă şş i 2.800 kcal EM/kg.
Pentru ratşe uşş oare, îân perioada 0-2 şaă ptaă maâ ni neceşarul eşte de 20% PB şş i 2.750 kcal,
îântre 3-8 şaă ptaă maâ ni de 18% PB şş i 2.750 kcal, de la 9 la 20 de şaă ptaă maâ ni de 15% proteinaă
brutaă , 2.700 kcal, iar peşte 20 şaă ptaă maâ ni de 18% PB şş i 2.650 kcal EM/kg.
Nutretşul combinat şe adminiştreazaă de preferat granulat dupaă prima şaă ptaă maâ naă de
creşş tere (cu diametrul granulelor de 3-5 mm îân functşie de vaâ rştaă ), şau şub formaă de paştaă ,
mai dificil de utilizat. Faă ina eşte putşin coreşpunzaă toare (aştupaă naă rile şş i datoritaă formei
ciocului şş i comporta- mentului de hraă nire şe produce rişipaă ).
 Hrana şe daă paă şaă rilor la dişcretşie îân primele 4 şaă ptaă maâ ni. Frontul de furajare trebuie şaă
fie de 2-4 cm/cap. Se foloşeşc hraă nitori şpeciale liniare de tip buncaă r (şemiautomate) cu
lungimea de 100 cm şş i picioare cu îânaă ltşime reglabilaă şau, de preferat, hraă nitori circulare
şuşpendate.
Peşte furaj eşte bine şaă şe adminiştreze pietrişş maă runt, îân cantitate de 7 g/cap, din
ziua a5-a de viatşaă.
Frontul de adaă pare neceşar eşte de 2-3 cm/cap. Se utilizeazaă frecvent adaă paă tori liniare,
cu jgheab cu nivel conştant, îân lungime de 200 cm, adaâ ncime de 15 cm şş i picioare cu
îânaă ltşime reglabilaă . Sunt de preferat adaă paă torile şuşpendate, care nu deranjeazaă
deplaşarea ratşelor. Adaă paă torile şe verificaă , şe curaă tşaă şş i şe umplu zilnic. De la utilizarea
adaă paă torilor vacuumatice la cele liniare şe trece treptat îântre 15-21 zile. Aştfel, caâ te o
adaă paă toare vacuumaticaă , cu care bobocii şunt obişş nuitşi, şe mutaă îân zona de adaă pare. Apoi
aceştea şe şcot, laă şaâ ndu-şe doar adaă paă torile pen- tru faza urmaă toare de creşş tere.
Dupaă ajungerea bobocilor la vaâ rşta de 15 zile eşte neceşaraă aşigurarea unei intenşitaă tşi a ven-
tilatşiei de 0,75 m3/oraă şş i kg greutate corporalaă .

Programul de luminaă

Durata de iluminare utilizataă îântre 0 şş i 2 zile eşte de 24 ore/zi; de la 2 zile la 8

şaă ptaă maâ ni de 23 ore/zi, iar de la 8 la 18 şaă ptaă maâ ni de 10 ore şau durata de zi luminaă
naturalaă (de exemplu 13 1/2 ore luminaă /zi). IÎn primele 10 zile intenşitatea luminii trebuie şaă
fie mare, de 50 lucşş i la nivelul uti- lajului de hraă nire şş i adaă pare, pentru ca bobocii şaă îânvetşe
mai uşş or şaă bea şş i şaă maă naâ nce, apoi de 8 lucşş i şau 3W/m2 ziua şş i 0,5 lucşş i noaptea (luminaă
de veghe).

Controlul greutaă tşii corporale

Se realizeazaă prin caâ ntaă riri de control la interval de 2 şaă ptaă maâ ni, individuale, îâncepaâ nd
de la vaâ rşta de 4 şaă ptaă maâ ni, la 10% din efectiv. Greutatea trebuie şaă coreşpundaă greutaă tşii
ştandard şta- bilitaă de firma care a furnizat bobocii. Trebuie evitataă depaă şş irea aceştei
greutaă tşi şş i îângraă şş area paă şaă rilor, prin hraă nire reştrictşionataă şş i un program de luminaă
adecvat. Uniformitatea paă şaă rilor eşte bunaă atunci caâ nd 90% din efectiv are greutatea
ştandard ± 4%.

Reştrictşionarea conşumului de nutretş

IÎngraă şş area tineretului are conşecintşe negative aşupra productşiei de ouaă şş i a conşumului
şpecific. Adminiştrarea hranei la dişcretşie la ratşe, care îân mod natural au tendintşa de a
maâ nca mai mult decaâ t le eşte neceşar conduce la îângraă şş area aceştora. De aceea, îâncepaâ nd
de la vaâ rşta de 4 şaă ptaă maâ ni, hrana şe daă îân cantitate limitataă . Stabilirea nivelului initşial de
reştrictşionare şe face dupaă caâ ntaă rirea paă şaă rilor la 28 zile şş i compararea greutaă tş ii medii
obtşinute cu greutatea ştandard. Dupaă recomandaă rile firmei producaă toare a liniei şau
hibridului, cantitatea initşialaă de nutretş de 100-120 g poate creşş te îân functşie de rezultatele
urmaă toarelor caâ ntaă riri. Echipamentul de hraă nire trebuie aştfel aşigurat îâncaâ t toate paă şaă rile
şaă şe poataă hraă ni îân acelaşş i timp şş i ratşia şaă şe conşume îântr-un şfert de oraă . Nutretşul
combinat de adminiştreazaă numai şub formaă granulataă .
 Exploatarea ratşelor adulte pentru reproductşie
Efectivul de reproductşie şe poate completa de 2 ori îân timpul anului, aştfel îâncaâ t 20% din
efectiv şaă fie ratşe peşte 1 an, deoarece productşia de ouaă din al doilea an de viatşaă eşte
egalaă şau cu 5-10% mai mare decaâ t îân primul an.
IÎntretşinerea paă şaă rilor şe face îân adaă poşt cu aşş ternut adaâ nc, compartimentat cu plaşaă
de şaâ rmaă , îân loturi de 200-250 capete. Adaă poştul eşte prevaă zut cu padoc, îân care paă şaă rile
ieş îân timpul zilei.
Temperatura optimaă neceşaraă îân adaă poşt eşte de 150C (cu limite îântre 13 şş i 250C).
Intenşitatea ventilatşiei trebuie şaă fie cuprinşaă îântre 0,75-7m3/oraă şş i kg greutate corporalaă
îân functşie de şezon.

Tranşferul tineretului de reproductşie îân adaă poştul de adulte

Perioada îântre depopulare şş i popularea urmaă toare a adaă poştului eşte de 4 şaă ptaă maâ ni.
Popularea şe face la vaâ rşta de 18 – 20 şaă ptaă maâ ni, maturitatea şexualaă atingaâ ndu-şe la 22
şaă ptaă maâ ni. Pentru aceaşta tineretul eşte şupuş la tratament antiştreş cu un premix şpecial
şau un ameştec de vitamine şş i un antibiotic adminiştrat îân apa de baă ut şş i eventual poşt de
hranaă 24 de ore.
Dupaă aşigurarea nutretşului şş i apei neceşare, şe tranşferaă mai îântaâ i femelele. Cu aceaştaă
ocazie li şe apreciazaă ştarea de şaă naă tate şş i exteriorul, îândepaă rtaâ ndu-şe paă şaă rile bolnave, cu
defecte de exterior şş i dezvoltare corporalaă necoreşpunzaă toare. La tranşfer şe evitaă
manipulaă rile brutale şau apucarea paă şaă rilor de picioare, ale caă ror articulatşii şunt mult mai
şenşibile decaâ t la gaâ ini.
Denşitatea recomandataă eşte de 3-4 ratşe/m2 (conform normelor de denşitate al
materialului biologic reşpectiv), iar maă rimea loturilor de 200-240 paă şaă ri. Raportul de şexe
neceşar eşte de 1/5.
Aşş ternutul şe adaugaă zilnic, îân ştrat şubtşire şş i îân cantitate de 30-50 g/cap (6-10 kg/lot de
200 de capete).
IÎn cazul creşş terii pe aşş ternut şe organizeazaă de-a lungul adaă poştului boxe din plaşe de
şaâ rmaă şş i o zonaă de adaă pare, unde adaă paă torile şe dişpun pe graă tar. De-a lungul aceşteia,
pe 2/3 din lungimea boxei, şe pun „gaă rduletşe”, pentru limitarea umezirii prea rapide a
aşş ternutului.

Programul de luminaă

Programul de luminaă eşte foarte important pentru dezvoltarea şexualaă şş i productşia de

ouaă a ratşelor, ca şş i a celorlalte paă şaă ri. Programul de luminaă şe aplicaă diferentşiat îân functşie
de precocitatea liniei şau hibridului şş i recomandaă rile firmei furnizoare. Declanşş area
aceştuia şe face la vaâ rşta de 18-20 şaă ptaă maâ ni.
De la 10 ore şau luminaă naturalaă (la 18 şaă ptaă maâ ni) durata creşş te treptat cu
aproximativ 1 h/şaă ptaă maâ naă , aştfel îâncaâ t şaă ajungaă la 16-18 h/zi la intrarea îân ouat
(22-27 şaă ptaă maâ ni). Programul de luminaă zilnic şe deşfaă şş oaraă îântre orele 4-22 (îân cazul unei
durate de 18 ore/zi).
Intenşitatea de iluminare eşte de 4,5-5 W/m2 (becurile la 1,8-2 m îânaă ltşime maximaă de la
pardoşealaă ).
 Alimentatşia

Dupaă tranşferul îân halele de adulte ratşele continuaă şaă fie hraă nite îân mod controlat, aştfel
îâncaâ t şaă şe treacaă treptat de la furajarea reştrictşionataă , neceşaraă îân perioada de creşş tere a
tineretului la hraă nirea la dişcretşie a ratşelor adulte. Creşş terea cantitaă tşii de nutretş şe face îân
decurş de aproximativ 10 zile cu caâ te maxim 10 g/zi, ajungaâ ndu-şe la 220-230 g/zi la
îânceperea ouatului (atingerea a 5% ouat).
Furajarea ratşelor adulte şe face cu nutretş combinat retşeta 26-4 cu 18% PB şş i 2.650 kcal EM/kg.
Se preferaă nutretşul combinat granulat (cu diametrul de 5 mm).
Frontul de furajare eşte de 10 cm/cap; frontul de adaă pare de 4 cm/cap.
Neceşarul de cuibare eşte de unul pentru 4 femele, şş i şe dişpun la nivelul aşş ternutului.
Ele şunt din tablaă şş i au urmaă toarele dimenşiuni: laă tşimea 30 cm, lungimea 40 cm,
îânaă ltşimea 40 cm. Cuibarele şe amplaşeazaă pe trei laturi ale halei (nu de-a lungul zonei de
adaă pare). IÎn cuibare şe introduce aşş ternut, care trebuie şaă fie îâmproşpaă tat permanent
pentru ca ouaă le şaă fie curate. Recoltarea ouaă lor şe face caâ t mai frecvent (la interval de circa
2 ore).
Pentru foloşirea egalaă a aşş ternutului, hraă nitoarele şe amplaşeazaă la mijlocul diştantşei
dintre cuibare şş i zona de adaă pare a adaă poştului.

Ratşele şe obişş nuieşc şaă ouaă îân cuibar aştfel: îân prima şaă ptaă maâ naă ouaă le nu şe recolteazaă ,
şe ştraâ ng doar cele de pe aşş ternut şş i şe pun toate îân cuibare. Ele ouaă de la ora 2-3 noaptea
paâ naă la 7-8 dimineatşa (95% din ratşe). IÎn conşecintşaă recoltarea majoritaă tşii ouaă lor şe face
îântre 7 şş i 8:30 dimineatşa.

Program de profilaxie

Vaccinaă rile ratşelor şe fac contra: hepatitei virale (la 1 zi şş i îânaintea intraă rii îân ouat) şş i a
holerei aviare (5 vaccinaă ri la 5, 9, 16, 24 şş i 48 şaă ptaă maâ ni).
Tratamentul antiştreş foloşeşş te vitaminele A, D3, E şş i din complexul B, drojdia de bere.

Selectşia şş i ameliorarea gaâ şş telor

Gaâ şştele şunt creşcute mai aleş pentru productşia de carne şş i de aceea efectivul de
reproductşie eşte şelectşionat îân primul raâ nd pentru capacitatea şa geneticaă de a produce caâ t
mai multşi boboci, care şaă creaşcaă repede şş i şaă şe maturizeze de timpuriu, cu o muşculaturaă
corporalaă compactaă , bine dezvoltataă .

Criteriile de şelectşie a gaâ şş telor şunt:

● productş ia de ouaă
● viteza de creşş tere
● indicii de incubatş ie
● capacitatea de producere a ficatului graş (la liniile deştinate producerii de gaâ şş te pentru
îândopare).
 IÎnregiştraă rile datelor şunt foarte valoroaşe atunci caâ nd şe face şelectşia pentru productşia
de ouaă ; ele arataă îân pluş care gaâ şcaă trebuie reformataă din efectiv.

Selectşia şş i ameliorarea ratşelor

Criteriile de şelectşie a ratşelor şunt la fel cu cele ale gaâ şş telor.
Selectşia liniilor pure de ratşe pentru numaă rul de ouaă eşte o şelectşie combinataă la femele şş i
pe colaterali la maşculi. Matca de şelectşie eşte formataă din 30 de raă tşoi şş i 120 de ratşe pe linie.
Planul de şelectşie prevede producerea a 5 şerii de ecloziune. Maşculii şe retşin din cel putşin 6
familii de mamaă pentru evitarea conşangvinizaă rii. Intervalul îântre generatşii eşte de 1 an.
Selectşia liniei tataă lui hibridului şimplu are ca obiectiv şş i greutatea corporalaă şş i şe face cu
ajutorul unui indice de şelectşie şau pe niveluri independente. Matca eşte formataă din 20 de
raă tşoi şş i 80 de ratşe. Selectşia liniei din raşa Pekin şe face la ambele şexe numai pe baza greutaă tşii
corporale prin metoda combinataă .

Incubatşia şş i producerea bobocilor

Majoritatea informatşiilor dişponibile aşupra incubatşiei şş i ecloziunii ouaă lor de gaă inaă şe
pot aplica la ratşaă şş i chiar la gaâ şcaă , ataâ ta timp caâ t şe iau îân conşideratşie diferentşele
importante îântre aceşte şpecii. Deoarece ouaă le de palmipede şunt îân general mai mari decaâ t
cele de gaă inaă , şertarele cu ouaă trebuie aştfel proiectate îâncaâ t şaă şe potriveaşcaă aceştora.
Ouaă le ratşelor comune, ca Pekin, neceşitaă 28 de zile pentru a ecloziona. Cele de ratşaă
leşş eaşcaă eclozioneazaă dupaă aproximativ 34-35 de zile de la introducere, iar cele de gaâ şcaă
dupaă 30-33 de zile. Ouaă le de ratşaă Pekin şe tşin îân incubator 25 de zile şş i apoi şunt
tranşferate îân eclozionator, unde raă maâ n paâ naă ieş bobocii, îân a 28-a zi. Ouaă le de gaâ şcaă şe
plaşeazaă îân incubator din prima zi paâ naă îân a 27-a zi. Ele şunt tranşferate îân eclozionator,
unde ştau paâ naă îân a 30-a zi. Ouaă le şunt îântoarşe ataâ t timp caâ t şunt îân incubator, dar nu şş i
îân eclozionator.

Recoltarea şş i manipularea ouaă lor

Pentru a produce ouaă fertile şunt neceşare cheltuieli şş i eforturi mari; de aceea, aceştea
trebuie manipulate cu precautşie pentru a evita greşş elile şş i a produce boboci şaă naă toşş i.
Succeşul incubatşiei îâncepe prin colectarea cu grijaă a ouaă lor din cuibare.
Ouaă le trebuie recoltate caâ t mai curaâ nd dupaă ce au foşt depuşe, cel putşin de 2 ori
(preferabil de 4 ori) pe zi. Deoarece ratşele şş i gaâ şş tele ouaă majoritatea ouaă lor dimineatşa, cele
mai multe ouaă şe colecteazaă îân aceaştaă parte a zilei. Eşte neceşaraă evitarea temperaturilor
ridicate, de peşte 250C.
Se aleg pentru a fi incubate numai ouaă care nu şunt şparte şau fişurate cu o greutate
medie, caâ ntaă rind cel putşin 140 g, şş i nu mai mult de 200 g la gaâ şcaă şş i 65-90 g la ratşaă.
Eşte recomandat şaă şe colecteze ouaă le îân cofraje din material plaştic şau orice alt şuport
con- fectşionat dintr-un material uşş or de curaă tşat, pentru a nu rişca o eventualaă contaminare
bacterianaă . Ouaă le şe aşş azaă cu capaă tul aşcutşit îân joş.

Curaă tşarea şş i dezinfectşia ouaă lor

 Imediat dupaă colectare, unele recomandaă ri prevaă d caă ouaă le murdare trebuie curaă tşate
individual, fie cu o perie cu şaâ rmaă de otşel, fie cu haâ rtie abrazivaă . Deşş i şpaă larea ouaă lor de
incubatşie nu eşte recomandaă , ouaă le cele mai murdare şe pot peria îân apaă caldaă , cu
detergent, la 30 şau 400C. Temperatura apei trebuie şaă fie îântotdeauna mai mare decaâ t
temperatura oului şş i proportşionalaă cu gradul de murdaă rire. Aceaştaă operatşiune şe face de
obicei la ştatşia de incubatşie unde conditşiile permit aceşt lucru, majoritatea şpecialişş tilor
conşideraâ nd caă introducerea la incubatşie eşte nevoie şaă fie faă cutaă la caâ t mai şcurt timp dupaă
aceea.
Imediat dupaă recoltarea şş i curaă tşarea ouaă lor, trebuie faă cutaă o dezinfectşie, de obicei cu
formol, îânainte de a le tranşporta şpre ştatşia de incubatşie. Aceaştaă fumigare imediataă eşte
foarte importantaă . Cu caâ t şe îântaâ rzie, cu ataâ t eşte mai putşin eficace, deoarece germenii
Aşpergilluş şş i Salmonella pot paă trunde prin coajaă .
Pentru a obtşine aldehidaă formicaă (care are efect dezinfectant) pornind de la formalinaă
(pro- duşul comercial), trebuie adaă ugat permanganat de potaşiu (KMnO4) îân cantitate de 10
g, la care şe adaugaă 1 ml tincturaă de iod pentru 20 ml formalinaă la 1 m3 volum de aer.
Ameştecul trebuie şaă şe facaă îântr-un vaş de ceramicaă şau metal, deoarece caă ldura generataă
prin reactşia chimicaă poate şaă şpargaă un recipient din şticlaă .
IÎn cazul îân care nu şe dişpune de aldehidaă formicaă şau de orice alt dezinfectant potrivit, şe
pot utiliza radiatşiile şolare pentru proprietaă tşile lor dezinfectante. Ouaă le trebuie atunci aşş ezate
îântr-un şingur ştrat, pentru a fi direct acceşibile radiatşiilor şolare. Eşte important ca aceşt
tratament şaă şe facaă îântr-un loc curat, aştfel îâncaâ t ouaă le şaă nu colecteze mai multe bacterii
decaâ t diştruge şoarele. Trebuie bineîântşeleş şaă şe controleze durata de expunere pentru ca
ouaă le şaă nu şe şupraîâncaă lzeaşcaă .

Tranşportul ouaă lor

Tranşportul ouaă lor şe face aştfel îâncaâ t şaă şe paă ştreze integritatea cojii şş i a şş alazelor.
Mijloacele de tranşport trebuie şaă fie curate şş i dezinfectate. Cofrajele (ambalajele de carton) cu
ouaă de ratşaă şe şuprapun îân numaă r de maximum 5, iar cele de gaâ şcaă 3.

Statşia de incubatşie
Eşte nevoie de altfel ca incubatoarele şaă fie corect ventilate, deoarece neceşarul de oxigen
al embrionului de palmipede eşte mai ridicat decaâ t la celelalte paă şaă ri. Statşia de incubatşie
trebuie proiectataă cu mai multe camere şeparate, ale caă ror functşii şunt urmaă toarele:

– receptşia ouaă lor

– depozitarea ouaă lor;
– preîâncaă lzirea ouaă lor;
– incubatşia ouaă lor;
– ecloziunea;
–cameraă pentru depozitarea bobocilor eclozionatşi şş i practicarea tuturor interventşiilor nece-
şare (şexare, individualizare, vaccinare etc.).

Receptşia ouaă lor

 Se face calitativ şş i cantitativ, pe loturi de productşie şş i pe categorii de calitate. Eşte urmataă
de o nouaă dezinfectşie cu formol.

Alegerea ouaă lor

Ouaă le care urmeazaă a fi introduşe la incubatşie şe aleg prin examinare atentaă şş i
ovoşcopare. Nu şe introduc ouaă şparte şau fişurate, cu depozite de calciu pe coajaă , coaja
moale, cu douaă gaă lbenuşş uri, deformate, prea mari, prea mici şau murdare.
Ouaă le de ratşaă Pekin şş i leşş eaşcaă trebuie şaă aibaă 65-90 g.

Spaă larea şş i dezinfectşia ouaă lor

Spaă larea ouaă lor murdare şe face îân apaă caldaă la temperatura de 30-40°C, îân care şe adaugaă
un dezinfectant, cum ar fi cloramina (hipocloritul de şodiu) îân concentratşie de 1-2%. Dupaă
şpaă lare, ouaă le şe claă teşc îân apaă curataă la 38°C. Ouaă le foarte murdare şe dezinfecteazaă îâncaă
o dataă îântr-un bazin cu o şolutşie de 0,06% ioşan şau 2/10.000 dimanin la temperatura de
42°C. Ouaă le şpaă late şş i dezinfectate şunt apoi uşcate îân curent de aer cald la temperatura de
cel putşin 22°C. IÎn continuare, ele şe pot aşeptiza prin iradiere cu ultraviolete. Pentru
aceaşta şe foloşeşc laă mpi de 30 W, cu radiatşia de 2.537AÎ , timp de 20 minute, la diştantşaă de
20 cm fatşaă de ouaă .

Depozitarea ouaă lor

Ouaă le şe ştocheazaă îân aşş teptarea incubatşiei îântr-o cameraă şpecialaă şau un cabinet cu
aer conditşionat şau chiar cu refrigerare. Ele trebuie paă ştrate la o temperaturaă şş i o
umiditate care şaă micşş oreze pe caâ t poşibil deteriorarea lor îân timp. Eşte recomandat şaă şe
paă ştreze la o temperaturaă cuprinşaă îântre 7 şş i 15°C, cu o umiditate de 70-80% (tabelul 21).
Pentru o perioadaă de ştocare mai mare de 7 zile, ouaă le trebuie îântoarşe de 2-6 ori pe zi cu
un unghi de 900C.
Aparatele şş i tehnica de incubatşie
Exiştaă mai multe tipuri de incubatoare utilizate pentru ouaă le de palmipede. Aparatele
mari, utilizate îân ştatşiile de incubatşie induştriale şe numeşc incubatoare de volum (tip
dulap şau tip cameraă ) şş i şunt ventilate artificial, îân timp ce incubatoarele ştatice şau de
şuprafatşaă şunt foloşite pentru incubatşia unui numaă r mic de ouaă .
Incubatoarele cu vitezaă lentaă de circulatşie a aerului incubeazaă ouaă le de gaâ şcaă mai bine
decaâ t cele cu mişş care rapidaă a aerului. Mişş carea lentaă a aerului aşiguraă diştribuirea
uniformaă a aceştu- ia pe toataă şuprafatşa oului, aştfel îâncaâ t şaă mentşinaă o evaporare
uniformaă .
Principalele tipuri de incubatoare foloşite îân tşara noaştraă pentru incubatşia ouaă lor de
palmipede şunt:

● aparatele de capacitate mare ca IV-60, Maşter Bekoto

● de capacitate mijlocie ca IV-5M
● de capacitate micaă ca I-132

Dintre aparatele foloşite îân alte tşaări mentşionaă m incubatoarele şş i combinele (incubator
şş i eclozionator) tip Gaşcogne, Victoria, MG familial şş i automatic digital, PAS Reform,
Peterşime, Jameşway etc. Ele aşiguraă factorii fizici de incubatşie abşolut neceşari pentru
aşigurarea unei dez- voltaă ri embrionare normale şş i anume: temperatura, umiditatea,
ventilatşia, pozitşia şş i îântoarcerea ouaă lor.

Controlul biologic al incubatşiei

Controlul modului îân care şe deşfaă şş oaraă dezvoltarea embrionaraă a viitorilor boboci şe
poate aprecia prin mai multe metode: ovoşcopare, pierderea îân greutate a ouaă lor pe
parcurşul incubatşiei, teştul flotatşiei, şpargerea a caâ torva ouaă cu embrion îân dezvoltare,
aprecierea rezultatelor incubatşiei, aprecierea calitaă tşii bobocilor.

Amplaşarea echipamentului de hraă nire şş i de adaă pare

IÎn perioada de demaraj, îân interiorul tşarcurilor din jurul eleveuzelor, hraă nitoarele
şş i adaă paă torile şe amplaşeazaă circular şş i regulat, îân numaă r şatişfaă caă tor. Aştfel totşi bobocii,
chiar şş i cei mai şlabi, vor avea îân permanentşaă îân apropiere şurşa de caă lduraă , apaă şş i hranaă ,
faă raă a fi nevoitşi şaă şe deplaşeze pe diştantşe mari. IÎn caz contrar, şe influentşeazaă negativ
omogenitatea loturilor şş i performantşele obtşinute. Pentru a evita aceşt lucru, atunci caâ nd
utilajul eşte inşuficient cantitativ, umplerea şe face mai deş.
IÎn timpul perioadei de ştart, trebuie şaă şe evite mişş caă rile bruşş te pe parcurşul
adminiştraă rii hranei şş i manipulaă rii echipamentului, ştreşul provocat bobocilor putaâ nd
determina chiar oprirea conşumului hranei.
Dupaă 8 zile şe recomandaă maă rirea treptataă a diştantşei dintre utilajele de hraă nire şş i
adaă pare şş i fatşaă de eleveuzaă , iar dupaă o altaă şaă ptaă maâ naă şe îânlocuieşc treptat utilajele de
ştart cu cele de creşş tere.
Pentru perioada de creşş tere, avaâ nd îân vedere caă ratşele şe hraă neşc aproape şimultan
cu adaă parea, majoritatea creşcaă torilor şunt de paă rere ca hraă nitoarele şş i adaă paă torile şaă şe
amplaşeze la diştantşaă micaă unele de altele. Unii dintre ei şuştşin caă , dupaă 2-3 şaă ptaă maâ ni,
aceştea ar trebui îândepaă rtate treptat pentru a permite mişş carea paă şaă rilor. Altşii şunt de
paă rere caă , pentru a preveni rişipa furajelor de caă tre boboci, care şe adapaă dupaă fiecare
prizaă de furaj luataă îân cioc, adaă paă torile şaă fie aşş ezate la 4-5 m de hraă nitoare.

Nutritşia şş i alimentatşia palmipedelor

Indiferent de modul îân care ratşele şş i gaâ şş tele îâşşi obtşin furajul, fie curaă tşaând terenul, fie
conşumaâ nd o ratşie completaă , furajul conşumat trebuie şaă contşinaă , îântr-o formaă
dişponibilaă , totşi nutrientşii neceşari pentru îântretşinere, creşş tere, productşia de ouaă şş i
reproductşie. Practicile de furajare şunt dependente de maă rimea efectivului de ratşe şau de
gaâ şş te. Dacaă eşte creşcut numai un numaă r mic de palmipede îântr-o goşpodaă rie şş i aceştea au
acceş la şpatşii unde şe pot furaja, ele şunt capabile şaă şupravietş uiaşcaă , şaă creaşcaă şş i şaă
producaă ouaă prin conşumarea unor şurşe de hranaă dişponibile, precum plante verzi,
inşecte, melci, broaşş te şş i reşturi menajere. IÎn aşemenea conditşii, ratşele şş i gaâ şş tele creşc foarte
îâncet şş i produc un numaă r mic de ouaă . Ratşele şau gaâ şş tele creşcute îân caâ rd şunt exceptşii, dar
ele neceşitaă şpatşii mari, unde furajul eşte dişponibil şş i trebuie îângrijite de un paă ştor. Dacaă
detşinaă torii de efective mici doreşc o creşş tere mai bunaă şş i un numaă r mai mare de ouaă , ei
trebuie şaă aşigure un şupliment alimentar. Minimul care şe impune îâl conştituie
adminiştrarea de graă untşe. De aşemenea, pe maă şuraă ce efectivul creşş te, eşte poşibil şaă nu
mai aibaă deştul furaj prin paă şş unat şş i şe impune adminiştrarea de şuplimente alimentare.
Dacaă şe creşc mai multe palmipede şau şe doreşş te creşş terea performantşelor, şe recurge la
alte practici de furajare, cum ar fi:

1) Nutretşuri combinate. Dacaă eşte dişponibil şş i poşibil, şe achizitşioneazaă nutretşuri combinate

preparate şpecial pentru ratşe. Dacaă nu eşte poşibil, şe pot hraă ni cu nutretşuri combinate
pentru gaă ini, care conştituie un îânlocuitor şatişfaă caă tor.

2) Nutretşuri combinate îâmpreunaă cu graă untşe de cereale. Dacaă aceştea conştituie o ratşie
nutritşionalaă completaă şş i şunt dişponibile la un pretş rezonabil, aceaşta poate fi o optşiune
bunaă . Graă untşele pot fi uneori achizitşionate pe plan local la un pretş favorabil. Producaă torii de
cereale pot opta pentru cumpaă rarea unui concentrat proteino – vitamino – mineral de la
fabrica de nutretşuri combinate, pe care şaă îâl ameştece cu cereale.

Pentru aceia care au şuficiente cunoşş tintşe de nutritşie şş i de îântocmire a retşetelor de hranaă ,
ratşii complete pot fi realizate (ameştecate) îân fermaă . Aceşt concept depinde de
dişponibilitatea ingredientelor alimentare şş i a premixurilor vitamino-minerale la pretşuri
convenabile. Cantitaă tşi mici pot fi obtşinute prin ameştecare, pe plan local.

BIBLIOGRAFIE

Baă laă şş eşcu M., Baă ltan Gh., Daşcaă lu Al., Vancea I. – Avicultura, Editura Didacticaă şş i
Pedagogicaă , Bucureşş ti, 1980
Baă laă şşeşcu M., Popeşcu-Micloşş anu Elena – Cercetaă ri privind unele performantşe la îângraă şş area for-
tşataă a mularzilor, Lucraă ri şş tiintşifice, IANB Bucureşş ti, Seria D, Vol. XXVIII, 1985
Baă laă şş eşcu M., Popeşcu-Micloşş anu Elena – Cercetaă ri comparative privind performantşele hibrizi-
lor reciproci dintre douaă linii de raşaă Barbarie îân producerea broilerului de ratşaă, Lucraă ri
şş tiintşifice, IANB Bucureşş ti, Seria D, Vol. XXX, p. 67-74, 1987
Baă laă şş eşcu M., Popeşcu-Micloşş anu Elena – Teştarea capacitaă tşii combinative a unor linii de ratşe
Barbarie cu diferite linii de ratşe Pekin îân vederea şporirii productşiei de carne şş i ficat graş,
Lucraă ri şş tiintşifice, ICPCPAM Baloteşş ti, 1987
Baă laă şş eşcu M., Conştantin N., Popeşcu-Micloşş anu Elena – Cercetaă ri privind profilul metabolic al
mularzilor foloşitşi pentru producerea de ficat graş. Efectul hraă nirii fortşate aşupra unor para-
metri de productşie, microştructuraă şş i biochimie a ficatului, Lucraă ri şş tiintşifice, IANB Bucureşş ti,
Seria D, Vol. XXXI, p. 63-66, 1988
Baă laă şş eşcu M., Popeşcu-Micloşş anu Elena, Conştantin N. – Reşearcheş into evaluating the limitş
of metabolic effort of the liver in forced fed mollardş, World’ş Poultry Congreşş, Japan, 1988
Baă ltan Gh., Suciu I. – Creşş terea paă şaă rilor domeştice, A.M.D., Inşt. Agr. Cluj-Napoca, 1974
De Carville H., de Croutte A. – Le canard, 1978
Bielinşki I. et Roşinşki A. – Influence of the age of white Italian geeşe on their reproductive per-
formance, Proceedingş of the International Sympoşium on Waterfowl Production, the
şatellite conference for the XVIII-th World’ş Poultry Congreşş, Beijing, 1988
Calnek B.W. şş i al. – Dişeaşeş of poultry, Iowa State Univerşity Preşş, Ameş, SUA, 1991
Changzuc Y. şş i Keliarg W. – Breed reşourceş and conşervation meaşureş in Chineşe indigenouş
waterfowlş, Proceedingş of the International Sympoşium on Waterfowl Production, the
şatellite conference for the XVIII-th World’ş Poultry Congreşş, Beijing, 1988
Carville H. – Coâ nard aè roâ tir: l’inteè reâ t compareé deş diffeé renteş eşpeè ceş, Courrier avicole, 857,
Frantşa, 1985
N. Conştantin, Elena Popeşcu-Micloşş anu, Gh. Cîâmpeanu, M. Baă laă şşeşcu – Reşearch on
Metabolic Aşpectş of Mullardş Uşed for Liver Production, 1. The effectş of forced feeding on
şome pro- ductive parameterş, the hiştological ştructure and şame biochemical
componentş of the liver, Roumanian Biotechnological Letterş International Journal, vol. 5, nr.
2, Buchareşt Univerşity, 2000
N. Conştantin, Elena Popeşcu-Micloşş anu, Gh. Cîâmpeanu, M. Baă laă şşeşcu – Reşearch on
Metabolic Aşpectş of Mullardş Uşed for Fat-Liver Production, 2. The effectş of forced feeding
on şome blood parameterş correlated with the metabolic functionş of the liver,
Roumanian Biotechnological Letterş International Journal, vol. 5, nr. 3, Buchareşt Univerşity,
2000
De Croutte A., Sazy A. – Abattage, tranşportation et commercialişation deş palmipeè deş graş aè la
ferme, ITAVI, Frantşa, 1986
Cullington J.M. şş i al. – Duckş and geeşe, Agricultural Development Advişory Serviceş, Reference
book 70, Her Majeşty’ş ştationary office, Londra, 1980
Dean W.F. – Influence of dietary şelenium on performance, tişşue şelenium content and plaş-
ma concentration of şelenium in ducklingş, Poultry Science, 60, 1981

Egorov N., Edghenov A. – Normîâ kormlenia utok tiajolîâh kroşşov (Norme pentru alimentatşia
ratşelor hibride), Ptitşevodştvo, 7, URSS, 1982
Elminowşka-Wenda G., Srutek M. et Roşinşki A. – Influence of feeding şyştemş, extenşive vş
intenşive, on fatty liver and meat production in geeşe, Arch. Gefluü gelk. (Archiv fuü r
Gefluü gelkunde), 62(4), 1998
Forcier M. – Succeşşfully raişing Muşcovieş, Poultry International, 28, 2, 1989
Fort M. – Leş baâ timentş d’eé levage, Courrier Avicole, Frantşa, 1984
Ghetşie V. şş i col. – Atlaş de anatomie a paă şaă rilor domeştice, Editura Academiei Romaâ ne,
Bucureşş ti, 1976
Groşşu D. – Eficientşa utilizaă rii energiei hranei la bobocii de ratşaă, Lucraă ri şş tiintşifice, IANB, 1981
Guy G., Rouşşelot-Pailley D. şş i Gourichon D. – Comparaişon deş performanceş de l’oie, du
canard Mulard et du canard de Barbarie şoumiş au gavage, Annaleş de Zootechnie, Frantşa, 1995
Guy G. şş i Buckland R. – Production deş oieş, EÉ tude FAO, Seé rie Production et Santeé Animaleş,
no. 154, Roma, 2002
Grunder A.A. – Effect of different photoperiodş on eggş production and fertility of geeşe,
Proceedingş of the 12th World’ş Poultry Congreşş, Helşinki, 1984
Leclercq, B. – L’Alimentation du canard de Barbarie eşt bien şpeé cifique, Courrier Avicole, 803,
Frantşa, 1981
Marin Gh., Cofaş V., coord. Velcea M. – Creşş terea gaâ şştelor şş i ratşelor pentru ficat graş, carne, ouaă şş i
pene, RENTROP & STRATON, Bucureşş ti, 2000
Mureau G. – Pathologie nutritionelle, L’aviculture françaişe, 1988
Nowland W. – Geeşe raişing, Agfact, NSW Agriculture, Auştralia, 2001
Orr H.L. – Duck and Gooşe Raişing, Miniştry of Agriculture and Food, Ontario, Canada, 1980
Pawluczuk B. şş i Gunder A.A. – Reşearch note: comparişon of three methodş of collecting şemen
from ganderş, Poultry Sci., 68, 1989
Pingel H., Arwed W. – Einfluşş von genetişchen und nichtgenetişchen Faktoren auf den
Fleişch- und Fettergehalt, Arch. Tierzucht, 26, 5, 1983
Popeşcu-Micloşş anu Elena, Baă laă şş eşcu M. – Cercetaă ri comparative privind unele efecte biologice
de intereş economic ale hibridaă rii reciproce dintre Anaş platyrinchoş şş i Cairinia moşchata,
Lucraă ri şş tiintşifice, IANB, şeria D, 30, 1987
Popeşcu-Micloşş anu Elena, Baă laă şş eşcu M. – Cercetaă ri comparative privind performantşele unor
tipuri de mularzi cu origine maternaă diferitaă , Lucraă ri şş tiintşifice, IANB Bucureşş ti, Seria D, Vol.
XXXI, p. 71-76, 1988
Elena Popeşcu-Micloşş anu, M. Baă laă şş eşcu – Cercetaă ri privind îâmbunaă taă tşirea productivitaă tşii mu-
larizilor îângraă şşatşi fortşat, Lucraă ri şş tiintşifice, IANB Bucureşş ti, Seria D, Vol. XXXII, 1989
Popeşcu-Micloşş anu Elena – Cercetaă ri aşupra interactşiunii unor factori de alimentatşie şş i micro-
climat aşupra parametrilor productivi la broilerul de ratşaă, Tezaă de doctorat, USAMV, Facultatea de
Zootehnie, Bucureşş ti, 1990
Popeşcu-Micloşş anu Elena, Lungu S. – Adaă poşturi şş i utilaje pentru paă şaă rile de curte, Editura
Cereş, Bucureşş ti, 1991
Elena Popeşcu-Micloşş anu – Influentşa concentratşiei energetice a hranei aşupra performantşelor
de creşş tere şş i a calitaă tşii caă rnii la ratşa leşş eaşcaă , Lucraă ri şş tiintşifice, USAMV Bucureşş ti, Seria D,
Vol. XXXIV, 1992-1993
Popeşcu-Micloşş anu Elena – Cercetaă ri privind îângraă şşarea fortşataă a ratşelor cu porumb şuplimen-
tat cu bob, Lucraă ri şş tiintşifice, USAMV Bucureşş ti, Seria D, Vol. XXXVII, p. 87-95, 1994
Elena Popeşcu-Micloşş anu, I. Cuşturaă , Minodora Tudorache – Obşervatşii privind comportamentul
de reproductşie al ratşelor, Lucraă ri şş tiintşifice, USAMV Bucureşş ti, Seria D, Vol. XXXVIII, p. 71-74, 1995
Elena Popeşcu-Micloşş anu – Ratşa leşş eaşcaă , Revişta Fermierul nr. 8, 1996
Angela Stoica, Elena Popeşcu-Micloşş anu, D. Taă paă loagaă – Cercetaă ri aşupra îânşuşş irilor şpermei la
gaâ şcan, Lucraă ri şş tiintşifice, Simpozion şş tiintşific internatşional Univ. Agr. Iaşş i, 1996
Angela Stoica, Elena Popeşcu-Micloşş anu, I. Cuşturaă – Cercetaă ri aşupra îânşuşş irilor şpermei la
raă tşoi, Lucraă ri şş tiintşifice, Simpozion şş tiintşific internatşional Univ. Agr. Iaşş i, 1996
Elena Popeşcu-Micloşş anu, I. Cuşturaă , Minodora Tudorache – Cercetaă ri privind comportamentul
de reproductşie al ratşelor din diferite şpecii, raşe şş i combinatşii, Lucraă ri şş tiintşifice, USAMV
Bucureşş ti, Seria D, Vol. XXXIX, p. 91-98, 1996-1997
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Angela Stoica, I. Cuşturaă , Minodora Tudorache – Cercetaă ri privind
comportamentul la gaâ şş te, Lucraă ri şş tiintşifice, Simpozion şş tiintşific internatşional Chişş inaă u, 1997
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Angela Stoica, I. Cuşturaă – Cercetaă ri privind comportamentul la ratşe,
Lucraă ri şş tiintşifice, Simpozion şş tiintşific internatşional Chişş inaă u, 1997
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Conşuela Roibu – Cercetaă ri privind influentşa duratei de iluminare
aşupra creşş terii tineretului de ratşaă din diferite raşe şş i hibrizi, Lucraă ri şş tintşifice, USAMV
Bucureşş ti, Seria D, Vol. XL, 1998
Elena Popeşcu-Micloşş anu, I. Cuşturaă , Minodora Tudorache, I. Vlad – Reşearch on the şexual
behaviour of Muşcovy, Pekin and Muşcovy x Pekin duckş, 5th International Liveştock, Farming
Syştemş Sympoşium, The Agr. Inşt. of the State of Fribourg, Poşieux, Switzerland, 1999
Elena Popeşcu-Micloşş anu, I. Cuşturaă , Minodora Tudorache, I. Vlad – Obşervationş on the
şexu- al behavoir of geeşe belonging to variouş breedş
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Minodora Tudorache, Alexandrina Gheorghe, Cuşturaă I., Sş onea
Al., Taă paă loagaă P. – Reşearch on the Sexual Ethology of Domeştic Geeşe Belonging to Two
Specieş (Cercetaă ri aşupra etologiei şexuale a gaâ şş telor domeştice din douaă şpecii), Lucraă ri
şş tiintşifice, USAMV – Bucureşş ti, Seria C, Vol. XLIII, 2000
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Angela Stoica, Sş onea Al., Cuşturaă I., Panaă C. – Reşearch on the şexual
behaviour of Muşcovy, Pekin and Muşcovy x Pekin duckş, 14th International Congreşş on
Animal Reproduction, Stockholm, 2–6 July 2000
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Sş onea Al., Cuşturaă I., Minodora Tudorache, Alexandrina
Gheorghe, Taă paă loagaă P. – Reşearch on the ethology of Chineşe and Emden geeşe, Analele
Univerşitaă tşii Bioterra, vol. I, Bucureşş ti, 2000
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Al. Sş onea – Reşearch on the Ethology of Chineşe and Emden Geeşe,
VII Macedonian Poultry Dayş, Univerşity Stş. Cyril and Metodiuş, Veterinary Faculty, Veterinary
Inştit., Skopje, Macedonia, 10-13 May 2000
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Conşuela Roibu – Reşearch on the Influence of Dietary Energy on the
Growth Performanceş and Meat Quality in the Muşcovy Duckş, 1. Effectş of high and medium
levelş of metabolic energy, Archiva Zootechnica, Academy of Agricultural and Foreştry Scienceş,
Inştitute of Biology and Animal Nutrition, Vol. VI, Buchareşt, 2001
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Conşuela Roibu – Reşearch on the Influence of the Dietary Energy on
the Growth Performanceş and Meat Quality in the Muşcovy duckş, 2. Effectş of medium and
low levelş of metabolic energy in the mixed feed, Archiva Zootechnica, Academy of
Agricultural and Foreştry Scienceş, Inştitute of Biology and Animal Nutrition, Vol. VI,
Buchareşt, 2001
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Conşuela Roibu, Van I., Cuşturaă I., Minodora Tudorache – Reşearch
on the Performanceş in Breeding, Raişing and Slaughtering of Some Strainş of Mollardş with
Different Paternal Origin, „European Aşşociation for Animal Production”, Roma, 31 auguşt –3
September 2003
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Cuşturaă I., Van I., Minodora Tudorache – Reşearch on forced fatten-
ing performanceş of şome duck hybridş with different paternal origin, Departmentş of Animal
Science şecond joint meeting of the Balkan Countrieş „Balnimalcon – 2003“ aşşociated with
the 32nd annual şeşşion of şcientific Communicationş of the Buchareşt Faculty of Animal
Science, 15-17 October 2003
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Cuşturaă I., Van I., Minodora Tudorache – Reşultş obtained in şlaugh-
tering of different interşpecific meat duck hybridş, Departmentş of Animal Science şecond joint
meeting of the Balkan Countrieş „Balnimalcon – 2003“ aşşociated with the 32nd annual
şeşşion of şcientific Communicationş of the Buchareşt Faculty of Animal Science, 15–17 October
2003
Elena Popeşcu-Micloşş anu, Cuşturaă I., Van I., Minodora Tudorache – Productive performanceş in
raişing mollardş with different paternal origin, Departmentş of Animal Science şecond joint
meeting of the Balkan Countrieş „Balnimalcon – 2003“ aşşociated with the 32nd annual
şeşşion of şcientific Communicationş of the Buchareşt Faculty of Animal Science, 15–17 October
2003
Richard F.R. şş i al. – Mişe au point şur leş caracteé riştiqueş geé neé tiqueş et leş meé thodeş d’eé levage
du canard de Barbarie, Annaleş de Zootechnie, 32, 2, 1983
Romantzoff P. – Le canard de Barbarie verş un mode induştriel d’eé levage, Theü şe, Lyon, 1981
Sandhu T.S. şş i Dean W.F. – Başic Duck Care, Cornell Univerşity, SUA, 2001
Sinquin J.P., Leonardi P. – Le canard, une vollaille qui fait şon chemin, Courrier Avicole, Frantşa
Stoica I. – Nutritşia şş i alimentatşia animalelor, Editura Sanivet, 1999
Sş tefaă neşcu Gh., Baă laă şşeşcu M., Severin V. – Avicultura, vol. I şş i II, Editura Agroşilvicaă , Bucureşş ti, 1960
Thibault E. şş i al. – Pathologie du canard de Barbarie, L’aviculture françaişe, 1988
Tipuritşaă D. şş i col. – Creşş terea intenşivaă a palmipedelor, Editura Cereş, Bucureşş ti, 1986
Tolştov K., Edulbaev R. – Svetovie rejimîâ v utkovodştve (Regimuri de luminaă îân creşş terea
ratşelor), Ptitşevodştvo, 7, 1982
Vancea I., Driha A. – Tehnologia creşş terii gaâ şştelor, Editura Cereş, Bucureşş ti, 1980
Vaă caru-Oprişş , coord. şş i al. – Tratat de aviculturaă , Editura Cereş, Bucureşş ti, vol. I şş i II, 2001-2002
Vuillaume A. şş i Banon H. – La production de palmipeè deş graş et de foieş graş, L’aviculture
françaişe, 1988
Vuillaume A. – Leş dominanteş pathologiqueş deş palmipeè deş aè foie graş, L’aviculture
françaişe, 1988
*** Animal genetic reşourceş data başe, FAO, Rome, 1996
*** L’eé levage du canard, Cahier Technique de l’ITAVI, Pariş, 1979
*** Microliveştock: Little-Known Small Animalş with a Promişing Economic Future, Board on
Science and Technology for International Development, National Reşearch Council, National
Academy Preşş, Waşhington D.C., 1991

Planul afacerii

Principala dificultate îân privintşa initşierii unei afaceri eşte aceea de a face loc printre
concurentşi şş i a ajunge la clientşi. Bani şe pot gaă şi pentru a demara o activitate pe cont propriu
iar informatşiile deşpre proceşul de productşie şunt deja dişponibile. Problema principalaă
eşte cui vor fi vaâ ndute produşele şş i cum şe va realiza convingerea clientşilor caă produşele şş i
şerviciile aceştei firme şunt mai bune comparativ cu cele ale competitorilor.
Avantajele de a fi om de afaceri şunt multiple: independentşaă îân luarea deciziilor,
inexiştentşa rutinei şş i monotoniei, şigurantşa locului de muncaă , caâ şş tiguri îân functşie de
performantşele firmei, aceştea şunt doar caâ teva dintre argumentele îân favoarea demaraă rii
unei afaceri proprii.
 Printre dezavantaje, şe pot enumera: rişcul financiar creşcut, program de lucru extinş şş i
şş anşe mai mici de a avea concediu, venituri variabile, uneori chiar zero, neceşitatea de
a ştaă paâ ni cunoşş tintşe din domenii foarte diverşe şş i uneori complicate (management,
marketing, contabilitate, drept, reşurşe umane etc.).
Ca om de afaceri, rolul îân firmaă va fi nu numai de manager (şş ef), ci şş i de reşponşabil cu
marketingul, reşponşabil financiar-contabil, planificator, expert tehnic, functşionar. Pentru
toate aceşte roluri, calitaă tşile neceşare şunt: şpiritul de şacrificiu, calitaă tşi de conducaă tor şş i
ştrateg, bun organizator, optimişm şş i entuziaşm, capacitate de convingere, flexibilitate îân
gaâ ndire şş i atitudini.
Marea diferentşaă îântre a fi om de afaceri şş i a fi angajat eşte capacitatea de a privi îân
anşamblu afacerea. Omul de afaceri trebuie şaă priveaşcaă propria lui afacere
„tridimenşional”, nu doar din perşpectiva şarcinilor de şerviciu. El trebuie şaă şş tie:

– şaă priveaşcaă firma din toate punctele de vedere (ataâ t al angajatului, al contabilului, al avo-
catului, al conşultantului îân management etc., caâ t şş i al furnizorului, diştribuitorului, ştatului
şş i, cel mai important, al clientului);
– şaă evalueze corect activitatea firmei (punctele tari, punctele şlabe, avantajele şş i
dezavantajele);
– şaă caute, şaă identifice şş i şaă fructifice oportunitaă tşile pentru dezvoltare.

Singura şş anşaă de a dobaâ ndi o aşemenea capacitate eşte de a planifica îân detaliu
activitatea firmei, tşinaâ nd cont de totşi factorii implicatşi. Inştrumentul ideal de lucru îân
aceşte conditşii eşte planul de afaceri.
Utilitatea planului de afaceri eşte ataâ t internaă (ca inştrument de lucru al managerilor),
caâ t şş i externaă (pentru obtşinerea unei finantşaări şau pentru a realiza un parteneriat
ştrategic cu o altaă firmaă ).

Mişiunea firmei

S.C. Gamac S.R.L. produce ouaă , boboci, pene, carne şş i ficat graş de ratşaă şş i gaâ şcaă ,
pentru perşoane fizice şş i juridice (reştaurante, diştribuitori, etc.), ataâ t îân Romaâ nia, caâ t şş i
îân ştraă inaă tate, la o calitate ridicataă , raă şpunzaâ nd celor mai exigente cerintşe ale pietşei.

Deşcrierea firmei

Denumire, formaă legalaă de organizare, amplaşare

Denumirea legalaă : S.C. Gamac S.R.L.

Tipul de şocietate comercialaă : S.R.L. (Societate
cu Raă şpundere Limitataă )
Data îânfiintşaării: 11.01.2011
Domeniul principal de activitate (conform C.A.E.N.):
Activitate Cod CAEN
Creşş terea paă şaă rilor 0124
Alte activitaă tşi:

Activitate Cod CAEN

Productşia şş i conşervarea caă rnii de paşaă re 1512
Comertş cu ridicata al produşelor lactate, ouaă lor,
5133
uleiurilor şş i graă şimilor comeştibile

Conducerea managerialaă

Functşia actualaă Numele şş i prenumele Studii

Manager Dogaru Andrei Fac. de Adminiştratşie şş i Afaceri

Manager Dumitreşcu Mihaela Fac. de Adminiştratşie şş i Afaceri
Manager Enache Diana Fac. de Adminiştratşie şş i Afaceri
Manager Ghindea Larişa Fac. de Adminiştratşie şş i Afaceri
Manager Ghitşu Carmen Fac. de Adminiştratşie şş i Afaceri
 Aria geograficaă deşervitaă

IÎn aria geograficaă şunt prevaă zute nu numai regiuni din Romaâ nia, ci şş i din alte tşaări
europene şş i aşiatice.
Emfaza va fi puşaă pe municipiul Bucureşş ti (totodataă şş i locatşia şediului firmei) şş i
judetşele regiunii Muntenia: Argeşş , Daâ mbovitşa, Prahova, Buzaă u, Braă ila, Ialomitşa, Caă laă raşş i,
Giurgiu şş i Teleorman.
O mare importantşaă o conştituie tşaările: Ungaria, Frantşa, China, Bulgaria.

Produşele
Deşcrierea

Produşe
Pondere (% din
Nr. ord. Denumire Cod CPSA vaâ nzaă ri)
1. Ouaă AA, 012 30
2. Boboci AA, 012 10
3. Pene AA, 012 20
4. Carne AA, 012 20
5. Ficat graş AA, 012 20

Codul CPSA (Claşificarea produşelor şş i şerviciilor aşociate activitaă tşilor) eşte o

ştandardizare legişlativaă bazataă pe codul C.A.E.N., realizataă prin Ordinul nr. 296 din 1
iulie 2003 emiş de Inştitutul Natşional de Statişticaă şş i publicat îân Monitorul Oficial nr. 553
din 31 iulie 2003.

Utilitatea

Carnea şş i ouaă le de ratşaă şş i gaâ şcaă şunt şurşe dietetice de proteine de calitate ridicataă ,
energie, unele vitamine şş i minerale. Atunci caâ nd şunt incluşe îân mod coreşpunzaă tor îân
alimentatşie, ca o parte a unei ratşii zilnice bine echilibrate, ele pot şaă aşigure o mare parte
din şubştantşele nutritive neceşare omului.
Ratşele oferaă produşe mai diverşificate decaâ t gaâ şştele, putaâ nd fi exploatate pentru ouaă ,
pentru carne, cu proportşia de graă şime doritaă pentru anumite preparate culinare şau, ca şş i
gaâ şştele, pentru ficat graş cu îânşuşş iri şpeciale de guşt, fraă gezime, şuculentşaă dupaă îândopare.
Cerintşele pietşei şunt relativ conştante pe parcurşul anului şş i şe adreşeazaă unei categorii
mai largi de conşumatori.
IÎn pluş fatşaă de valoarea lor ca hranaă , palmipedele produc puf şş i pene, pentru care cererea
eşte conştantaă , fiind foloşite la confectşionarea de plaă pumi, perne, şaci de dormit,
îâmbraă caă minte.
 Strategia de afaceri

Reşpectaâ nd mişiunea şş i obiectivele de afaceri, ştrategia de afaceri ştabileşş te modalitaă tşile

de realizare a obiectivelor.

Din punctul de vedere al planificării producţiei şi operaţiunilor, ştrategia arataă

modalitaă tşile de mentşinere a coşturilor de exploatare la cote reduşe şş i de creşş tere continuaă
a eficientşei muncii:

-şcaă derea cheltuielilor cu amplaşamentul şş i şpatşiile de productşie

-eficientizarea proceşul de productşie
-identificarea unor noi furnizori şau diştribuitori mai avantajoşş i

Din punctul de vedere al planificării resurselor umane:

-modalitaă tşile generale de ştimulare a participaă rii angajatşilor la activitaă tşile firmei
-o creşş tere a eficacitaă tşii perşonalului îân îândeplinirea şarcinilor, printr-o recrutare, şelectşie
şş i integrare adecvataă a perşonalului direct şş i indirect productiv şş i ştimulare a
performantşelor.

Din punctul de vedere al planificării financiar-contabile, şe includ modalitaă tşi de:

-reducere a rişcurilor financiare

-rezolvare a şituatşiilor neprevaă zute
-reducere a coşturilor finantşaării şau de obtşinere a şurşelor de finantşare externe

PLANIFICAREA DE MARKETING
A avea un marketing de şucceş îânşeamnaă şaă ai produşele şş i şerviciile potrivite, dişponibile
la locul potrivit şş i la momentul potrivit, şş i clientş ii şaă şş tie aceşt lucru. Definitş ia
claşicaă a marketing-ului eşte „realizarea de produşe şş i şervicii pentru a şatişface neceşitaă tşile
clientşilor”. Cu alte cuvinte, îânşeamnaă a identifica ce nevoi are clientul şş i a concepe produşe şş i
şervicii ce îântruneşc aceşte cerintşe, firma reuşş ind aştfel şaă obtşinaă un profit.

Factori ce influentşeazaă comportamentul de cumpaă rare

Factori Indicativ*)
Pretşul 3
Calitatea 4
Reducerile de pretş/ofertele şpeciale 2
Varietatea produşelor 3
Numele de marcaă 2
IÎnfaă tşişş area 3
Ambalarea 3
 Maă rimea 1
Uşş urintşa îân achizitşionare 2
Garantşiile 2
Localizarea 3
Reputatşia 2
Timpul de livrare 2
Reclama 2
Ambiantşa magazinului/Mediul 2
Varietatea metodelor de vaâ nzare 2
Agentş ii de vaâ nzaă ri 2
Politica privind retururile 2
Poşibilitaă tşile de creditare 2
Calificarea perşonalului 3
Vremea 1
Influentş a şezonieraă 1
Ciclicitatea 2
Schimbaă rile îân economie 3

*) 0 = Influentşaă inexiştentaă ; 1 = Influentşaă micaă ; 2 = Influentşaă medie; 3 = Influentşaă mare; 4 =

Influentşaă determinantaă .

Induştriile îân care şe îâncadreazaă afacerea

1) Creşş terea paă şaă rilor

2) Productşia şş i conşervarea caă rnii de paşaă re
3) Comertş cu ridicata al ouaă lor
4) Comertş cu ridicata al penelor şş i pufului

Sectoarele economice îân care şe îâncadreazaă afacerea

Afacerea şe îâncadreazaă îân urmaă toarele şectoare principale:

-productşie
-comertş cu amaă nuntul
-diştributşie

Factorii şezonieri

Atunci caâ nd şe pregaă teşş te fluxul de numerar, trebuie avutaă îân vedere influentşa
factorilor şezonieri aşupra lichiditaă tşilor.

Gradul de
Denumire Deşcriere
şezonalitate *)
Saă rbaă torile 3 Creşş terea cererii
Vara 2 Scaă derea cererii
Iarna 3 Creşş terea cererii

*) 0 = Inexiştent; 1 = Scaă zut; 2 = Moderat; 3 = Ridicat; 4 = Foarte ridicat.

 Sprijin şş i aşiştentşaă din partea ştatului

IÎn cazul creşş terii palmipedelor. Minişterul Agriculturii şubventşioneazaă aştfel de

activitaă tşi, precum şş i programul Sapard. Drept urmare, aceaştaă îântreprindere eşte
şubventşionataă prin fonduri ştructurale, iar o parte eşte aşigurataă de fondurile
perşonale ale membrilor fondatori.

Canalele de aprovizionare şş i diştributşie

Furnizorii şunt acele perşoane fizice şau juridice care livreazaă unui client o
marfaă , un produş şau preşteazaă un anumit şerviciu.
Diştribuitorii şunt perşoane fizice şau juridice care îâmpart produşele
şau şerviciile unei alte perşoane fizice şau juridice îân mai multe locuri şau
mai multor clientşi.
Firma Sc Gamac SRL are contracte cu firme de aprovizionare şş i de diştributşie
Domenii Numaă rul *) Gradul de dezvoltare **)
Aprovizionare 2 2
Diştributşie 2 2
*) 0 = Lipşaă ; 1 = Scaă zut; 2 = Mediu; 3 = Mare.
**) 1 = Slab dezvoltat; 2 = Relativ dezvoltat; 3 = Bine dezvoltat.

Concurentşa

Deşcrierea concurentşei
Concurentşa eşte aproape inexiştentaă îân aceaştaă zonaă . IÎn Bucureşş ti şş i Ilfov exiştaă o şinguraă
fermaă de palmipede şş i o şinguraă ştatşie de incubatşie.

Concurentşa
Denumire Proprietaă tşi detşinute Adreşaă Contact
USAMV Bucureşş ti Fermaă de palmipede Loc. Moara 0213182564
(Fac. De Zootehnie) Domneaşcaă , Com.
Gaă neaşa
SC DENVER COM SRL Statşie de incubatşie Com. Dragomireşş ti 0216685230
Deal

Concurentşa viitoare

Fermele de creşş tere a palmipedelor şunt îâncaă putşine îân Romaâ nia. Chiar şş i Bulgaria are
un volum mai mare al productşiei îân aceşt domeniu. Ca îân orice altaă afacere, tot timpul pe
piatşaă intraă noi firme şau o paă raă şeşc.
 Analiza SWOT

Abrevierea „SWOT” îânşeamnaă îân englezaă „Strengthş, Weakneşşeş, Opportunitieş,

Threatş”, adicaă „Puncte tari, Puncte şlabe, Oportunitaă tşi, Amenintşaări”. Eşte o abordare
claşicaă îân planificare. Punctele tari şş i punctele şlabe reprezintaă factorii interni aşupra caă rora
avetşi un anumit grad de control şş i influentşaă. Dimpotrivaă , oportunitaă tşile şş i amenintşaările
reprezintaă factori externi, aşupra caă rora nu avetşi nici un fel de control.

Puncte tari

Avaâ nd îân vedere lipşa de uzuraă a capitalului fix, firma are o productivitate îânaltaă , iar amplaşarea eşte
excelentaă pentru continua dezvoltare a aceştei activitaă tş i.

Puncte slabe

Creşş terea gaâ şş telor şş i a ratşelor neceşitaă un grad foarte mare de atentş ie, îân ciuda ciclicitaă tş ii aceştei
activitaă tş ii. De aceea, pot interveni anumite eşş ecuri, erori umane, îân mod şpecial îân proceşul de creşş tere al
bobocilor şş i de

Oportunităţile

Piatşa de deşfacere eşte îân dezvoltare, iar concurentşa eşte şlabaă , rezultaâ nd un mediu propice
dezvoltaă rii unei aştfel de activitaă tşi. IÎn pluş, perşonalul calificat eşte dişponibil pe plan local, iar
activitatea eşte şubventşionataă îân proportşie de 80% de programe precum Sapard şş i chiar şş i de
Uniunea Europeanaă .

Ameninţările

Amenintşaările şurvin din îântreprinderile viitoare ale concurentşei, îân maă şura îân care
aceştea îâşşi pot şchimba domeniul de activitate, orientaâ ndu-şe caă tre creşş terea de ratşe şş i
gaâ şş te.

Obiectivele de marketing

1. Creşş terea vaâ nzaă rilor cu 30% îân urmaă torii cinci ani
2. Creşş terea cotei de piatşaă îân 2012 de la 10% la 15%
3. Introducerea ouaă lor de ratşaă şş i gaâ şcaă pe piatşa şupermarketurilor şş i realizarea de
vaâ nzaă ri îân valoare de 4.000 euro pe an, timp de cinci ani.
 Metode de vaâ nzare

Metodele de vaâ nzare reprezintaă procedeul şiştematic ce cuprinde activitaă tşile ce trebuie
realizate pentru implementarea ştrategiei de marketing şş i îân şcopul atingerii obiectivelor de
marketing.

Metodele de vaâ nzare vorbeşc deşpre inştrumentele care vor fi foloşite îân activitatea
de vaâ nzaă ri. Aceşte inştrumente şunt vehiculele şş i canalele de marketing.

Vehiculele de marketing şunt inştrumentele utilizate pentru a tranşporta informatşia

legataă de produşe şş i şervicii, dinşpre firmaă şpre clientşii şaă i (exiştentşi şau potentşiali).

Logo-ul eşte şimbolul grafic ce reprezintaă firma îân anşamblul ei. Aceşta trebuie şaă fie
reprezentarea graficaă a mişiunii firmei.

PLANIFICAREA PRODUCTş IEI

Sş I A OPERATş IUNILOR
Productşia reprezintaă totalitatea produşelor şş i şerviciilor obtşinute îân
proceşul muncii îântr-o perioadaă de timp determinataă şş i îântr-un anumit
şector de productşie şau de şervicii.

Siştemul de operatşiuni eşte configurarea combinataă a reşurşelor pentru realizarea de

produşe şş i şervicii. Managementul operatşional eşte reşponşabil îân principal cu deşign-ul şş i
functşionarea şiştemelor de productş ie, tranşport, aprovizionare şş i diştributşie.

Obiectivele de productşie şş i operatşiuni

Obiectivul managementului operatşiunilor eşte converşia eficientaă a intraă rilor (reşurşe)
îân ieşş iri (produşe şş i şervicii) pentru şatişfacerea neceşitaă tşilor clientşilor. Accentul trebuie şaă
şe punaă pe reducerea coşturilor de exploatare şş i creşş terea continuaă a eficientşei muncii.

Pentru definirea obiectivelor de productşie şş i operatşiuni, eşte neceşar şaă şe ştabileaşcaă o

reducere procentualaă a coşturilor de exploatare, şş i o creşş tere procentualaă a eficientşei
muncii. Aceşt lucru eşte mai dificil de realizat pentru firmele nou îânfiintşate, de aceea şe
poate foloşi şş i marja profitului de exploatare previzionataă , ca bazaă de cuantificare a
obiectivelor.
Coşturile de exploatare şunt formate din toate coşturile implicate îân activitatea de
productşie şau de preştaă ri de şervicii şş i cuprind îân principal: cheltuielile privind
maă rfurile, cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu materialele conşumabile, cheltuieli
din afaraă (cu energia şş i apa), cheltuieli cu lucraă rile şş i şerviciile executate de tertşi,
cheltuieli cu impozite, taxe şş i vaă rşaă minte aşimilate, cheltuieli cu remuneratşiile
perşonalului, cheltuieli privind aşiguraă rile şş i protectşia şocialaă , cheltuieli cu amortizaă rile
şş i provizioanele etc.

Principalul obiectiv de productşie şş i operatş iuni poate fi creşş terea marjei profitului din
exploatare cu 5% îân fiecare an, pentru urmaă torii 5 ani.
 Impactul aşupra mediului

O fermaă de palmipede nu eşte o şurşaă de poluare, aşş a îâncaâ t activitatea nu reprezintaă un

pericol la adreşa mediului.

PLANIFICAREA RESURSELOR UMANE

Pentru microîântreprinderi şş i îântreprinderile mici, precum aceaşta, aceaştaă parte nu

trebuie şaă fie foarte detaliataă , deoarece nu exiştaă o ştructuraă complexaă a firmei. Totuşş i,
indiferent de numaă rul angajatşilor, eşte vital ca aceşş tia şaă participe eficient la
dezvoltarea firmei.

Obiectivele de reşurşe umane

Principalul obiectiv al managementului reşurşelor umane îâl conştituie creşş terea
performantşei activitaă tşilor deşfaă şş urate îân cadrul firmei, adicaă a eficientşei cu care o
organizatşie îâşşi foloşeşş te reşurşele. Se urmaă reşş te îân principal ştimularea participaă rii
angajatşilor la activitaă tşile din cadrul firmei, prin reducerea abşenteişmului şş i a fluctuatşiilor
de perşonal, precum şş i prin creşş terea şigurantşei la locul de muncaă şş i eficacitatea
angajatşilor,prin realizarea cu şucceş a şarcinilor alocate fiecaă ruia.

Inginer zootehnist

-abşolvent al Facultaă tşii de Zootehnie (obligatoriu)

-experientşa îân domeniu nu eşte neceşaraă
-abilitaă tşi operare PC
-abilitaă tşi de comunicare şş i vaâ nzare
-perşoanaă analiticaă şş i cu şimtşul reşponşabilitaă tşii
-permiş de conducere categoria B

Expert contabil

-abşolvent de facultate economicaă îân domeniul financiar-contabil

-experientşa neceşaraă : minim un an îân contabilitate şş i/şau adminiştratşie
-perşoanaă dinamicaă , reşponşabilaă
-permiş de conducere categoria B

Crescător/îngrijitor de animale domestice pentru producţia de carne şi produse

secundare

-nivel de ştudii (şş coala abşolvitaă ) cerut eşte 2

-permiş de conducere categoria B
 Recrutarea, şelectşia şş i integrarea
Recrutarea, şelectşia şş i integrarea perşonalului şunt proceşe care, deşş i şunt ştraâ nş legate
îântre ele şş i multşi angajatori le trateazaă ca un tot, pentru a le putea analiza corect trebuie
recunoşcut şpecificul fiecaă ruia, îân şcopul de a le eficientiza efectele.
Evident, îân domeniul creşş terii palmipedelor nu eşte nevoie şaă f i e recrutat un
perşonal foarte calificat. Eşte practic impoşibil gaă şirea unor şpecialişş ti, aşş a îâncaâ t
pregaă tirea din punct de vedere profeşional şe va efectua îân cadrul firmei. Deci recrutarea nu
eşte foarte importantaă ca proceş decaâ t îân cazul perşonalului de management.

Promovarea performantşelor
Perşonalul angajat eşte performant atunci caâ nd eşte eficient, productiv, inovativ şş i
loial. Pentru domeniul de activitate al creşş terii palmipedelor, toate aceştea şe pot obtşine
doar printr-o pregaă tire, perfectşionare şş i dezvoltare profeşionalaă adecvataă , şş i printr-o
ştimulare a performantşelor.

Stimularea performantşelor

Pentru promovarea realaă a performantşelor, şe va elabora Manualul Angajatului, ce va fi

parte a Regulamentului de Organizare şş i Functşionare, îân conformitate cu art. 258-262 din
Codul muncii (Legea nr. 53/2003 aşş a cum a foşt modificataă ).

Drepturile şş i obligatşiile angajatşilor şunt ştabilite prin Codul muncii, contractele colective
de muncaă şş i contractul individual de muncaă (incluşiv prin negociere).
Dişciplina muncii eşte (şau trebuie) definitaă îân cadrul Regulamentului de Organizare
şş i Functşionare şş i cuprinde totalitatea regulilor de comportare impuşe angajatşilor. Ca şş i
forme fundamentale de dişciplinaă a muncii, pot fi identificate dişciplina tehnologicaă (ce
preşupune ca fiecare angajat, îân timpul îândeplinirii reşponşabilitaă tşilor proprii, şaă reşpecte
îântocmai şucceşiunea şş i contşinutul operatşiunilor prevaă zute de tehnologie) şş i dişciplina
organizatoricaă (ce preşupune reşpectarea de caă tre totşi angajatşii a obligatşiilor ce le revin,
precum şş i a relatşiilor de muncaă ştabilite).
Recompenşarea angajatului reprezintaă totalitatea veniturilor materiale şş i baă neşş ti, a
îânleşnirilor şş i avantajelor prezente şau viitoare, determinate direct şau indirect de calitatea
de angajat şş i de activitatea deşfaă şş urataă de aceşta. Recompenşarea poate fi directaă (şalarii,
şporuri, ştimulente) şau indirectaă (cum ar fi plata concediului de odihnaă , a ajutorului de
şş omaj, penşii, dividende etc.).
Sanctşiunile apar atunci caâ nd exiştaă abateri dişciplinare. Abaterea dişciplinaraă eşte o
faptaă legataă de munca preştataă şş i conştaă îântr-o actşiune şau inactşiune şaă vaâ rşş itaă cu
vinovaă tşie de caă tre şalariat, prin care aceşta a îâncaă lcat normele legale, regulamentul intern,
contractul individual de muncaă şau contractul colectiv de muncaă aplicabil, ordinele şş i
dişpozitşiile legale ale conducaă torilor ierarhici.
 Conşiliul Director (de adminiştratşie)

Conşiliul de adminiştratşie (şau director) eşte un colectiv organizat cu şarcini

de conducere, de adminiştrare şau de avizare a activitaă tşii unei organizatşii.

Intereşe financiare îân firmaă

Functşia Numele şş i Studii
prenumele

Director Dogaru Fac. de Membru fondator, detşine 20%

general Andrei Adminiştratşie şş i din actşiuni
Afaceri

Director Dumitreşcu Fac. de Membru fondator, detşine 20%

economic Mihaela Adminiştratşie şş i din actşiuni
Afaceri

Director Enache Fac. de Membru fondator, detşine 20%

tehnic Diana Adminiştratşie şş i din actşiuni
Afaceri

Manager Ghindea Fac. de Membru fondator, detşine 20%

general Larişa Adminiştratşie şş i din actşiuni
Afaceri

Adminiştr Ghitşu Fac. de Membru fondator, detşine 20%

ator Carmen Adminiştratşie şş i din actşiuni
Afaceri

PLANIFICAREA FINANCIAR-CONTABILAĂ

Planificarea financiar-contabilaă eşte acea parte a planificaă rii de afaceri ce şe

ocupaă cu analizarea şituatşiei actuale şş i realizarea previziunilor financiar-
contabile neceşare ştabilirii şş i atingerii obiectivelor de afaceri.

Obiectivele financiar-contabile
Obiectivele financiar-contabile şunt legate de aşigurarea îândeplinirii obiectivelor de
afaceri, prin reducerea rişcurilor financiare, rezolvarea şituatşiilor neprevaă zute şş i
reducerea coştului finantşaării.
 Rişcurile financiare pot fi:

– lipşa lichiditaă tşilor (ce şunt puşe îân evidentşaă îân cadrul fluxului de numerar);
– îâmprumuturi şupradimenşionate;
– îâmprumuturi şubdimenşionate.

Rişcurile financiare pot fi diminuate prin aşigurarea unei cifre de afaceri (venituri
din vaâ nzaă ri) şuficiente pentru ca firma şaă aibaă la dişpozitşie şuficient capital de lucru
(fondurile dişponibile pentru activitatea de zi cu zi).

Situatşiile neprevaă zute pot fi legate de:

– îântreruperea productşiei;
– introducerea unui produş şuperior de caă tre un concurent;
– dişparitşia unui concurent.

Influentşa negativaă a şituatşiilor neprevaă zute poate fi prevenitaă , prin conştituirea de

rezerve şş i aşigurarea unui profit care şaă poataă acoperi coşturile şuplimentare.

Reducerea coştului finantşaării poate îânşemna reducerea coşturilor privind:

– dobaâ nzile;
– dividendele.

Coşturile finantşaării pot fi diminuate prin reducerea şau eliminarea capitalului

îâmprumutat şş i creşş terea capitalului propriu (din buzunar), şş i prin şcaă derea procentelor
deştinate diştribuirii de dividende.

Strategia financiar-contabilaă
Iataă cum ar putea fi abordate ştrategiile financiar-contabile:

1. Vânzările – mentşinerea şau creşş terea venitului brut şau net lunar/anual provenit din
vaâ n- zarea anumitor şau tuturor produşelor.
2. Cheltuielile de exploatare – reducerea, mentşinerea şau creşş terea coşturilor directe
şş i/şau indirecte de productşie pe perioada planificataă ; exprimarea poate fi una
procentualaă .
3. Contul de profit şi pierdere – mentşinerea şau creşş terea procentualaă a profitului net
pre- vizionat, comparativ cu perioadele anterioare.
4. Bilanţul – ştrategia bilantşului poate fi ştabilitaă prin prişma indicatorilor de eficientşaă
economicaă (şpre exemplu, rata datoriilor, gradul de îândatorare, rata de şolvabilitate).
5. Indicatorii de eficienţă economică – şeparat de indicatorii foloşitşi pentru ştabilirea
ştrategiei privind bilantşul, pot fi foloşitşi şş i altşi indicatori.
 Previziuni financiar-contabile
Previziunile financiare şe bazeazaă pe ipoteze previzionale, cu ajutorul caă rora şe
conştruieşc previziunile privind vaâ nzaă rile, cele privind cheltuielile de exploatare, contul de
profit şş i pierdere, fluxul de numerar, bilantşul, şş i cele privind indicatorii de eficientşaă
economicaă .

Cheltuielile de demarare

IÎn realizarea previziunilor financiar-contabile, inveştitşia de bazaă pentru o fermaă de 500

de capete va cuprinde urmaă toarele achiziţii de mijloace fixe şi obiecte de inventar:

Denumire
Hala (100 m2; calculat pentru 5 capete pe m2, fiind
conşiderate o halaă pentru adultşi (70 m2) şş i una pentru
boboci (30 m2); şunt incluşe toate utilitaă tşile neceşare: uşş i,
fereştre, graă tare, iluminat, ventilatşie, canalizare,
racordare la şurşa de apaă etc.)

Tş arcuri diverşe (tşarcuri de demaraj cu podele

intermediare compacte din material plaştic perforat,
tşarcuri de îândopare, tş arcuri de jumulire, tşarcuri de drenaj

Raştele pentru maşa verde (din metal)

Cuibare şimple

Hraă nitori diverşe (circulare, şuşpendate şau pe picioare,

cu lantş)

Adaă paă tori diverşe (vacuumatice, circulare, liniare,

alimentate manual şau de la retşea) + taă vi pentru
colectarea excedentului de apaă ;

Eleveuze cu gaz (recomandabile fatşaă de cele electrice

deoarece şunt mai economice)

Incubator/eclozionator (capacitate de 6.000 ouaă , optşional)

Moaraă de maă cinat cereale (pentru realizarea premixurilor

– furajelor combinate, optşional)

Pentru a porni aceaştaă afacere, eşte nevoie de achiziţionarea materialului biologic

(ouaă pentru incubator şau boboci):

1) 670 ouaă ratşaă puşe îân incubator, la un procent de 75% eclozare, rezultaă 500 boboci de ratşaă
2) 670 ouaă gaâ şcaă puşe la incubator, la un procent de 75% eclozare, rezultaă 500 boboci de gaâ şcaă
 Cantitatea de furaje:

1) ratşe – 1.000 kg (2 kg/boboc/lunaă

2) gaâ şş te – 2.000 kg (4 kg/boboc/lunaă

Alte echipamente posibile:

– Tabere de varaă (cu padocuri exterioare betonate)

– Umbrare
– Boxe pentru îânşaă maâ ntşare (o boxaă = aproximativ 6-8 m2 îân cazul realizaă rii îânşaă maâ ntşaării
arti- ficiale)
– Tubul de îânşaă maâ ntşare (pentru inocularea şpermei, îân cazul realizaă rii îânşaă maâ ntşaării
artifi- ciale)
– Maşş ini şpeciale climatizate pentru tranşport
– Maşş ina de jumulit pene
– Inştalatşie pentru centrifugarea şi uşcarea penelor
– Gardurilor uşş oare şş i mobile (pentru îâmpaă rtşirea paă şş unii îân tarlale)
– Maşş ini de şpaă lat ouaă
– Faâ nare tip şş opron
– Conştructşii pentru depozitarea dejectşiilor paă ioaşe şş i lichide
– IÎndopaă toare electricaă
 Vaâ nzaă rile

Previziunile privind vaâ nzaă rile şunt eştimate aştfel:

1) şe ştabileşş te volumul vaâ nzaă rilor (bucaă tşi, litri, kilograme etc.) pentru fiecare produş şau
şerviciu oferit;
2) şe ştabileşş te pretşul unitar (îân lei şau euro) pentru fiecare produş şau şerviciu oferit;
3) şe determinaă venitul brut pentru fiecare produş şau şerviciu oferit
4) şe determinaă eventual nivelul comişioanelor pentru vaâ nzaă ri, ca procent din venitul
brut (aceşte comişioane şunt oferite celor care realizeazaă efectiv vaâ nzaă rile, ca o
recompenşare directaă ); aceşte comişioane reduc nivelul veniturilor reale ale firmei;
5) şe determinaă eventual nivelul reducerilor şau retururilor, ca procent din venitul brut; la
fel ca şş i comişioanele pentru vaâ nzaă ri, reduc nivelul veniturilor reale ale firmei;
6) şe determinaă venitul net pentru fiecare produş şau şerviciu oferit, şcaă zaâ nd din venitul
brut valoarea nominala (îân lei şau euro) a comişioanelor pentru vaâ nzaă ri şş i valoarea
nominalaă a reducerilor şş i retururilor eştimate;
7) şe repetaă procedura de mai şuş pentru fiecare produş şau şerviciu îân parte;
8) la final şe determinaă venitul brut total, prin îânşumarea veniturilor brute ale fiecaă rui
produş şau şerviciu, precum şş i venitul net total, prin îânşumarea veniturilor nete ale
fiecaă rui produş şau şerviciu.

Aceaştaă proceduraă de calcul a previziunilor privind vaâ nzaă rile trebuie şaă şe realizeze
pentru fiecare lunaă îân primii doi ani, trimeştrial pentru al treilea an, şş i anual pentru cel
de-al patrulea şş i al cincilea an.

Cheltuieli de exploatare

Cheltuielile de exploatare şunt acele cheltuieli care şunt legate de

producerea de bunuri, vaâ nzarea de maă rfuri şau preştarea de şervicii.
Aceştea cuprind îân principal: cheltuielile privind maă rfurile, cheltuieli cu
materiile prime, cheltuieli cu materialele conşumabile, cheltuieli din afaraă
(cu energia şş i apa), cheltuieli cu lucraă rile şş i şerviciile executate de tertşi,
cheltuieli cu impozite, taxe şş i vaă rşaă minte aşimilate, cheltuieli cu
remuneratşiile perşonalului, cheltuieli privind aşiguraă rile şş i protectşia
şocialaă , cheltuieli cu amortizaă rile şş i provizioanele etc.

Din punctul de vedere al contabilitaă tşii oficiale, cheltuielile de exploatare şunt cuprinşe îân
contul de profit şş i pierdere.
 Contul de profit şş i pierdere

IÎn contabilitate, contul de profit şş i pierdere deşcrie şş i explicaă rezultatul

contabil prin prişma ştructurilor de cheltuieli şş i venituri care le-au
determinat, implicit a activitaă tşilor conşumatoare şş i producaă toare de
rezultate (profit şau pierdere). Structura contului de profit şş i pierdere
prezentataă eşte conformaă cu Ordinul miniştrului finantşelor nr. 306 din 26
februarie 2002 pentru aprobarea Reglementaă rilor contabile şimplificate,
armonizate cu directivele europene, publicat îân Monitorul Oficial nr. 279 biş
din 25 aprilie 2002.

Fluxul de numerar

Fluxul de numerar arataă şurpluşul/deficitul de numerar ce va

caracteriza afacerea îân perioada previzionataă . De aşemenea, cu ajutorul
aceştuia putetşi planifica utilizarea eficientaă a dişponibilului de numerar şş i
putetşi identifica prioritaă tşile îân plata obligatşiilor ce revin firmei.

Printre metodele de îâmbunaă taă tşire a fluxului de numerar, şe pot foloşi accelerarea
îâncaşaă rilor, îântaâ rzierea plaă tşilor şau reducerea coşturilor de exploatare.

Bilantşul

Bilantşul eşte un document contabil de şintezaă care reflectaă activul, paşivul

şş i capitalul propriu al unei îântreprinderi, organizatşii şau inştitutşii la
îâncheierea exercitşiului financiar, precum şş i îân celelalte şituatşii prevaă zute de
lege.

IÎn activ şunt cuprinşe mijloacele economice grupate dupaă componentşa şş i rolul lor îân
proceşul economic, iar îân paşiv, şurşele de acoperire a mijloacelor grupate dupaă natura
şau deştinatşia lor.

Previziuni privind indicatorii de eficientşaă

Indicatorii de eficientşaă economicaă şunt indicatori utilizatşi îân contabilitatea unei

firme şş i prezintaă şituatşia aceşteia. Eşte putşin probabil şaă îâi utilizatşi pe totşi, deoarece fiecare
firmaă are propriul şpecific financiar-contabil.
Indicatorii de eficientşaă economicaă şe îâmpart îân patru mari categorii:
a) indicatori de lichiditate;
b) indicatori de îândatorare (şolvabilitate, rişc);
c) indicatori de geştiune (de activitate);
d) indicatori de rentabilitate.
a) Indicatori de lichiditate

Lichiditatea reprezintaă capacitatea unei perşoane juridice de a face fatşaă

datoriilor pe termen şcurt (incluşiv dobaâ nda pentru îâmprumuturile
acordate de creditori) prin valorificarea activelor curente (circulare).

Ordinul miniştrului finantşelor nr. 306 din 26 februarie 2002 pentru aprobarea
Reglementaă rilor contabile şimplificate, armonizate cu directivele europene, publicat îân
Monitorul Oficial nr. 279 biş din 25 aprilie 2002 prezintaă doi aşemenea indicatori ai
lichiditaă tşii:

1. rata lichiditaă tşii curente (un indicator al lichiditaă tşii care arataă marja conferitaă firmei de
activele şale curente îân reşpectarea obligatşiilor curente)
2. rata lichiditaă tşii imediate (demonştreazaă poşibilitatea de acoperire imediataă a obligatşiilor
pe termen şcurt).

b) Indicatori de îndatorare (solvabilitate, risc)

IÎndatorarea reprezintaă maă şura îân care fondurile foloşite de o firmaă şunt
aşigurate de creditori, şş i nu de proprietari. Totodataă , şolvabilitatea
reprezintaă capacitatea unei companii de a-şş i onora obligatşiile fatşaă de
partenerii de afaceri din activele şale.

Ratele şpecifice aceştui indicator şunt:

1. Rata datoriilor
2. Rata de acoperire a capitalului propriu (gradul de îândatorare)
3. Indicatorul privind acoperirea dobaâ nzilor
4. Rata de şolvabilitate
5. Rata de acoperire a şerviciului datoriilor

c) Indicatori de gestiune (de activitate)

Indicatorii de geştiune maă şoaraă eficacitatea unei companii îân adminiştrarea reşurşelor
ştabile şş i derularea activitaă tşilor.

d) Indicatori de rentabilitate (profitabilitate)

Indicatorii de rentabilitate maă şoaraă profitabilitatea diverşelor

elemente financiar-contabile, araă taâ nd caâ t de eficientaă eşte firma îân
activitatea şa.

Printre cele mai importante marje, enumeraă m:

1) Marja profitului de exploatare

2) Marja profitului net
3) Rentabilitatea capitalului propriu
4) Rentabilitatea activelor totale
5) Rentabilitatea activelor fixe
6) Rentabilitatea capitalului permanent
7) Marja coşturilor bunurilor vaâ ndute
8) Marja brutaă din vaâ nzaă ri

IMPLEMENTAREA PLANULUI DE AFACERI

Planurile de actşiune

Planurile de actşiune pot fi conştruite cel mai şimplu conform diagramei Gantt.
Implementarea ştrategiei de afaceri a S.C. Gamac S.R.L. va fi realizataă prin aplicarea diagramei
GANTT, detaliataă dupaă cum urmeazaă :

Denumire Luna
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Proiecte, aprobaă ri, avize
Amenajare şpatşiu
Achizitşie mijloace fixe
Tranşport, montare,
probele utilajelor
Recrutare, şelectşie şş i
angajare perşonal
Inştruire şş i verificare perşonal
Pornirea activitaă tşii

Controlul
O comparare conştantaă a reperelor temporare va permite îânşş tiintşarea îân fiecare
moment îân legaă turaă cu şituatşia fatşaă de planificarea realizataă .
Pentru aceaşta eşte neceşaraă conştruirea unui tabel care şaă punaă îân paralel cifrele
previzionate şş i cele realizate pe parcurşul activitaă tşii. Aştfel, dacaă şunt şeşizate diferentşe
şubştantşiale îântre aceşte cifre, care nu şe îâncadreazaă îântr-o marjaă de eroare acceptabilaă , şau
dacaă aceşte diferentşe, chiar acceptabile, evolueazaă conform unui tipar ce meritaă şaă fie
analizat mai atent, şe poate identifica rapid şurşa diferentşelor.
Controlul planului de afaceri şe poate realiza foloşind tabele legate de şituatşia vaâ nzaă rilor şş i
de cheltuieli.
 Reglementaă ri privind creşş terea
ratşelor şş i a gaâ şştelor
ACTE CE REGLEMENTEAZAĂ ORGANIZAREA
Sş I FUNCTş IONAREA INSTITUTş IILOR CAĂ RORA
ESTE SUBORDONATAĂ ACTIVITATEA

1. Ordonantşa Guvernului nr. 42 din 29 ianuarie 2004 privind organizarea activitaă tşii
vete- rinare, publicataă îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie
2004.

2. Legea nr. 215 din 27 mai 2004 pentru aprobarea Ordonantşei Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activitaă tşii veterinare, publicataă îân Monitorul Oficial al Romaâ niei,
Partea I, nr. 531 din 14 iunie 2004.

3. Hotaă raâ rea Guvernului nr. 409 din 23 martie 2004 privind organizarea şş i functşionarea
Minişterului Agriculturii, Paă durilor şş i Dezvoltaă rii Rurale, publicataă îân Monitorul Oficial al
Ro- maâ niei, Partea I, nr. 291 din 1 aprilie 2004.

4. Legea nr. 137 din 29 decembrie 1995 privind protectşia mediului, republicataă îân
Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 70 din 17 februarie 2000.

5. Hotaă raâ rea Guvernului nr. 1.415 din 2 şeptembrie 2004 privind acordarea
deşpaă gubirilor pentru animale taă iate, ucişe şau altfel afectate, îân vederea lichidaă rii
rapide a focarelor de boli tranşmişibile, publicataă îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea
I, nr. 837 din 10 şeptembrie 2004.

6. Ordin al miniştrului agriculturii, paă durilor şş i dezvoltaă rii rurale nr. 638 din 8 şeptembrie
2004 privind actele normative emişe de Minişterul Agriculturii, Paă durilor şş i Dezvoltaă rii
Rurale, care contşin referiri la ştandarde, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I,
nr. 849 din 16 şeptembrie 2004.

ACTE CE REGLEMENTEAZAĂ DESFAĂ Sş URAREA ACTIVITAĂ TşII DE

COMERCIALIZARE A MATERIALULUI BIOLOGIC

1. Ordin al miniştrului agriculturii, paă durilor şş i dezvoltaă rii rurale nr. 203 din 19 martie
2004 privind aprobarea Liştei cuprinzaâ nd detşinaă torii de patrimoniu genetic al
animalelor îân anul 2004 pentru şpeciile ovine, paă şaă ri, animale de blanaă , viermi de
maă taşe, albine, peşş ti, taurine, porcine şş i palmipede, pe raşe şş i linii, publicat îân Monitorul
Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 287 din 1 aprilie 2004.

2. Ordin al miniştrului agriculturii, alimentatşiei şş i paă durilor nr. 309 din 23 aprilie 2003 pen-
tru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor de bovine, ovine, paă şaă ri, albine şş i viermi
de maă taşe din Romaâ nia, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 516 din 17
iulie 2003 (Anexa nr. 3).

3. Ordin al miniştrului agriculturii, alimentatşiei şş i paă durilor nr. 563 din 5 decembrie 2002
pentru aprobarea Normelor privind producerea şş i comercializarea ouaă lor pentru incubatşie şş i
a puilor de fermaă , publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 918 din 16 decembrie
2002.

4. Ordin al miniştrului agriculturii, alimentatşiei şş i paă durilor, al miniştrului şaă naă taă tşii şş i
familiei şş i al preşş edintelui Autoritaă tş i i Natş ionale pentru Protectş ia Conşumatorilor nr.
206/447/86/ din 14 mai 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea caă rnii de
paşare, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 699 din 24 şeptembrie 2002.

5. Ordin al miniştrului agriculturii, paă durilor şş i dezvoltaă rii rurale nr. 203 din 19 martie
2004 privind aprobarea Liştei cuprinzaâ nd detşinaă torii de patrimoniu genetic al animalelor
îân anul 2004 pentru şpeciile ovine, paă şaă ri, animale de blanaă , viermi de maă taşe, albine, peşş ti,
tau- rine, porcine şş i palmipede, pe raşe şş i linii, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei,
Partea I, nr. 287 din 1 aprilie 2004.

ACTE CE REGLEMENTEAZA NORMELE SANITARE VETERINARE

1. Ordin al miniştrului agriculturii, paă durilor, apelor şş i mediului nr. 779 din 7 octombrie 2003
pentru aprobarea Normei şanitare veterinare care ştabileşş te lişta produşelor ce trebuie şaă fie
exa- minate la poşturile de inşpectşie de frontieraă îân baza Normei şanitare veterinare care
ştabileşş te prin- cipiile ce reglementeazaă organizarea controalelor veterinare privind produşele
ce intraă îân Romaâ nia din tşaări tertşe, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 785
din 7 noiembrie 2003.

2. Ordin al miniştrului agriculturii, alimentatşiei şş i paă durilor nr. 402 din 5 şeptembrie 2002
pentru aprobarea Normei şanitare veterinare privind problemele de şaă naă tate care
reglementeazaă producerea şş i comertşul cu carne proaşpataă de paşaă re, publicat îân Monitorul
Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 71 din 4 februarie 2003.

3. Ordin al miniştrului agriculturii, alimentatşiei şş i paă durilor nr. 79 din 3 februarie 2003
pentru aprobarea Normei şanitare veterinare privind conditşiile de şaă naă tate pentru
autorizarea unitaă tşilor din pietşele cu vaâ nzare en groş, publicat îân Monitorul Oficial al
Romaâ niei, Partea I, nr. 157 din 12 martie 2003.

4. Ordin al miniştrului agriculturii, paă durilor, apelor şş i mediului nr. 507 din 5 auguşt 2003
pentru aprobarea Normei şanitare veterinare privind circulatşia şş i utilizarea materiilor prime
furajere, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 683 din 29 şeptembrie 2003.

5. Ordin al miniştrului agriculturii, alimentatşiei şş i paă durilor, al miniştrului adminiştratşiei

publice, al miniştrului finantşelor publice şş i al miniştrului dezvoltaă rii şş i prognozei nr. 10/806 din
27 aprilie 2001 pentru aprobarea Normelor tehnice privind completarea Regiştrului agricol pen-
tru perioada 2001-2005, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 275 din 28 mai
2001.
 6. Ordonantşa de urgentşaă a Guvernului nr. 33 din 17 aprilie 2000 privind finantşarea de la
bugetul de ştat a unor maă şuri pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor,
publicataă îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 163 din 18 aprilie 2000.

7. Legea nr. 362 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantşei de urgentşaă a Guvernului nr.
33/2000 privind finantşarea de la bugetul de ştat a unor maă şuri pentru protejarea
patrimoniului genetic al animalelor, publicataă îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 382
din 12 iulie 2001.

8. Hotaă raâ rea Guvernului nr. 1.037 din 6 noiembrie 2000 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Ordonantşei de urgentşaă a Guvernului nr. 33/2000 privind finantşarea
de la bugetul de ştat a unor maă şuri pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor,
publicataă îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 570 din 16 noiembrie 2000.

9. Ordin al miniştrului agriculturii, paă durilor, apelor şş i mediului nr. 145 din 25 februarie
2004 pentru aprobarea Normei veterinare privind maă şuri de urgentşaă pentru protectşia
îâmpotriva encefalopatiei şpongiforme bovine, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea
I, nr. 235 din 17 martie 2004.

10. Ordin al miniştrului agriculturii, paă durilor, apelor şş i mediului nr. 741 din 1 octombrie
2003 pentru modificarea şş i completarea Normei şanitare veterinare privind ştabilirea
regulilor de prevenire, control şş i eradicare a unor encefalopatii şpongiforme tranşmişibile,
aprobataă prin Ordinul miniştrului agriculturii, alimentatşiei şş i paă durilor nr. 144/2002,
publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 816 din 19 noiembrie 2003.

11. Ordin al miniştrului agriculturii, alimentatşiei şş i paă durilor nr. 144 din 3 aprilie 2002 pen-
tru aprobarea Normei şanitare veterinare privind ştabilirea regulilor de prevenire, control
şş i eradicare a unor encefalopatii şpongiforme tranşmişibile, publicat îân Monitorul
Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 433 din 21 iunie 2002.

12. Ordin al autoritaă tşii şanitare veterinare şş i pentru şigurantşa alimentelor nr. 69 din
18 auguşt 2004 pentru modificarea Ordinului nr. 144/2002 pentru aprobarea Normei
şanitare veterinare privind regulile de prevenire şş i eradicare a unor encefalopatii, publicat îân
Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 780 din 25 auguşt 2004.

13. Hotaă raâ rea Conşiliului de Minişş tri al Republicii Populare Romaâ ne nr. 921 din 18 noiem-
brie 1963 privind unele maă şuri de cointereşare îân creşş terea şş i îândoparea gaâ şş telor,
publicataă îân Buletinul Oficial al R.P.R. nr. 44 din 5 decembrie 1963.

ACTE CE REGLEMENTEAZAĂ ACTIVITATEA DE IMPORT-EXPORT

1. Hotaă raâ rea Guvernului nr. 1.521 din 18 decembrie 2003 privind exceptarea şş i reducerea
temporaraă a taxelor vamale de import pentru unele categorii de maă rfuri, publicata îân
Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 937 din 24 decembrie 2003.

2. Ordin al miniştrului agriculturii, paă durilor, apelor şş i mediului şş i al miniştrului

finantşelor publice nr. 388/ 41.874 din 9 iunie 2003 privind acordarea de prime la exportul
de carne de paşaă re, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 540 din 28 iulie
2003.

3. Hotaă raâ rea Guvernului nr. 479 din 16 iunie 1999 privind unele maă şuri aplicate la
importul de carne de porc, carne de paşaă re şş i preparate din carne de porc şş i de
paşaă re, publicataă îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 287 din 22 iunie 1999.

4. Hotaă raâ rea Guvernului nr. 547 din 29 iunie 2000 pentru modificarea şş i completarea
Hotaă raâ rii Guvernului nr. 479/1999 privind unele maă şuri aplicate la importul de carne de
porc, carne de paşare şş i preparate din carne de porc şş i de paşare, publicataă îân Monitorul
Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 309 din 5 iulie 2000.

5. Hotaă raâ rea Guvernului nr. 868 din 6 şeptembrie 2001 pentru modificarea Hotaă raâ rii
Guvernului nr. 479/1999 privind unele maă şuri aplicate la importul de porci vii, carne de
porc, carne de paşaă re şş i preparate din carne de porc şş i de paşaă re, publicataă îân Monitorul
Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 575 din 14 şeptembrie 2001.

6. Ordin al miniştrului agriculturii, alimentatşiei şi paă durilor nr. 543 din 22 noiembrie 2002
pentru aprobarea Normei şanitare veterinare care ştabileşş te criteriile de teştare anualaă a paă şaă -
rilor de reproductşie pentru boala de Newcaştle, îân vederea aplicaă rii art. 12 alin. (2) din Norma
şanitaraă veterinaraă privind conditşiile de şaă naă tate a animalelor, care reglementeazaă
comertşul Romaâ niei cu ştatele membre ale Uniunii Europene şş i importul din tşaări tertşe de
paă şaă ri şi ouaă de incubatşie.

7. Ordin al miniştrului agriculturii, alimentatşiei şş i paă durilor nr. 620 din 17 decembrie 2002 pen-
tru aprobarea Normei şanitare veterinare care ştabileşş te conditşiile de şaă naă tate a animalelor şş i
certifi- catele şanitare veterinare pentru importul din tşaări tertşe de paă şaă ri şş i ouaă de
incubatşie, altele decaâ t ratitele şş i ouaă le aceştora, precum şş i maă şurile de şaă naă tate animalaă ce
urmeazaă a fi aplicate dupaă un aşt- fel de import, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei,
Partea I, nr. 145 din 6 martie 2003.

8. Ordin al miniştrului agriculturii, paă durilor, apelor şş i mediului şş i al miniştrului finan-

tşelor publice nr. 682 din 17 şeptembrie 2003 privind acordarea de prime la exportul de
bovine, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 723 din 16 octombrie 2003.

9. Hotaă raâ rea Guvernului nr. 1.518 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea mecanişmului
de acordare a primelor de export de la bugetul de ştat pentru produşele agroalimentare,
publicataă îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 5 din 8 ianuarie 2003.

10. Ordin al miniştrului agriculturii, alimentatşiei şş i paă durilor nr. 606 din 16 decembrie 2002
pentru aprobarea Normei şanitare veterinare care ştabileşş te tehnica de teştare microbiologicaă ,
prin prelevaă ri de probe din exploatatşiile de origine a paă şaă rilor pentru taă iere, deştinate
exportului îân Finlanda şş i Suedia, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 145 din 6
martie 2003.

11. Ordin al miniştrului agriculturii, alimentatşiei şş i paă durilor nr. 474 din 5 decembrie 2001 pen-
tru aprobarea Normei şanitare veterinare privind conditşiile de şaă naă tate a animalelor, care
regle- menteazaă comertşul Romaâ niei cu ştatele membre ale Uniunii Europene şş i importul din
tşaări tertşe de paă şaă ri şş i ouaă de incubatşie, publicat îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 199
din 25 martie 2002.
 12. Legea nr. 141 din 24 iulie 1997 privind Codul vamal al Romaâ niei, publicataă îân Monitorul
Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 180 din 1 auguşt 1997.

13. Ordonanta de urgentşaă a Guvernului nr. 90 din 2 octombrie 2003 pentru modificarea
Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaâ niei şş i a art. 16 din Ordonantşa de urgentşaă a
Guvernului nr. 64/2003, publicataă îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 712 din
13 octombrie 2003.

14. Ordin al miniştrului finantşelor nr. 1.909 din 29 şeptembrie 1998 pentru aprobarea
Metodologiei privind şcutirea de la obligatşia garantaă rii datoriei vamale, publicat îân Monitorul
Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 392 din 15 octombrie 1998.

15. Hotaă raâ rea Guvernului nr. 1.114 din 9 noiembrie 2001 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Codului vamal al Romaâ niei, publicataă îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr.
735 din 19 noiembrie 2001.

16. Ordonantşa Guvernului nr. 59 din 22 auguşt 2003 privind unele categorii de bunuri şcu-
tite de la plata datoriei vamale, publicataă îân Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 615 din
29 auguşt 2003.

17. Legea nr. 545 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Ordonantşei Guvernului nr.
59/2003 privind unele categorii de bunuri şcutite de la plata datoriei vamale, publicataă îân
Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 915 din 20 decembrie 2003.

18. Ordin al preşş edintelui Inştitutului Natşional de Statişticaă nr. 601 din 26 noiembrie 2002
privind actualizarea Claşificaă rii activitaă tşilor din economia natşionalaă – CAEN 908, publicat
IÎn Monitorul Oficial al Romaâ niei, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002.