Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Relatiile Dintre 2 Personaje Harap Alb
Relatiile Dintre 2 Personaje Harap Alb
Ion Creanga, unul dintre scriitorii care s-au impus in literatura romana prin
originalitatea stilului, a lasat posteritatii o opera variata, aducand in literatura culta,
farmecul si spontaneitatea literaturii populare.
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult ce apare in anul 1877, in
revista “Convorbiri literare”.
Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor
valori simbolice, cu actiune implicand supranaturalul si supusa unor actiuni conventionale,
care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.
Titlul, aparent simplu, precizeaza caracterul fabulos al textului, precum si caracterul
sau initiatic: Harap-Alb este numele sub care protagonistul trece prin toate incercarile care
ii aduc desavarsirea umana.
Tema basmului este drumul initierii unui tanar, de la stadiul de novice, la acela de om
maturizat, ce sta la baza temei centrale: tiumfului binelui asupra raului.
Conflictul, dezvoltat pe schema traditionala, este mai complicat decat in cazul
modelului popular, prin implicarea unor personaje complexe si prin dimensiunea
psihologica.
Actiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative este redata prin
inlantuire.Coordonatele actiunii sunt vagi, caracterizate prin atemporalitate si
aspatialitatea conventiei:” Amu cica era odata intr-o tara de crai…Tara in care
imparatea fratele cel mare era tocmai la o margine a pamantului, si crăiia istuilalt la
alta margine”
Reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de la
un capat al lumii la celalalt, el parasind lumea aceasta cunoscuta, si trecand dincolo, in
lumea necunoscuta.
Incipitul se deosebeste de formula initiala a basmului folcloric care pune
evenimentele sub semnul timpului originar si al unicitatii si asaza actiunea intr-un timp
apropiat de cel real”era odata”, insa existenta celor doi frati, ori a celor trei frati, la
distante uriase, intr-un spatiu neprecizat, trimit la lumea basmului”Amu cica era odata
intr-o tara de crai, care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare,
care era imparat intr-o alta tara, mai indepartata”
Finalul este fericit, marcand trecerea de la lumea fabuloasa la cea reala cu ajutorul
ironiei:” Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo bea si
mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iar cine nu, se uita si rabda”.
Structura narativa este specifica basmului, construit din episoade care se
inlantuie.Textul poneste de la modelul basmului popular, dar are o constructie epica
articulata ca un bildungsroman, continand intamplari care modeleaza un erou.
Eroul si totodata personajul principal al basmului este Harap-Alb, fiul craiului cel
mic, care reuseste sa-l surprinda pe tatal sau cu curajul sau pentru a pleca la Verde-
Imparat.
Prima etapa a drumului o constituie padure labirint in interiorul căreia fiul de crai se
intalneste, de treo ori cu Spanul, care-i cere sa-l ia ca sluga.La a treia intalnire, oferta fiind
acceptata, Spanul il invita pe tanarul naiv sa coboare intr-o fantana ciudata, pentru a se
racori, imediat insa tranteste capacul fantanii si-l sileste pe captiv sa accepte inversarea
rolurilor.Asa devine craisorul sluga Spanului, purtând numele de Harap-Alb.
Harap-Alb este eroul, protagonistul, reprezentand forta binelui, numele lui sugerand
dubla personalitate a eroului:cea de print si cea de sluga a Spanului.
Este caracterizat direct de catre autor, la inceputul basmului,marcandu-I statutul
social initial de fiul cel mic al craiului . Trăsaturile ce-l particularizeaza in plan
psihologic sunt mentionate din perspectiva altor personaje : Sf.Dumineca “luminate
craisorule” prin care se dezvaluie intelegenta tanarului. Craiul ii recunoaste si el
calitatile in urma probei la care il supune” tu esti vrednic de imparat”, iar Spanul, avand
rol de initiator , il considera” fecior de om viclean”.Din punct de vedere moral,
personajul intruneste toate calitatile necesare unui viitor imparat:bunatatea ,milostenia
,curajul,cinstea si demnitatea pe care fiicele Imparatului Verde le remarca de la prima
intalnire “ seamana a fi mult mai omenos”.