Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. LANTUL
Copiii sunt raspanditi pe terenul de joc. Pentru inceperea jocului profesorul striga un numar,
iar copiii formeaza un lant corespunzator cu numarul strigat, asezandu-se in linie, inapoia
unei iinii de plecare, tinandu-se de maini. Profesorul indica o tinta. Care "lant" o atinge primul
este castigator. Copiii care n-au intrunit numarul cerut fa formarea lantului sau care în timpul
alergarii au rupt lantul de brate ies din joc.
3. SOARECELE SI PISICA
Copiii sunt asezati în formatie de cerc, cu fata spre interior, tinandu-se de maini. In doua
locuri pe cerc copiii nu se tin de maini, acestea fiind partile pe unde are voie sa intre si sa
iasa "pisica" din cerc.In mijiocul cercului se afia un copil, "soarecele", in afara altul, "pisica".
La comanda profesorului de incepere a jocului, "pisica" incearca sa prinda "soarecele".
Jucatorii din cere usureaza fuga "soarecelui", permatandu-i intrarea si iesirea din cere, prin
ridicarea bratelor. "Pisica" in schimb este împiedicata sa treaca. Ea poate intra în cerc numai
prin cele doua porti.
Daca "pisica" prinde "soarecele", profesorul alege alti copii pentru aceste roluri.
Indicatia este aceeasi, si în cazul în care "pisica" nu reuseste sa prinda "soricelul" într-un
anumit timp.
5. ZI ŞI NOAPTE
Efectivul clasei este împartit în doua grupe (echipe), egale ca numar, dispuse în formatie pe
un sir.Înapoia liniilor care delimileaza "locul de salvare". Copiii stau foarte apropiati.
0 echipa primesc numele "ziua", cealalta "noaptea".
La comanda profesorului, ambele echipe pornesc în pas de mars, una spre cealalta. La un
moment dat, profesorul striga numele unei echipe de exemplu: "noapte"! Competentii echipei
alearga înapoi spre "locul de salvare", fiind urmariti de cealalta echipa, "zi". In alergare
echipele nu mai respecta formatia initiala. Cei prinsi sau atinsi de componentii echipei
adverse sunt luati ostateci. Pentru fiecare ostatic se acorda un punct. La sfarsitui jocului,
echipa care are mai multe puncte este declarata castigatoare.
Fiecare echipa trebuie sa fie strigata de acelasi numar de ori. Cand jumatate din efectivul
unei echipe a tost facuta ostatecă, jocul se întrerupe si este castigatoare echipa care are cei
mai multi jucatori în formatie.
6. VANATOAREA CAPELEI
Copiii sunt impartiti in doua echipe, asezate fata in fata, la distanta de 5-10 m una de
cealalta. Înaintea fiecarei echipe se traseaza o linie pe sol. La mijiocul terenului se infige un
bat in sol, pe care se aseaza o sapcă.
La semnal, cate un jucator din fiecare echipa se apropie de bat, mai repede sau mai
încet (dupa cum considera ei ca este mai bine) si cauta un moment favorabil pentru a lua
sapca. Cel care reuseste, revine in alegerea la echipa sa, urmarit de celalalt. Daca trece linia
care delimiteaza spatiul echipei lui, fara sa fie atins, urmaritorul devine "prizonierul" acestuia;
iar daca eel care a luat sapca este prins de urmaritor, devine "prizonierul" acestuia. Jocul
continua in acelasi fel, pana ce toti efectueaza alergarea. "Prizonierul" sc aseaza in spatele
jucatorului respectiv.
Echipa care are mai multi "prizonieri este declarata castigatoare.
9. LABIRINTUL
Copiii asezati in coloana de gimnastica, pe 4-5 randuri, se tin de maini, formand culoarele
labirintului".
Alti 2 copii plasati în partile laterale ale coloanei, alearga unui dupa altui prin aceste culoare.
Cand "urmaritorul" se apropie mult de cel urmarit, profesorul da semnalul de intoarcere la
dreapta sau la stânga, iar copiii care formeaza labirintui isi sau drumul la maini si se intorc
corespunzator comenzii, apucandu-se din nou de mani, pentru a forma culoarele labirintului.
Prin aceste intoarceri se interpun lanturile la brate intre urmaritor si urmarit, care n-au voie sa
treaca pe sub ele. Daca urmaritorul reuseste să-l prinda pe cel urmarit, rolurile se schimba si
jocul reâncepe. In caz contrar, jocul continua in aceeasi formatie.
16. FLORILE
Copiii, "florile", stau pe scaunele, pe mai multe linii (sau în semicerc). In fata lor sta un copil
care are rolul de "vanzator", iar la cativa metri de ei stau 2 copii, "cumparatori". "Vanzatorul"
Împreuna cu învatatoarea dau nume de flori copiilor, fara sa auda "cumparatorii", de
exemplu: albatrea, panseluta, trandafir, nufar, lalea, etc.
La semnalul de începere a jocului, "cumparatorii" vin pe rand sarind într-un picior pana în fata
copiilor, îl saluta pe "vanzator" si îl roaga sa Ie vanda o floare careia îi spune numele. Daca
"cumparatorul" cere o floare al carei nume îl poarta vreun copil, aceasta, la îndemnul
vanzatorulut, trece înapoia cumparatorului; al doilea cumparator procedeaza la fel si jocul
continua, pana cand sunt cumparate toate florile.
La sfarsitui jocului, cei 2 cumparatori se aseaza fata în fata, avand între ei trasata o linie. In
spatele lor se prin de mijioc copiii, "flori" pe care au reusit sa Ie cumpere.
Castiga echipa care reuseste s-o traga pe cealalta peste linie.
17. MINGEA CALATOARE IN LINIE
Copiii sunt asezati in linie, la distanta, mica unul de altul. Primul din stanga formatiei are o
minge. La semnalul dat, el arunca mingea spre dreapta si asa se trasmite de la unul la altul
pana la ultimul care, dupa ce arunca mingea in sus si o prinde, o arunca celui din stanga lui
si alearga prin spatele formatiei sa ocupe locul la capatui din stanga liniei, participand astfel
in continuare lajoc. Pe rand toti executa aceleasi miscari.
28. ÎMPINSA
Copiii stau asezati cate doi, fata m fata, la o distanta foarte mica unul de celalalt, cu bratele
îndoite din coate, ridicate la înăltimea umerilor. Ambii au calcaiele si varfurile bine lipite si îsi
lovesc reciproc palmele fara sa schimbe pozitia picioarelor.
La sfarsit este declarat castigator acela care, atacand sau parand loviturile, reuseste sa se
mentina în aceeasi pozitie (cu picioarele lipte) fara sa se deplaseze de pe loc.