UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

DOMENIUL DE STUDII: MINE, PETROL SI GAZE
PROGRAMUL DE MASTERAT: TEHNOLOGIA TRANSPORTULUI, DEPOZITARII SI
DISTRIBUTIEI HIDROCARBURILOR

PROIECT LA
TRANSPORTUL SI INMAGAZINAREA GAZELOR LICHEFIATE

TEMA: PROIECTAREA UNUI APARAT DE SCHIMB DE CALDURA IN CARE SE

CONDENSEAZA PROPAN

Coordonator: Șef lucr. dr. ing. Suditu Silvian

Masterand: Ciutac Petruț

Specializarea: MTTDDH
Grupa: 21406
Anul: II

2019
 CUPRINS

ETAPA I DE LUCRU............................................................................................................................................... 3

ETAPA II-A DE LUCRU

CALCULUL TERMIC DE PREDIMENSIONARE A CONDENSATORULUI DE PROPAN ............................................... 7

ETAPA A III-A DE LUCRU

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE TRANSFER DE CALDURA PRIN CONVECTIE 2 PE PARTEA APEI DE

RACIRE ................................................................................................................................................................. 9

ETAPA A IV-A DE LUCRU

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE 1 AL PROPANULUI CARE SE CONDENSEAZA ................... 12

ETAPELE V SI VI DE LUCRU
DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER DE CALDURA .......................................................... 14
DIMENSIONAREA APARATULUI DE SCHIMB DE CALDURA ................................................................................ 14

CONCLUZII ......................................................................................................................................................... 19

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................................... 22

2
 TEMA DE PROIECT

Sa se efectueze calculul termic de dimensionare a unui aparat de schimb de

caldura in care se condenseaza propan.
Date initiale:

 temperatura propanului la intrarea in condensator: t1' = (24 + 0,5  N ) C;

 apa de racire are: - la intrare, temperatura de t 2' = 15 C;
- la iesire, temperatura de t 2'' = 21 C ;
 apa de racire circula prin interiorul tevilor, iar propanul prin exterior;
•
 debitul de propan este m = (7 + 0,1  N ) t / h ;

ETAPA I DE LUCRU

 Sa se stabileasca datele initiale, functie de valoarea lui N (numarul curent din apel);
 Sa se calculeze debitul de propan in unitati ale Sistemului International (SI);
 Sa se traseze diagrama de variatie a temperaturii in condensator;
 Sa se calculeze diferenta medie logaritmica de temperatura, in ipoteza ca cele doua fluide
circula in contracurent.

Schimbatoare de caldura

Sunt aparate termice in care are loc transferul de caldura de la un agent termodinamic mai
cald, la altul mai rece.

Clasificarea aparatelor de schimb de caldura:

a) dupa destinatie:
- vaporizatoare sau condensatoare;
- incalzitoare sau racitoare;
b) dupa tipul constructiv:
- de suprafata (cu tevi sau cu placi);
- prin amestec;
c) dupa modul de circulatie a agentilor termici:
- echicurent;
- contracurent;
- curent incrucisat sau mixt;
d) dupa regimul de lucru:
- stationar;
- nestationar;

3
 e) dupa modul de preluare a dilatarilor termice:
- rigide;
- semielastice;
- elastice;
f) dupa numarul de treceri ale agentului termic:
- cu o trecere;
- cu mai multe treceri;
g) dupa transformarile fizico-chimice suferite de agentul termic in proces de schimb de caldura:
- fara schimbarea starii de agregare;
- cu schimbarea starii de agregare;
- au loc reactii chimice (ardere).

In figura 1 este prezentata diagrama de variatie a temperaturilor celor doua fluide in lungul
suprafetei despartitoare, la un schimbator de caldura cu circulatia agentilor termici in contracurent.
S-au notat: 1 - fluid cald; 2 - fluid rece; indicele prim (') - intrare; indicele secund (") - iesire.

Transformarile termodinamice din aparatele de schimb de caldura, daca se neglijeaza

pierderile de presiune, sunt izobare. In fiecare aparat circula fluidul cald, caracterizat prin debit
masic, capacitate calorica masica la presiune constanta si temperatura de intrare, respectiv iesire,
• •
m 1 ; c p ,1 ; t1'  t1'' si fluidul rece, caracterizat de asemenea prin m 2 ; c p , 2 ; t 2'  t 2'' .

Ecuatiile principale ale schimbatoarelor de caldura

Calculul termic al schimbatoarelor de caldura de suprafata se bazeaza pe urmatoarele

ecuatii principale:

✓ ecuatia de bilant termic:

𝑄̇1 = 𝑄̇2 + 𝑄̇𝑑 (1)
✓ ecuatia de transfer de caldura:
𝑄̇ = 𝑘 ∙ 𝐴 ∙ ∆𝑇𝑚𝑒𝑑.𝑙𝑔 (2)

In relatia (1), fluxul termic cedat de agentul cald, lichid sau gaz perfect, este:

𝑄̇1 = 𝑚̇ ∙ 𝑐𝑝,1 (𝑡1′ − 𝑡1′′ ) (3)

iar pentru un gaz real sau vapori:

𝑄̇1 = 𝑚̇1 ∙ (ℎ1′ − ℎ1′′ ) (4)

4
 Figura 5. Variatia temperaturii la un schimbator de caldura
cu circulatia agentilor termodinamici in contracurent.

Fluxul termic preluat de agentul rece, pentru cele doua situatii privind fluidul de lucru, are
expresia:

𝑄̇2 = 𝑚̇2 ∙ 𝑐𝑝,2 (𝑡2′′ − 𝑡2′ ) (5)

𝑄̇2 = 𝑚̇2 ∙ (ℎ2′′ − ℎ2′ ) (6)

Diferenta medie logaritmica de temperatura, Tmed ,lg , se masoara in (K), dar in calculul
acesteia se introduc temperaturile fluidelor fie numai in (K), fie numai in (°C), deoarece reprezinta o
diferenta si rezultatele obtinute sunt egale in cele doua cazuri.

Daca se neglijeaza caldura disipata, rezulta ca:

𝑄̇ = 𝑄̇1 = 𝑄̇2 (7)

Diferenta medie logaritmica de temperatura:

Tmax − Tmin
Tmed ,lg =
T (8)
ln max
Tmin

Cand circulatia agentului are loc in curent incrucisat sau mixt, se calculeaza cu relatia (8)
diferenta medie logaritmica de temperatura, considerand ca fluidele circula in contracurent, dupa
care se aplica un coeficient ε < 1, unde ε = f (T'1, T''1, T'2, T''2) si de asemenea depinde de modul de
circulatie al agentilor termici. Coeficientul ε se citeste din diagrame specifice.

Tmed ,ci =   Tmed ,cc (9)

In timpul functionarii schimbatoarelor de caldura, apar depuneri (piatra, namol, alge), pe

suprafetele de schimb de caldura. Din cauza depunerilor se micsoreaza coeficientul global de transfer
de caldura kdepuneri < kproiectare si este necesara curatarea suprafetelor de schimb de caldura.

Daca in schimbatorul de caldura are loc schimbarea de faza a unui agent termodinamic, fluxul
termic se calculeaza cu relatia:

5
 𝑄̇ = 𝑚̇ ∙ 𝑟 (10)

In care r este caldura latenta specifica de vaporizare/condensare, [J/(kg K)].

❖ date initiale:
N = 10;

𝑡1′ = (24 + 0,5 ⋅ 𝑁) = (24 + 0,5 ⋅ 10) = 29°𝐶 = 29 + 273,15 = 302,15 𝐾;

𝑡1′ = 𝑡1′′ = 29°𝐶 = 302,15 𝐾;

𝑡2′ = 15°𝐶 = 15 + 273,15 = 288,15𝐾;

𝑡2′′ = 21°𝐶 = 21 + 273,15 = 294,15𝐾;

•
𝑚 = (7 + 0,1 ⋅ 𝑁) = (7 + 0,1 ⋅ 10) = 8 𝑡/ℎ;

❖ debitul de propan in SI:

• 𝑡 1000
𝑚 = (7 + 0,1 ⋅ 𝑁) = (7 + 0,1 ⋅ 10) = 8 = 8⋅ = 2,22 𝐾𝑔/𝑠;
ℎ 3600

❖ diferenta medie logaritmica de temperatura, in ipoteza ca cele doua fluide circula in

contracurent:

∆𝑇𝑚𝑖𝑛 = 𝑇1′ − 𝑇2′′ = 29 − 21 = 8 ℃

∆𝑇𝑚𝑎𝑥 = 𝑇1′′ − 𝑇2′ = 29 − 15 = 14℃

∆𝑇𝑚𝑎𝑥 −∆𝑇𝑚𝑖𝑛 14 − 8
∆𝑇𝑚𝑒𝑑,𝑙𝑔 = = = 10,72 ℃
∆𝑇𝑚𝑎𝑥 14
ln ∆𝑇 ln 8
𝑚𝑖𝑛

❖ diagrama de variatie a temperaturii in condensator:

304
T

T'1 =302,15 K T''1 =302,15 K

302

300 propan

298
ΔTmin
296
ΔTmax
294
apa
292 T''2 =294,15 K
290

288
T'2 =288,15K
286
0 20 40 60 80 100 A(L) 120

6
 ETAPA II-A DE LUCRU
CALCULUL TERMIC DE PREDIMENSIONARE A CONDENSATORULUI DE
PROPAN

Date initiale:

 Apa de racire circula prin interiorul tevilor, iar propanul prin exterior;
𝑑
 Condensatorul este tubular,cu tevi orizontale din otel cu diametrul 2 ⁄𝑑 = 25⁄21 ;
1
 Deoarece propanul dizolva uleiul antrenat de compresor, se considera ca suprafata exterioara a
tevilor este curata. La interior se considera un strat de depuneri de piatra cu grosimea de δp =
0,2 mm;
 Conductivitatea termica a materialului tevii este λOL = 46,4 W/(m·K), iar a stratului de piatra λp =
1,2 W/(m·K).

Etape de lucru:

Din Anexa 1 vom folosi următoarele date corespunzătoare temperaturii de saturație (t1'
=t '' = 29 °C => T ' =302,15 K)
1 1

t T p h' h''
ᵒC K kg/cm2 bar kcal/kg kJ/kg kcal/kg kJ/kg
20 293.15 8.498 8.33369 111.94 468.67 194.94 816.175
25 298.15 9.676 9.48891 114.74 480.393 195.97 820.487
30 303.15 11.02 10.80693 117.84 493.373 196.91 824.423
35 308.15 12.46 12.21909 121.13 507.147 197.82 828.233
40 313.15 14.01 13.73912 124.41 520.880 198.65 831.708

 Presiunea propanului la temperatura de saturatie (vaporizare/condensare/lichefiere),

t1' =t1'':

(𝑇1′ − 𝑇1 ) ⋅ (𝑝303,15 − 𝑝298,15 )

𝑝 = 𝑝298,15 + =
(𝑇2 − 𝑇1 )

(302,15 − 298,15) ⋅ (10,80693 − 9,48891)

= 9,48891 + = 10,54 𝑏𝑎𝑟
(303,15 − 298,15)

 Entalpia vaporilor saturati uscati de propan, la temperatura de saturatie t1'' = 29 °C:

′′
(𝑇1′′ − 𝑇1 ) ⋅ (ℎ303,15 ′′
′′
− ℎ298,15 )
ℎ1′′ = ℎ298,15 +
(𝑇2 − 𝑇1 )
(302,15 − 298,15) ⋅ (824,432 − 820,487)
ℎ1′′ = 820,487 + = 823,64 𝑘𝐽/𝑘𝑔
(303,15 − 298,15)

7
  Entalpia lichidului saturat de propan, la temperatura de saturatie t 1' = 29 °C:

′
(𝑇1′ − 𝑇1 ) ⋅ (ℎ303,15 ′
′
− ℎ298,15 )
ℎ1′ = ℎ298,15 +
(𝑇2 − 𝑇1 )
(302,15 − 298,15) ⋅ (493,373 − 480,393)
ℎ1′ = 480,393 + = 490,78 𝑘𝐽/𝑘𝑔
(303,15 − 298,15)

𝑟 = ℎ1′′ − ℎ1′ = 823,64 − 490,78 = 332,86 𝑘𝐽/𝑘𝑔

 Fluxul termic cedat de propanul care se condenseaza este:

𝑄̇1 = 𝑚̇ ∙ (ℎ1′′ − ℎ1′ ) = 2,22 ∙ (823,64 − 490,78) = 739,69 𝑊

 Fluxul termic preluat de apa de racire, pentru un randament al izolatiei ηiz = 1, este:

𝑄̇2 = 𝑄̇1 ∙ 𝜂𝑖𝑧 = 739,69 ∙ 1 = 739,69 𝑊

 Debitul de apa de racire necesar este:

𝑄̇2 739,69
𝑚̇2 = ′′ ′ = = 29,45 𝑘𝑔/𝑠
𝑐𝑝,2 (𝑡2 − 𝑡2 ) 4,1868 ∙ (21 − 15)

Se considera capacitatea calorica masica a apei (caldura specifica), cp,2 = 4,1868 kJ/(kg·K).

 Viteza optima de curgere a apei in interiorul tevilor este w2 = 0,5 m/s ... 2 m/s; Se
alege w2 = 1 m/s.

 Diametrul efectiv al tevilor este d3 = d1 - 2·δp = 0,0206 m;

 Sectiunea de curgere a apei de racire, daca se considera densitatea apei ρ2 = 1000 kg/m3:
•
𝑚2 29,45
𝑆2 = = = 0,0294 𝑚2
𝜌2 ⋅ 𝑤2 1000 ⋅ 1

 Numarul de tevi montate in paralel, prin care circula apa de racire, pentru realizarea vitezei
alese, este:

4 ⋅ 𝑆2 4 ⋅ 0,0294
𝑛= 2 = 𝜋 ⋅ 0,02062 = 88,35; 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔 89 𝑡𝑒𝑣𝑖.
𝜋 ⋅ 𝑑3

8
 ETAPA A III-A DE LUCRU

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE TRANSFER DE CALDURA PRIN

CONVECTIE 2 PE PARTEA APEI DE RACIRE

✓ Temperatura medie a apei de racire este:

𝑡2,𝑚 = 𝑡1′′ − 𝛥𝑡𝑚𝑒𝑑,𝑙𝑔 = 29 − 10,72 = 18,28 ℃

Din Anexa 2 vom folosi următoarele date corespunzătoare temperaturii medii a apei de racier:

t ρ ν cp λ
[0C] [kg/m3] [m2/s] [kJ/(kgK)] [W/(mk)]
10 999,7 1,300· 10-6 4,19 0,575
20 998,2 1,000· 10-6 4,18 0,599

✓ Marimile termofizice ale apei la temperatura medie t2,m au valorile:

- conductivitatea termica:

(𝑡2,𝑚 − 𝑡1 ) ⋅ (𝜆2𝑓,20 − 𝜆2𝑓,10 )

𝜆2𝑓 = 𝜆2𝑓,10 +
(𝑡2 − 𝑡1 )
(18,28 − 10) ⋅ (0,599 − 0,575)
𝜆2𝑓 = 0,575 + = 0,595 𝑊/(𝑚 ⋅ 𝐾)
(20 − 10)

- vascozitatea cinematica:

(𝑡2,𝑚 − 𝑡1 ) ⋅ (𝜈2𝑓,20 − 𝜈2𝑓,10 )

𝜈2𝑓 = 𝜈2𝑓,10 +
(𝑡2 − 𝑡1 )

(18,28 − 10) ⋅ (1300 − 1,000) ⋅ 10−6

𝜈2𝑓 = 1,300 ⋅ 10−6 − = 1,052 ⋅ 10−6 𝑚2 /𝑠
(20 − 10)

- densitatea:

(𝑡2,𝑚 − 𝑡1 ) ⋅ (𝜌2𝑓,20 − 𝜌2𝑓,10 )

𝜌2𝑓 = 𝜌2𝑓,10 +
(𝑡2 − 𝑡1 )
(18,28 − 10) ⋅ (999,7 − 998,2) ⋅ 10−6
𝜌2𝑓 = 999,7 − = 998,46 𝑘𝑔/𝑚3
(20 − 10)

9
- capacitatea calorica masica:

(𝑡2,𝑚 − 𝑡1 ) ⋅ (𝑐𝑝2𝑓,20 − 𝑐𝑝2𝑓,10 )

𝑐𝑝2𝑓 = 𝑐𝑝2𝑓,10 +
(𝑡2 − 𝑡1 )
(18,28 − 10) ⋅ (4,19 − 4,18)
𝑐𝑝2𝑓 = 4,19 − = 4,1817 𝑘𝐽/(𝑘𝑔 ⋅ 𝐾)
(20 − 10)

✓ Se considera temperatura peretilor tevii: tp1 = tp2 = tp = t2'' + 1 = 21 + 1 = 22 °C;

✓ Criteriul Reynolds:

𝑤𝑒 ⋅ 𝑑3 𝑤2 ⋅ 𝜌2𝑓 ⋅ 𝑑3 1 ⋅ 0,0206
𝑅𝑒2𝑓 = = = = 19588,28
𝜈2𝑓 𝜇2𝑓 1,052 ⋅ 10−6

✓ Criteriul Prandtl:

𝜇2𝑓 ⋅ 𝑐𝑝2𝑓 𝜈2𝑓 ⋅ 𝜌2𝑓 ⋅ 𝑐𝑝2𝑓 1,052 ⋅ 10−6 ⋅ 998,46 ⋅ 4,1817 ⋅ 103
𝑃𝑟2𝑓 = = = = 7,381
𝜆2𝑓 𝜆2𝑓 0,595

✓ Pentru calculul Pr2p se aplica o relatie analoaga cu cea de mai sus, iar caracteristicile
termofizice sunt ale apei de racire, la temperatura tp=22ᵒC;

t ρ ν cp λ
[0C] [kg/m3] [m2/s] [kJ/(kgK)] [W/(mk)]
20 998,2 1,000· 10-6 4,18 0,599
30 995,7 0,805· 10-6 4,17 0,617

- conductivitatea termica:

(𝑡2𝑝 − 𝑡1 ) ⋅ (𝜆2𝑝,30 − 𝜆2𝑝,20 )

𝜆2𝑝 = 𝜆2𝑝,20 +
(𝑡2 − 𝑡1 )
(22 − 20) ⋅ (0,617 − 0,599)
𝜆2𝑝 = 0,599 + = 0,603 𝑊/(𝑚 ⋅ 𝐾)
(30 − 20)

- vascozitatea cinematica:

(𝑡2,𝑝 − 𝑡1 ) ⋅ (𝜈2𝑝,30 − 𝜈2𝑝,20 )

𝜈2𝑝 = 𝜈2𝑝,20 +
(𝑡2 − 𝑡1 )
−6
(22 − 20) ⋅ (1000 − 0,805) ⋅ 10−6
𝜈2𝑝 = 1,000 ⋅ 10 − = 0,961 ⋅ 10−6 𝑚2 /𝑠
(30 − 20)

- densitatea:

(𝑡2,𝑝 − 𝑡1 ) ⋅ (𝜌2𝑝,30 − 𝜌2𝑝,20 )

𝜌2𝑝 = 𝜌2𝑝,20 +
(𝑡2 − 𝑡1 )
(22 − 20) ⋅ (998,2 − 995,7) ⋅ 10−6
𝜌2𝑝 = 998,2 − = 997,7 𝑘𝑔/𝑚3
(30 − 20)

10
- capacitatea calorica masica:

(𝑡2,𝑝 − 𝑡1 ) ⋅ (𝑐𝑝2𝑝,30 − 𝑐𝑝2𝑝,20 )

𝑐𝑝2𝑝 = 𝑐𝑝2𝑝,20 +
(𝑡2 − 𝑡1 )
(22 − 20) ⋅ (4,18 − 4,17)
𝑐𝑝2𝑝 = 4,18 − = 4,178 𝑘𝐽/(𝑘𝑔 ⋅ 𝐾)
(30 − 20)

𝜇2𝑝 ⋅ 𝑐𝑝2𝑝 𝜈2𝑝 ⋅ 𝜌2𝑝 ⋅ 𝑐𝑝2𝑝 0,961 ⋅ 10−6 ⋅ 997,7 ⋅ 4,178 ⋅ 103
𝑃𝑟2𝑝 = = = = 6,648
𝜆2𝑝 𝜆2𝑝 0,603

✓ Criteriul Nusselt se calculeaza cu relatia:

0,25
0,8 0,43 𝑃𝑟2𝑝 0,8 0,43
6,648 0,25
𝑁𝑢2𝑓 = 0,021 ⋅ 𝑅𝑒2𝑓 ⋅ 𝑃𝑟2𝑓 ⋅ ( ) = 0,021 ⋅ 19588,28 ⋅ 7,381 ⋅( )
𝑃𝑟2𝑓 7,381
= 131,14

✓ Deoarece Re > 104, regimul de curgere al apei este turbulent, iar raportul dintre lungimea
tevilor si diametrul interior l/d3 > 50;

✓ Calculul coeficientului de transfer de caldura prin convectie 2 pe partea apei de racire:

𝜆2𝑓 0,595
𝛼2 = 𝑁𝑢2𝑓 ⋅ = 131,14 ⋅ = 3787,04 𝑊/(𝑚2 ⋅ 𝐾)
𝑑3 0,0206

11
 ETAPA A IV-A DE LUCRU

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE 1 AL PROPANULUI

CARE SE CONDENSEAZA

Temperatura in stratul limita al peliculei de condensat, formata pe exteriorul tevilor, este:

𝑡𝑙𝑚 = 0,5 ⋅ (𝑡𝑝 + 𝑡1 ) = 0,5 ∙ (22 + 29) = 25,5 °𝐶 = 298,65 𝐾

Proprietatile termofizice ale propanului in zona peliculei de condensat sunt:

1. Densitatea propanului:
𝜌𝑣 + 𝜌𝑙
𝜌𝑝 =
2
unde ρv este densitatea vaporilor saturati de propan si se calculeaza cu formula:

𝑝 𝑇𝑁 10,54 273,15
𝜌𝑣 = 𝜌𝑔,𝑁 ⋅ ⋅ = 1,964 ⋅ ⋅ = 18,69 𝑘𝑔/𝑚3
𝑝𝑁 𝑇 1,01325 298,65
𝑀 44
𝜌𝑔,𝑁 = = = 1,964 𝑘𝑔/𝑚3
22,4 22,4
ρl este densitatea propanului in stare lichida si se calculeaza cu formula

𝜌𝑙 = 𝑎 + √𝑏 − 𝑐 ⋅ 𝑡 = 265,0081 + √68967,18 − 724,9193 ⋅ 25,5 = 489,69 𝑘𝑔/𝑚3

in care constantele au urmatoarele valori :

A b C
265,0081 68967,18 724,9193

astfel densitatea propanului va fi:

𝜌𝑣 + 𝜌𝑙 18,69 + 489,69
𝜌𝑝 = = = 254,19 𝑘𝑔/𝑚3
2 2
2. Capacitatea calorica masica:
𝑐𝑣 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛 + 𝑐𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛
𝑐𝑚 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛 =
2
unde: cv este capacitatea masica a vaporilor saturati de propan si se calculeaza cu formula:
𝑐𝑣 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛 = 𝐴0 + 𝐴1 ⋅ 𝑇 + 𝐴2 ⋅ 𝑇 2
𝑐𝑣 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛 = 1,717 + 270,9 ⋅ 10−3 ⋅ 298,65 − 94,55 ⋅ 10−6 ⋅ 298,652
𝑘𝐽 74,19 ⋅ 103
𝑐𝑣 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛 = 74,19 = = 1686,10 (𝐽/𝑘𝑔 ⋅ 𝐾)
(𝑘𝑚𝑜𝑙 ⋅ 𝐾) 44
A0 A1 A2
1,717 270,9 · 10−3 −94,55 · 10−6

12
 cl este capacitatea masica a propanului in stare lichida si se calculeaza cu formula:
𝑐𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛 = 𝐴0 + 𝐴1 ⋅ 𝑇 + 𝐴2 ⋅ 𝑇 2 + 𝐴3 ⋅ 𝑇 3
= −56,1179 ⋅ 102 + 101,811 ⋅ 298,65 − 43,3590 ⋅ 10−2 ⋅ 298,652 + 63,15 ⋅ 10−5 ⋅ 298,653
= 2942,74 (𝐽/𝑘𝑔 ⋅ 𝐾)

in care constantele au urmatoarele valori :

A0 A1 A2 A3
−56,1179 · 102 101,811 −43,3590 · 10−2 63,15 · 10
−5

𝑐𝑣 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛 + 𝑐𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛 1686,10 + 2942,74

𝑐𝑚 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛 = = = 2314,42 𝐽/(𝑘𝑔 ⋅ 𝐾)
2 2

3. Conductivitatea termica: 𝜆 = 𝐴 + 𝐵 ⋅ 𝑇 + 𝐶 ⋅ 𝑇 2 + 𝐷 ⋅ 𝑇 3

in care constantele au urmatoarele valori :

A B C D
−1 −4 −7 0
3,67647 · 10 −13,93 · 10 16,3519 · 10

𝜆 = 3,67647 ⋅ 10−1 − 13,93 ⋅ 10−4 ⋅ 298,65 + 16,3519 ⋅ 10−7 ⋅ 298,652 + 0 ⋅ 298,653

= 0,097 𝑊/(𝑚 ⋅ 𝐾)

Se utilizeaza relatia: 𝑁𝑢𝑙 = 0,72 ⋅ (𝐺𝑎𝑙 ⋅ 𝐾𝑢𝑙 ⋅ 𝑃𝑟𝑙 )0,25

𝑁𝑢𝑙 = 0,72 ⋅ (𝐺𝑎𝑙 ⋅ 𝐾𝑢𝑙 ⋅ 𝑃𝑟𝑙 )0,25 = 0,72 ⋅ (1,196 ⋅ 109 ⋅ 20,05 ⋅ 2,161)0,25 = 345,58

Se determină Criteriul Kutateladze:

𝑟 ℎ′′ − ℎ′ 332,86 ⋅ 103

𝐾𝑢𝑙 = = = = 20,55
𝑐𝑚 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛 ⋅ (𝑡𝑓𝑙 − 𝑡𝑝 ) 𝑐𝑚 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛 ⋅ (𝑡𝑓𝑙 − 𝑡𝑝 ) 2314,42 ⋅ (29 − 22)

Se determină Criteriul Galileu:

𝑔 ⋅ 𝑑23
𝐺𝑎𝑙 =
𝜈𝑙2

𝑔 ⋅ 𝑑23 9,806 ⋅ 0,0253

𝐺𝑎𝑙 = = = 1,196 ⋅ 109
𝜈𝑙2 (3,58 ⋅ 10−7 )2

in care vascozitatea cinematica se determina astfel:

𝜇𝑙 91 ⋅ 10−6
𝜈𝑙 = = = 3,58 ⋅ 10−7 𝑚2 /𝑠
𝜌𝑙 254,19
Se determină Criteriul Prandtl:

𝜇𝑙 ⋅ 𝑐𝑝𝑙 𝜈𝑙 ⋅ 𝜌𝑙 ⋅ 𝑐𝑚 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑛 91 ⋅ 10−6 ⋅ 2314,42

𝑃𝑟𝑙 = = = = 2,161
𝜆𝑙 𝜆𝑙 0,097
Se determina coeficientul de transfer de caldura prin convectie α1 pe partea propanului:
𝜆𝑙 0,097
𝛼1 = 𝑁𝑢𝑙 ⋅ = 345,58 ⋅ = 1347,40𝑊/(𝑚2 ⋅ 𝐾)
𝑑2 0,025

13
 ETAPELE V SI VI DE LUCRU

DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER DE CALDURA

DIMENSIONAREA APARATULUI DE SCHIMB DE CALDURA

Corectarea coeficientului de convectie 1 al vaporilor de propan ce se condenseaza. In cazul

condensarii pe un fascicul de tevi, coeficientul de convectie 1 depinde de numarul de randuri de
tevi intalnite cat si de sistemul de asezare al tevilor in fascicul. Valoarea medie a lui 1 se calculeaza
cu relatia:

1 =
 1i
;  1i =  i   1'
Nr

𝛼1,1 = 𝛼1,2 = 𝛼1′ = 1347,40 𝑊/(𝑚2 ⋅ 𝐾)

𝛼1,3 = 0,90 ⋅ 𝛼1′ = 0,90 ⋅ 1347,40 = 1212,66 𝑊/(𝑚2 ⋅ 𝐾)

𝛼1,4 = 0,85 ⋅ 𝛼1′ = 0,85 ⋅ 1347,40 = 1145,29 𝑊/(𝑚2 ⋅ 𝐾)

𝛼1,5 = 0,80 ⋅ 𝛼1′ = 0,80 ⋅ 1347,40 = 1077,92 𝑊/(𝑚2 ⋅ 𝐾)

𝛼1,6 = 0,76 ⋅ 𝛼1′ = 0,76 ⋅ 1347,40 = 1024,02 𝑊/(𝑚2 ⋅ 𝐾)

𝛼1,7 = 0,73 ⋅ 𝛼1′ = 0,73 ⋅ 1347,40 = 983,60 𝑊/(𝑚2 ⋅ 𝐾)

𝛼1,8 = 0,70 ⋅ 𝛼1′ = 0,70 ⋅ 1347,40 = 943,18 𝑊/(𝑚2 ⋅ 𝐾)

∑ 𝛼1𝑖
𝛼1 =
𝑁𝑟
(1347,40 + 1347,40 + 1212,66 + 1145,29 + 1077,92 + 1024,02 + 983,60 + 943,18)
=
8
= 1135,18 𝑊/(𝑚2 ⋅ 𝐾)

Coeficientul global de schimb de caldura longitudinal:

𝜋
𝑘𝑙 =
1 1 𝑑 1 𝑑 1
+ ⋅ 𝑙𝑛 2 + ⋅ 𝑙𝑛 1 +
𝛼1 ⋅ 𝑑2 2 ⋅ 𝜆𝑂𝐿 𝑑1 2 ⋅ 𝜆𝑝 𝑑3 𝛼2 ⋅ 𝑑3
𝜋
𝑘𝑙 =
1 1 0.025 1 0.021 1
+ 2 ⋅ 46,4 ⋅ 𝑙𝑛 0.021 + 2 ⋅ 1,2 ⋅ 𝑙𝑛 0.0206 + 3787,04 ⋅ 0.0206
1135,18 ⋅ 0.025
= 54,21 𝑊/(𝑚 ⋅ 𝐾)

Coeficientul de schimb de caldura raportat la 1 m2:

𝑑𝑚 = 0,5 ⋅ (𝑑1 + 𝑑2 ) = 0,5 ⋅ (0,021 + 0,025) = 0,023𝑚

14
 𝑘𝑙 54,21
𝑘= = = 750,31 𝑊/(𝑚2 ⋅ 𝐾)
𝜋 ⋅ 𝑑𝑚 𝜋 ⋅ 0,023

Suprafata necesara de schimb de caldura a condensatorului:

𝑄 739,69 ⋅ 103
𝑆= = = 91,95 𝑚2
𝑘 ⋅ 𝛥𝑡𝑚 750,31 ⋅ 10,72

Lungimea aparatului pentru un numar (ales) n = 89 de tevi:

𝑆 91,95
𝑙′ = = = 14,30 𝑚
𝑛 ⋅ 𝜋 ⋅ 𝑑𝑚 89 ⋅ 𝜋 ⋅ 0,023

Deoarece condensatorul se realizeaza in 6 treceri, lungimea aparatului va fi:

𝑙 ′ 14,30
𝑙= = = 2,38 𝑚
𝑧 6

Numarul total de tevi montate pe placa tubulara va fi:

𝑛𝑡𝑜𝑡 = 𝑧 ⋅ 𝑛 = 6 ⋅ 89 = 534 𝑡𝑒𝑣𝑖

Tevile se dispun pe placa tubulara pe laturile unor hexagoane regulate concentrice, cu pasul
t = 35 mm in cate y randuri orizontale pentru fiecare drum de apa. Deci pe fiecare sector,
corespunzator unui drum de apa se pot plasa un numar 89 de tevi. Diametrul interior al mantalei
aparatului este de x mm.

Fluxul de caldura longitudinal schimbat intre fluide este:

𝑞𝑙 = 𝑘𝑙 ⋅ (𝑡1 − 𝑡2𝑚 ) = 54,21 ⋅ (29 − 18,28) = 581,27 𝑊/(𝑚 ⋅ 𝐾)

Temperaturile reale ale peretilor tevii vor fi:

1 1
𝑡𝑝1 = 𝑡1 − 𝑞𝑙 ⋅ = 29 − 581,27 ⋅ = 22,48°𝐶
𝜋 ⋅ 𝑑2 ⋅ 𝛼1 𝜋 ⋅ 0,025 ⋅ 1347,40

1 𝑑2 1 0,025
𝑡𝑝2 = 𝑡𝑝1 − 𝑞𝑙 ⋅ ⋅ 𝑙𝑛 = 22,48 − 581,27 ⋅ ⋅ 𝑙𝑛 = 21,39°𝐶
2 ⋅ 𝜆𝑂𝐿 𝑑1 2 ⋅ 46,4 0,021

1 𝑑1 1 0,021
𝑡𝑝3 = 𝑡𝑝2 − 𝑞𝑙 ⋅ ⋅ 𝑙𝑛 = 21,39 − 581,27 ⋅ ⋅ 𝑙𝑛 = 19,91°𝐶
2 ⋅ 𝜋 ⋅ 𝜆𝑝 𝑑3 2 ⋅ 𝜋 ⋅ 1,2 0,0206

Se constata ca temperatura medie a peretelui tevii tpm =0,5·(tp1 + tp2) =21,93 °C coincide cu
valoarea estimata initial si ca urmare nu mai este necesara reluarea calculelor (sau se reiau
calculele pentru alta valoare a temperaturii peretelui).

Prin modificarea numarului de tevi de la 89 (considerata initial), la 534 , viteza reala de

curgere a apei se modifica.

Aceasta crestere a vitezei nu este de natura sa modifice sensibil valoarea coeficientului

global de schimb de caldura.

15
 Diferenta medie de temperatura a fost determinata in ipoteza circulatiei fluidelor in
contracurent si cu o singura trecere. Deoarece s-a adoptat formula constructiva cu 6 treceri, este
necesara corectia valorii obtinute stiind ca:

𝛥𝑡𝑚,𝑐𝑖 = 𝜀𝑐𝑖 ⋅ 𝛥𝑡𝑚,𝑐𝑖 = 0,99 ⋅ 10,72 = 10,61 𝐾

Se obtine

𝛿𝑡,𝑖 = 𝑡2′′ − 𝑡2′ = 21 − 15 = 6°𝐶

𝛿𝑡,𝑒 = 𝑡1′ − 𝑡1′′ = 29 − 29 = 0°𝐶

Cu aceste valori rezulta:

𝛿𝑡,𝑖 6
𝑃= = = 0,43
𝑡1′ − 𝑡2′ 29 − 15

𝛿𝑡,𝑒 0
𝑅= = =0
𝛿𝑡,𝑖 6

Factorul de corectie εci , pentru sistemul de circulatie ales si valorile P si R de mai sus, se
obtine din figura si are valoare 0,99. Deci suprafata de schimb de caldura reala va fi:

𝑄 739,69 ⋅ 103
𝑆= = = 93,82 𝑚2
𝑘 ⋅ 𝜀𝑐𝑖 ⋅ 𝛥𝑡𝑚,𝑐𝑖 750,31 ⋅ 0,99 ⋅ 10,61

ceea ce conduce la o lungime a aparatului:

𝑆 93,82
𝑙′ = = = 14,59 𝑚
𝑛 ⋅ 𝜋 ⋅ 𝑑𝑚 89 ⋅ 𝜋 ⋅ 0,023

𝑙 ′ 14,59
𝑙= = = 2,43 𝑚
𝑧 6
Dimensionarea aparatului de schimb de caldura:

 diametrul interior al mantalei schimbatorului de caldura este:

4 𝑛 4 534
𝐷𝑖 = ⋅ 𝑑𝑒 ⋅ √𝛽1 ⋅ 𝛽2 ⋅ ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = ⋅ 0,03 ⋅ √1,167 ⋅ 1,017 ⋅ ⋅ 𝑠𝑖𝑛 60 = 1,00 𝑚
𝜋 𝜓 𝜋 0,8

de - diametrul exterior al tevii, de = 30 mm = 0,03 m;

𝑋1 0,035
𝛽1 = = = 1,167
𝑑𝑒 0,03

𝑋2 0,0305
𝛽2 = = = 1,017
𝑑𝑒 0,03

16
X1 - distanta intre doua tevi pe orizontala;

X2 - distanta intre doua tevi pe verticala;

ψ -coeficient de acoperire a suprafetei interioare; pentru schimbatoare de caldura cu singura

trecere ψ = 0,8 ... 0,9, iar pentru schimbatoare cu mai multe treceri ψ = 0,6 ... 0,8. Se alege ψ =0,8;

n - numarul de tevi.

 diametrul exterior al mantalei schimbatorului de caldura:

𝑑𝑒 0,03
𝐷𝑒 = 𝐷𝑖 + 2 ⋅ + 2 ⋅ 𝑆 + 2 ⋅ 𝛿 = 1,00 + 2 ⋅ + 2 ⋅ 0,0025 + 2 ⋅ 0,0055 = 1,05 𝑚
2 2

S = 2,5 mm = 0,0025 m;

δ = 5,5 mm = 0,0055 m.

17
Stabilirea schemei constructive a aparatului de schimb de căldură
 CONCLUZII

Până la inventarea schimbătoarelor de căldură cu plăci, schimbătoarele tubulare

(ţeavă în ţeavă sau fascicul de ţevi în manta) erau singurele aparate disponibile pentru cele
mai multe aplicaţii. Multitudinea tipurilor de schimbătoare cu plăci oferă posibilitatea unor
soluţii viabile, pentru o gamă largă de aplicaţii în toate ramurile industriale. punerilor
mecanice.

Schimbătoarele cu plăci sunt uşor de întreţinut şi curăţat, fără demontare, prin

sistemul de “spălare pe loc” prin inversarea sensului de circulaţie a agentului sau prin
adăugarea unor soluţii de spălare. Controlul suprafeţelor plăcilor, înlocuirea garniturilor sau
curăţarea mecanică a depunerilor se face deosebit de uşor prin demontarea pachetului de
plăci deşurubând tiranţii, sau scoaterea flanşei de capăt în cazul schimbătoarelor sudate.

Utilizate în sistemele de încălzire şi condiţionare, în industria alimentară şi a

băuturilor, industria chimică şi farmaceutică, industria navală, în instalaţii industriale şi de
procesare, industria frigorifică, industria aeronautică etc., schimbătoarele de căldură cu
plăci răspund necesarului de presiuni înalte şi temperaturi ridicate, durată de viaţă mare, în
condiţii de lucru cu medii deosebit de corozive, respectând protecţia mediului prin
desfăşurarea proceselor termice în circuite închise.

19
ANEXA 1

Proprietatile vaporilor saturati de propan:

ANEXA 2
Proprietatile fizice ale apei
t ρ ν cp λ
[0C] [kg/m3] [m2/s] [kJ/(kgK)] [W/(mk)]
0 999,9 1,790· 10-6 4,21 0,881
10 999,7 1,300· 10-6 4,19 0,575
20 998,2 1,000· 10-6 4,18 0,599
30 995,7 0,805· 10-6 4,17 0,617
40 992,2 0,659· 10-6 4,17 0,634
50 988,1 0,556· 10-6 4,17 0,648
60 983,2 0,479· 10-6 4,18 0,660
70 977,8 0,415· 10-6 4,19 0,668
80 971,8 0,366· 10-6 4,20 0,675
90 965,3 0,326· 10-6 4,21 0,681
100 958,4 0,295· 10-6 4,22 0,683
 BIBLIOGRAFIE

1. Carabogdan, I., Gh.,s.a., Instalatii termodinamice industriale, Culegere de probleme, vol l.

Editura Tehnica Bucuresti, 1983;

2. Chiriac, Fl., Instalatii frigorifice, Editura Didactica si Pedagogica, 1981;

3. Cristescu, T., Transportul si Inmagazinarea gazelor lichefiate, Note de curs, 2018;

4. Cristescu, T., Transportul si Inmagazinarea gazelor lichefiate, Etape de lucru pentru proiect,
2018;

5. Cristescu, T., Proprietati termice ale zacamintelor de hidrocarburi, Editura Universal Cartfil,
Ploiesti, 1998;

6. Cristescu, T., Termodinamica, Editura Universitatii Petrol – Gaze din Ploiesti, 2009;

22