Hemotorax: generalitati

Hemotoraxul se produce prin acumularea de sange in cavitatea pleurala. In mod fiziologic,

cavitatea pleurala este un spatiu virtual insa in momentul in care patrunde lichid, aceasta
devine o cavitate reala, care impinge si colabeaza plamanul.

Cavitatea pleurala este formata din: foita (pleura) viscerala care acopera plamanii si foita
parietala care acopera peretele toracic, diafragmul si mediastinul.

Cuprins

Hemotorax: generalitati
Hemotorax: cauze
Hemotorax: simptome
Hemotorax: investigatii radioimagistice si de laborator
Hemotorax: diagnostic
Hemotorax: tratament
Hemotorax: evolutie/ complicatii
Hemotorax: preventieHemotorax: recomandari medicalesus
Hemotorax: cauze

Cea mai frecventa cauza este cea traumatica: plaga impuscata, penetranta, cu patrunderea
sangelui in cavitatea pleurala. Exista insa si alte cauze nontraumatice responsabile de producerea
unui hemotorax: ruptura de aorta, anevrism de aorta toracica, mamara, de asemenea neoplasmul,
infarctul pulmonar, tuberculoza, infectii necrozante sau complicatii ale tratamentului
anticoagulant.

Hemotorax: simptome

Prezenta si severitatea semnelor si simptomelor depind de o serie de factori: cantitatea si

severitatea sangerarii, existenta si severitatea bolii de fond, existenta altor leziuni in hemotorax
posttraumatic si mecanismul de producere.

Exista astfel 2 tipuri de manifestari: respiratorii si hemodinamice.

Manifestarile respiratorii apar din cauza acumularii de sange in cavitatea pleurala. Pacientul
poate prezenta lipsa de aer (dispnee), tuse, junghi toracic.

Manifestarile hemodinamice sunt cauzate de pierderea de sange, iar severitatea lor variaza in
functie de cantitatea de sange pierduta. Astfel, atunci cand se produce o pierdere de sange care
depaseste 750ml, la o persoana de 70 kg, apar: tahicardie, tahipnee si scaderea pulsului.

Hemotorax: investigatii radioimagistice si de laborator

Atunci cand hemotoraxul a fost produs de o cauza nontraumatica, sunt necesare analize de
laborator care analizeaza hematocritul fluidului pleural, considerandu-se hemotorax daca
hematocritul este >50%.
Hemotorax: diagnostic

Examenul clinic si anamneza pot ridica suspiciunea de hemotorax.

Radiografia toracica standard evidentiaza lichidul in cavitatea pleurala, iar in cazul unui
hemotorax posttraumatic existenta altor leziuni toracice: fracturi costale, pneumotorax.

Punctia pleurala este manevra care confirma diagnosticul prin evidentierea lichidului pleural de
culoare rosie.

Hemotorax: tratament

Tratamentul urmareste: inlaturarea sursei de sangerare si evacuarea sangelui din cavitatea

pleurala.

Aceste obiective sunt realizate in majoritatea cazurilor prin introducerea unui tub de dren in
cavitatea pleurala manevra numita toracostomie. Uneori, din cauza coagularii sangelui, se poate
produce ocluzia tubului de dren prin cheaguri de sange, fiind necesara folosirea unor agenti
trombolitici.

Interventia chirurgicala este rezervata cazurilor in care sangerarea continua.

In cazul hemotoraxului nontraumatic este esentiala si tratarea bolii de fond.

Hemotorax: evolutie/ complicatii

Majoritatea pacientilor sunt tratati prin toracostomie cu evolutie favorabila, nefiind necesara o
alta terapie.

In anumite cazuri insa, pot aparea complicatii: empiemul (transformarea purulenta a lichidului
pleural), fibrotorax , plasarea inadecvata a tubului de dren cu evacuare incompleta a lichidului.

Hemotorax: preventie

Este importanta tratarea corecta a afectiunilor pulmonare care pot avea ca si complicatie aparitia
unui hemotorax.

Hemotorax: recomandari medicale

Hemotoraxul este o afectiune care necesita o abordare interdisciplinara pneumolog-chirurg

toracic.