Sunteți pe pagina 1din 8

SCURTĂ ANTROPOLOGIE A

ALIMENTAȚIEI

Student: Păuneață Ramona-Maria


Profesor: Grecu Florina
Disciplina: Psihologia alimentației umane
C.E.P.A.; ANUL IV
Importanța hranei
Hrana este nu doar bună de mâncat, ci și, în cuvintele lui Levi-Strauss,
„bună de gândit”. Plecând de la premisa că hrănirea este unul dintre actele
biologice ale căror implicații se fac resimțite la nivel micro și macrosocial, cursul
le propune studenților re-examinarea hranei “de la fermă la furculiță”, mai
exact a semnificațiilor sociale și culturale ale modurilor de producție,
preparare, schimb și consum alimentar contemporan.
Mâncarea nu a fost niciodată doar alimentație, iar semnificațiile sale nu
țin doar de supraviețuirea fizică, fiind legată în special de relațiile sociale. În
celebrul eseu gastronomic, La psychologie du gout, Brillat –Savarin a afirmat
“Spune-mi ce mănânci și-ți voi spune cine ești”, iar Fischler considera că
mâncarea este centrală identității noastre iar actul prin care ne hrănim este
“acțiunea în care trimitem mâncarea dincolo de granița dintre lume și eu,
dintre “interiorul și “exteriorul” corpului nostru”.
Pentru cineva nefamiliarizat cu antropologia alimentației ar putea părea
ciudat interesul pentru mâncare din perspectiva unei discipline academice
pentru că mâncarea este parte din cotidian, toată lumea mănâncă, biologic
trebuie să mâncăm ca să supraviețuim și de aceea ea este considerată un dat
existențial. Însă mâncarea este mai mult decât o sursă de energie, ea implică
toate cele cinci simțuri și nu putem scăpa de experiența culturală a simțurilor.
Toate ființele vii trebuie să consume alimente ca să supraviețuiască, dar doar
oamenii creează semnificații specific culturale și simboluri și în felul acesta
procesele biologice devin procese sociale.
Nu există mâncare care să fie consumată fără a implica valori și practici
sociale și culturale. Toți oamenii mănâncă, dar ceea ce mănâncă, cum mănâncă,
cu cine, de ce, în ce contexte, cum ajunge mâncarea la ei, toate acestea sunt
marcate de diferențe culturale sau istorice. Este interesant să aflăm cum decid
oamenii, în culturile din toată lumea, ceea ce este important sau neimportant
din punct de vedere gastronomic. De exemplu, este interesant cum decid unii
oameni să mănânce insecte, șerpi, broaște sau melci iar alții să respingă carnea
(de porc, în cazul musulmanilor sau în general, în cazul vegetarienilor). Această
atitudine de acceptare sau respingere este parțial determinată de mediu sau de
ceea ce este disponibil și în mare măsură este influențată de cultură și de
dihotomiile pur-impur, sacru-profan, bine-rău. În felul acesta putem înțelege
tabuurile alimentare, putem înțelege cum valorile, credințele si practicile
sociale influențează ceea ce mănâncă și ceea ce gândesc oamenii despre
mâncare, dar și cum alimentele reflectă sau influențează alte aspecte ale
culturii.
Antropologii au început să scrie despre alimente odată cu apariția
structuralismului, ca urmare a operei lui Claude Levi-Strauss. Structuraliștii au
încercat să înțeleagă mâncarea ca un sistem cultural, o abordare care
recunoaște faptul că gustul este construit cultural și controlat social. Abordarea
structuralistă tratează mâncarea ca pe limbaj, încercând să înțeleagă
simbolurile și metaforele ei. Mary Douglas considera mâncarea și gestul de a
mânca ca simboluri ale unei ordini sociale particulare. Sidney Mintz vedea
zahărul ca o metaforă pentru relațiile sociale iar Jack Goody în Cooking, Cuisine
and Class considera că studierea mâncării și a alimentației trebuie să implice
economia politică, atât la nivelul micro al gospodăriei, cât și la nivel macro al
statului și structurilor sale.
Din punct de vedere istoric, alimentele pot să ne dea indicii despre modul
în care au apărut și s-au format culturile și civilizațiile. Alimentația a fost
motorul principal în multe evenimente istorice, ea ne poate arăta cum s-a
globalizat lumea cu foarte mult timp în urmă. De exemplu, Cristofor Columb a
descoperit America în drumul său spre India în căutare de mirodenii iar sclavia
negrilor din America este legată de producerea zahărului.
Alimentele au trasat și continuă să traseze granițe naționale și regionale și
au devenit simboluri pentru diferite identități naționale (expl. ceaiul este
asociat cu englezii, cartofii cu irlandezii, pastele cu italienii și mămăliga cu
românii). Studiile combinate despre alimente și limbaj pot să descopere de la
cum oamenii din trecut au călătorit prin teritorii geografice vaste, până la cum
relațiile de putere sunt întipărite în limbajul cotidian.
Alimentele marchează inclusiv diferite momente în timp, de la perioade
istorice, la momente festive, disting între timpul sacru și timpul profan prin
practici culinare și norme specifice. Timpul este și dușmanul principal al
alimentelor iar inovațiile alimentare se explică în relație cu trecerea timpului și
marchează schimbările din modul și tehnicile de producție, preparare și
procesare a alimentelor (de la cuptorul clasic la cel cu microunde, de la
afumare și uscare la refrigerare etc.)
Preocuparea față de mâncare a început din momentul în care aceasta a fost
folosită ca semn al diferenței de gen, clasă socială, statut, nivel al venitului,
vârstă și etnie. Norbert Elias în cartea Procesul Civilizării arată cum manierele
de la masă exprimă procesul de distincție între clasele sociale în diferite
perioade istorice. Aducând în scenă valorile și practicile culturale, mâncarea
devine un puternic marker identitar, definind personalitatea, clasele sociale,
stilurile de viață, rolurile și relațiile de gen din cadrul familiei, grupului etnic sau
națiunii.
Numeroase studii au arătat existența unei relații între diferențierea
alimentară și cea socială. Munca lui Claude Menard și Eric Brousseau la Centre
d’Analyses Théoriques des Organisations et des Marches de la Universitatea
Paris Centre s-a concentrat pentru prima dată pe trecerea la economia bazată
pe calitate. Astfel, mișcarea Slow Food și celelalte propuneri ale alimentelor
locale sau regionale critică răspândirea culturii fast-food prin culturi alimentare
alternative. Pornind de la ipoteza că mâncarea are sensuri simbolice și că
modelele de consum alimentar au evoluat în timp în concordanță cu evoluția
gusturilor, aceasta promovează valorile produselor tipice și a bucătăriilor
regionale deoarece reflectă “arta de a trăi”.

Necesități alimentare

Alimentația este procesul prin care organismul primește substanțele


nutritive necesare desfășurării activităților fiziologice și își asigura substratul
energetic, enzimatic, hormonal necesar îndeplinirii funcțiilor principale : relație,
nutriție și reproducere.
Alimentația este o componentă a stilului de viață alături de activitatea fizica,
sănătatea mentala, somnul. Se pot da definiții pentru stilul de viață sănătos,
dar lucrul cel mai important este sa ne comportam astfel încât sa ne reducem
riscul de boală. Sigur ca fumatul, comportamentul agresiv, poluarea mediului,
lipsa imunizărilor, consumul de droguri contribuie la creșterea acestui risc.
Preocupări privind menținerea stării de sănătate există din antichitate.
"Principiul dublei perfecțiuni" menționat în scrierile rabinice (Talmudul), la
romani binecunoscutul "Mens Sana in Corpore Sano" exprimă necesitatea de a
menține o bună stare fizică și mentală. Scrierile menționau recomandări despre
dieta, valoarea nutritivă a alimentelor, toxicitatea acestora.
Prin alimentație ne asigurăm substanțele nutritive - proteine, glucide, lipide,
minerale și vitamine. Acestea îndeplinesc multiple roluri :
-plastic, intrând în structura membranelor celulare (proteinele și lipidele);
-funcțional, prin participare la sinteza enzimelor, hormonilor, acizilor nucleici
energetic;
-antioxidant (vitaminele).
De asemenea, substanțele nutritive :
-cresc rezistența la infecții (vitaminele);
-participă la transmiterea impulsurilor nervoase și funcția sistemului nervos
(vitaminele B1,B6);
-mențin în stare de funcționare sistemul osos (calciu, fosfor, vitamina D);
-participă la menținerea vederii;
-previn apariția cariilor.
Este bine sa avem o alimentație cât mai variată care să asigure necesarul
caloric, dar, în egală măsură, să respecte proporțiile dintre principiile
alimentare și să asigure necesarul de vitamine și minerale. Există alimente pe
care ar trebui să le consumam zilnic : cereale integrale (pâine, orez, paste),
legume și fructe, lapte, iaurt, brânză. Carnea alba, peștele, oul este bine să fie
consumate de câteva ori pe săptămână, iar carnea roșie, dulciurile de câteva ori
pe luna. Este bine să evitam consumul în exces de dulciuri de tip ciocolată,
creme, alimente hipercalorice de tip fast food, snacks-uri.
Se recomanda evitarea consumului de băuturi îndulcite cu zahar.
Consumul de alcool nu ar trebui să depășească 25 g alcool pur la femei și
30 g la bărbați.
Trebuie sa fim atenți la etichetele nutriționale care trebuie să conțină :
-valoarea calorica a alimentului pe porție sau 100 g;
-repartiția pe principii nutritive : glucide, lipide, colesterol, proteine, sodiu,
potasiu, fibre, zahăr.

Noțiuni de fiziologie și necesități


fiziologice
Metabolismul reprezintă totalitatea transformărilor biochimice și
energetice care au loc în țesuturile organismului viu. Metabolismul este un
proces complex, ce implică schimburi de materii și energii, și care include două
procese (simultane) opuse:
-catabolism / dezasimilație - totalitatea proceselor chimice de degradare a
substanțelor din organism; se produce în special ruperea legăturilor dintre
atomii de carbon, din moleculele diferitelor substanțe; acest tip de reacții este
însoțit de eliberare de energie (reacție exergonice).
-anabolism / asimilație - procesele chimice de biosinteză a substanțelor ce intră
în alcătuirea materiei vii. Reacțiile anabolice se caracterizează prin consum de
energie și se numesc reacții endergonice.
După rolul jucat în biologia organismelor, metabolismul este clasificat în:
-Metabolism primar sau fundamental, care este implicat direct, esențial în
menținerea vieții organismelor și plantelor.
-Metabolism secundar sau lăturalnic, care este implicat în producerea de
substanțe "neesențiale" vieții (de ex., pigmenți, alcaloizi, antibiotici agenți etc.).
O serie de factori determina metabolismul bazal individual. Dintre acestia:
 Dimensiunea corpului și structura corporală. Persoanele mai masive sau
care au mai mulți mușchi ard mai multe calorii, chiar în repaus.
 Genul. Bărbații au în general mai puțină grăsime și mai mulți mușchi
decât femeile de aceeași vârstă și greutate, ceea ce înseamnă că bărbații
ard mai multe calorii.
 Vârsta. Pe măsură ce înaintezi în vârstă, cantitatea de mușchi tinde să
scadă și grăsimea deține o pondere mai mare, încetinind arderea
caloriilor.
Nevoile energetice pentru funcțiile de bază ale organismului rămân destul
de constante și nu se pot schimba cu ușurință. Alături de rata metabolismului
bazal, alți doi factori influențează câte calorii arde organismul tău în fiecare zi:
 Prelucrarea alimentelor (termogeneza). Digestia, absorbția, transportul și
depozitarea alimentelor pe care le consumi sunt procese care ard, de
asemenea, calorii. In jur de 10% din caloriile carbohidraților și proteinelor
pe care le consumi sunt utilizate în timpul digestiei și absorbției
alimentelor și a substanțelor nutritive.
 Activitatea fizică. Activitatea fizică—tenisul, mersul la cumpărături, joaca
împreună cu animalul de companie sau orice altă formă de mișcare —
contribuie la restul caloriilor, pe care organismul le arde în fiecare zi.
Activitatea fizică este de departe cel mai variabil dintre factorii care
influențează câte calorii arzi în fiecare zi.
Cercetătorii numesc activitatea pe care o faci toată ziua și, care nu este
mișcare deliberată, termogeneză prin activitate care nu este exercițiu fizic.
Exemple sunt mersul dintr-o încăpere în alta, grădinăritul și chiar starea de
vânzoleală. Acestea consuma zilnic 100-800 de calorii.
Bibliografie

1. https://masterantropologiesnspa.wordpress.com/antropologia-
alimentatiei/ ;
2. https://gastroart.ro/2017/10/23/antropologia-practicilor-culinare-sau-de-
ce-studiem-despre-mancare/ ;
3. https://ro.m.wikipedia.org.wiki.Metabolism ;
4. https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/ce-este-metabolismul-lent-
si-cum-iti-afecteaza-greutatea .