Poezia erotica-Tudor Arghezi

Poezia erotica argheziana se resimte de influenta eminesciana. Capacitatea de daruire,

disponibilitatea de a iubi sunt prezente de-a lungul întregii sale opere .Doua atitudini se pot defini

in trairea sentimentului de dragoste:

a) Una de reticenta, de amanare a clipei erotice

(Melancolie, , Creion (Obrajii tai mi-s dragi).

 b) Implinirea erotica care este urmarita si exprimata in ambianta

universului casnic din care natura vegetala si animala, in toata
bogatia, varietatea si splendoarea ei, nu poate lipsi.
          Femeia devine stapana acestui univers, ea fertilizeaza acest
univers in care barbatul devine sub influenta pozitiva a femeii un
luptator si un demiurg (Mireasa, Casnicie, Mirele ).

Poezia "Morgenstimmung"  (1927), se incadreaza in lirica erotica argheziana, al carei

ton aminteste de "Cantarea cantarilor", prin sublimarea dorintei in adorare a fiintei
iubite. Tema poeziei o constituie intalnirea cu dragostea, eveniment care coboara
poetul din sfera transcendentului, in lumea terestra. Din punct de vedere epic, se
prezinta o intamplare: ascultand o femeie care canta la pian, poetul ("pustnicul")
renunta la solitudine, coborand in lumea reala. Inca din prima strofa, monologul liric
evolueaza spre contopirea a doi termeni opozitionali: "eu"  - poetul si "tu" -femeia al
carei cantec a patruns insidios in sufletul barbatului. Metafora sufletului-manastire
apare si in urmatoarele trei strofe, sugerand izolarea in lumea inalta a Ideii.

In acest "spatiu" aparent securizant, iubirea apare ca o invazie ("Au sarit

zavoarele"),  facand barbatul sa devina vulnerabil ("Si manastirea mi-a ramas
descuiata"). Existenta femeii este perceputa, mai intai, auditiv (metafora mierlelor
"pipaite" pe clapele pianului) si apoi total ("Si-ntreaga ta faptura aproape "). Cele doua
fiinte se contopisera, pentru o clipa, in inalt, dar fiecare dintre ele apartinea unei alte
lumi: barbatul venea "de sus"  si " din morti",  in timp ce iubita venea " de jos", " din
vieti".

Titlul poeziei provine din termenii: 

"Morgen" ("dimineata") si "Stimmung" ("dispozitie, stare de spirit") din limba germana.

Intr-o traducere foarte libera, titlul ar putea semnifica dulcea chemare a timpului
auroral. Amagitoare ca un cantec de sirena ramas in zarea tineretii.

Iubirea, pentru Arghezi, este o agonie,nu e o traire triumfala.Ruptura,fuga

din cercul de foc al Erosului,gestul repetat al izolarii iubirii, nu sunt decat
repetitii ale unei agonii originare.Iubirea,in viziunea poetului, este, de cele
mai multe ori murinda,moarta, tulburatoare prin umbra ei ce se arunca din
trecut peste prezent.

Arghezi descrie cateva faze ale sentimentului erotic, surprinzand si suferinta barbatului care isi pierde
prin moarte fiinta draga. In “Psalmul de taina” apare cel mai emotionant elogiu adus femeii si iubirii
matrimoniale: “Pur trandafir, batut in cuie de diamant, pe crucea mea”; sau “Camin al dorurilor mele,/
fantana setii-nviersunate./ Pamant fagadiut de ceruri/ cu turme, umbra si bucate”. 
Sentimentul erotic inseamna stari ambigue, indragostitul se framanta sin cauza incertitudinilor sau se
lupta cu realul traversat de imaginar, cum observam in “De-abia plecasesi” sau “Melancolie”.
Pierderea iubirii, vazuta ca suferinta datorata distrugerii unitatii primordiale, este evidenta in “Oseminte
pierdute” sau “Psalmul de taina”.