Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SIGILAREA Dentara
SIGILAREA Dentara
“Nicolae Testemiţanu”
Referat
Tema: Sigilarea fisurilor dentare. Eficiența
metodei în prevenirea cariei dentare la copii.
A efectuat:Țurcanu Nicoleta
gr.101, Bălți
Chișinău,2015
SIGILAREA ȘANTURILOR SI A FOSETELOR DENTARE
Generalitati
Aparitia cariilor dentare in santuri si gropite la dintii posteriori a fost semnalata de mult timp. In
1803, Fox descrie neregularitatile suprafetelor masticatorii ale molarilor si le pune in relatie cu
existenta cariilor dentare. El crede ca santul ocluzal reprezinta defecte de formare a smaltului
din perioada de dezvoltare a dintelui.
In 1935, Robertson semnaleaza faptul ca aparitia cariilor este corelata cu locurile de retentie
alimentara. Porinind de la aceasta observatie clinica, susceptibilitatea la carie a fost legata
direct de forma si profunzimea santurilor ocluzale.
In 1935, Day si Sedwich semnaleaza un procent de 45% de carii ocluzale la copii de 13 ani la
molarii permanenti.
In 1970, Centrul National de Statistica Sanatatii din Statele Unite efectueaza o ancheta
epidemiologica supra cariei pe esantioane concludente din intreaga populatie. Se constata din
totalul cariilor existente, 49% sunt carii ocluzale la copii si adolescenti intre varsta de 5-17ani.
Cariile ocluzale, reprezinta procese patologice care isi au debutul foarte timpuriu, 67% din
totalul leziunilor carioase constatate la dentitia temporara fiind leziuni ocluzale cu punctul de
plecare in santuri si gropite, iar 65% dintre primii molari definitivi au carii la 12 ani si acestea
sunt ocluzale. In momentul de fata se considera ca 90% din totalul cariilor primilor molari
permanenti sunt localizate in santuri si gropite ocluzale.
cariile noi de fisura sunt mai rare, dar predomina cele secundare si cariile noi
aparute pe suprafetele aproximale (81%);
De multe ori intrarea in aceste fisuri este mai mica decat diametrul firelor din periutele de dinti,
situatii in care fisurile profunde creaza mari sanse agentilor cariogeni locali de a produce carii.
La orginea acestor carii se afla desigur tot placa bacteriana.
Microscopia electronica arata multe urme de celule vii si celule moarte mai ales coci gram-
pozitivi cu o mica rata a diviziunii. Numai in straturile superficiale, care inchid gura fisurii, placa
se aseamana cu cea a suprafetelor netede, iar organismele nu sufera o schimbare esentiala
gradata, paralela cu varsta placii.
Studii ample despre carie arata ca diferentele organismului prezinta o oarecare selectivitate in
alegerea suprafetei dintelui pe care o ataca.
O mare varietate de microbi pot initia cariile de la nivelul fosetelor si fisurilor ocluzale. Studii
efectuate pe sobolani gnatobiotici monoinfectati au pus in evidenta colonizarea si producerea
cariilor fisurale cu microorganisme ca:
S. Mutans, S. Salivarius;
L. Acidophilus, L. Casei;
Variatia mare a microflorei din astfel de locuri arata ca fiecare fisura este un sistem ecologic
separat.
Studiile recente arata ca nu cantitatea de placa acumulata in santuri si gropite este aceea care
duce la aparitia cariei, compozitia microflorei placii fiind cea care determina patogenitatea.
Echilibrul ecologic stabilit intr-o fisura sau pe alta suprafata dentara depinde de mai multi
factori:
Adezivitatea bacteriilor in placa si la suprafata, deoarece odata fixate pot favoriza sau
impiedica acumularea altora in acelasi loc;
Lucrarile lui Mortimer (1964, 1968) au sugerat ca leziunile carioase sunt cel mai adesea initiate
in fisuri, iar directia atacului se face de-a lungul prismelor intr-un unghi de aproximativ 30º fata
de axul fisurii. Tot el clasifica fisurile din santuri in superficiale si adanci (profunde).
De asemenea, autorul afirma ca atacul carios poate fi initiat de ambii versanti ai fisurii,
intodeauna cu un sens bine determinat:
Evaluarea unei fisuri cu ajutorul unei sonde duce adesea la o subestimare a profunzimii.
Este metoda de imunizare a suprafetelor dentare cu reliefuri accentuate (la scurt timp de la
eruptie), la pacientul cu risc cariogen crescut, dar cu igiena orala precara.
Sigilantii pot contine sau nu particule minerale in rasina. Actualmente se prefera sigilanti
fotoactivi, datorita rezistentei crescute la fractura si uzura. Sigilantii transparenti au avantajul ca
permit detectarea percolarii sau cariilor recurente, din stadii timpurii, in timp ce integritatea
sigilantilor opaci este mai usor de verificat. Sigilantii moderni contin in jur de 30% din masa,
particule minerale dispersate, care au rol in ameliorarea proprietatilor mecanice.
Obiective
– inchiderea reliefurilor retentive ocluzale si orale la dintii recent erupti pentru a se impiedica
transformarea zonelor de stagnare a P.B. in nise ecologice de carie.
Materiale:
• sigilant:
• Aplicatoare.
Indicatii:
• Santuri si gropite ce prezinta coloratii intrinseci ale smaltului de la care nu s-au pus in
evidenta carii dentinare subjacente prin examen clinic si radiologic;
• Sant si gropite cu smalt colorat si decalcifiat dar fara carii dentinare la acelasi dinte,
evidentiate clinic si radiologic;
• Gropitele si santurile vestibulare si orale ale molarilor; fosetele angulare ale incisivilor.
Containdicatii:
Chiar daca copilul are o buna dieta, o igiena orala excelenta, un mediu optim fluorizat isi
viziteaza regulat dentistul, totusi caria ocluzala ramane probabila la multi copii in afara
situatiilor cand santurile si fisurile sunt sigilate.
Determinante de FACTORII:
A. GENERALI
1. varsta pacientului
1. Optima la copii si adoloscenti (Simonsen cit. de 34) astfel:
a. la 3-4 ani pentru dintii temporali,
b. la 6-7 ani pentru molarul de 6 ani,
c. la 11-13 ani pentru molarul de 12 ani si premolari, datorita faptului ca receptivitatea la
carii a dintilor permanenti tineri este maxima in intervalul de 24 de luni de la eruptie (in
special molarul 1 si 2), dintii trebuie sa fie erupti suficient pentru a se obtine o suprafata
uscata (34) si este necesar sa nu fie tesut gingival deasupra suprafetei ocluzale care sa
intefereze cu procesul de aplicare (56).
a. suprafata ocluzala sanatoasa – se sigileaza dintii recent erupti cu santuri si fisuri
adanci intacte, fara carii aproximale la indivizii cu multe leziuni ocluzale. Nu se
sigileaza dintii sanatosi erupti in urma cu 4 ani, care au santuri si fosete largi,
coalescente si prezinta carii aproximale la indivizii cu multe leziune aproximale.
b. Suprafata ocluzala posibil cariata - se sigileaza dintii cu suprafete aproximale
sanatoase, sonda ’’se agata’’ dar nu detecteaza zona moale si nu se observa
smalt al demineralizat, sau santurile si fisurile sunt marmorate, dar procesul
carios nu poate fi decelat.
c. Suprafata ocluzala cariata se pregateste o cavitate pentru amalgam sau pentru
compozit posterior sau se obtureaza preventiv cu rasina. Ripa (cit. de 34),
recomda sigilarea santurilor si fisurilor sanatoase la dinti cu crestere transversale
sanatoase ce separa santurile si fosetele ocluzale.
2 CONTRAINDICATIILE
A. DE ORDIN GENERAL
2. leziuni carioase ce intereseza detalii de relief sau alte suprafete netede (carii aproximale) ale
aceluiasi dinte (6);
1. necesita personal calificat;
2. efectul este tranzitoriu,ele trebuiesc refacute periodic datorita deteriorarii imbinarii
adezive in timp;
3. nu beneficiaza toate suprafetele (cele aproximale);
4. nu poseda calitatile unor produse active profilactice,asigurind doar rolul de bariera
mecanica a zonelor retentive (la cele fara eliberare de ioni de fluor) ;
5. transparenta unor materiale face dificil controlul prezentei lor(8) ;
6. nu se poate aplica la un numar mare de subiecti.
Etapele de lucru
Patrunderea materialului in fisuri si fosete cat si aderenta lui sunt asigurate prin gravarea
acida a smaltului. Metoda este indicata atat pentru molarii temporari (in jurul varstei de 3-4 ani),
cat si pentru molarii permanenti (6-8 ani pentru primul molar, respectiv 11-12 ani pentru al
doilea molar definitiv) si premolari (intre 9-12 ani, in functie de momentul eruptiei. In principiu,
orice dinte poate fi sigilat cu conditia sa nu aiba nici o carie.
1. Aplicarea digei;
2. Curatirea suprafetei dintelui – se face cu abrazive fara ulei sau glicerina sau substanta
fluorurate vehiculate cu periute rotative – spalarea suprafetelor si uscarea cu spray de apa si
aer.
3. Mordansarea smaltului:
• se utilizeaza acid fosforic in concentratie de 37% sub forma de solutie sau gel de
consitenta cat mai fluida, aplicat prin pensulare, injectare sau cu ajutorul unui burete sau a unei
bulete de vata bine condensate;
• spalarea cu apa timp de 10-15s si uscarea cu spray de apa si aer. Suprafetele de smalt
va avea aspect alb, cretos mat.
4. Aplicarea sigilantului;
5. Indepartarea digai;
igiena orala.
1.GENERALITATI,CLASIFICARE
1.1.Definitie
Materialele de sigilare sunt icluse in categoria materialelor de prevenire. Din aceasta categorie
fac parte gelurile bucale si protectorii bucali (Craing si col. Cit. de 34).
Majoritatea sigilantilor folositi in clinica sunt compusi pe baza de Bis- GMA (un produs de
reactie al bisfenol A si glicidili metacrilat). Tehnica de aplicare si sigilare variaza dupa tipul de
produs (56).
proprietati termice si mecanice cat mai aproape de cele ale teseturilor dure dentare, totusi
nu necesita o rezistenta mare la abrazie, intrucat trebuie sa se ‚’’spele’’ treptat de pe suprafata
de autocuratire (4);
6. sa nu perturbe ocluzia;
8. impermeabile;
6.1.3. Proprietatile ideale ale unui sigilant (Dental Advisor 86 cit .de 34):
1. penetranta inalta,
2. timp de lucru mediu,
La ora actuala din variatatea de produse comerciale existente, cele mai apropiate de
aceset cerinte individuale sunt materiale de sigilare granulare fotopolimerizabile la lumina
vizibila.
1.Clasificarea (4)
2. fotopolimerizabile:
1. incarcate (granulate)
2. neincarcate (negranulate)
Sigilanti neregulati: Delton Pit and Fissure Sealant (Johnson & Johnson), Concise White
Sealant (3 M ESPE),
Sigilanti negranulari: Status Arrow2, Helioseal (Vivadent), Fissurit (Vovo), Delton LC (De Trey),
Visio-Seal (ESPE), Concise LC White Sealant (3M ESPE);
Sigilanti granulati: Prisma Shield (L.D. Caulk Co.), Fluoroshield (L.D. Caulk Co.) Estiseal Lite
Cure, Fissurit F(Voco).
2. RASINI COMPOZITE
COMPOZITIE CHIMICA
A. Monomeri de baza. La baza celor mai multe materiale de sigilare stau dimetacrilatul,
rasina bis-GMA (bisfenol A-glicidil metacrilat) sau UDMA (uretan dimetacril).
Sigilantii granulari sunt mai rezistenti la uzura si abraziune decat cei negranulari dar au
aceasi rezistenta de legatura,timp de priza si rata de retentie.
Agenti de cuplare ataseaza faza anorganica intarita si reactioneaza cu faza anorganica intarita
si reactioneaza cu faza organica. Cei mai comuni agenti de cuplare sunt silanii.
GENERATII DE MATERIALE
In momentul de fata acest sistem de fotopolimerizare constitue metoda cea mai utilizata
pentru polimerizarea materialelor de sigilare pe baza de rasina.
In cazul acestora initiatorul si accelatorul trebuie pastrat separat,de aceea sigilantii a caror
polimerizare este initiata chimic, se prezinta sub forma unui sistem bicomponent alcatuit din
doua paste sau din paste si lichid. Unul din componente contine initiatorul iar celalat contine
accelatorul.
Deoarece pentru declansarea reactiei este necesara lumina, diketonica si amina pot sta
impreuna, fara a reactiona de aceea sigilantii fotopolimerizabili se prezinta sub forma unui
sistem monocomponent livrat in seringi de plastic opace sau mici carpule (Craig si colab.cit. de
34).
- materialul isi pastreaza aceasi vascozitate pe toata perioada patrunderii lui in porii smaltului
demineralizat, priza survenind cand se produce fotoactivarea.
In timpul utilizarii sursei de lumina vizibila, datorita intensitatii ei este necesara protectia
ochilor.
Dezavantejele care decurg din activarea cu lumina ultravioleta a facut ca aceasta prima
generatie sa dea rezultate mai slabe. La obtinerea acestor rezultate au contrbuit desigur si
deficientele de tehnica propriu-zisa a sigilarii. In prezent nu se mai foloseste acest gen de
sigilare.
La acestea se adauga si potentialul de a produce deteriorari ale retinei datorita expunerii
lungi la lumina ultraviolete.
Cand activarea se obtine prin folosirea luminii vizibile, calitatea polimerizarii, nu este
capabil sa polimerizeze straturi mai groase de rasina.
Incoeporarea fluorului In aceste materiale se poate face prin 2 metode (Ripa cit. de 34).
1. schimb anionic (cand un compus organi de fluor este legat chimic la rasina),
2. prin aditie de sare fluorata la rasina nepolarizata.
Eliberarea ionilor de fluor din rasinilie de sigilare are loc printr-un mecanism
de difiziunie sau substituire .Ionii ’’hidroxili’’ si ionii ‚‚clorura’’ inlocuiesc ionul de fluor din ionul
de sigilare. Ionul de fluor difuzeaza catre suprefata si este eliberat in solutie (Rawls cit. de 34).
Fluorul eliberat este incorporat in smalt.
In felul acesta ionii de fluor eliberati favorizeaza procesul de remineralizare al smaltului
demineralizat. In plus chiar in conditiile desprinderii materialului de sigilare, suprafata de smalt
ramane rezistenta la carie (Tanaka cit. de 34).
Cantitatea cea mai mare de fluor este eliberata in primele 24 de ore, dupa care are loc o
scadere treptata a procesului. Eliberarea de fluor continua cel putin pe o perioada de 2 ani
(Verbeek cit. de 34).
In prinvinta proprietatilor adezive ale sigilantilor care elibereaza fluor, o serie de cercetari
arata ca ele sunt inferioare proprietatilor adezive ale sigilantilor conventionali (Rawls, Coolez
cit . de 34). In schimb Marcu- Shamer si colab intr-un studiu de laborator si Morphis si Toumba
(cit de 34) intr-un studiu clinic arata ca incorporarea de fluor in matricea materialului de sigilare
nu determina influente semnificative in ce priveste retentia.
4.6.2.5. Produse comerciale
Din multitudinea de sigilare existente ADA, Consiliul pentru materiale denater, instrumente
si echipamente au ‚’’acceptat’’ o serie de produse comerciale considerandu-le sigure si
eficiente. De asemenea au fost ‚’’acceptate provizoriu’’ unele produse comerciale cu posibilatea
reconsiderarii calificativului pe masura ce se primesc informatii suplimentare favorabile asupra
biocompatibilitatii, eficientei carioprofilactice si retentiei (34).
Din multitudinea materialelor existente, preyentam citeva pentru ilustrare: Admiral Seal
(Voco), Fisseal (Promedica), Dyract Seal (Detrey Dent Sply), Sealant (Bisco), Smart Seal
(Detax), Helio Seal Clear Croma (Vivadent).