Universitatea Ovidius

Constanţa
Facultatea de Ştiinte Economice
Contabilitatea şi Auditul Afacerilor

Evaluarea unei societătii cu activitate bancară

1
 Cuprins
Cap.1 Definirea misiunii evaluării............................................... 3
1.1 Baza de evaluare și acționariat................................................................................ 3
Cap.2 Cunoasterea obiectului supus evaluării............................. 4
2.1 Scurt istoric.............................................................................................................. 4
2.2 Tipul întreprinderii.................................................................................................... 5
2.3 Produse si servicii:................................................................................................... 5
2.4 Piata bancară........................................................................................................... 7
2.5 Concurența.............................................................................................................. 8
Cap.3 Diagnosticul stării actuale............................................. 10
3.1 Bilanțul contabil consolidat pentru exercițiile financiare 2014 si 2015..................10
3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate............................................................... 11
3.3 Analiza comparativă a acestor indicatori................................................................ 13
Cap.4 Alegerea metodelor de evaluare...................................... 15
4.1 Activul net contabil................................................................................................ 16
4.2 Activul net corectat................................................................................................ 17
4.3 Discounted Cash-Flow (DCF).................................................................................. 19
Cap.5 Diagnosticul stării viitoare............................................. 23
Cap.6 Concluzii- cu privire la utilizarea metodelor de evaluare
pentru o societate cu obiect de activitate bancar.....................24
BIBLIOGRAFIE.......................................................................... 25

E TAPE LE
REALIZĂRII PROCESULUI DE EVALUARE A UNEI SOCIETĂTI
COMERCIALE CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR

2
 BRD - Groupe Société Générale

Cap.1 Definirea misiunii evaluării.

Specificatiile misiunii de evaluare constituie primul pas in procesul de

evaluare, in care se stabilesc contextul si sfera evaluarii si se rezolva orice ambiguitate care
implica un element sau o problema de evaluare. Evaluatorul se asigura ca analizele,
informatiile si concluziile prezentate in raport sunt in concordanta cu specificatiile stabilite
prin definirea misiunii evaluatorului.
Misiunea evaluării unei societăti comerciale cu obiect de activitate bancar este
acela de a stabili valoarea globală a întreprinderii ca întreg prin punerea în evidentă a pozitiei
financiare a societătii date de valoarea unor indicatori precum:
-mijloacele fixe, terenuri, clădiri, utilaje si mijloace de lucru (rentabilitatea economică
a acestora , uzura fizică si morală);
-gradul de îndatorare fată de clienti, fată de alte institutii bancare si fată de alti agenti
economici;
-nivelul disponibilitătilor bănesti, nivelul rezervei minime obligatorii;
-capacitatea de amijloci activităti economice si fluxuri de numerar;

1.1 Baza de evaluare și acționariat

Cunoaşterea obiectului evaluat se face prin studierea atat a situaţiilor financiare

anuale, cat şi a unor informaţii cu privire la modificarea capitalului social, etc.
Situatiile financiare consolidate au fost întocmite pe baza costului istoric cu exceptia
următoarelor elemente semnificative din situatia consolidată a pozitiei financiare:
-instrumentele financiare la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere sunt
evaluate la valoarea justă;
-activele financiare disponibile pentru vânzare sunt evaluate la valoarea justă;
-datoriile aferente aranjamentelor de plată pe bază de actiuni cu decontare în numerar
sunt evaluate la valoarea justă.
Acţionarul principal al BRD este Société Générale.

3
 1.2 Scopul si utilizarea raportului de evaluare
Scopul evaluãrii unei societãti comerciale cu obiect de activitate bancar este
acela de a
stabili valoarea globalã a entitãtii ca întreg prin punerea în evidentã a pozitiei
finanicare a
entitãtii date de valoarea unor indicatori precum:
- capitalul propriu,modalitati de finantare, actionariat;
-capacitatea de a mijloci activitati economice si fluxuri de numerar;
-nivelul rezervei minime obligatorii,nivelul disponibilitatilor banesti;
-mijloace fixe.

Cap.2 Cunoasterea obiectului supus evaluării

2.1 Scurt istoric

PROFILUL BRD – GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE BRD a fost infiintata la

1 decembrie 1990 ca banca comerciala independenta, sub forma juridica de societate pe
actiuni, cu capital majoritar detinut de Statul Roman, prin preluarea activelor si pasivelor
Bancii de Investitii.
In martie 1999 Société Générale a achizitionat un pachet de actiuni reprezentand
51% din capitalul social, majorandu-si detinerea pana la 58,32% prin cumpararea, in anul
2004, a pachetului detinut de statul roman.
La 31 decembrie 2014, SG detinea 60.17% din capitalul social. Incepand cu
anul 2001, BRD-Groupe Société Générale functioneaza ca societate deschisa pe actiuni,
acestea fiind admise la tranzactionare pe o piata reglementata, in conformitate cu legea
societatilor comerciale, legislatia bancara, legislatia pietei de capital, prevederile Actului
constitutiv si alte reglementari interne.

2.2 Tipul întreprinderii

Datele de identificare ale BRD sunt:

4
 -Sediul social: B-dul Ion Mihalache nr. 1-7, sect. 1, Bucuresti;
- Tel/Fax: 021.3016100 / 021.3016800 ;
- Numar unic de inregistrare la registrul comertului: 361579/10.12.1992;
- Cod unic de inregistrare: RO 361579/10.12.1992;
- Numarul de ordine de la Registrul Comertului: J40-608-1991;
- Numarul si data inregistrarii in Registrul institutiilor de credit: RB - PJR - 40 –
007/18.02.1999;
- Capital social subscris si varsat: 696.901.518 lei ;
- Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de societatea comerciala:
actiuni ordinare cu o valoare nominala de 1 RON.

Obiectivele dezvoltării BRD - Groupe Société Générale

-adaptarea organizării şi a metodelor proprii la strategia clienţilor ;
-creşterea selectivă a activelor;
-inovaţia ;
-reducerea coeficientului de exploatare;
-rentabilitate durabilă .

2.3 Produse si servicii:

Banca îşi desfășoară activitatea pe 3 pieţe:

-Banca persoanelor fizice;
-Banca întreprinderilor ;
-Banca de investiţii.

Oferta produse si servicii destinate persoanelor fizice

Contul curent normative
Este un cont curent deschis, pe perioada nedeterminata, pe numele unui singur client,
cu varsta minima de 18 ani. Se pot numi imputerniciti pe cont, de catre titular, care pot efectua
operatiuni pe respectivul cont in limitele stabilite prin imputernicire.

Contul revolving
Se deschide automat de Banca cand un client solicita emiterea unui card de credit.
Cont de depozit la termen

5
 Este un cont deschis pe o anumita perioada si are o functie de economisire. Exista trei
tipuri de depozit:
a) Depozitul la termen – are dobanda variata, iar dobanda se plateste la expirarea
termenului sau se capitalizeaza.
b) Depozitul 1000 – are dobanda fixa, iar plata dobanzii se face la expirarea
termenului.
c) Progresso – dobanda progresiva cu plata dobanzii dupa 180 zile calendaristice. 4.
Contul de economisire (ATUSTART, ATUSPRINT, ATUCONT)
Este un produs de economisire in LEI, EURO sau USD, care imbina avantajele unui
cont curent cu cele ale unui depozit la termen, iar perioada este nedeterminata.
Tipurile de conturi de economisire:
a) Atustart – destinat clientilor cu varsta intre 0 si 14 ani.
b) Atusprint – destinat clientilor cu varsta intre 14 si 18 ani.
c) Atucont – destinat clientilor cu varsta mai mare de 14 ani.
Cardul bancar
Sunt disponibile o gama larga de carduri in functie de nevoile fiecarui client:
a) Carduri in lei din gama MasterCard si Visa
b) Carduri in valuta din gama Visa Classic in USD si MasterCard Standard in Euro
c) Carduri de prestigiu din gama MasterCard si Visa Gold
Asigurare confort Acopera
Riscul de furt sau pierdere, precum si cheltuielile de refacere a documentelor personale
si/sau cheilor pierdute sau furate odata cu cardul.
Descoperit de cont garantii
Sunt credite pe termen scurt, mediu si lung ce pot fi de consum si ipotecare/imobiliare.
Banca la distanta
Exista diverse servicii incluse in aceasta categorie:
a) Serviciul Vocalis – este un serviciu care se desfasoara prin intermediul „Telefoniei
fixe”
b) Serviciul Mobilis – este un serviciu care se desfasoara prin intermediul „Telefoniei
mobile” c) Serviciul BRD-NET – este un serviciu care se desfasoara prin intermediul
canalului de distributie Internet.
Mobilitate conturi curente in lei
Cu ajutorul acestui serviciu clientii pot solicita transferul relatiilor de cont curent
prin care efectueaza operatiuni de incasari si plati de la o banca la alta banca.

6
 Prin alegerea unui pachet din cele 3: Pachet BRD Clasic, Select sau Premium, clientii
beneficieaza de reduceri si gratuitati pentru o gama larga de produse si servicii.

Potrivit autorizatiei emise de Banca Nationala a Romaniei, Banca are urmatorul

obiect de activitate:
-atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;
-contractare de credite, incluzand printre altele: credite de consum, credite ipotecare,
-servicii de transfer monetar;
-emitere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri de calatorie si
altele asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica;
- emitere de garantii si asumare de angajamente;
- tranzactionare in cont propriu sau in contul clientilor, in conditiile legii, cu:
- instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de
depozit;
- valuta;
- contracte futures;
- contracte options;
- instrumente avand la baza cursul de schimb si rata dobanzii.

2.4 Piata bancară

Activitatea de factoring a BRD si-a continuat evolutia pozitiva in 2015 prin

cresterea numarului de clienti si mentinerea pozitiei de lider de piata. Calitatea serviciilor a
fost confirmata de Factors Chain International, cu un nou loc 3 in clasamentul mondial al
performantei serviciilor.
Cu o cota de piata de 25% si o cifra de afaceri de 921 milioane EUR, BRD a
derulat anul trecut operatiuni de factoring cu aproape 700 clienti, de la IMM la multinationale,
din toate sectoarele economice, ponderea cea mai mare inregistrandu-se in zona bunurilor de
larg consum, industria metalurgica, masini si echipamente. Factoringul intern fara regres a
fost in continuare cel mai cautat produs, cu o pondere de peste 70% in totalul portofoliului.
O crestere de peste 35% s-a inregistrat in zona operatiunilor de reverse factoring si Supply
Chain Finance, confirmand previziunile in legatura cu potentialul acestor produse, care
asigura o mai mare stabilitate si predictibilitate in colaborarea cu furnizorii si permit
parteneriate durabile intre furnizor, debitor si factor.

7
 „Evolutia din 2015 arata ca factoringul ramane interesant pentru companii, tinand cont ca
este nu doar un produs de finantare, cu efect imediat in cash-flowul companiei, ci si unul care
permite optimizarea capitalului, acoperirea riscului de neincasare a creantelor si
managementul eficient al creantelor si debitorilor. Strategia noastra pentru 2016 are in vedere
diversificarea ofertei, cu accent pe solutii inovative, pe calitatea serviciilor si optimizarea
fluxurilor operationale, astfel incat sa usuram accesul la produsele de factoring si Supply
Chain Finance”, a spus Anca Dogaru, Directorul adjunct al Departamentului Global
Transaction Banking al BRD.

BRD-Groupe Société Générale este cea de-a doua bancă din România după totalul
activelor.
BRD - Groupe Société Générale are 2,2 milioane de clienţi şi operează o reţea de
842 de unităţi. BRD ocupa o poziţie importantă pe piaţa românească a cardurilor având 2,2
milioane de carduri emise şi o reţea de acceptare de peste 26 000 POS-uri şi 1 500 ATM-uri.
Cu operaţiuni de factoring de 921 milioane de euro în 2015, BRD este liderul pieţei de
factoring din România. Activele totale ale băncii erau, la sfârşitul anului 2015, de 49,2 mld
RON.

2.5 Concurența
Relatiile de concurenta sunt inevitabile intr-o societate, sunt firesti si chiar
provoaca dezvoltarea societatii. Concurenta este o rivalitate realizata cu mijloace economice
intre producatori si comercianti pentru producerea si desfacerea unor marfuri, pentru
acapararea unor piete. „Lupta” dintre intreprinderi are ca obiect aceleasi nevoi de consum sau
nevoile diferite ale aceluiasi segment de clientela. Altfel spus, este rivalitatea intre firme
existente (si potentiale) pentru castigarea (mentinerea) clientilor; este forta care asigura
functionarea economiei de piata si progresul.

Termenul de competitivitate poate fi raportat - in functie de nivelul la care se

refera o anumita problema - la o tara (natiune), la o ramura, la o intreprindere sau un produs.
Exista o stransa interdependenta intre nivelele de competitivitate. Pe de o parte, calitatea
produsului / serviciului determina posibilitatile intreprinderii de a face fata concurentei. Pe de
alta parte, performantele intreprinderii sunt dependente de realizarile la nivel de ramura si de

8
competitivitatea tarii pe plan international. Competitivitatea este o notiune ce poate fi folosita
doar intr-un context comparativ.
Dreptul concurentei este in general definit in doctrina din tara noastra ca fiind
ansamblul de reglementari menite sa asigure, in raporturile de piata interna si internationala,
existenta si exercitiul normal al competitiei dintre agentii economici, in lupta pentru
castigarea, extinderea si pastrarea clientelei . dreptul concurentei, prin restrictiile pe care le
impune si prin supravegherea respectarii acestor restrictii, protejeaza exercitarea libera a
drepturilor dispozitive care alcatuiesc esenta dreptului comercial si a dreptului privat in
general. Oarecum paradoxal, dreptul concurentei protejeaza libertatea contractuala si
libertatea de actiune extracontractuala a agentilor economici prin interzicerea unor acte care ar
putea fi incheiate pe baza libertatii de vointa
Printre bancile concurente se afla: CEC, BCR, Piraeus, Garanti, Millenium,
Transilvania, BancPost, ING, Volsbank.Pentru a realiza un clasament al produsele
oferite de bancile din Romania, revista Capital a analizat oferta acestora si anume: credite
ipotecare, de nevoi personale negarantate, împrumuturi auto,carduri de debit cu overdraft,
carduri de credit şi depozite. În urma analizei au fost punctate cele mai importante condiţii ale
fiecărui produs, de la dobândă şicomisioane la cele legate de birocraţie şi viteza de aprobare.
Ponderând criteriile după importanţă, a fost acordată o notă pe produs, iar în final s-au
ierarhizat cele mai bune bănci la fiecare categorie şi peîntreaga piaţă de retail.
Gradul de concentrare a activului bancar e de natură să împartă lupta bancherilor pe
două fronturi. Pe de o parte, primele instituţii de credit clasate în topul activelor îşi dispută cea
mai mare parte din "felia bancară". De cealaltă parte, lupta se dă între băncile mici, cu o cotă de
piaţă sub 1% .

Cap.3 Diagnosticul stării actuale

9
 3.1 Bilanțul contabil consolidat pentru exercițiile financiare
2014 si 2015

Tabelul nr.1Bilantul contabil 2014 si 2015

2015 2014
Ron 1000 Ron 1000
Active
Numerar si echivalente de numerar 1.339.602 1.357.570
Active financiare detinute 9.208.959 8.205.352
pt.tranzactionare
Derivative detinute pt managementul 1.218.112 693.905
riscului
Credite si avansuri acordate băncilor 7.480.319 5.832.421
Credite si avansuri acordate clientilor 26.745.767 26.777.114
Titluri de valoare 2.314.800 1.263.276
Investiții în entități asociate și 121.787 119.731
asocieri în participație
Imobilizări corporale 851.260 885.311
Imobilizări necorporale 82.617 85.226
Creante privind impozitul amânat 19.194 88.546
Alte active 187.773 153.221
Total active 50.184.711 46.081.107
Datorii
Derivative detinute pt.managementul 153.210 87.673
riscului
Depozite de la bănci 781.180 734.520
Depozite de la clienti 41.098.674 35.954.041
Credite de la bănci si alte institutii 1.099.793 2.514.9952
financiare
Datorie privind impozitul pe profit 1.463 2.357
Alte datorii 792.409 584.378
Total datorii 43.927.268 40.330.892
Capitaluri proprii 6.257.433 5.750.215
Capital social 2.515.622 2.515.622
Rezultatul reportat 3.299.819 2.830.911
Alte rezerve 392.750 352.032
Total capitaluri proprii 6.257.433 5.750.215
Total datorii si capitaluri proprii 50.184.711 46.081.107
Sursa: Prelucrare după Situatiile Financiare Consolidate din Raportul anual
2014/2015;pag.2 al Băncii BRD – Groupe Société Générale S.A

10
 Contul de profit si pierdere consolidat pentru exercitiile financiare la 31.12.2015 si
31.12.2014
Tabelul nr.2 Contul de profit si pierdere
2015 2014
Ron 1000 Ron 1000
Venituri din dobânzi 1.939.702 2.267.946
Cheltuieli cu dobânzile (423.651) (682.584)
Venituri nete din dobânzi 1.516.051 1.585.361
Venituri din speze si comisioane 7493.641 764.721
Venit. nete din speze si comisioane 749641 764721
Alte venituri operationale 6.702 18.081
Venituri operationale 2.507.177 2.622.965
Cheltuieli operationale (1.297.247) (1.327.701)
Cheltuieli salariale (654,659) 655,903
Cheltuieli nete cu provizioanele pentru (131,217) (139,175)
deprecierea valorii activelor financiare
Profit înainte de impozitare 551,716 79,901
Cheltuiala cu impozitul pe profit (84,480) (12,044)
Profitul net al exercitiului financiar 467,236 67,857
Câștiguri nete din active financiare 71.545 440
disponibile pentru vânzare
Impozit pe venit aferent elementelor (11.766) 0
care pot fi reclasificate în contul de
profit și pierdere
Alte elemente ale rezultatului global 59.779 440
Total rezultat global aferent 486.210 512.933
exercitiului financiar,după
impozitare
Sursa: Prelucrare după Situatiile Financiare Consolidate din Raportul anual
2014/2015; pag.3 al Băncii BRD– Groupe Société Générale S.A

3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate

Rezultatele activitătii băncii trebuiesc determinate atât sub forma unor valori
absolute căt si sub forma unor valori relative , pentru a realiza comparatia cu concurenta.
În evaluarea indicatorilor s-au utilizat valorile relative ale rezultatelor activitătii
BRD– Groupe Société Générale S.A.

11
 Pentru a calcula indicatorii specifici de apreciere a performantelor activitătii
bancare se impune a se cuantifica veniturile, cheltuielile si a stabili situatia rezultatelor
financiare.

DENUMIREA INDICATORULUI FORMULA DE CALCUL

Indicatorii profitabilităţii:

1. Rata marjei nete de dobândă

(Net Interest Margin)
2. Rata profitului
3. Rata de utilizare a activelor (RUA)
4. Rata rentabilităţii economice (Return
of Assets)
5. Efectul de pârghie (multiplicatorul
capitalului)
6. Rata rentabilităţii financiare (Return of
Equity)

DENUMIREA FORMULA VALORI ANUALE RELATIVE

INDICATORULUI DE
CALCUL 2015 201
4
0 1 2 3
Indicatorii profitabilitătii:

1.RMD

2.RPN

3.RUA

12
 4.RRE

5.EP

6.RRF

Tabelul nr.3 Principalii indicatori utilizati în aprecierea performantelor bancare

Tabelul nr.4 Situatia principalilor indicatori ai profitabilitătii

3.3 Analiza comparativă a acestor indicatori

Pentru vedea corectitudinea calculării indicatorilor de performantă bancară, putem

întocmi si analiza corelatia între indicatorii de rentabilitate bancară.
Corelatia între indicatorii de rentabilitate este următoarea:
RRF = RRE∙ EP ; 7.46% = 0.93% ∙ 8.02% ; pentru anul 2015.
1.18% = 0.15% ∙ 8,01% ; pentru anul 2014.

RRE = RPN ∙RUA ; 0.93% = 9.78% ∙ 9.5% ; pentru anul 2015.

0.15% = 1.36% ∙ 10.79% ; pentru anul 2014.

Pentru o mai bună exemplificare a evaluării indicatorilor profitabilitătii am

întocmit fig.1.

Figura nr. 1 - Analiza indicatorilor de profitabilitate

13
 1. Rata rentabilitătii financiare este un indicator a cărei marje normale se

situează între pragurile semnificative de 10% si respectiv 30%. În cazul BRD, rata înregistrată
în anul 2015 de 1.18% nu a depăsit valoarea considerată optimă pentru acest indicator.
Pentru anul 2014 valoarea ratei înregistrată a fost de 7.46%, se cunoaste că a scăzut
semnificativ din cauza efectului crizei care începe să se simtă si la noi în tară.
Pe seama indicatorilor calculati si luând în considerare relatia dintre acestia:
RRF = RRE x EP, putem concluziona următoarele:

 în cazul în care eficienţa reprezentată de rata rentabilitătii economice scade,

banca trebuie să-şi asume riscul de îndatorare în aşa fel încât să-şi mulţumească acţionarii;

 cu cât efectul de pârghie este mai mare, datorat creşterii activelor profitabile, cu
atât rata rentabilitătii financiare este mai mare.

2. Efectul de pârghie (EP) înregistrează niveluri de peste 20% pentru băncile

mari, în vreme ce băncile mici le este caracteristic nivelul de 10 – 20% al levierului.
În cazul de fată, nivelul multiplicatorul capitalului se încadrează aproape la limita
nivelului minim optim (8,01% în 2014 si în 8.02% în 2015). Pentru a putea ajunge la nivelul
optim considerat pentru băncile mari, se impune atragerea de clienti si poate cresterea
numărului de unităti teritoriale.
Acest indicator înregistrează valori optime, ca urmare a faptului că băncile operează în
principal pe seama resurselor atrase. Cu cât gradul de îndatorare a băncii este mai mare, cu atât
rentabilitatea capitalului propriu este mai mare.

3. Rata rentabilităţii economice (Return of Assets) reprezintă cea mai

cuprinzătoare şi perfectă măsură contabilă a performanţei globale a unei bănci. Ea măsoară
pentru BRD profitabilitatea cu care sunt folosite toate activele din patrimoniu.

4. Rata utilizării activelor (RUA)

Mărimea acestui indicator depinde de mărimea dobânzii active pe piaţă şi de
structura activelor bancare. Indicatorul arată veniturile totale ce se obţin din utilizarea
activelor (venituri din dobânzi, comisioane, taxe).

14
 Rata utilizării activelor calcultă pe baza rezultatelor obţinute la finele anilor analizaţi este
în scadere 2015 comparativ cu anul 2014, ca urmare a scaderii activelor totale cu în ultimul an.
5. Rata profitului net (RPN) reprezintă principalul indicator de analiză când se are
în vedere reducerea costurilor cu activitatea băncii.
Pentru anul 2014, rata profitului se încadrează sub valoarea minimă normală (30-50%),
datorită profitului minim realizat (cheltuieli mari de funcţionare, investiţii în infrastructură). În
anul 2015, rata profitului creşte considerabil cu 8.42%.

6. Rata marjei nete de dobândă (Net Interest Margin)

Recurgând la exemplificare, băncile de detaliu înregistrează marje nete de dobânzi mai
ridicate, în timp ce băncile mari unele mai scăzute, datorită costurilor mari ale fondurilor.
În cazul de faţă, marja netă de dobândă a scăzut în anul 2015,comparativ cu 2014, cu
0.44% este expresia managementul putin defectuos în cadrul elementelor de activ şi pasiv, dar
poate fi şi expresia unui plasament în active foarte riscante.

Cap.4 Alegerea metodelor de evaluare

Evaluarea bancii se face prin analiza resurselor şi a rezultatelor obţinute pe o

anumitã perioadã de timp trecutã şi pînã la data evaluãrii. Analiza resurselor presupune
prezentarea şianaliza surselor de finanţare, a creanţelor şi a datoriilor

În general nu există reguli specific pentru alegerea metodelor de evaluare si nici

nu se poate utilize o metodă universal. Metodele de evaluare se diferentiază în general prin
importanta care se dă unor elemente ca: patrimoniul întreprinderii, rentabilitatea, cifra de
afaceri .Valoarea unei societăti poate fi dată de relatia:
V ꞊ Px + Ry + CAz , unde x, y, z sunt coeficienti de pondere.
Ponderea alocată fiecărui element determină metoda de evaluare aleasă, dar
ponderea este diferită de la un caz la altul, în functie de conditiile specifice ale întreprinderii
evaluate.
În cazul nostru este vorba despre metoda activului net corectat(ANC) care este o
metodă patrimonială si de metoda discounted Cash-Flow(DCF) care este o metodă bazată pe
venit.

15
 De asemenea se poate aplica si metoda patrimonială a activului net contabil care este
considerată de specialisti ca fiind cea mai usoară metodă patrimonială de evaluare.

4.1 Activul net contabil

Reprezintă metoda cea mai rapidă de estimare a valorii unei entităti.

Determinarea activului net contabil, în optica evaluării rapide a sociatătilor comerciale pe
baza unui raport de evaluare simplificat, se face pe baza relatiilor dintre indicatorii ultimului
bilant contabil.
Calcularea activului net contabil, presupune efectuarea unor corectii care afectează câteva din
elementele activului si pasivul bilantului.

 Valoarea activelor intreprinderii=

=Casa si disponibilitati la bancile cetrale 8.819.921mii lei
+Creante asupra institutiilor de credit 2.314.800mii lei
+Creante asupra clientele 26.745.467mii lei
+Imobilizari corporale 851.260 mii lei
+Imobilizari necorporale 82.617 mii lei
____________________________________________________
TOTAL ACTIVE 38.814.065

 Datorii totale=
=Datorii interbancare 781.180 mii lei
+Datorii privind clientele 41.098.674 mii lei
+Datorii constituite prin titluri 153.210 mii lei
______________________________________________________
TOTAL DATORII 27.033.064

 Active considerate nonvalori=

________________________________________________________
=Cheltuieli de constituire 36.164

16
  Activul net contabil=
-Total active 38.814.065
-Datorii totale 27.033.064
-Active constiderate non-valori 36.164

ACTIVUL NET CONTABIL= 11.744.837

4.2 Activul net corectat

Necesitatea corectării bilantului contabil si constituirii unui bilant economic, care să

reflecte mai aproape de realitate patrimoniul net al unei societăti, rezultă din necesitatea
depăsirii inconvenientele metodei activului contabil.
Activul net corectat reprezintă mărimea capitalului necesar pentru a reconstrui
patrimonialul existent al societătii la nivelul valorii reale de utilitate al acestuia.
Metoda activului net corectat reprezintă o fotografie clară a patrimoniului net al unei
întreprinderi la data evaluării, dar nu exprimă pretul la care poate fi cumpărată o societate, în
mod direct pentru că această valoare trebuie corectată cu o altă valoare calculată la o altă
metodă de evaluare.

Elementele de activ sunt corectate după cum urmează:

-Activele considerate non-valori nu sunt luate în considerare;
-Plătile anticipate nu se includ în evaluare;
-Avansurile primite si nici cele acordate nu sunt luate în calcul;
-Disponibilitătile bănesti sunt evaluate la valoarea lor contabilă, iar cele exprimate în
valută sunt convertite în lei la cursul BNR din ziua evaluării.

Ajustarea creantelor se corectează după cum urmează:

-cele mai vechi de un an cu probabilitatea mare de neîncasare si de vechimea lor;
-Creantele a căror lichiditate depăseste 1 an nu sunt luate în considerare;
-Creantele cu o lichiditate cuprinsă între 6 luni si 1 an se diminuează cu 25-30% în
functie de riscul de neîncasare si de rata dobânzii practicată la creditul comercial;
-Creantele exprimate în valute se evaluează la cursul BNR din ziua evaluării.

17
 Imobilizările corporale sunt evaluate în functie de natura lor:
-terenurile se evaluează la pretul pietei;
-clădirile, constructiile speciale si mijloace fixe se evaluează, în mod specific fără a se
tine cont de amplasarea lor,uzura lor fizică si morală;

-investitiile în curs se evaluează după aceleasi metode ca si investitiile.

Imobilizări necorporale sunt formate din titluri de participare, titluri imobilizate ale
activitătii de portofoliu, alte titluri imobilizate si creante imobilizate.
Plătile anticipate nu se includ în evaluare.
Avansurile primite de la furnizori nu se includ în evaluare.
Disponibilitătile bănesti în lei se preiau la valoarea lor iar cele în valută sunt transformate în
lei la cursul de referintă al BNR la data evaluării.
Cheltuielile de repartizat pe mai multe pe mai multe perioade nu se includ în evluare.
Corectarea pasivelor:
datoriile se evaluează la valoarea probabilă de piată;

 creditele pe termen lung se evaluează după aceleasi principii ca si imobilizările

financiare acordate de întreprindere;

 includerea în datoriile totale a sumelor de natura provizioanelor a căror estimare

este posibilă.

ACTIVUL NET CORECTAT ꞊ ACTIVUL CONTABIL CORECTAT− DATORII TOTALE

CORECTATE

Activul net corectat se calculează ca diferentă dintre activul contabil corectat si

datoriile totale corectate (pe termen scurt, mediu si lung).
Are drept scop eliminarea limitelor activului net contabil si de a da o dimensiune
valorii
intreprinderii mai aproape de realitatea economica. El presupune analiza critica a
fiecarui
element de calcul in functie de realitatea concreta si de valoarea acesteia din chiar
momentul

18
 evaluarii. Reevaluarea se realizeaza printr-o evaluare individuala a posturilor de activ
si
pasiv.se determina astfel:
-separarea tuturor bunurilor din intreprindere in bunuri necesare exploatarii si bunuri
in
afara exploatarii;
-reevaluarea tuturor bunurilor necesare exploatarii;
-calcului mathematic al activului net corijat.

4.3 Discounted Cash-Flow (DCF)

Este o metodã modernã prin care se determinã valoarea fluxurilor viitoare a unei
societãţi comerciale. Baza metodologicã a aplicãrii acestei metode o reprezintã deter-minarea
eficienţei economice a unei investiţii.
Metoda DCF (discounted cash-flow) este asemãnãtoare metodei determinãrii eficienţei
economice, prin faptul cã:
 Ambele sunt metode prospective, ce au în vedere viitorul economic al între-prinderii,
bazat pe investiţii prin utilizarea resurselor provenite din credite bancare, împrumuturi
de pe piaţa de capital, majorãri de capital social, etc
 Se utilizeazã aceleaşi metode de calcul: cash-flow-ul net, valoare rezidualã, rata de
actualizare, valoarea actualizatã (sau prezentã)
 Exprimarea indicatorilor economico-financiari se face în preţuri curente, deci se ia în
considerare influenţa inflaţiei.
 Pentru o evoluţie a preţurilor erodatã de o modificare uşoarã a ratei inflaţiei, evaluarea
se face în preţuri constante; în situaţii cu o ratã a inflaţiei fluctuantã, evaluarea se face
într-o valutã puţin afectatã de inflaţie.

DEFINIREA CASH-FLOW-ULUI
Termenii asociaţi cash-flow-ului sunt: flux de numerar, fluxuri de disponibilitãţi nete şi
fluxuri de trezorerie.Denumirea de flux de numerar nu este cea mai potrivitã, deoarece în
teoria economicã, numerarul desemneazã partea masei monetare reprezentate de bancnote şi
de moneda metalicã.

19
 În evaluare, cea mai potrivitã definire a cash-flow-ului este cea de venituri viitoare. În
evaluare, veniturile viitoare sunt reprezentate de sumele ce remunereazã factorul capital,
respectiv profitul net şi amortizarea imobilizãrilor corporale şi acorpo-rale.
Indiferent de modul de definire a cash-flow-ului, el reprezintã practic diferenţa dintre
intrãrile (încasãrile) şi ieşirile (plãţile) efectuate de o societate comercialã într-o perioadã de
timp.
Disponibilitãţile bãneşti nete de la sfîrşitul anului rezultã din:
 Disponibilitãţile de la începutul anului (soldul iniţial)
 Încasãrile
 Plãţile
Intrãrile pot fi reprezentate de:
 Aport suplimentar de capital al acţionarilor sau asociaţilor
 Împrumuturi primite pe termen lung
 Încasãri din vînzarea unor imobilizãri corporale sau necorporale
 Încasãri din vînzãri

DISPONIBILITATI DE LA INCEPUTUL ANULUI 1.339.602

Venituri din comisioane (intrare) 749.641
Aport de capital (intrare) 2.515.622
Venituri din anularea provizioanelor(intrare) 748.779
Alte venituri: 6.702
__________________________________________________________
TOTAL VENITURI 5.396.346

Ieşirile pot fi reprezentate de:

 Cumpãrãri pentru consum sau vînzare
 Rate plãtite pentru creditele pe termen lung
 Investiţii pe termen lung şi dezvoltare
 Alte plãţi incluse în cheltuieli
 Impozitul pe profit

20
 Valoarea totalã a cheltuielilor efectuate de BRD SA în exerciţiul financiar 2015 a fost
de cca 1.297.247 MII RON, cheltuieli consituite din:
 Rambursarea creditelor primite de Banca Centralã şi de alte insitituţii financiare
 Dobînzi la depozitele consitutite de persoanele fizice şi juridice
 Cheltuieli privind primele de asigurare, salarii
 Cheltuieli privind investiţiile în imobilizãri corporale şi acorporale

Disponibilitãţile bãneşti de la sfîrşitul anului sunt reprezentate de diferenţa dintre totalul

încasãrilor şi totalul plãţilor efectuate de întreprindere în timpul unui exerciţiu financiar.

TOTAL VENITURI: 5.396.346

TOTAL CHELTUIELI: 1.297.247
REZULTATUL ÎNAINTE DE IMPOZITARE 4.099.099

Impozitul pe profit: 655.856

REZULTATUL DUPÃ IMPOZITARE (NET) 3.443.243

DETERMINAREA MODIFICÃRII
NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

În analiza situaţiei financiare anuale a unei întreprinderi se utilizeazã noţiuni

asemãnãtoare, dar diferite ca sferã:
-Fondul de rulment net (FRN)
-Necesarul de fond de rulment (NFR)
-Trezoreria netã (TN)
Fondul de rulment este excedentul de resurse stabile (capitaluri ale acţionarilor şi
împrumuturi pe termen lung) peste activele imobilizate (corporale, acorporale şi financiare).
Se calculeazã ca şi:

FRN = Active circulante – (Capitaluri proprii+Datorii)

Active circulante
= Stocuri

21
+ Creanţe
+ Conturi curente
+ Investiţii financiare pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment exprimã partea din capitalul permanent pe care trebuie sã
o utilizeze o firmã peste cea alocatã finanţãrii:

NFR = Stocuri + Creanţe – Datorii nebancare pe termen scurt

Trezoreria netã se calculeazã ca diferenţã dintre fondul de rulment necesar şi necesarul de
fond de rulment:
TN = FRN – NFR

BRD S.A. prezintã în bilanţul contabil încheiat pe anul 2015 urmãtoarele date cu privire
la fondul de rulment net, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netã:

Casa, disponibilitãţi la bãnci centrale 8.819.921

Creante asupra institutiilor de credit 2.314.800
Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil 131.217
Total active circulante 11.265.938

Datorii privind instituţiile de credit 2,314,800

Datorii constituite prin titluri 7,208,959
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 306.248
Cp+D 9.830.007

FRN=11.265.938-9.830.007
FRN=1.435.931

Necesarul de fond de rulment exprimã partea din capitalul permanent pe care trebuie
sã o utilizeze o firmã peste cea alocatã finanţãrii:
NFR = Stocuri + Creanţe – Datorii nebancare pe termen scurt

Stocuri: 0
Creanţe (total): 7.208.959

22
Datorii nebancare pe termen scurt (constituite prin titluri) 2.314.800
Necesarul de fond de rulment 4.894.159

Trezoreria netã se calculeazã ca diferenţã dintre fondul de rulment necesar şi necesarul de

fond de rulment:
TN = FRN – NFR
Fodul de rulment necesar: 4.894.159
Necesarul de fond de rulment: 1.435.931
Trezoreria netã: 3.458.228

Cap.5 Diagnosticul stării viitoare

O societate poate fi evaluată prin lichiditătile pe care urmează să le genereze în

viitor. Valoarea ei este dată de fluxurile de trezorerie( cash flow-ul) previzionale
susceptibile a fi obtinute în următorii ani. Pentru un astfel de demers, în primul rând, trebuie să
definim metoda de măsurare a fluxurilor de trezorerie. Cele două metode, cea directă si cea
indirectă care pot fi utilizate cu acest scop, fac distinctia între fluxurile din activităti de
exploatare, activităti de investitii, activităti de finantare.
Metoda indirectă porneste de la profitul net înainte de impozitare la care se adaugă
amortizările, cheltuielile si pierderile financiare si se scad veniturile din investitii financiare, se
ajustează (+/-) stocuri si datorii sau creante pentru obtinerea fluxului din activităti de exploatare
la care se adaugă sau scade fluxul din activitătile de investitii si finantare.
Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda directă se bazează pe încasările de
la clienti din care se scad plătile către furnizori, angajati, comisioane bancare, impozit pe profit la
care se adaugă sau scade numerarul rezultat din activităti de investitii (achizitia de clădiri,
echipamente sau vânzarea lor) numerarul rezultat din activităti de finantare( emisiuni de actiuni).
După alegerea metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie începe munca de constructie a
unei proiectii a activitătii societătii în următorii ani pe care dorim să-i previzionăm. Prin
realizarea unei astfel de situatii, se încearcă să se estimeze nevoia viitoare de investitii(corporale,
necorporale), posibilitătile operatiunilor financiare(achizitii sau vînzări de actiuni, operatiuni de

23
leasing), necesarul pentru asigurarea functionării curente a societătii care să asigure o dezvoltare
constantă a activitătilor.

Cap.6 Concluzii- cu privire la utilizarea metodelor de

evaluare pentru o societate cu obiect de activitate
bancar

Metoda DCF
Societatea comercială cu obiect de activitate bancar este o societate comercială pe
actiuni al cărei obiect de activitate este acla de finantare a activitătilor economice, de a mijloci
circulatia fluxurilor de bani în economie, de a sprijini financiar atît pe agentii economici
producători, cât si pe cei consumatori (populatia), prin oferirea de credite si constituirea de
depozite, alte activităti întreprinse de o societate bancară tin de domeniul pietei de capital, mai
precis pe piata primară, prin plasarea pe piată a titlurile financiare(actiuni si obligatiuni). Într-un
cuvănt, activitatea inei societăti bancare presupuse exclusiv circulatia fluxurilor de bani în
economie.
Metoda DF este cea mai complexă metodă de evaluare, ce presupune actualizarea
fluxurilor viitoare de venituri.
Alegerea acestei metode de evaluare pentru o societate bancară presupune scoaterea în
evidentă a eficientei a unei investitii indiferent de naturaei. La nivel global, prin luarea în
considerare a tuturor investitiilot efectuate de agentii economici, se poate, determina gradul de
eficientă a investitiile la nivelul întregii economii

Metoda activului net contabil

Ca orice metodă de evaluare patrimonială, aplicarea ei presupune efectuarea unor
corectii la nivelul indicatorilor din ultimul bilant încheiat, atât în cazul activelor cât si în cazul
pasivelor unei societăti. Ajustările efectuate la nivelul bilantului au ca scop aducerea la zi a unei
valorii unei întreprinderi.
Ajustarea acestei metode de evaluare patrimonial are ca scop scoaterea în evidentă a unei
valori cât mai actuale a societătii, prin:
Ajustarea valorii activelor prin eliminarea unor active asa-zise nonvalori, cum ar fi
cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare- dezvoltare ce au sanse minime de a se
transforma în inovatii.

24
 Toate aceste ajustări au scopul de scoate în evidenta valoarea întreprinderii prin prisma
capacitătilor sale de eficientizare a investitiilor( faptul că s-au efectuat cheltuieli de cercetare-
dezvoltare, dar sansele acestora de a se concretiza în inovatii sunt minime, nu garantează
dezvoltarea entitătii economice si deci, nu putem vorbi de o eficientă a unor investitii în produse
noi. Luarea în considerare a clădirilor, a terenurilor si a altor constructii la valoarea lor de piată,
fără a se tine cont de amplasarea lor, implică ignorarea caracterului speculativ în functie de zonă,
al valorii imobilizărilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Mitică Pepi, Evaluarea afacerii, Editura Ex Ponto, Constanta, 2006.

2. Basno Cezar, Nicolae Dardac, Management bancar, Editura Economică, Bucureşti,
2002;

 Rapoartele anuale 20013, 2014, 2015 ale BRD;

 www. brd.ro
 www.bnr.ro;

25