Sunteți pe pagina 1din 10

3.6.

Program experimental (jocuri, ştafete, parcursuri aplicative)

Jocuri de mişcare pentru educarea îndemânării

‚‚ Fluturaşii jucăuşi’’
 componente vizate: orientarea în spaţiu, coordonarea mişcărilor
 formaţia de lucru: răspândiţi pe tot terenul
 materiale necesare: urechi de iepuraş din carton pentru fiecare copil
Toţi copiii sunt fluturaşi care sar şi ţopăie prin spaţiul de joacă ţinând mâinile precum
lăbuţele iepuraşul. Când educatoarea spune vine bondarul, copiii trebuie să se oprească imediat
exact în poziţia în care erau şi să stea nemişcaţi până când educatoarea spune bondarul a plecat.
Atunci copiii încep să sară din nou. Timpul în care să stea nemişcaţi variază între 5-10 secunde.
Cei care se leagănă sau cad în acel timp sunt eliminaţi din joc. Jocul continuă până când rămâne
un singur jucător. Acela este declarat iepuraş învingător.

‚‚Găseşte fluturaşii’’
 componente exersate: orientarea spaţio-temporală, viteza de gândire, viteza de decizie
 formaţia de lucru: două grupe, răspândiţi pe tot terenul
 materiale necesare: fluier fluturaşi
Jocul se poate desfăşura şi în curtea grădiniţei. Fiecare grupă de copii primeşte un
fluturaş, îşi alege un conducător care va ţine fluturaşul care va trebui apoi să-l ascundă undeva
în spaţiul de desfăşurare al jocului. La auzul fluierului toţi aleargă în direcţia opusă liniei de
start, conducătorul echipei ascunde steguleţul iar colegii de echipă îi dau sugestii de locuri,
derutează echipa adversă care poate trage cu ochiul la locul ascunzătorii. După două minute, la
auzul fluierului copiii se întorc la locul de pornire. La comanda: În recunoaştere! şi sunetul
fluierului fiecare grupă aleargă să găsească fluturaşii celeilalte grupe. Grupa care, reuşeşte să
găsescă fluturaşul, să-l predea conducătorului şi să se întorcă cât mai repede cu toţi membrii la
linia de start, este declarată câştigătoare.
‚‚ În ograda’’
 componente exersate: orientarea spaţio-temporală, coordonarea mişcărilor
 formaţia de lucru: răspândiţi pe tot terenul
 materiale necesare: eşarfă, ecusoane cu siluete animale, clopoţel
Toţi copiii, cu excepţia celui care este Baba-Oarba, se plasează în diferite locuri din
spaţiul de joacă. La auzul sunetului de clopoţel şi îndemnul educatoarei jocul animalelor încep
să imite mişcările şi sunetul animalului de pe ecuson (pisică, câine, maimuţă...). Copilul legat la
ochi trebuie să se deplaseze către un animal pe care îl recunoaşte după sunet. Dacă ghiceşte se
schimbă rolurile, dacă nu ghiceşte, va trebui să-l elibereze pe cel prins şi să mai încerce încă o
dată.

‚‚ Locuitorii apelor’’
 componente exersate: orientarea spaţio-temporală, precizia mişcărilor
 formaţia de lucru: grupuri, răspândiţi pe tot terenul
 materiale necesare: simbol al vieţuitoarei marine alese pentru refugiu
Copiii sunt împărţiţi în mai multe grupuri. Fiecare grup îşi stabileşte un loc de refugiu şi
îşi ia denumirea unei vieţuitoare marine (de exemplu: căluţii de mare, peştişorii aurii, peştişorii
clovn etc.) coordonat de către un conducător de joc care are sarcina de a-şi conduce colegii din
grup către locul de refugiu ales dinainte.
Toţi sunt aşezaţi în jurul educatoarei, iar spaţiul de joc este marea. Educatoarea dă
diferite comenzi la care ei vor răspunde prin mişcări adecvate. De exemplu, când spune marea
este agitată toţi execută săritură de pe un picior pe altul, când spune marea este liniştită toţi
imită mersul liniştit cu balansarea uşoară a corpului. Când educatoarea spune este furtună pe
mare toţi copiii coordonaţi de conducătorul de joc trebuie să se deplaseze cât mai repede la locul
de refugiu unde se consideră a fi în siguranţă înainte ca educatoarea şi marea să-i înghită.
Copilul sau copiii prinşi vor ieşi din joc. Câştigă grupul de vieţuitoare care după 5 furtuni are
cele mai multe vieţuitoare salvate.
‚‚ Omida’’
 componente exersate: orientarea spaţio-temporală, coordonarea mişcărilor
 formaţia de lucru: un şir
Copiii sunt dispuşi în şir, prinzându-se cu mâinile de mijlocul celui din faţă. Primul
jucător reprezintă capul, iar ultimul coada omizii. În această formaţie se deplasează în alergare
toţi copiii odată, capul încercând să prindă coada, care se fereşte, deplasându-se în sensul opus
direcţiei din care este atacată.

‚‚ Găseşte comoara!’’
 componente exersate: orientarea spaţio-temporală, coordonarea mişcărilor
 formaţia de lucru: două echipe
 materiale necesare: eşarfe, obiectele comorii – câte cinci pentru fiecare echipă, două cufere
Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Câte un copil din fiecare echipă este legat la ochi,
iar obiectele sunt aşezate la oarecare distanţă de locul de pornire. La comanda Porniţi! cei legaţi
la ochi încep să se deplaseze, ghidaţi de ceilalţi membri ai echipei: în faţă, la stânga, la dreapta,
etc..., către obiectul ce trebuie capturat. Ei trebuie să găsească aceste obiecte şi să le aducă pe
fiecare în parte în cufărul echipei lor. Echipa care adună prima toate obiectele este câştigătoare.

„Prin tunel”

 componente exersate: orientarea spaţio-temporală, coordonarea mişcărilor


 formaţia de lucru: trei rânduri, perechi
Copiii se aşează în trei rânduri paralele (intervalul dintre rânduri este egal cu două lungimi
de braţ) şi se ţin de mâini (tunelul). Se aleg doi copii: primul aleargă pe culoarele tunelului, iar
celălalt are sarcina de a-l prinde. Jocul se începe la semnalul educatoarei.
Educatoarea dă din când în când comenzi: la dreapta sau la stânga, iar copiii care formează
rândurile se întorc prinzându-se invers de mâini şi formând astfel culoare noi pentru cei care
aleargă. Aceştia din urmă nu au voie să treacă pe sub lanţul de braţe; ei trebuie să alerge numai
pe culoare. Jocul se încheie atunci când un alergător este prins. Jocul se reia apoi, schimbându-
se alergătorii.

„Colecţionarii de fluturi”
 componente exersate: orientarea spaţio-temporală, coordonarea mişcărilor, viteza de decizie
 formaţia de lucru: două grupe aşezate pe un rând în colţurile opuse ale sălii
În mijlocul clasei se desenează două cercuri tangente. Din fiecare grupă se alege un copil
(colecţionar) care va sta în interiorul cercului, cu faţa către grupa adeversă. La un semnal al
educatoarei, vulpile vor rosti cuvintele: Noi suntem doi colecţionari şi vrem să vă prindem. La
sfârşitul acestor cuvinte copiii din fiecare grupă vor alerga numai de la dreapta la stânga
colecţionarului care trebuie să-i prindă, trecând prin faţa acesteia. În clipa când încep să alerge,
răspund : Nu mi-e frică, nu mi-e frică. Colecţionar se repede să prindă copiii care trec prin faţa
lui. Copii prinşi sunt scoşi din joc. Câştigă grupa cu cei mai mulţi copiii rămaşi neprinşi.

Ştafete

„Mingea prin tunel”


 componente exersate: coordonarea mişcărilor, viteza de reacţie, corectitudinea mişcărilor
 formaţia de lucru: 2 echipe cu număr egal de participanţi
 materiale: mingi
Copiii stau în linie dreaptă, unul în spatele celuilalt, cu picioarele depărtate, formând un
tunel. La semnalul dat de educatoare, primul copil aruncă mingea la nivelul podelei prin tunelul
format de picioarele copiilor. Ultimul copil din echipă prinde mingea şi aleargă cu mingea în
braţe spre primul din echipa sa şi se aşază în faţa lui şi aruncă mingea prin tunel. Jocul continuă
până când cel care a fost primul a ajuns din nou la începutul rândului. Câştigă echipa care
reuşeşte acest lucru prima.

„Cursa fluturilor”
 componente exersate:viteza de gândire, viteza de execuţie,
 formatia de lucru: două echipe, egale ca număr
 materiale necesare: obstacole, tabla de scris, cretă colorată
Copiii sunt organizaţi în două echipe, aşezate în şir înapoia liniei de plecare. În faţa fiecarei
echipe se plasează câte o tablă de scris, iar pe linia de plecare mai multe bucăţi de cretă colorată.
Înainte de începerea jocului educatoarea hotărăşte ce anume trebuie să se deseneze pe tablă şi ce
element din desen trebuie să execute fiecare copil. De exemplu fiecare echipă trebuie să
deseneze o casă. La comanda de începere, primii copii din fiecare echipă iau câte o bucată de
cretă, aleargă cu trecere peste obstacole, execută o săritură până aproape de tablă, dup care
desenează un singur element al casei – un perete- apoi aleargă la coada şirului propriu; pornesc
următorii ş.a.m.d., până ce se termină desenul respectiv (pereţii, acoperişul, ferestrele, uşa casei,
gardul, copaci). Este declarată câştigătoare echipa care a terminat prima şi a desenat cel mai
corect.

„Suntem constructori”
 componente exersate: viteza de gândire, viteza de execuţie
 formatia de lucru: trei echipe, egale ca număr
 materiale necesare: cuburi
Copiii sunt împărţiţi în trei echipe, egale ca număr, aşezate în linie pe trei laturi ale sălii de
grupă pe cea de-a patra fiind educatoarea pentru a-i vedea şi coordona pe copii. În faţa fiecărei
echipe, la o anumită distanţă, se trasează câte o linie. La mijlocul fiecărei linii se află mai multe
cuburi (numărul lor trebuie să fie cel puţin egal cu cel al copiilor pentru fiecare echipă).
La comanda educatoare, primul din echipă aleargă la grămada de cuburi, ia câte un cub şi
aleargă spre locul indicat şi marcat înainte de începerea jocului în dreapta fiecarui şir, lasă cubul
acolo şi se întorc tot în alergare, lovesc umătorii, şi-şi ocupă locurile. Următorii execută aceleaşi
acţiuni. Copiii au obligaţia de a aşeza cuburile astfel încât să construiască un zid. Sunt declaraţi
buni constructori, componenţii echipei care a terminat prima de aşezat corect cuburile.

„Ştafeta zidarilor”
 componente exersate: lateralitatea, viteza de execuţie, corectitudinea şi precizia mişcărilor
 formaţia de lucru: trei şiruri
 materiale necesare: coşuri sau găletuşe, cuburi, jalon, fluier
Copiii sunt împărţiţi în trei echipe, pe şiruri înapoia liniei de start. În dreptul fiecărui şir
se află un coş sau o găletuşă. Pe traseu sunt marcate trei cercuri în care se află câte un obiect,
iar la capătul traseului un jalon. La start copilul din fiecare echipă ia coşul sau găletuşa, aleargă
până la primul cerc, culege obiectul în coş, şi tot aşa la toate cele trei cercuri, aleargă cu ocolirea
jalonului înapoi şi predă coşul următorului copil, care va trebuie de data asta să descarce coşul
de obiecte, câte un obiect în fiecare cerc, să ocolească cu coşul în mână jalonul şi să predea coşul
următorului copil, ş.a.m.d. Câştigă echipa care termină prima.
„Cursa animalelor”
 componente exersate: orientarea spaţială, viteza de reacţie, viteza de decizie
 formaţia de lucru: echipe
 materiale necesare: bol cu jetoane reprezentând animale (pisică, câine, şarpe, iepure,
furnică).
Copiii sunt împărţiţi în mai multe echipe, egale ca număr, aşezate pe şiruri. La
aproximativ 10 m de linia de start se trasează linia de sosire. Primul din fiecare echipă aşteaptă
semnalul de pornire în poziţia ghemuit cu spatele la traseu. La semnalul educatoarei, se ridică
din poziţia ghemuit cu întoarcere, pornesc în alergare, până la linia de sosire unde se află un bol
cu jetoane - animale, extrage din bol un jeton identifică animalul şi se întoarce imitând mersul
animalului respectiv.
Fiecare copil va păstra jetonul cu animalul ales.

„Cursa fluturilor sportivi”


 componente exersate: ambidextria, viteza de execuţie, orientarea spaţială, coornonarea şi
corectitudinea mişcărilor
 formatia de lucru: două echipe, egale ca număr
 materiale necesare: jaloane, mingi,
Copiii formează două şiruri aşezate inapoia unei linii de start. În dreptul fiecărui şir se
află din loc în loc 3-4 jaloane. La startul Sportivii pleacă-n cursă, primii din fiecare şir se
apleacă iau mingea ce se află pe linia de start, pornesc în alergare printre jaloane cu mingea la
subraţul drept, se plasează la capătul traseului în cercul desenat pe sol aruncă mingea cu ambele
mâini în sus pe care trebuie să o şi prindă în cădere, se întorc iar în alergare printre jaloane şi
predau mingea următorului, după care trece la coada şirului echipei adverse. După executarea de
către fiecare copil a traseului echipele îşi vor fi mutat locul de plecare. Dacă vreun copil al unei
echipe nu a reuşit să termine va rămâne la echipa adversă astfel că la următoarea întrecere echipa
respectivă are un membru în plus.
Parcursuri aplicative

„Popicele”
 componente exersate: ambidextria, viteza de reacţie, viteza de decizie
 formaţia de lucru: două echipe
 materiale necesare: 10 popice, 2 mingi, obstacole
Copiii sunt dispuşi pe două coloane. La fluier pornesc în alergare printre obstacole, se
opresc cu bataie pe sol, iau mingea în timp ce numără crescător de la 1 la 3 şi lovesc popicele
prin aruncarea rostogolită pe sol a mingii. Ridică apoi popicele pentru următorul executant, duc
mingea la loc şi se întorc la coada şirului. Următorul trebuie să numere descrescător.

„Adună săculeţii”
 componente exersate: coordonarea şi precizia mişcărilor
 formaţia de lucru: patru coloane
 materiale necesare: obstacole, săculeţi cu nisip, cercuri,
Copiii sunt aşezaţi în şir, fiecare va parcurge traseul, îşi va urma colegii şi va stabili cel
mai bun executant. Traseul constă în: stând ţinând un săculeţ cu nisip în braţe, alergare printre
obstacole, distribuirea săculeţilor în interiorul cercurilor, sărituri succesive pe piciorul drept până
la un semn marcat pe sol, întoarcere, sărituri succesive pe piciorul stâng până la cercuri,
colectarea săculeţilor din cercuri, revenire la locul de plecare.

„Fluturaşi harnici”
 componente exersate: ambidextria, viteza de reacţie, viteza de decizie, capacitatea de a lega
mişcările
 formaţia de lucru: patru şiruri
 materiale necesare: coşuleţe, trasee marcate, boabe
Un copil furnica porneşte traseul în mers cu paşi mărunţi, unul înaintea celuilalt pe spaţiu
delimitat cu braţele în lateral, ajunge în locul de unde va culege boabele cu mâna dreaptă, le
adună în coşuleţ transportă coşuleţul cu mâna stângă până la cămară, răstoarnă boabele, duce
coşuleţul înapoi şi se târăşte înapoi spre muşuroi. Sunt evidenţiate furnicuţele care au fost cele
mai harnice: au mers corect, au folosit mâna indicată pentru fiecare exerciţiu, au adunat cele
mai multe boabe în cămară.
Copiii care nu s-au descurcat prea bine, ca şi pedeapsă trebuie să imite furnicile gospodine.

„Sari si atinge!”
 componente exersate: coordonarea, precizia şi corectitudinea mişcărilor
 formaţia de lucru: două coloane
 materiale necesare: obstacole, băncuţe, baloane
Câte un copil din fiecare echipă porneşte la start în alergare cu păşire peste obstacole,
săritură peste băncuţă în lateral cu sprijin pe ambele mâini, săritură în înălţime cu atingerea
balonului agăţat de grindă, după atingerea balonului se întorc în pas săltat la linia de start de
unde porneşte următorul copil şi trece la coada şirului. Copiii care au executat corect traseul
primesc recompensă câte un balon.
„Cine ajunge primul”
 componente exersate: ambidextria, precizia şi corectitudinea mişcărilor
 formaţia de lucru: două coloane
 materiale necesare: băncuţe, mingi, coşuri
Primii copii din fiecare şir au câte o minge înaintea lor, apoi o băncuţă, mai departe un
coş gol. La indicaţia educatoarei, primii copii pornesc deplasându-se în sprijin pe genunchi şi
palme, se ridică pe băncuţă cu picioarele, execută săritura de pe băncuţă, ridică mingea de pe sol
cu ambele mâini, aruncă mingea la coş, iau mingea şi o rostogolesc până la locul iniţial al
acesteia şi se deplasează la coada şirului.

„Pompierii”
 componente exersate: ambidextria, echilibrul, precizia şi corectitudinea mişcărilor,
capacitatea de a lega mişcările
 formaţia de lucru: patru şiruri
 materiale necesare: cuburi mari (blocurile), cutii din lemn, găleţi cu nisip, coşuri, unelte de
jucărie, hârtie creponată, cască de protecţie
Copiii sunt aşezaţi pe patru şiruri în cele patru colţuri ale terenului. La semnalul
educatoarei primii din şir ridică de jos casca de protecţie şi-o pun pe cap, se deplasează în mers
printre obstacole Ocolim blocurile, apoi iau din coş o unealtă uşoară din plastic, se ridică pe o
cutie de lemn, aterizează în sprijin ghemuit, lasă uneltele, iau găleţile cu nisip şi le transportă
până la locul incendiului (focul este redat cu ajutorul hârtiei creponate) Stingem incendiul
mimează acţiunea de stingere a focului, şi se întorc executand acelaşi traseu. Trec la coada
şirului.