Factori care influenteaza secretia lactata

Alimentaţia la sân este un proces indispensabil al procesului de reproducere şi un factor important în

asigurarea evoluţiei fiziologice a perioadei de lăuzie, a perioadei de adaptare şi în formarea unui statut
psihosomatic optimal al nou-născutului [ CITATION BAL \l 1048 ]

O serie de cercetători indică o reducere a rezervelor de acid folic în timpul lactaţiei la femeile fără
suplimentare de acid folic şi cu o dietă defi citară în acesta. Willoughby M. şi Jewell F. au raportat că
pentru a menţine concentraţii folice sangvine adecvate la femeile care alăptează, este recomandat un
adaos de 300 mcg de acid folic pe zi, în asociere cu administrarea alimentară a acestuia. Graulet B. et al.
au constatat că suplimentul de acid folic a mărit producţia de lapte şi fracţia proteică, a mărit nivelul
plasmatic al Glicinei (Gly), Serinei (Ser), Treoninei (Thr), a micşorat nivelul Asparaginei (Asp), a avut o
tendinţă de a spori nivelul Metioninei plasmatice. Creşterea secreţiei lactate, determinată de
administrarea acidului folic, n-a fost dependentă de administrarea vitaminei B12 . În mod analogic,
Ramlau-Hansen C.H. et al. au sugerat un efect benefi c al adaosului de acid folic asupra lactaţiei .
[ CITATION FRI \l 1048 ]

Numărul de femei cu hipogalactie este în continuă creştere şi atinge 80% printre mamele care alăptează,
de aceea studierea factorilor care duc la dezvoltarea acesteia este importantă pentru stabilirea unor
metode de profilaxie, prognozare şi tratament a hipogalactiei . La factorii care induc hipogalactia se
referă şi vârsta mamei peste 30 ani (30%), afecţiunile extragenitale concomitente (70%), infecţiile în
perioada post-partum, aplicarea 69 tardivă a nou-născutului la sân, cât şi tipul activităţii nervoase
superioare, care exercită o influenţă enormă asupra procesului de lactaţie . Conform datelor Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii (1998), deficitul de fier şi anemia feriprivă constituie patologia cel mai des întâlnită
în timpul sarcinii, frecvenţa ei variind între 21 şi 80% .[ CITATION ALD \l 1048 ]

Mecanismul lactației Formarea şi secreţia laptelui după naştere este determinată de un mecanism
complex de reglare neurohormonală . Activitatea glandei mamare este reglată de scoarţa cerebrală şi
hipotalamus, care acţionează neurohormonal asupra hipofizei în care se formează prolactina şi
oxitocina, necesare în formarea şi secreţia laptelui. Pe parcursul sarcinii, progestronul, estrogenii,
hormonul lactogen placentar, prolactina, insulina si cortizonul actioneaza pentru dezvoltarea glandei
mamare. Secretia lactata in sarcina este oprita de nivelul crescut de estrogeni si progesteron placentar. [
CITATION BAL \l 1048 ]