TIPURI DE PANSAMENTE

Fiecare rană a fiecărui pacient este unică.O rană se poate încadra într-o
categorie (de exemplu cronică sau acută), dar rana în sine rămâne unică. O plagă
este influenţată de atât de muţi factori variabili, care ţin de pacient sau de mediu încât
nu există două plăgi care să acţioneze sau să reacţioneze în mod identic. Din acest
motiv suntem în permanenţă puşi în faţa unei adevărate dileme în alegerea unui
pansament potrivit pentru îngrijirea fiecărei plăgi pe care o întâlnim. Pentru a complica
şi mai mult problema, plăgile sunt dinamice – ele se schimbă! Pacienţii sunt şi ei
dinamici – se schimbă şi ei! Astfel că un singur pansament probabil că nu va
reprezenta „cea mai bună alegere” pe tot parcursul procesului de vindecare. Prin
urmare, trebuie să alegem un pansament care se potriveşte cel mai bine nevoilor
plăgii la momentul evaluării, dar şi să evaluăm plaga cât mai frecvent.
Dacă o plagă este umedă vom alege să rezolve problema drenajului. un
pansament care sa protejeze ran sis a previna infectia.
Dacă o plagă este uscată vom alege un pansament care să o hidrateze.
Dar dacă o plagă este umedă şi infectată? Sau dacă este uscată şi infectată?
Cu siguranţă că răspunsurile nu sunt simple, dar un punct de plecare în luarea
deciziilor este înţelegerea principiilor de bază ale pansamentelor destinate îngrijirii
plăgilor .
Tratamentul corect al plăgilor trebuie să depindă de aceste principii şi
presupune evaluări frecvente, amănunţite pentru obţinerea rezultatelor aşteptate.
Evaluarea unei plăgi trebuie să fie întotdeauna forţa din spatele deciziei terapeutice şi
să aibă la bază principii de tratament al plăgilor, demonstrate ştiinţific.
Evaluarea plăgii trebuie să fie amănunţită, dar în egală măsură trebuie să cuprindă şi
evaluarea completă a pacientului.
Coroborând informaţiile obţinute prin evaluarea completă putem lua o decizie
terapeutică potrivită şi în acelaşi timp putem considera anumite rezultate. Rezultatele

1
aşteptate în tratamentul plăgilor sunt variabile şi includ o plagă vindecată, o plagă
curată, o plagă stabilizată etc.
Scopul principal al unui pansament este acela de a oferi un mediu care să
accelereze vindecarea plăgii şi în acelaşi timp de a oferi protecţie împotriva
traumatismelor.
Pansamente pot fi,in funcţie de scopul pentru care sunt realizate:
• protectoare,
• absorbante,
• compresive,
• ocluzive,
• elastice
• sau doar improvizate, iar alegerea unuia dintre ele se face după tipul de plagă care
trebuie îngrijit.
În ceea ce priveşte compoziţia diferitelor pansamente decizia oportună este mult mai
dificil de luat şi este destul de rară situaţia în care întreaga gamă de pansamente se
află în oferta de produse a unei singure companii producătoare.Astfel, majoritatea
producătorilor au 3, 4 sau cel mult 5 produse. Mai mult decât atât, unii producători au
încercat (cu succes) să diversifice gama de produse prin condiţionarea unui tip de
pansament sub mai multe forme . Alţi producători au reuşit să combine 2 tipuri de
bază
În mod practic, adevărata încercare constă în capacitatea fiecăruia de a folosi
toate aceste pansamente, împreună cu avalanşa de informaţii pe producători în
privinţa managemenului cat mai eficient al plagilor, aici fiind amintit faptul că în cazul
unei plăgi complicate sau compuse este obligatorie folosirea simultană a mai multor
tipuri de pansamente.
De departe, întrebarea cea mai frecventă din partea studenţilor este: „Ce pansament
folosim pentru un anume tip de plagă ?”. Răspunsul este însă unul complex.
În primul rând trebuie evaluată starea generală a pacientului şi cunoscute toate
formele de tratament pe care acesta le urmează (medicamentos, fizic, psihic etc).

2
 Apoi se apreciază localizarea şi caracteristicile plăgii (drenaj, tegumente
perilezionale, necesitatea unui pansament secundar etc), precum şi asigurarea
medicală a pacientului sau posibilitatea sa de a plăti direct.
Clasic, pansamentul este o bucată de tifon care se aplică pe o plagă, cu scopul
de a facilita vindecarea, prin protecţie faţă de traume, bacterii şi corpi străini, prin
absorbţia exsudatului, prevenirea pierderii de fluide prin plagă, compresie în caz de
edem sau spaţii moarte, nonaderenţă la suprafaţa plăgii, căldură umedă ocluzivă,
imobilizare funcţională, satisfacţie estetică.
Bandajul este faşa (în lipsa acestuia orice alt material textil) cu care se fixează
pansamentul la nivelul plăgii. Există însă numeroase tipuri de pansamente, deoarece
există particularităţi de îngrijire specifice diferitelor plăgi. Astăzi, piaţa serviciilor
medicale oferă pansamente şi sisteme speciale pentru pansat. Deşi unii sunt
încântaţi de gama largă de produse existente, alţii sunt absolut copleşiţi de
multitudinea de posibilitati
În SUA, Centrul pentru servicii şi îngrijiri medicale (Center for Medicare and
Medicaid Services – CMS) a împărţit toate pansamentele pe categorii.
Acestea sunt:
1. pansamente pe bază de alginaţi
2. pansamente pe bază de colagen
3. pansamente compuse (sau compozite)
4. folii de contact
5. spume sau bureţi
6. tifon impregnat sau nu
7. hidrocoloizi
8. hidrogeluri
9. pansamente pe bază de silicon
10. pansamente speciale absorbante
11. filme transparente
12. substanţe de umplere (filleri ).
După cum se observă lista este destul de lungă.Vor fi prezentate în continuare
categoriile de pansamente, cu aspectele particulare ale fiecărui tip, cu avantaje şi

3
dezavantaje, precum şi unele denumiri comerciale, descrierea amănunţită a fiecărui
pansament fiind însă limitată de spaţiu.

1. ALGINAŢII
• Au la bază derivate de alge marine, astfel de pansamente conţin săruri de calciu ale
acidului alginic.
• Sunt non-adezive, sub formă de comprese neţesute, fibrele fiind dispuse în
mănunchiuri

4
5
Când fibrele uscate vin în contact cu secreţiile din plagă, ionii de calciu din pansament
sunt treptat înlocuiţi cu ionii de sodiu din exudat şi se formează astfel un gel care
protejează plaga împotriva formării crustei.
• Tipul de alge utilizate precum şi procedeul de fabricaţie dictează caracteristicile
gelului „de alginat de sodiu”.
• Unii alginaţi devin geluri aproape amorfe şi trebuie îndepărtaţi de pe rană prin irigare,
în timp ce alţii formează un gel foarte dens care poate fi pur si simplu ridicat de pe
rană. În stare de gel, aceste pansamente se modelează după forma şi dimensiunile
plăgii.
1. ALGINAŢII

6
Avantaje. Limite.

• Oferă o excelentă capacitate de • Necesită un pansament secundar.

absorbţie, de aproximativ 20 de ori • gNrua dsuel ptroeti .utiliza pe arsuri de
propria greutate, fiind indicate in cazul • Nu sunt recomandate pentru
unor plagi intens exudative. plăgi cu drenaj minim (pot produce
• Sunt moi, flexibile şi pot fi pliate sau pot desicarea unor astfel de plăgi).
acoperi zone cu forme neregulate. • Unii alginaţi necesită irigare cu ser
• Schimbarea pansamentului este fiziologic pentru a fi îndepărtaţi
atraumatică şi fără durere.
• Se pot folosi pentru plăgi infectate
(bacteriile sunt înglobate în gel).
• Reprezintă un schelet pentru agregarea
plachetară.

2. PANSAMENTELE DIN COLAGEN

• Această categorie se referă la produse sub diferite forme (geluri, paste, pudre,
comprese etc, dar nu şi sub formă injectabilă), derivate din colagen de origine bovină,
porcină sau aviară.
• Colagenul, cel mai frecvent bovin, este purificat pentru a deveni neantigenic. Totuşi,
sensibilitatea la derivate bovine este citată drept contraindicaţie.
• Produsele din colagen pot accelera repararea tisulară, stimulând formarea ţesutului de
granulaţie (datorită structurii poroase a colagenului, cu o activitate capilară accentuată).
• Înainte de aplicarea pansamentului, plaga trebuie să fie hidratată şi lipsită de resturi de
ţesut necrotic.
• Pentru utilizare se urmăresc instrucţiunile fiecărui producător în parte.
2. PANSAMENTELE DIN COLAGEN
Avantaje. Limite.

• Absorb o mare cantitate de exudat. • Necesită pansament secundar.

• Accelerează vindecarea tisulară şi • Pot avea un miros neplăcut.
sunt utile în cazul plăgilor stagnante, • Sunt contraindicate în arsurile de gradul
recalcitrante. trei.
• Plaga se vindecă estetic. • Produsele de origine bovină sunt
• Reprezintă un foarte bun hemostatic. contraindicate la persoanele cu alergii la
• Se absorb în totalitate. astfel de substanţe.
• Pot fi scumpe, iar aplicarea lor este
uneori dificilă.

3. PANSAMENTELE COMPOZITE
• Scopul lor este în primul rând de protecţie, de acoperire a plăgii.
•Sunt mai multe tipuri de pansamente compozite.
• Ele combină mai multe structuri diferite într-un singur produs.
• Într-un astfel de pansament pot fi încorporate bariere antibacteriene, spume, alginaţi,
straturi absorbante, hidrocoloizi sau hidrogeluri.
3. PANSAMENTELE COMPOZITE
Avantaje. Dezavantaje.

• Se pot utiliza drept pansamente primare sau • Nu sunt indicate pentru plăgi intens
secundare. exudative şi nici pentru cazurile care
• În anumite circumstanţe pot fi aplicate cu o necesită aplicaţii repetate, frecvente
singură mână. ale altor substanţe (creme, unguente,
• Se pot folosi ca pansamente secundare in cazul alte topice).
tratamentelor topice zilnice cu creme, unguente • Se folosesc cu atenţie la persoane
etc. sensibile la adezivi şi la cele cu
fragilitate cutanată crescută.

4. PANSAMENTELE DE CONTACT (FOLIE)

• Foliile de contact sunt materile unistratificate, ţesute sau neţesute, destinate protejării
ţesutului fragil din plagă.
• Pot fi perforate sau permeabile, permiţînd exudatelor să treacă prin folia de contact într-
un alt strat al aceluiaşi pansament sau într-un pansament secundar.
• Sunt de obicei pansamente foarte subţiri şi neaderente.
• Se folosesc pe răni curate, fără ţesut necrotic, uneori chiar împreună cu medicamente
topice.
• Pentru plăgile foarte profunde se folosesc comprese din tifon pliate, care să menţină
folia de contact fixată pe plagă.
• Pentru alte instrucţiuni se vor urmări cu atenţie prospectele fiecărui producător în parte

Avantaje. Limite.
• Protejează ţesutul nou format împotriva • Nu se pot folosi pe arsuri de gradul
traumatismelor. trei.
• Poate fi menţinut până la o săptămână, cu • Nu sunt recomandate pentru plăgi
Schimbarea pansamentului secundar în superficiale sau de mici dimensiuni,
funcţie de necesitate. în prezenţa unor exudates vâscoase
sau pentru plăgi
cu traiecte fistuloase sau
cu distrugeri masive de
ţesut.
5. SPUME SAU BUREŢI
• Compuse cel mai frecvent din poliuretan, pansamentele spumă sunt substanţe
polimerice cu celule mici, deschise, care absorb exudatul din plagă şi evită contactul
tegumentului perilezional cu umezeala.

• Spumele pot avea adeziv, sau dacă nu au, necesită un pansament secundar ori bandă
adezivă pentru fixare.
• În cazul pansamentelor spumă cu adeziv, zona de deasupra palgii care vine în contact
cu secreţiile îşi pierde capacitatea de adeziune.
• Stratul de suprafaţă care acoperă spuma este de obicei rezistent la apă şi acţionează ca
o barieră antibacteriană.
• Cele mai multe pansamente din spumă sunt disponibile sub formă de comprese, folii
sau role.
• Există însă şi unele pansamente din spumă destinate umplerii cavităţilor de la ,nivelul
plagilor.
• Acestea sunt produse în forma de permute si umplute cu bucăţi mici de spumă specială,
absorbantă.
SPUME SAU BURETI
Avantaje. Dezavantaje.
• Spumele sunt printre cele mai adaptabile • Pansamentele spumă nu se folosesc
pansamente disponibile pentru îngrijirea plăgilor pentru plăgi uscate, cu escare sau cu
cutanate. exudat în cantitate minimă.
• Se găsesc în aproape orice dimensiune, • Necesită o margine de 0,5-1 cm de
formă sau configuratie imaginabilă,de la tegument intact pentru fixare, iar
comprese până la pansamentele „păianjen” formele insulare îşi pierd proprietăţile
pentru coate sau căcâie, ori pansamente de barieră dacă sunt tăiate pentru a
„insulare” destinate aplicării rapide. acoperi regiuni dificil de pansat (urechi,
• Sunt absorbante, iar variantele mai groase coate, calcâie).
ofera chiar o oarecare protectie impotriva • Adezivii folosiţi pe aceste pansamente
presiunii crescute la nivelul regiunilor cu risc. sunt de obicei puternici, ceea ce
• Se pot folosi pe diferite tipuri de răni, de la înseamnă atenţie în utilizarea lor pe un
plăgi traumatice la ulcerele de decubit sau tegument fragil.
zonele donoare pentru grefele de piele.
6. PANSAMENTELE DIN TIFON (impregnat sau nu)
• Pansamentele din pânză au fost utilizate pentru îngrijirea rănilor încă din antichitate.
• Pansamentele moderne din tifon au început să fie folosite în războaie, însă ele au
evoluat în timp şi continuă să evolueze.

• Au fost clasificate pe mai multe criterii, drept ţesute sau neţesute, fabricate din bumbac,
mătase artificială, celuloză sau alte materiale. Cu toate acestea, tifonul a fost considerat
standard şi chiar şi astăzi este pansamentul cel mai folosit în îngrijirea plăgilor cutanate.
• Tifonul este folosit pentru pregătirea plăgilor, pentru curăţare, ştergere, absorbţie şi
protecţie. Odată cu apariţia fibrelor sintetice mai ieftine, tifonul din bumbac pur este doar
rareori folosit. Produsele din tifon ţesut au tendinţa de a lăsa fibre în plagă, ceea ce
accentuează inflamaţia.
• Fibrele neţesute nu au această problemă, însă ele sunt mai puţin absorbante.
• În încercarea de a reinventa probabil pansamentul, producătorii au impregnat tifonul cu
o varietate de substanţe precum hidrogeluri, ser fiziologic, agenţi antimicrobieni şi altele,
pentru a întâmpina cerinţele consumatorilor,
• Tifonul acţionează asupra exudatelor printr-un proces de Capilaritate

6. PANSAMENTELE DIN TIFON (impregnat sau nu)

Avantaje Dezavantaje.
• Tifonul rămâne cel mai ieftin material pentru • Pansamentele din tifon nu crează un
pansamente în cazul plăgilor care nu mediu optim vindecării, chiar dacă sunt
necesită frecventă as cahciemsbtoarrae.a umezite şi nu asigură izolare termică bună.
foarte • Dacă se usucă, îndepărtarea lor devine
• Sunt pansamente uşor de mânuit, uşor de traumatică şi dureroasă (chiar dacă sunt
pliat şi introdus în regiuni în care alte umezite din nou).
pansamente nu pot • Ele trebuie schimbate frecvent.
saijnuunogaes e, t(ufnisetululeri, etc).traiecte • Sunt considerate inferioare produselor mai
• Există o varietate mare de forme: comprese, noi pentru îngrijirea modernă a plăgilor .
role, benzi, panglici.

7. PANSAMENTELE HIDROCOLOIDE

• Primii hidrocoloizi au apărut la începutul anilor 1980. Aceştia constau într-o mare
varietate de ingrediente, inclusiv gelatine, pectine, adezivi, polimeri, carboximetilceluloză
şi agenţi de gelificare.
• Hidrocoloizii reţin exudatele prin creşterea volumului particulelor, mecanism bazat în
primul rând pe grosimea pansamentului.
• În funcţie de absorbţie, se formează un gel moale care acoperă plaga.
• Unii experţi afirmă că gelul conţine factori de creştere naturali şi că menţine un mediu
acid favorabil neoangiogenezei, dar nefavorabil dezvoltării bacteriene.
• Unele pansamente au straturi exterioare cu rol de barieră antibacteriană şi antivirală.
• Pansamentele disponibile sub formă del cidoem prseusnet (subţiri sau groase), folii,
geluri, fibre, pudre, paste.
• Sunt indicate în cazul plăgilor cu exudat minim-moderat.
7. PANSAMENTELE HIDROCOLOIDE
Avantaje. Dezavantaje.
• Aceste pansamente sunt produse într-o • Adezivii folosiţi pentru pansamentele
varietate largă de forme şi dimensiuni, de la hidrocoloide sunt diferţi de alţi adezivi.
cele mai mici (2x2 cm) până la pansamentele • Aceştia sunt mai puternici şi
mari, neregulate destinate exemplu. regiunii schimbarea
sacrale de frecventă a pansamentelor poate
• Unele au margini ascuţite pentru a preveni provoca traumatisme cutanate.
rularea. • Hidrocoloizii au un miros natural
• Reprezintă o barieră eficientă împotriva deosebit care, atunci când sunt
mediului extern – dacă sunt aplicate corect combinaţi cu proteinele din exudat,
pot preveni pătrunderea fluidelor şi a agenţilor poate fi considerat în mod greşit drept
patogeni (pacientul poate face şi duş). semn de infecţie.
• Nu se pot folosi pentru plagi infectate
sau ce exuda in cantitate mare.
• Nu sunt utile în cazul rănilor care
trebuie monitorizate sub pansament
deoarece chiar variantele subţiri sunt
opace (cel mult translucide), ceea ce nu
permite observarea cu atenţie a plăgii.

8. HIDROGELURI
• Hidrogelurile sunt de fapt apă fie într-o matrice inertă (hidrogeluri folie), fie sub formă de
gel amorf.
• În primul caz apa este legată într-o matrice fibroasă hidrofilă, ca o reţea.
• Forma amorfă este un gel baxat pea apa sau glicerină, în care nu există fibre legate in
retea
• Hidrogelurile au un adeziv „natural”, putînd astfel să fie fixate doar cu un bandaj de
protecţie.
• Hidrogelurile sunt proiectate să hidrateze o plagă uscată.
• În plus, unele dintre ele absorb şi secreţiile sau ţesutul necrotic.
• Acestea vor fi îndepărtate odată cu pansamentul.
• Pentru a accentua proprietăţile absorbante,au fost adăugate substanţe precum aloe
vera,calcinati carbohidraţi complecşi sau colagen.
• Pansamentele cu hidrogel pot fi utilizate pe o mare varietate de plăgi, inclusiv ulcerele
superficiale sau profunde, de origine vasculară sau de presiune.
• Capacitatea de absorbţie a fiecăruia variază în funcţie de producător şi de tipul de gel.
8. HIDROGELURI
Avantaje. Dezavantaje.
• Sunt uşor de aplicat (pacienţii pot fi învăţaţi • Pansamentele cu hidrogel nu trebuie
să le folosească la domiciliu), sunt utilizate pentru plăgi cu exudaţie
disponibile într-o mare varietate de forme moderată spre abundentă, datorită
(folii, tuburi cu gel, sprayuri), au efect de riscului de macerare a tegumentului.
umplere şi crează o senzaţie imediată de • Gelurile amorfe pot deveni mai puţin
răcorire, uşor analgezică vâscoase deoarece se încălzesc la
• Sunt transparente, permiţînd controlul temperatura corpului.
plăgii în orice moment, iar schimbarea lor
este atraumatică.

9. PANSAMENTELE CU SILICON
• De zeci de ani, pansamentele cu silicon au fost utilizate de către chirurgii plasticieni ca
metodă de reducere a cicatricilor şi de prevenire a formării cheloizilor. În ultimul timp,
deoarece sunt tot mai cerute, producătorii au început să adauge acest tip de pansamente
pe lista lor de produse.
• De obicei ele sunt alcătuite dintr-o reţea de fibre polimerice, într-o matrice celulară.
• Se folosesc pe o lungă perioadă de timp, pentru a reduce formarea unor cicatrici
hipertrofice.
9. PANSAMENTELE CU SILICON
Avantaje. Dezavantaje.
• Pansamentele din silicon sunt relativ uşor de • Siliconul are proprietăţi adezive
aplicat, reutilizabile (pot fi curatate, spalate si „naturale”impresionante, ceea ce face ca
reutilizate) si există într-o mare varietate de aplicarea pansamentelor, să fie o
dimensiuni. adevărată provocare, mai ales purtînd
• Producătorii pansamentelor de tip bandaj mănuşi,
adeziv au inceput sa adauge (si sa vanda)
silicon in aceste pansamente, pentru a reduce
formarea cicatricilor.

10. PANSAMENTELE SPECIALE ABSORBANTE

• Reprezintă cea mai cuprinzătoare categorie de pansamente.
• Similar antibioticelor cu spectru larg, acest tip de pansamente acoperă o arie largă de
produse, de la filme la filleri.
• Există o mare varietate de produse de tipul pansamentelor absorbante.
• Rolul lor comun este absorbţia secreţiilor, a exudatelor etc.
• Pot fi comprese cu strat de contact neaderent şi straturi interne din fibre puternic
absorbante (celuloză, bumbac, vâscoză), sau fibre care se transformă în gel în contact cu
fluidele de drenaj, sau pansamente cu margine adezivă şi straturi interne absorbante, sau
pansamente absorbante simple, de acoperire.
10. PANSAMENTELE SPECIALE ABSORBANTE
Avantaje Limite.
• Acţionează cel mai bine pe răni sau pe • Unele „straturi absorbante” sunt mai
alte afecţiuni cutanate cu drenaj mediu absorbante decât altele.
spre abundent. • Pansamentele puternic saturate trebuie
schimbate pentru a evita macerarea
tegumentelor perilezionale.
• Pansamentele cu margine adezivă şi strat
de contact absorbant nu fac faţă unui exudat
 în cantitate foarte mare şi trebuie schimbate
frecvent,(exista posibilitatea de a traumatiza
pielea sănătoasă).
• Pentru informaţii suplimentare se va citi cu
atenţie prospectul fiecărui produs.

11. FILMELE TRANSPARENTE

• Sunt straturi subţiri de membrană polimerică, acoperite cu adeziv acrilic pe o faţă.
• Adezivul este inactivat de umezeală şi nu se lipeşte de suprafaţa plăgii sau de
tegumentul perilezional.

• Sunt pansamente impermeabile pentru lichide şi bacterii, dar permit trecerea oxigenului
şi a vaporilor de apă (se măsoară rata de transmisie a vaporilor – RTV).
• Filmele cu RTV mare permit o „respiraţie” de 3000 g apă /m²/zi sau chiar mai mult.
• Filmele tradiţionale au RTV de 400-800 g apă /m²/zi.
• Se pot folosi pe o mare varietate de plăgi, drept pansamente primare sau secundare.
Avantaje. Dezavantaje.
• Aceste pansamente sunt foarte versatile • Filmele transparente nu sunt absorbante
şi se pot folosi pe aproape orice tip deoarece ele acţionează asupra lichidului de
de rană, de la locurile de puncţie drenaj prin RTV şi nu sunt recomandate ca
intravenoasă, arsuri, plăgi necrotice până pansamente primare pentru plăgi cu exudat
la profilaxie pentru pielea cu risc crescut. mediu spre abundent.
• Sunt flexibile şi uşor de aplicat. • Adezivul este pentru destul de puternic
pentru a se lipi de pielea intactă şi schimbarea
frecventă a pansamentelor poate fi traumatică.
• Deoarece sunt foarte subţiri, pentru o
aplicare corectă este nevoie de indepartarea
mai multor straturi de
• Pot fi foarte dificil de aplicat cu o singură
mână.
• Ca majoritatea pansamentelor moderne, şi
filmele transparente sunt contraindicate în
arsuri de gradul trei.

12. FILLERI PENTRU PLĂGI

• Sunt o altă categorie vastă, fiind vorba de paste, pudre, creme, geluri, spume, pernuţe şi
alte formule pentru substanţe destinate să umple cavităţile problema exudatelor. şi să
rezolve
• În acest mod se menţine un mediu umed. Unele tipuri de filleri conţin şi agenţi
antimicrobieni.
• Pentru utilizarea şi aplicarea lor corectă sunt foarte importante instrucţiunile fiecărui
producător în parte.
• Necesită un pansament secundar pentru fixare.
• Se pot folosi atât pe rănile superficiale, cât şi pe cele profunde.
Avantaje. Dezavantaje.
• Fillerii pot fi utilizaţi în combinaţie cu • Aceste pansamente se pot utiliza în cavităţi
spume, hidrocoloizi sau pansamente din care pot fi îndepărtate rapid şi
compozite cu scopul de a creşte absorbţia complet la nevoie.
secreţiilor. • Nu se folosesc în fistule sau în traiecte
• sunt diferiteforme sub care se prezintă – sinuoase.
pudre, geluri etc. • Aplicarea lor poate reprezenta o provocare
şi unele dintre ele necesita reconstituire cu
ser fiziologic sau apa distilata înainte de
aplicare.
• Nu se folosesc pe răni uscate,
deshidratate.