Sunteți pe pagina 1din 45

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

,,CAROL DAVILA”
TÂRGU-MUREŞ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ

COORDONATORI:
MEDIC PRIMAR BOLI INTERNE
VAJDA ROZÁLIA
AS.MED.INSTRUCTOR
DRĂGAN MARIA

ABSOLVENT:NAGY ILDIKÓ
PROFIL:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

2006
1
CUPRINS
CAPITOLUL I
I.1 Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie a aparatului afectat........ ……. 4
I.2 Prezentarea teoretică a bolii……………………………………………………. 5
I.2.1 Definiţie…………………………………………………………………... 5
I.2.2 Etiologie…………………………………………………………………... 6
I.2.3 Patogenie…………………………………………………………………..6
I.2.4 Simptomatologie………………………………………………………….. 7
I.2.5 Tratament…………………………………………………………………. 9
CAPITOLUL II
2.1Internarea pacientului în spital…………………………………………………. 12
2.2 Asigurarea condiţiilor de spitalizare……………………………………………12
2.3 Asigurarea condiţiilor igienice pacienţilor internaţi……………………..……..13
♥Pregătirea patului şi a accesoriilor lui………………………………………... 13
♥Schimbarea lenjeriei de pat…………………………………………………... 13
♥Asigurarea igienei personale,corporale şi vestimentare a pacientului……….. 13
♥Efectuarea toaletei generale şi pe regiuni a pacientului imobilizat………….. 14
♥Observarea poziţiei pacientului în pat………………………………………... 14
♥Schimbarea poziţiei şi mobilizarea pacientului………………………………. 15
♥Captarea eliminărilor…………………………………………………………. 15
2.4 Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative………………………………….. 16
2.5 Alimentaţia pacientului…………………………………………………........... 19
2.6 Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului…………………….20
2.7 Recoltarea produselor biologice şi patologice……………………………….. 20
2.8 Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor speciale impuse de afecţiune… 21
2.9 Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii…………………………... 23
2.10 Educaţie pentru sănătate………………………………………………………24
♥Profilaxia bolii………………………………………………………………..24
2.11 Externarea pacientului………………………………………………………...24
CAPITOLUL III
3.1 PREZENTAREA CAZURILOR……………………………………………….27
Cazul NR.1…………………………………………………………………………27
Cazul NR.2…………………………………………………………………………32
Cazul NR.3…………………………………………………………………………38.
3.2 Concluzii asupra lucrării………………………………………………………..43
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………44

2
CAPITOLUL I

3
I.1.PREZENTAREA NOŢIUNILOR DE ANATOMIE ŞI
FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR

NOŢIUNI DE ANATOMIE
Inima este un organ musculo-cavitar situat în mediastin,orientat cu vîrful spre
stînga în jos şi înainte şi cu baza spre dreapta în sus spre posterior.
Din punct de vedere anatomic şi fiziologic se deosebesc un cord stîng şi unul
drept.Inima stîngă este alcătuit din atriul şi ventriculul stîng separate prin orificiul
atrioventricular sau mitral prevăzut cu o valvă bicuspidă care-l închide în timpul
sistolei şi îl lasă deschis în timpul diastolei.
Atriul stîng primeşte sînge arterial care vine din plămîni prin cele patru vene
pulmonare.
Ventriculul stîng primeşte în diastolă sînge din atriul stîng iar în sistolă îl
evacuează în aortă prin orificiul aortic,prevăzut cu o valvă cu trei cuspizi semilunare-
valvă sigmoidă aortică.
Inima dreaptă este alcătuit din atriul şi ventriculul drept separate prin orificiul
atrioventricular drept.Atriul drept primeşte sînge venos din marea circulaţie prin
orificiul venei cave superioare şi al venei cave inferioare.Orificiul atrioventricular
sau orificiul tricuspid este prevăzut cu o valvă cu trei cuspizi care închide orificiul în
sistolă şi îl deschide în diastolă.
Ventriculul drept primeşte în diastolă sîngele din atriul drept şi îl evacuează în
timpul sistolei în artera pulmonară prin orificiul pulmonar prevăzut,ca şi cel aortic,cu
o valvă cu trei cuspizi cu aspect semilunar.
Structura histologică a inimii
Inima este învelită într-un sac fibro-seros,numit pericard,şi este alcătuită din
trei straturi:
1.Endocardul sau stratul intern,înveleşte toate cavităţiile inimii şi se continuă
cu endoteliul arterelor şi venelor.El conţine fibre nervoase şi limfatice,dar nu conţine
vase sanguine,hrănirea făcîndu-se prin îmbibiţie.
2.Miocardul sau stratul mijlociu este peretele muscular al inimii fiind partea
cea mai groasă a peretelui cardiac.Ţesuturile care intră în miocard sunt.
a.ţesut muscular striat de tip cardiac care formează cea mai mare parte a
miocardului şi este alcătuit din fibre musculare cardiace striate.
b.ţesut nodal sau de conducere care se grupează în fibre de conducere noduli.
-nodulul sino-atrial
-nodulul atrio-ventricular
Ţesutul nodal se continuă cu fascicolul His care la rîndul său se continuă cu
reţeaua Purkinje.Aceşti noduli îndeplinesc funcţia de elaborare şi transmitere a
excitaţiilor nervoase realizînd automatismul cardiac.
3.Epicardul sau stratul extern care reprezintă foiţa viscerală a pericardului
seros.

4
Vascularizaţia inimii
Datorită metabolismului crescut şi a efortului pe care-l depune inima, ea
necesită un aport crescut de sînge care să-i asigure nutriţia prin trei vase
sanguine:arterele coronare,venele coronare,vasele limfatice.
Inervaţia inimii
Această inervaţie este intrinsecă,asigurată de două plexuri nervoase,cel nervos
atrial şi plexul nervos atrio-ventricular.Inervaţia extrinsecă este asigurat de fibrele
vegetative simpatice şi parasimpatice.
Ţesutul excito-conductor nodal al inimii
Inima este menţinută în condiţii fiziologice în afara organismului,îşi continuă
prin funcţionare spontană,repititivă,cu caracter ritmic,numită automatism.
Suportul morfologic al automatismului este sistemul excitoconductor al inimii
sau ţesutul nodal.
Proprietăţile muşchiului cardiac
1.Ritmicitatea- frecvenţa normală a excitaţiilor ritmice cardiace în repaus este
în medie 72-75 bătăi/minut şi este determinată de excitaţii care pornesc de la nodulul
sino-atrial.
2.Conductibilitatea-asigură răspîndirea excitaţiei în întreaga masă
miocardică.Ca şi automatismul,conductibilitatea este asigurată de ţesutul cardiac
specific.
3.Excitabilitatea-este o funcţie a membranei fibrelor musculare miocardice şi
este condiţionată de polarizarea electrică a membranei.În stare de repaus interiorul
celulei este negativ,iar exteriorul predominant pozitiv.
4.Contractibilitatea-unda de depolarizare determină undă de contracţie în
miocard.
5.Tonicitatea-este starea de semiconstrucţie a muşchiului cardiac care se
menţine şi în diastolă.

I.2 PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII

I.2.1.DEFINIŢIE
Insuficienţa cardiacă este un sindrom clinic care rezultă din imposibilitatea de
a expulza întreaga cantitate de sînge primită şi de a menţine astfel un debit sanguin
corespunzător nevoilor organismului,în condiţiile unei umpleri venoase
corespunzătoare.
Scăderea debitului cardiac,consecutiv scăderii forţei de contracţie a
miocardului,duce la lipsa oxigenului în ţesuturi şi organe,în special la nivelul
rinichiului,a glandelor suprarenale şi a hipofizei posterioare,determinînd scăderea
filtraţiei glomerulare,creşterea reabsorbţiei tubulare,hipersecreţia de aldosteron-
fenomene ce explică retenţia de apă şi sare şi apariţia edemelor.
Prin scăderea forţei de contracţie a miocardului,inima fiind în imposibilitatea
de a expulza întreaga cantitate de sînge primită,rezultă o acumulare de sînge în
spatele inimii,cu stază şi hipertensiune pulmonară ce se realizează în cazul

5
insuficienţei ventriculului stîng şi cu stază,hipertensiune venoasă şi înfiltrarea
ţesuturilor cu apă şi sare în cazul insuficienţei ventriculului drept.

I.2.2.ETIOLOGIE
Cauzele determinante sunt:
a.cauze mecanice-care afectează la început dinamica cardiacă şi ulterior
miocardul:valvulopatii dobîndite sau congenitale,hipertensiunea arterială sau
pulmonară.
b.procese metabolice şi inflamatorii-care afectează de la început miocardul:
-cardiopatia ischemică
-cardita reumatică sau difterică
-hipertiroidism
-anemii grave
-alterări metabolice
-avitaminoze
Factorii care mai pot favoriza insuficienţa cardiacă sunt factorii
precipitanţi,dintre care cel mai important este efortul fizic,în al doilea rînd fiind
aportul mare de sodiu.Mai intervin:absenţa tratamentului digitalic,aritmiile cu ritm
rapid,diverse infecţii(infecţia reumatică,endocardita lentă,gripa)emboliile sau
trombozele pulmonare,căldura sau umiditatea excesivă,hemoragiile şi
anemiile,sarcina şi naşterea,cardiopatia ischemică acută sau cronică.

I.2.3. PATOGENIA
Forţa de contracţie a miocardului creşte paralel cu alungirea fibrelor
miocardice,alungire determinată de umplerea cu sînge a inimii,deci de volumul
diastolic.Alungirea fibrelor măreşte suprafaţa activă a miocardului,ceea ce permite
eliberarea unei cantităţi mai mari de energie,care creşte forţa de contracţie şi
bineînţeles şi debitul cardiac.
Dacă este depăşită limita fiziologică a lungirii fibrelor miocardului,forţa de
contracţie începe să scadă.
În condiţii normale inima are proprietatea de ase adapta diferitelor
solicitări,această proprietate numindu-se rezervă cardiacă şi scade în insuficienţa
cardiacă.
Patogeneza retenţiei hidrosaline din insuficienţele cardiace incriminează doi
factori principali:
-creşterea presiunii hidrostatice venulocapilare
-scăderea debitului cardiac
În patologia cardiovasculară,în afara retenţiei hidrosaline generalizate,se
întîlnesc edemele localizate.Acestea apar în procesele tromboflebitice şi în tulburări
obstructive ale circulaţiei limfatice ale membrelor.
În insuficienţa cardiacă prin suprasolicitări hemodinamice(cauze
mecanice),compensarea se menţine o vreme îndelungată,datorită hipertrofiei şi
dilatării tonogene.Cînd aceste mecanisme sunt depăşite apare stadiul
decompensat,caracterizat prin dilatare miogenă cu mărirea volumului inimii şi a

6
creşterii presiunii de umplere(presiune venoasă).Nu există insuficienţă cardiacă fără
prezenţa concomitentă a acestor două semne.
CLASIFICARE
După localizare se deosebesc: insuficienţă ventriculară stîngă,insuficienţă
ventriculară dreaptă şi o insuficienţă cardiacă globală.
După evoluţie se deosebesc:insuficienţă cardiacă acută(dreaptă şi stîngă)şi una
cronică(dreaptă şi stîngă)
Insuficienţa cardiacă este numită şi insuficienţă cardiacă congestivă,termen ce
se bazează pe existenţa stazei circulatorii.

I.2.4. SIMPTOMATOLOGIE
Simptomele insuficienţei cardiace sunt subiective şi obiective.
SIMPTOME SUBIECTIVE
a.Dispneea-este cu caracter progresiv,apare la început doar la eforturi
mari,apoi la eforturi din ce în ce mai mici,în cele din urmă fiind prezentă şi în
repaus,obligînd pacientul la ortopnee,îmbrăcînd forme severe în:
-astmul cardiac(insuficienţă cardiacă stîngă acută)cu dispnee cu respiraţie
superficială,paroxistică mai ales nocturnă,respiraţia fiind şi zgomotoasă.
-edem pulmonar acut,cu dispnee intensă,cu respiraţie şuierătoare.
Dispneea este diminuată în insuficienţa cardiacă dreaptă.
b.Tusea-apare la efort sau noaptea,datorită stazei pulmonare venoase,de
obicei este uscată sau însoţită de cantitate mică de spută,uneori spute hemoptoice sau
apare hemoptizia(infarct pulmonar,embolie pulmonară,stenoza mitrală)
În formele severe criza de astm cardiac evoluează spre edem pulmonar
acut,pacientul este anxios,palid sau cianotic,dispnee cu respiraţie
şuierătoare,expectoraţie rozată,spumoasă,abundentă,uneori se scurge în valuri pe
gură şi pe nas.Criza poate ceda spontan sau se poate sfîrşi prin asfixie sau exitus.
c.Palpitaţii
Palpitaţia este senzaţia subiectivă a pacientului,de pulsaţie,de zbatere
a inimii,fenomen incomod,penibil de teamă,cu mare ecou psihizant.
Palpitaţia datorită tulburărilor de frecvenţă:
-tahicardie sinusală
-tahicardie paroxistică
Palpitaţia datorită tulburărilor de ritm:
-extrasistolia
-fibrilaţia atrială
-flutterul atrial
-blocul atroventricular
d.Hepatalgie-durere în hipocondrul drept datorită stazei hepatice.
e.Astenia fizică şi intelectuală
Astenia semnifică diminuarea patologică a capacităţii de efort fizic şi/sau
intelectual.Este simptomul frecvent întîlnit,descris de către pacient ca o senzaţie de
oboseală nejustificată de efort şi care nu dispare după repaus.

7
Astenia trebuie diferenţiată de oboseala fiziologică care apare după activitatea
zilnică obişnuită şi care dispare după repaus,ca şi de stările de surmenaj sau de
solicitare în care se produce o epuizare a forţelor organismului.
În bolile cardiovasculare(cardiopatii congenitale,insuficienţă cardiacă)apare
astenia ca substrat organic faţă de nevroze astenice,stări anxioase şi depresive unde
apare astenia de origine psihogenă.
SIMPTOME OBIECTIVE
a.Cianoza-este discretă insuficienţa cardiacă stîngă iar în insuficienţa cardiacă
dreaptă este intensă,apare la extremităţi apoi se generalizează.
b.Mărirea de volum a inimii-se evidenţiază clinic şi radiologic atît în
insuficienţa cardiacă stîngă cît şi în insuficienţa cardiacă dreaptă.
c.Tahicardia-apare mai ales în insuficienţa cardiacă stîngă iar în insuficienţa
cardiacă dreaptă uneori ritm de galop şi suflu sistolic funcţional în regiunea
xifoidiană.
d.Semnele stazei venoase periferice-aceste semne sunt:jugulare
turgescente,hepatomegalie,valuri crepitante la bazele plămînilor cu extindere spre
vîrfuri,edeme localizate maleolari,gambe,coapse,sacrale care duc la
anasarcă,ascită,hidrotorax.
COMPLICAŢII
1.Infarctul pulmonar
Cînd apare constau în triada:junghi brutal,urmat de spute hemoptoice şi puseu
febril;uneori scăderea tensiunii şi subictere în zilele următoare.Apar după 12-24 de
ore şi constau în tuse,spute negricioase,vîscoase,aderente,sindrom de condensare
pulmonară,febră,uneori subicter exudat pleural şi opacitate pulmonară la examinare
radiologică.Emboliile masive duc la exitus în cîteva minute sau ore.
2,Bronşite de stază
3.Tromboflebite periferice
4.Infecţii cronice ale gambelor prin edem cronic
5.Alterarea funcţiilor hepatice
6.Tulburări de ritm
7.Tulburări electrolitice
Pe fondul unei insuficienţe cardiace apar uneori decompensări repetate,aparent
nejustificate,uneori subfebrilitate,spute hemoptoice sau subicter.
Examenul obiectiv depistează semne de tromboflebite a membrelor
inferioare,dureri la presiunea gambelor.
EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC
În cazul insuficienţei cardiace drepte prognosticul depinde de masivitatea
emboliei,de mărimea arterei obstruate şi de repetarea emboliei.Uneori pacientul se
vindecă fără sechele,alteori apare un infarct pulmonar.
Insuficienţa cardiacă stîngă în formele severe evoluează către edemul
pulmonar acut cînd criza poate ceda spontan sau sfîrşi prin asfixie şi moarte.
Evoluţia şi prognosticul în cazul insuficienţei cardiace globale depinde de
natura bolii cauzale(mai bune în miocarditele infecţioase,mai grave în bolile
valvulare şi în cordul pulmonar cronic)de factorii precipitanţi şi de corectitudinea şi
respectarea tratamentului.
8
Dacă nu se intervine asupra cauzei,cu timpul,se ajunge la insuficienţă cardiacă
ireductibilă în care orice tratament rămîne ineficace.

I.2.5.TRATAMENT

Tratamentul insuficienţei cardiace urmăreşte reducerea efortului inimii


prin:repaus,controlul retenţiei hidrosaline(reducerea aportului de sare şi administrare
de diuretice),creşterea eficienţei contracţiei cu preparate digitalice.
REPAUSUL-trebuie individualizat în funcţie de gradul insuficienţei cardiace.
Poziţia recomandată:semişezîndă.În perioada compensată se recomandă
respectarea orelor de somn.În perioada decompensată repaus la pat 1-3
săptămîni,apoi mobilizarea treptată.
CONTROLUL RETENŢIEI HIDROSALINE-restricţia aportului de sare
a.Regimul alimentar-va fi bogat în vitamine,mese fracţionate;regim
hipocaloric la obezi;alcoolul,cafeaua ceaiul tare permise în cantităţi mici,fumatul
interzis;aportul de proteine 1gr/kg corp/zi.Esenţial reducerea clorurii de sodiu(4-
6gr/zi
În insuficienţa cardiacă compensată aportul de sare poate fi 3-5gr/zi.
În insuficienţa cardiacă decompensată aportul de sare va fi de 1-1.5gr/zi,în
formele severe va fi de 0,5gr/zi.
Restricţia de lichide în insuficienţa cardiacă este neraţională şi
dăunătoare,pacienţii au nevoie de lichide pentru a elimina sodiul din organism,1,5 L
pe zi iarna şi 2 L pe zi vara.
b.Diureticele-este o medicaţie importantă prin care mărim eliminarea de sodiu
şi apă din organism,ameliorînd astfel efortul inimii.
Tipuri de diuretice:
1.Diuretice mercuriale-NOVURIT-administrat intravenos la interval de 3-5
zile
2.Liazidice-NEFRIX,UFRIX,FUROSEMID
Diureticele pot spolia organismul,suplimentăm cu preparate de
potasiu:ASPACARDIN,PANANGHIN.
3.Antagoniştii aldosteronului-SPIRINOLACTONA,TRIANTEREN.
Acţiunea lor diuretică este modestă,ele elimină sodiul şi apa,dar cruţă potasiul.
Efectul lor diuretic creşte dacă se asociază cu liazidice.
4.Diuretice minore-xantinice:MIOFILIN,AMINOFILINA.
PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI CONTRACŢIEI CARDIACE
Sunt folosite medicamente tonicardiace care sunt o medicaţie de bază a
insuficienţei cardiace.
Se folosesc preparate digitalice care îmbunătăţesc metabolismul miocardic
mărind forţa de contracţie a inimii scăzînd frecvenţa cardiacă şi conducerea
stimulului la nivelul nodului atrio-ventricular.
Digitalicele cresc debitul cardiac,cresc diureza,nu acţionează asupra inimii
normale.Preparatul folosit este Digitala,extrasă din planta Digitalis purpurea.

9
1. DIGOXIN
Preparatele digitalice se prezintă sub formă de tablete 0,25mg administrate per
os sau fiole de 0,4-0,5mg administrate intravenos.
Tratamentul tonicardiac se începe urmărindu-se saturarea organismului.
Diferenţiem digitalizare rapidă 2-3 zile şi lentă 4-7 zile,folosindu-se preparate
injectabile,apoi se trece la o doză de întreţinere de 1-2 tablete/zi.
Intoxicaţia cu digitală se manifestă prin:tulburări de ritm şi
conducere,tahicardii paroxistice,blocuri,tulburări gastrointestinale,greţuri,vărsături.
Tratamentul supradozării digitalice constă din:sistarea digitalei şi
diureticului,administrarea de săruri de potasiu,în caz de extrasistolă ventriculară se
foloseşte Xilină injectabil sau Fenitoin 3X1 tablete/zi.
Alte droguri cu forţă de contracţie a miocardului
sunt:Xantinele,Teofilina,Aminofilina-efectul asupra inimii este de scurtă durată şi nu
se foloseşte în practica clinică ca tonicardiace.
2.GLUCAGONUL
Are acţiune favorabilă în blocul atrioventricular.
3.AMINE SIMPATO-MIMETICE
Dopamina,Noradrenalina,Adrenalina,Izoproteneronul_în caz de şoc cu diverse
grade de insuficienţă cardiacă.
4.DROGURI VASODILATATOARE
Scad post sarcina,sunt indicate în insuficienţa cardiacă greu reductibilă.
Exemplu:Nitriţi,Nitroglicerină,Izodinit 3X10mg/zi,3X20mg/zi,Fentolamina.
ALTE TRATAMENTE
-Oxigenoterapia în edem pulmonar acut,şoc cardiogen,insuficienţă cardiacă cu
leziuni pulmonare,infarct miocardic acut etc.
-Emisie de sînge 300-500 ml în insuficienţa cardiacă acută.
-Eliminarea,evacuarea colecţiilor lichidiene-ascita,hidrotorax.
-Administrare de Morfină în edem pulmonar acut,cord pulmonar acut.
-Anticoagulante în insuficienţă cardiacă cu accidente tromb-embolice.

10
CAPITOLUL II

11
II.SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL
INTERNĂRII PÎNĂ LA EXTERNARE ŞI EFECTUAREA
TEHNICILOR IMPUSE DE AFECŢIUNE

2.I.INTERNAREA PACIENTULUI ÎN SPITAL

Internarea în spital se face pe baza biletelor de internare emise de policlinică.


Spitalul primeşte pacienţi şi prin transfer de la alte unităţi spitaliceşti,dacă
pacientul aparţine profilului său.Cazurile de urgenţă vor fi primite şi fără bilet de
internare.
Pacienţii vor fi examinaţi la internare de medicul de gardă în cabinetul de
consultaţii.Se stabileşte diagnosticul prezumtiv şi i se întocmeşte foaia de observaţie.
Pacientul va fi condus să-şi schimbe îmbrăcămintea în lenjerie de
spital.Hainele vor fi depuse în magazie pe baza unui bon şi păstrate cu grijă,pe
umeraşe indiferent de starea lor.Dacă este cazul pacientul va fi îmbăiat şi la nevoie
deparatizat.Urmează conducerea pacienţilor pe secţie şi apoi în salon.
Internarea pacienţilor cu insuficienţă cardiacă se face pe secţiile de
Cardiologie,Chirurgie Cardiovasculară,Cardiologie Intervenţională în funcţie de
stadiul insuficienţei cardiace şi de starea pacientului,dacă este compensat sau
decompensat.
În vederea stabilirii exacte a cauzei insuficienţei cardiace în prima fază
internarea se face pe secţia de Cardiologie Intervenţională.
Primirea pacienţilor trebuie făcută operativ,fără pierdere de timp cu probleme
administrative,în cazuri de urgenţă pacienţilor li se întocmeşte foaia de observaţie
chiar pe secţie fără a mai fi nevoiţi să treacă prin policlinică.

2.2.ASIGURAREA CONDIŢIILR DE SPITALIZARE

Este bine ca saloanele cu pacienţi cardiovasculari să fie amplasate în partea


mai liniştită a spitalului.Zgomotele constituie o sursă de tensiune nervoasă cu
consecinţe nefavorabile asupra aparatului cardiovascular.
Pacienţilor internaţi atît în saloanele secţiei cît şi în terapie intensivă trebuie să
li se asigure cele mai bune condiţii.Dacă internarea se face în salon,patul va trebui să
aibă o sursă de oxigen,soneria de alarmă să fie la îndemînă şi să fie cît mai accesibil
pentru o intervenţie de urgenţă.
În terapie pacientul va fi monitorizat,sursa de oxigen şi de aspiraţie vor fi
riguros verificate.
Camera pacientului trebuie să fie bine aerisită,să aibă o temperatură de 19-
20°C şi luminoasă.
Paturile trebuie să fie înconjurate de spaţiu suficient pentru aparate şi
personalul de îngrijire.
Schimbarea lenjeriei şi toaleta pacientului se face zilnic sau ori de cîte ori este
nevoie.

12
Asistenta are obligaţia să creeze în salon un climat de perfectă ordine şi linişte
deoarece orice zgomot puternic poate agrava situaţia pacientului.

2.3.ASIGURAREA CONDIŢIILOR IGIENICE PACIENŢILOR


INTERNAŢI

♥PREGĂTIREA PATULUI ŞI A ACCESORIILOR LUI

Paturile pacienţilor vor fi cît mai comode pentru a evita poziţiile forţate şi
pentru a asigura confortul necesar pe o durată mai lungă de spitalizare.
Este important ca paturile să fie cu somieră mobilă,transformabile în fotolii şi
prevăzute cu rezemătoare de spate pentru a se putea aduce pacienţii în poziţii
corespunzătoare necesităţilor lor de respiraţie în cursul dispneei.
În acelaşi scop saloanele trebuie să fie prevăzute şi cu mese adaptabile de pat.
Patul pacientului trebuie să aibă o saltea confecţionată dintr-o singură,din două
sau trei bucăţi,din burete sau material plastic care se curăţă şi se dezinfectează mai
uşor.
Pernele trebuie să fie în număr de două,una umplută cu păr de cal sau iarbă de
mare,alta cu burete sau puf,iar pătura să fie confecţionată din lînă moale.
Lenjeria patului trebuie să conţină două cearceafuri sau una şi un plic,două
feţe de pernă,o aleză sau traversă,muşama.

♥SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT

Se va efectua zilnic sau ori de cîte ori este nevoie.Avem nevoie de lenjerie
curată completă şi schimbarea se va face în funcţie de gravitatea stării pacientului.
Dacă pacientul nu este dependent de aparate şi se poate mobiliza,shimbarea
lenjeriei se va face fără pacient în pat.Dacă starea pacientului nu permite mobilizarea
lui atunci schimbarea lenjeriei se va face cu pacientul în pat.Cînd pacientul se poate
întoarce în decubit lateral schimbarea lenjeriei se va face în lungimea patului,iar cînd
poate fi sprijinit în poziţie şezînd schimbarea se face în lăţime.

♥ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE ,CORPORALE ŞI


VESTIMENTARE A PACIENTULUI

Pacienţi care se pot mobiliza vor fi instruiţi să folosească duşul şi să se spele


pe mîini după fiecare folosire a toaletei.Dacă medicul permite îmbăierea
pacientului,atunci acesta se va face la o temperatură indiferentă,plăcută pentru
pacient care se situează de obicei între 34-36°C.
La această temperatură se evită reacţiile vasomotorii şi creşterea masei
circulante,cea ce la pacienţii cardiovasculari nu este de dorit.
Băile să nu depăşească 10-25 cel mult 20 de minute.Toracele în timpul băii să
rămînă liber,deasupra nivelului apei.

13
Baia este importantă pentru menţinerea tegumentelor într-o stare perfectă de
curăţenie în vederea prevenirii unor complicaţii cutanate,pentru stimularea funcţiilor
pielii care au un rol important în apărarea organismului şi pentru a asigura starea de
confort necesară pacientului.
Asistenta are misiunea delicată de a controla în mod discret şi de a îndruma
cînd este cazul ca pacientul neimobilizat să-şi facă zilnic toaleta de dimineaţă şi de
seară ce constă în spălarea feţei,a urechilor,a gîtului,a membrelor superioare,regiunii
axilare,toaleta cavităţii bucale şi îngrijirea părului.
După terminarea băii,pacientului i se va face o frecţie cu alcool pentru
închiderea porilor şi stimularea circulaţiei,este ajutat să se îmbrace cu lenjerie de
corp curată,halat şi papuci.

♥EFECTUAREA TOALETEI GENERALE ŞI PE REGIUNI A


PACIENTULUI IMOBILIZAT

Toaleta zilnică trebuie executată în aşa fel încît să pretindă cît mai puţine
eforturi din partea pacientului,dar acest lucru nu poate fi un pretext de a neglija
spălarea lui parţială.Se va face prin ştergerea tuturor regiunilor corpului cu mănuşă
de baie umezit în apă călduţă.Trebuie să avem trei mănuşi de baie,una pentru
faţă,una pentru corp iar una pentru extremităţi.
Se vor proteja regiunile lezate sau escarele de decubit,Toaleta cavităţii bucale
este obligatorie.La pacienţii conştienţi cu ajutorul asistentei iar la pacienţii
inconştienţi efectuată de asistentă cu tampon îmbibat în glicerină boraxată ştergîndu-
se limba,bolta palatină,suprafaţa internă şi externă a arcadelor dentare cu mişcări
dinăuntru în afară.Se şterg dinţii cu un alt tampon,iar la sfîrşit se ung buzele.

♥OBSERVAREA POZIŢIEI PACIENTULUI ÎN PAT

Asistenta trebuie să ţină sub supraveghere toţi pacienţii din salon.Numai astfel
poate sesiza orice schimbare în starea pacienţilor şi să facă o apreciere corectă în
ceea ce priveşte evoluţia bolii.
Pentru pacientul cu insuficienţă cardiacă trebuie asigurat maximum de confort.
Întrucît aceşti pacienţi sunt dispneici,ei preferă poziţia de ortopnee.Staza în
circulaţie pulmonară reduce capacitatea vitală a plămînilor,ceea ce se accentuează şi
mai mult în poziţia culcat,iar diafragmul se ridică spre torace căruia îi scade
amplitudinea mişcărilor,ceea ce contribuie de asemenea la reducerea capacităţii
vitale a plămînilor.
Din acest motiv pacienţii cu insuficienţă circulatorie vor fi ţinuţi în pat în
poziţie şezînd sau în fotolii.
Patul pacientului va fi prevăzut cu un număr suficient de perne,pentru
asigurarea poziţiei şezînd.
Dacă dispneea este foarte accentuată,în faţa pacientului se va aşeza o măsuţă
acoperit cu o pernă,pe care să-şi poată sprijini braţele.Această poziţie asigură un
punct de reazem fix pentru membrele superioare,a căror musculatură dimprejurul

14
articulaţiei scapulo-humerale,inserată la cealaltă extremitate pe torace,va putea
acţiona ca muşchi respiratori ajutători.
Repausul fizic îndelungat,prin reducerea vitezei de circulaţie,favorizează
formarea trombozelor venoase la nivelul membrelor inferioare,de unde pot porni
embolii pulmonare.Este indicat tratament anticoagulant şi masajul gambelor şi
picioarelor.
Se va ţine seama întotdeauna de tendinţa la formarea edemelor de stază în
părţile declive ale corpului şi se va căuta,în măsura în care starea pacientului o
permite,să se ţină ridicate părţile edemaţiate.

♥SCHIMBAREA POZIŢIEI ŞI MOBILIZAREA PACIENTULUI

În funcţie de evoluţia bolii poziţia pacientului trebuie schimbată în pat după


indicaţiile medicului,dar fără indicaţie poziţia pacientului în pat trebuie lăsată la
latitudinea lui.
Numeroşi pacienţi respiră mai uşor în poziţie semişezîndă sau şezîndă,alţii cu
aceeaşi afecţiune preferă poziţia orizontală.
Unii pacienţi în cursul acceselor de dispnee se aşează pe marginea patului,cu
picioarele atîrnate,alţii se apleacă pe genunchii ridicaţi sau pe marginea mesei.
Asistenta nu trebuie să insiste pentru readucerea pacientului într-o poziţie
standard.Scopul îngrijirii este reducerea cauzelor care îl obligă la luarea la luarea
acestor poziţii neobişnuite.
Mobilizarea pacienţilor în pat poate fi efectuată numai la stricta indicaţie a
medicului.O imobilizare prelungită la pat predispune organismul la complicaţii
vasculare,flebotromboze sau flebite latente,generatoare de embolii.Din acest motiv
se permit mişcări dirijate de respiraţie,precum şi ale membrelor.
Asistenta se va îngriji de masajul extremităţilor pentru înviorarea moderată a
circulaţiei.

♥CAPTAREA ELIMINĂRILOR

Asistenta trebuie să ţină evidenţa exactă a lichidelor consumate şi eliminate.


Diureza trebuie determinată zilnic prin măsurarea volumetrică şi nu prin
apreciere.Restul pierderilor de lichide ca transpiraţia,scaunul în special după
purgative,vor fi de asemenea ţinute în evidenţă.
Repausul la pat favorizează constipaţia.În cazuri de insuficienţe uşoare,stările
de constipaţie vor fi ameliorate prin clisme,iar în cazuri mai grave cu purgative ca
sulfatul de magneziu(30g)care prin crearea unui mediu hipertonic în lumenul
intestinal realizează un aflux abundent de apă din vase spre intestin

15
2.4.SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI VEGETATIVE

Supravegherea pacienţilor cardiaci prevede înregistrarea paralelă a pulsului


central şi periferic,a tensiunii arteriale,a diurezei,a respiraţiei şi la dispoziţia specială
a medicului şi a expectoraţiei,urmărirea dispneei,a cianozei,a edemelor,a greutăţii
corporale,precum şi pulsaţiile venelor jugulare.
O importanţă deosebită o are supravegherea stării psihice a pacienţilor.
PULSUL
Poate fi luat pe orice arteră accesibilă palpării care poate fi comprimată pe un
plan osos(artera radială,temporală,carotidă,femurală,humerală,pedioasă posterioară).
Pacientul va fi în repaus fizic şi psihic timp de 10-15 minute înainte de
numărare.Se reperează şanţul radial la extremitatea distală a antebraţului în
continuarea policelui.
Palparea pulsului se face cu vîrful degetelor index,mediu şi inelar de la mîna
dreaptă.Se execută o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete pînă
la perceperea zvîcniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizează cu
ajutorul policelui care îmbrăţişează antebraţul la nivelul respectiv.Numărarea se face
timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.
Notarea în foaia de temperatură se face cu creion roşu,pentru fiecare linie
orizontală socotindu-se patru pulsaţii.
Valorile normale la adult fiind între 60-80 pulsaţii/minut.
Pulsul-derivaţiile lui pot fi prin frecvenţa şi calitatea lui:un puls rapid şi slab
bătut,uşor depresibil,adesea filiform sau incompatibil,pledează pentru o irigaţie
insuficientă periferică.
Un puls depresibil dar bradicardic uneori aritmic trădează tulburări în cadrul
unei insuficienţe cardiace.
Pulsul dispare prima dată la artera radială,apoi la femurală şi în final la
carotidă.
Prin presiunea sau tensiunea pulsului înţelegem forţa cu care unda pulsatilă
izbeşte peretele arterial.Din acest punct de vedere se descrie un puls dur şi un puls
moale,care este caracteristic insuficienţei cardiace globale,infarctului miocardic.
În insuficienţa cardiacă congestivă poate să apară şi un puls slab,abia
perceptibil,denumit „parvus”.
TENSIUNEA ARTERIALĂ
Pentru măsurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregătit fizic şi psihic.
Se aplică manşeta sprijinit şi în extensie cu braţul,se fixează membrana
stetoscopului pe artera humerală sub marginea interioară a manşetei.Se introduc
olivele stetoscopului în urechi,se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul
parei de cauciuc pînă la dispariţia zgomotelor pulsatile.Se decomprimă progresiv
aerul din manşetă prin deschiderea supapei pînă cînd se percepe primul zgomot
arterial care reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime.Se reţine valoarea
indicată de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnată.Se
continuă decomprimarea,zgomotele arteriale devenind tot mai puternice,se reţine
valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului în momentul în
care zgomotele dispar,această valoare reprezintă tensiunea arterială minimă.
16
Se în foaia de temperatură valorile obţinute cu linie orizontală de culoare
roşie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloană de mercur.Se unesc
liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat.
Valorile normale la adult fiind de:tensiune arterială maximă 115-140 mmHg
iar tensiunea arterială minimă 75-90 mmHg.
Tensiunea arterială este important să se menţină în limite normale.Pot să apară
modificări tensionale determinate de forţa de contracţie cardiacă,care vor fi notate şi
va fi atenţionat medicul în privinţa lor.
Dintre medicamentele diuretice ca FUROSEMIDUL,acestea spoliază
organismul de ionul de potasiu şi provoacă adesea hipotensiune.
Hipertensiunea venoasă în cazul ineficacităţii diureticelor se reduce prin
puncţie venoasă.
RESPIRAŢIA
În timpul măsurării respiraţiei pacientul va fi aşezat în decubit dorsal fără a
explica tehnica ce urmează să fie efectuată cu palma mîinii pe suprafaţa palmară pe
torace.Se numără inspiraţiile timp de un minut.Aprecierea respiraţiei se poate face
prin simpla observare a mişcărilor respiratorii prin ridicarea şi revenirea toracelui la
normal.
Pe foaia de temperatură se notează cu verde,fiecare linie orizontală reprezentînd
două respiraţii.
Valorile normale la adult:seara 20 respiraţii/minut,dimineaţa 18
respiraţii/minut.
Respiraţia va fi atent urmărită deoarece pacienţii cu insuficienţă cardiacă
prezintă în general dispnee care poate fi uneori intensă,cu respiraţii bruşte,rapide şi
superficiale.
Pacientul va fi educat să respire profund şi rar fără să se lase cuprins de
panică.
În insuficienţa cardiacă stîngă dispneea poate apărea la efort sau în repaus mai
ales noaptea,poate fi însoţită de tuse,nelinişte.
Dispneea cardiacă este o tahipnee regulată,cu accentul pe inspir şi care are la
bază staza pulmonară.
DIUREZA
Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticului şi conducerii
tratamentului asistenta va urmării:
1.Tulburările de emisie urinară
2.Cantitatea de urină emisă în 24 de ore
3.Caracterele calitative ale urinii
1.Emisia urinii este declanşată de senzaţia de micţiune,în mod normal în
decurs de 24 de ore este de 5-6 micţiuni la bărbaţi şi 4-5 micţiuni la femei.
Asistenta urmăreşte următoarele tulburări de micţiune:polachiuria,ischiuria,
nicturia,disuria,incontinenţa urinară.
2.Pentru determinarea cantităţii de urină emisă în 24 de ore se va instrui
pacientul să urineze numai în urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate vor
fi bine acoperite şi ţinute la răcoare pentru a împiedica procesele de fermentaţie.

17
Tot în acest scop se va adăuga la urina colectată cîteva cristale de timol care
nu modifică reacţiile chimice ale urinii.
Alături de înregistrarea valorii diurezei se va nota şi cantitatea de lichide
ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate şi cele eliminate reflectă
bilanţul circulaţiei apei în organism.
Valoarea normală este circa 1500 ml/24 de ore,la bărbaţi este ceva mai mare 1200-
1800 ml/24 de ore,la femei 1000-1400 ml/24 de ore.
3.Asistenta trebuie să cunoască caracterele calitative ale urinei:
-culoare-urina normală are o culoare galben deschis ca paiul pînă la brun
închis.
-aspect-urina normală la emisie este clară,transparentă,după un timp poate
deveni tulbure.
-miros-acizii bolatili din urină îi conferă un miros asemănător cu cel al
bulionului.
-reacţie-în stare normală are o reacţie acidă PH=6,5
-densitate-trebuie determinată imediat după emisie cu
urodensiometrul.Valoarea normală 1015-1020 în funcţie de cantitatea substanţei
dizolvate.
Se va nota atent cantitatea de lichide ingerate,primite prin perfuzii şi cantitatea
de urină emisă,făcîndu-se bilanţul pe fiecare 24 de ore.Acest bilanţ fiind foarte
important deoarece de cele mai multe ori aceşti pacienţi prezintă edeme datorită
reţinerilor de apă şi sare în organism.
În insuficienţa cardiacă congestivă globală,in insuficienţa cordului drept,ca şi
în insuficienţa hipodiastolică se produce o retenţie cronică de sare şi apă în ţesutul
interstiţial.
Iniţial,retenţia hidrosalină se manifestă cu creştere în greutate(circa 7-9
kg),apoi prin apariţia edemelor periferice şi în fine prin generalizarea retenţiei
cuprinzînd seroasele:apariţia ascitei şi a hidrotoraxului stare denumită anasarcă.
Unii pacienţi cardiovasculari cu insuficienţă cardiacă globală pot prezenta un
subicter conjunctival sau chiar icter tegumentar.De asemenea,staza hepatică
continuă,prin hipoxia ce o antrenează,poate genera coloraţie icterică de natură
hepato-celulară.
Edemele periferice apar iniţial seara şi cedează în cursul nopţii,apoi se
permanentizează şi au tendinţa de a se extinde ocupînd progresiv gambele,apoi
coapsele,scrotul,regiunea abdominală şi chiar toracală inferioară.Pe măsura
cronicizării edemelor,tegumentele supraiacente suferă tulburări trofice importante:se
îngroaşă,se descuamează,pot prezenta pigmentări,excoriaţii,ulceraţii şi chiar ulcere
cronice distrofice.
La inspecţia segmentară a pacientului turgescenţa jugularelor în poziţie
şezîndă este un semn de creştere a presiunii venoase şi se întîlneşte în insuficienţa
cardiacă dreaptă,insuficienţa cardiacă globală,în pericarditele cronice adezive sau în
pericarditele exudative care realizează o insuficienţă lipodiastică.
În compresiunile mediastinale prin tumori sau procese inflamatorii şi
cicatriciale se comprimă cava superioară,se remarcă o turgescenţă constantă a

18
jugularelor.Pulsabilitatea evidentă a jugularelor se obţine în insuficienţa
tricuspidiană.
Pulsabilitatea jugulară nu trebuie confundată cu pulsaţiile carotidiene ce pot fi
imprimate jugularei.

2.5.ALIMENTAŢIA PACIENTULUI

Regimul alimentar urmăreşte menţinerea greutăţii corporale corespunzătoare


înălţimii pacientului.
Raţia zilnică de alimente va fi împărţită în 4-5 mese,variată şi bogată în
vitamine,regim hipocaloric la obezi,hipertensivi şi coronarieni.Fumatul trebuie
interzis.
Alimentaţia trebuie să fie săracă în ioni de sodiu pentru a împiedica reţinerea
apei în organism.Lipsa clorurii de sodiu din alimente trebuie corectată cu alte
substanţe sapide,lipsite de sodiu ca:lămîia,într-o oarecare măsură ceapa sau oţetul.
În cazul în care pacientul suportă regimul hiposodat este permis cantitate
normală de lichide pe 14 de ore între1,5-2 litri.
Este important eliminarea alimentelor cu conţinut de colesterol.Dacă pacientul
primeşte diuretice trebuie asigurată o alimentaţie bogată în potasiu
ca:bananele,ceaiurile.
În cazuri mai grave se va pregăti pacientului şi pîine fără sare sau se va acorda
un regim format numai din orez 300g,fructe şi dulciuri care nu aduc mai mult de
0,5g de sodiu pe zi.

2.6.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI HIDRATAREA


ORGANISMULUI

Administrarea medicamentelor trebuie făcută cu mare punctualitate căci orice


întîrziere cît de mică provoacă emoţii inutile acestor pacienţi anxioşi.
De şi medicamentele se administrează la indicaţia medicului asistenta va
trebui să intervină de urgenţă în unele cazuri extreme pînă la sosirea medicului cu
unele medicamente ca:Nitroglicerina sau oxigenoterapia.
Asistenta trebuie să sesizeze cît mai repede supradozarea sau efectul
nefavorabil ca inapetenţa,greţurile,bradicardia ce pot interveni ca o supradozare la
digitalice.
Calea naturală de administrare a preparatelor digitalice este cea orală.În unele
stări de extremă urgenţă se administrează Strofantina numai intravenos,foarte
lent,diluată cu ser fiziologic sau cu soluţie de glucoză,pacientul fiind sub observaţie
în tot cursul injectării.Strofantina nu se va administra niciodată la pacienţii
digitalizaţi întrucît pot produce fibrilaţie ventriculară.
Scopul administrării medicamentelor anticoagulante este împiedicarea
coagulării intravasculare a sîngelui.
Heparina se administrează de preferinţă pe cale intravenoasă din 4 în 4
ore,maximum din 6 în 6 ore,fiindcă efectul ei este de durată redusă.

19
Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controlează prin teste de
laborator,fiindcă prin scăderea exagerată a coagulabilităţii sîngelui pot apărea
accidente hemoragice.
În cursul tratamentului anticoagulant trebuie evitat orice traumatism al
pacientului,asistenta trebuie să supravegheze în special copii în această privinţă.
Pentru hidratarea organismului se va lua în seamă bilanţul pe 24 de ore prin
ingerarea şi eliminarea lichidelor.
Eliminarea apei din organism se face prin mai multa căi:1000-1500 ml se
elimină prin urină,500-1000 ml prin transpiraţie,350-500 ml sub formă de vapori
prin plămîni şi 100-200 ml prin scaun,nevoia de apă a adultului fiind de 2000-2500
ml/24 de ore.
Hidratarea organismului se poate face pe cale orală,cale duodenală,cale
rectală,cale subcutanată,cale intravenoasă prin numeroase soluţii ca:ser
fiziologic,soluţie izotonică bicarbonat de sodiu 1,4%,soluţie izotonică lactat de sodiu
1,9%,glucoză soluţie izotonică 4,7%,soluţie hipertonă 5-10-20-33-40%,soluţie
Krebs,soluţie Dextran,soluţia Locke.
Restabilirea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic este o urgenţă majoră
de îngrijire a pacientului.

2.7.RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE

În stabilirea diagnosticului precis intr-un timp cît mai scurt posibil,ne vin în
ajutor probele de laborator care exprimă în mod obiectiv modificările survenita în
morfologia,funcţiunea şi biochimia organismului şi evidenţiază agenţii
agresivi,factori etiologici ai îmbolnăvirilor.
Recoltările trebuie să fie corect executate,examinările de laborator stabilesc
factorul etiologic,clarifică diagnosticul diferenţial,confirmă sau infirmă diagnosticul
clinic,informează asupra gravităţii cazului,contribuie la aprecierea eficacităţii
tratamentului,prevesteşte complicaţiile,confirmă vindecarea,contribuie la profilaxia
bolilor infecto-contagioase.
Recoltările hematologice şi de urină se vor face zilnic sau la indicaţia
medicului.
Se va efectua hemocultură în caz de febră,în timpul frisonului cînd numărul de
germeni este mai mare.
Pentru recoltări pacienţii trebuie pregătiţi fizic şi psihic,instrumentele şi
materialele necesare trebuie pregătite din timp,recipientele de recoltare vor fi
etichetate înainte de începerea recoltării.
Recoltarea sîngelui pentru:
-hematocrit:prin puncţie venoasă,se recoltează 2 ml de sînge pe cristale
E.D.T.A. 0,5 ml soluţie uscată prin evaporare.Valorile normale sunt:la bărbaţi
46±6%,la femei 41±5%.
-ionogramă sanguină:puncţie venoasă pe nemîncate,5-10 ml sînge în seringă
heparinizată.Valorile normale sunt:Na 137-152 mEq/l,K 3,8-5,4 mEq/l,Clˉ 94-111
mEq/l,Ca 4,5-5,5 mEq/l.

20
-glicemie:prin puncţie venoasă,se recoltează 2 ml sînge pe 4 mg florură de
natriu.Valorile normale sunt:80-120 mg/l.
-timp de protrombină:prin puncţie venoasă,se recoltează 4,5 ml de sînge pe
0,5 ml oxalat de kaliu.Valorile normale sunt:T.Quick 12-14˝,T.Howell 90-150˝
-V.S.H.:prin puncţie venoasă,se recoltează 1,6 ml de sînge pe 0,4 ml citrat de
sodiu 3,8%.Valorile normale sunt1 oră 4-6 mm,2 ore 7-15 mm.
-hemoleucogramă:prin puncţie venoasă,se recoltează 2 ml de sînge pe
E.D.T.A.Valorile normale sunt:eritrocite la bărbaţi 4,5-5,5mil/mm³ iar la femei 4,2-
4,8 mil/mm³,hemoglobină la bărbaţi 15±2 g/100ml iar la femei
13±2g/100ml,leucocite 4000-8000/mm³
-astrup(gaze arteriale):prin puncţie arterială,se recoltează 2 ml sînge în
seringă heparinizată.Valorile normale sunt:pO 75-100mmHg,pCO 35-45 mmHg,SaO
94-100% saturaţie arterială,SaO 60-85% saturaţie venoasă,pH 7,35-7,45.
Recoltarea urinei pentru examenul sumar de urină se face prin emisie
spontană,150 ml urină dimineaţa în recipiente curate.
Este important îngrijirea pacientului după tehnică,i se asigură repaus la pat pe
o perioadă prescrisă de medic,se supraveghează funcţiile vitale,culoarea
tegumentelor,se informează medicul în cazul apariţiei
cianozei,dispneei,tahicardiei,se controlează locul puncţiei şi aspectul pansamentului
la nevoie(hemoragie,hematom,roşeaţă.

2.8.PREGĂTIREA PACENTULUI ŞI EFECTUAREA TEHNICILOR


SPECIALE IMPUSE DE AFECŢIUNE

Odată instalat în salon sau terapie,pacientul va rămîne în îngrijirea asistentei


medicale.Cea mai mare preocupare a ei va fi supravegherea funcţiilor
vitale:puls,tensiune arterială,respiraţie,temperatură,E.K.G.De obicei se urmăreşte
derivaţia a doua,deoarece aici se deţin cele mai mari unde arteriale.
E.K.G.-ul este înregistrarea grafică a rezultanţei fenomenelor bioelectrice din
cursul unui ciclu cardiac.
Înregistrarea electrocardiogramei necesită repaus fizic şi psihic absolut al
pacientului.
Legătura dintre pacient şi aparat se face printr-un cablu care are la partea
distală plăcuţe metalice numite electrozi în număr de zece.Tensiunile bioelectrice
produse de miocard sunt interceptate cu ajutorul electrozilor şi transmise la aparat
prin cablu,amplificate şi înregistrate sub forma unei diagrame numită
electrocardiogramă.
Inscrierea curbelor se face pe hîrtie specială care are imprimat un sistem de
coordonate.Pe orizontală este reprezentat timpul,pe verticală amplitudinea
semnalelor bioelectrice.
Pacientul va fi culcat pe pat şi invitat să se relaxeze.Montarea electrozilor se
face astfel:sub placa de metal al electrozilor se aşează o pînză înmuiată într-o soluţie
de electrolit(o lingură de sare într-un pahar de apă)sau se aplică un strat subţire de
gel special,cei zece electrozi,patru pe membre şi şase precordial se fixează astfel:
-pe membre:electrodul roşu-mîna dreaptă
21
electrodul galben-mîna stîngă
electrodul negru-piciorul drept
electrodul verde-piciorul stîng
-precordial:electrodul V1-pe spaţiul patru intercostal pe marginea dreaptă a
sternului
electrodul V2-pe spaţiul patru intercostal pe marginea stîngă a
sternului
electrodul V3-între V2 şi V4
electrodul V4-spaţiul cinci intercostal stîng pe linia medio-
claviculară(la apex)
electrodul V5-la intersecţia de la orizontala dusă din V4 şi linia
axilară anterioară stîngă
electrodul V6-la intersecţia de la orizontala dusă din V4 şi linia
axilară mijlocie stîngă.
Cu E.K.G.-ul se percep tulburări de ritm,calitatea repolarizării şi a ritmului
cardiac.Se va efectua E.K.G.-ul de trei ori în prima zi,apoi de două ori sau la
nevoie,se determină potasemia şi calcemia a căror variaţii dau modificări şi în traseul
E.K.G.-ului şi în ritmul cardiac.
Se vor determina de asemenea echilibrul acido-bazic şi Ph-ul.În echilibrul
hemostazic normal există o relaţie între hidrogenul ionic şi baze.Din derglarea
acestui echilibru pot să apară acidozele respiratorii sau metabolice.
Toate acestea se traduc prin modificări ale Ph-ului de la limite normale sub
7,35 sau peste 7,46.La nevoie, dacă este vorba şi de un proces infecţios miocardic se
va face antibioterapie în funcţie de antibiogramă.
În caz de hipotensiune severă se va institui o linie cu Dobutamină la indicaţia
medicului.
Pentru a evita stările de agitaţie psihomotorie sau convulsiile vom administra
sedative,relaxante,anticonvulsivante.La cererea medicului se determină presiunea
venoasă centrală şi astrupul arterial.
Din explorarea aparatului cardio-circulator face parte şi explorarea funcţională
de probe respiratorii.
Probele de efort sunt contraindicate în insuficienţa coronariană,insuficienţa
cardiacă manifestă,hipertensiunea arterială.În aceste cazuri probele se vor executa cu
eforturi dozate mai redus şi după indicaţia strictă a medicului,
În cursul probelor de efort pacienţii necesită o supraveghere mult mai atentă.
Organul intratoracic,cordul,poate fi examinat radiologic fără o pregătire
prealabilă.Explorarea radiologică a inimii se face în poziţie ortostatică,iar în cazuri
excepţionale,cînd poziţia verticală este contraindicată,examinarea se va face în
decubit,eventual în şezut.
Radioscopia şi radiografia pot fi completate cu alte metode de examinare
radiologică:tomografie,teleradiografie,kinografie,angiocardiografie,coronarografie,e
cografie,flebografie,rezonanţă magnetică nucleară.

22
2.9.PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRILE
POSTOPERATORII

În stabilirea diagnosticului şi prevenirea afecţiunilor cardio-vasculare se


efectuează puncţii pericardice.
Scopul puncţiei pericardice este constatarea prezenţei lichidului în cavitatea
pericardică,stabilirea naturii acestui lichid,evacuarea lichidului acumulat şi
introducerea substanţelor medicamentoase în locul lichidului extras.
Puncţia pericardică devine o intervenţie de urgenţă cînd volumul lichidului
intrapericardic periclitează viaţa pacientului,ce se traduce printr-o dispnee
accentuată,hipotensiune arterială şi puls paradoxal.
După puncţie dacă se presupune o hemoragie intrapericardică se vor aplica
comprese reci sau un răcitor Leiter pe regiunea pericardică,la nevoie pacientul va
primi sedative.
Decomprimarea bruscă a inimii tamponate poate da naştere la fenomene de
insuficienţă cu dilatare bruscă a inimii,ceea ce se combate,la indicaţia medicului,cu
substanţe cardiotonice.
O metodă complexă de investigaţie a aparatului cardiovascular este
cateterismul cardiac ce constă din introducerea unei sonde pe cale venoasă sau
arterială în cavităţile inimii sau a vaselor mari sub ecran radiologic,permita
măsurarea presiunilor intracavitare,recoltarea de probe sanguine direct din cavitatea
inimii şi a vaselor mari pentru dozarea oxigenului,a bioxidului de
carbon,înregistrarea unei electrocardiograme endocavitare.
Materialele necesare folosite sunt:sonde de cateterism cardiac,instrumentar de
mică chirurgie,soluţie de Novocaină 2%,fără Adrenalină,soluţie cloruro-sodică
heparinizată,recipiente cu substanţe anticoagulante,seringi,electromanometru pentru
înregistrarea presiunilor intracavitare,oximetrul universal,medicamente pentru
tratamentul de urgenţă al eventualelor accidenta cardiace.
Este necesar pregătirea fizică şi psihică a pacientului cu o oră înaintea
cateterismului cardiac,pacientul va primi 0,10-0,15 gr dintr-un preparat barbituric,la
copii se efectuează anestezie generală.
Introducerea sondei în vasele abordate se face de obicei transcutanat printr-un
ac mai gros.
În cazul abordării inimii drepte,cateterul va parcurge vena cavă inferioară sau
superioară,atriul şi ventriculul drept,artera pulmonară,ajungînd mai departe prin
ramificaţiile acesteia într-o ramură lobară.
În cazul căii arteriale,cateterul ajunge în aortă şi de acolo în ventriculul sau în
atriul stîng.
În funcţie de scopul urmărit,prin sondă se pot injecta pînă în ramurile arterelor
coronariene substanţe radioopace,colorante sau medicamente.
După terminarea tehnicii pacientul va fi reţinut la pat şi supravegheat cu
atenţie,fiindcă în primele ore după intervenţie poate prezenta frisoane sau febră.În
cazuri rare poate apărea un edem pulmonar acut sau accidente trombotice.
De multe ori este necesară aplicarea de pansamente compresive cu greutăţi de
plumb suprapuse.Aceşti pacienţi trebuie să rămînă sub supraveghere permanentă.
23
2.10.EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

♥PROFILAXIA BOLII

În perioada de spitalizare,pacientul cu insuficienţă cardiacă trebuie să fie


educat şi deprins cu noul ritm de viaţă şi activitate,pe care va trebui să-l continue cu
moci modificări şi acasă,pentru că odată cu părăsirea spitalului el să fie înarmat cu
cunoştinţele necesare pentru a preveni o nouă decompensare.
Ultima perioadă a spitalizării este momentul de maximă activitate
educaţională.Procesul de educare şi informare se adresează atît pacientului cît şi
familiei sale.
Instrucţiunile cu privire la activitatea fizică trebuie să se refere concret la
repaus,muncă,activităţi recreative,antrenament fizic,activităţi din viaţa
zilnică,contactul sexual şi călătoriile.Trebuie precizat modul în care se intercalează
repausul cu efortul fizic.
Asistenta va explica pacientului şi necesitatea regimului dietetic,precum şi a
restricţiilor prescrise ca:alimentaţia hiposodată,abandonarea fumatului.
Li se va explica pacienţilor motivele pentru care trebuie să ia uneori timp
îndelungat medicamente,trebuie să se precizeze dozele posibile,efectele adverse.
Trebuie să li se atragă atenţia că ori de cîte ori au impresia că ceva nu este în
regulă cu medicaţia aplicată să se adreseze medicului şi să nu-şi modifice în nici un
caz singur tratamentul.
Cu stricteţe trebuie să se prezinte la controale periodice precum şi la
controalele de laborator în cazul administrării medicamentelor anticoagulante ca
Trombostopul.
Uneori asistenta trebuie să depună eforturi mari educative pentru a nu obişnui
pacientul cu Diononă sau Morfină.
În perioada de îmbunătăţire a stării generale,dacă sa reuşit reducerea
hipertensiunii în circulaţia mică,pacienţii de multe ori devin neliniştiţi din cauza
menţinerii edemelor la membrele inferioare.Asistenta va trebui să-i facă să înţeleagă
că derivarea spre membrele inferioare este utilă şi mai puţin dăunătoare decît
acumularea apei la nivelul plămînilor.
Înţelegerea pacientului pentru profilaxia bolii şi o bună colaborare,menţine
viaţa lui într-o bună formă,fără complicaţii,fără alterarea sănătăţii generale şi pentru
a duce o viaţă liniştită.

2.11.EXTERNAREA PACIENTULUI

Momentul plecării pacientului din spital este stabilit de medicul primar ,şef de
secţie.Asistenta va aduna toată documentaţia relativă la pacient pe care o va pune la
dispoziţia medicului de salon în vederea formulării epicrizei.
Asistenta va fixa împreună cu pacientul ora plecării,familia fiind anunţată cu
2-3 zile înainte de externare.

24
Asistenta aprofundează cu pacientul indicaţiile primite de la medic şi cuprinse
în biletul de ieşire.Va lămuri în special prescripţiile relative la regimul
dietetic,insistînd asupra variabilităţii posibile de alimentaţie în cadrul
regimului,precum şi asupra modului de preparare a alimentelor prescrise.
Pacientul trebuie urmărit de grija ocrotitoare a asistentei pînă la părăsirea
spitalului.

25
CAPITOLUL III

26
3.1.PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL NR.1

Date fixe:
Nume: M.
Prenume: M.
Naţionalitatea: Română
Sex: Masculin
Religia: Catolic
Vîrsta: 51 ani
Greutate: 53 kg
Înălţime: 166 cm
Grupa sanguină: BIII.Rh pozitiv
Date variabile:
Domiciliu: jud.Mureş loc. Ruscova
Data internării: 31.01.2006
Data externării: 06.02.2006

Diagnostic medical la internare


Cardiomiopatie dilatativă,bloc major de ramură stîngă,insuficienţă cardiacă
congestivă NYHA IV,hipercolesterolemie.
Antecedente heredocolaterale
-mama hipertensivă
-tatăl:cardiopatie ischemică
Antecedente personale
Pacient fără antecedente personale cardiovasculare cunoscute pînă în urmă cu 6
luni,de cînd prezintă episoade de dureri precordiale însoţite de dispnee la efort.
Hipertensiune arterială,neagă consumul de tutun şi alcool,fără alte boli şi fără
intervenţii chirurgicale.
Istoricul bolii
Pacient cunoscut cu cardiomiopatie dilatativă, inclus pe lista receptorilor în vederea
transplantului de cord.Se prezintă pe secţia de Cardiologie Intervenţională în stare
agravată,prezentînd insuficienţă cardiacă congestivă NYHA IV,edeme
generalizate,hepatomegalie.
Manifestări de dependenţă
Dispnee,tulburări de ritm,edeme generalizate,cianoză,transpiraţii,dureri retrosternale
cu caracter restrictiv,puls periferic prezent bilateral.
Problemele pacientului
Alterarea funcţiei respiratorii şi cardiace,alterarea diurezei,stare generală
alterată,alimentaţie inadecvată prin deficit.

27
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţiile asistentei Evoluţie

Alterarea funcţiei respirato- Compensarea cordului în Asistenta la indicaţia medicului pune două linii intrave- La o oră de la instituirea trata-
rii şi cardiace manifestată vederea reluării funcţiei noase cu soluţie de ser fiziologic şi Dopamină 50g/50 mentului pacientul răspunde
prin:dispnee,tulburări de cardiace şi respiratorii ml ser. negativ prin tulburări de ritm ma-
ritm,edeme generalizate, normale Monitorizează pacientul cu urmărirea în mod special a jore(tahicardie ventriculară) ce
cianoză tensiunii arteriale şi frecvenţei cardiace. ţine sub 1 minut după care revine
Administrează oxigen prin mască şi urmăreşte saturaţia în ritm sinusal.
de oxigen cu pulsoximetrul.
Informează medicul în legătură cu orice schimbare în
starea pacientului.

Alterarea diurezei,a funcţiei Reluarea funcţiei renale. Administrează la indicaţia medicului diuretice:Furose- Rezultatul tratamentului este des-
renale manifestată prin: Eliminarea retenţiei hidrosa- mid fiole,Nefrix tablete şi Spirinolactonă. tul de convenabil avînd în vedere
edeme generalizate şi în line. Notează în foaia de terapie cantitatea se lichide ingerate cantitatea de urină eliminată şi
special la membrele inferioa- şi soluţiile administrate intravenos,precum şi urina eli- totodată scăderea în greutate a
re,cu creştere în greutate(cir- minată. pacientului.
ca 7-9kg),cuprinzînd seroa-
sele:apariţia ascitei.

Alterarea funcţiei cardiace Reluarea ritmului sinusal. Administrează tratamentul indicat şi schimbat de medic. Medicamentele îşi fac efectul,sunt
manifestată prin:tahicardie Se schimbă Dopamina pe Dobutamină 250 mg/50ml ser eficace,pacientul se simte mai
ventriculară,puls tahicardic fiziologic administrat prin injectomat progresiv cu bine,funcţia cardiacă reia ritmul
ajuns la 152-156/minut, 1ml/oră pînă la 3ml/oră în funcţie de tensiunea arterială sinusal.
transpiraţie şi frecvenţă.
Se monitorizează tensiunea arterială,frecvenţa,respiraţia,
saturaţia de oxigen,diureza.
Pregăteşte aparatul de defibrilat pentru orice eventualita-
te precum şi masa cu materiale,medicaţie pentru cazul
de urgenţă(stop cardio-respirator) sau pentru reluarea
ritmului sinusal,în cazul în care medicaţia administrată
nu dă rezultate.

28
Echilibrare hidroelectrolitică Se administrează soluţii perfuzabile pentru menţinerea Pacientul se simte mai bine,reca-
Alterarea stării generale a pa- corectarea acidozei. achilibrului homeostatic şi prevenirea acidozei. pătă puterile şi are o predispoziţie
cientului datorită decompen- Asigurarea integrităţii tegu- Se face toaleta generală cu pacientul în pat,avitînd efor- bună.
sării cardiace manifestată mentelor,mucoaselor şi a turile din partea lui,se face masajul extremităţilor cu
prin:acidoză şi posibilă alte- igienei corporale. grijă şi fricţionare cu spirt mentolat.
rare a integrităţii tegumente-
lor şi mucoaselor.
Pacientul să fie echilibrat Aportul alimentar insuficient se compensează pe cale Pacientul este echilibrat hidro-
Alimentaţie inadecvată prin hidroelectrolitic. parenterală instituind perfuzii cu Glucoză 5%,10% electrolitic.
deficit din cauza stării gene- hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi,vita-
rale alterate manifestată mine,electroliţi(Ringer,Krebs)după indicaţia medicului.
prin:inapetenţă. Asistenta calculează numărul de calorii în funcţie de
starea patologică a pacientului,adăugînd 13% pentru
fiecare grad de temperatură peste 37°C.
Face bilanţul lichidelor ingerate,administrate intravenos
precum şi eliminarea lor.

29
Data Funcţii vitale Recoltări de produse biologice şi Examinări Tratament Regim
T.A. Puls Resp. Temp patologice paraclinice alimentar
mm C°
Hg

140/ 80 22 36,9 V.S.H.:1,6 ml sînge venos pe 0,4 ml E.K.G:RS,AV= 84/min ISOSORBID DINITRAT 10 mg Este recomandat
01.0 citrat de sodiu 3,8%. 2X2 tb./zi,oral. dieta hiposodată şi
85 ,ax QRS deviat la
2200 V.N.:1h:4-6 mm,2h:7-15 mm. Indicaţii:Tratament adjuvant în hipolipidică<1,5g/
stînga,
6 V.O.:13 mm. BRS major cu modifică- insuficienţa cardiacă congestivă. kg corp/zi.
150/ 82 20 36,3 Htc:sînge venos pe E.D.T.A.0,5 ml ri secundare de faza Tratament curativ al crizelor de angină Se vor prefera gră-
02.0 85 soluţie prin evaporare. terminală. pectorală.Edem pulmonar acut în simile de origine
V.N.:B:46±6%,F:41±5%. Evaluare angiocoronaro- asociere cu madicaţia specifică. vegetală,se vor eli-
2 V.O.:44%. Reacţii adverse:Cefalee,congestia feţei, mina grăsimile dure
135/ 150 16 37,2 grafică:evidenţiind coro-
2006 Hgb:puncţie capilară sau puncţie bufeuri,ameţeli,senzaţie de slăbiciune, şi cele modificate
nare epicardice fără le-
80 venoasă 2 ml sînge pe E.D.T.A. tulburări digestive.Excepţional stări de prin tratament
ziuni,ecocardiografic cu
03.0 V.N.:B:15±2g/100ml,F:13±2g/100ml. funcţie sistolică impor- colaps cu bradicardie şi sincopă. termic.
2 135/ 82 18 37,3 V.O.;15;7g/100ml. tant deprimată(FE glo- Rareori apar reacţii alergice. Sunt permise:lapte
80 Leucocite:puncţie capilară sau venoasă CAPTOPRIL 50mg smîntănit,carne de
2006 2ml sînge pe E.D.T.A.
bală= 30%),motiv pentru
2X1/2tb./zi,oral. pasăre slabă fără
care este înscris pe lista
V.N::4000-8000/mm³. receptorilor de transplant Indicaţii:Hipertensiune arterială în toate piele,vacă/viţel slab,
04.0 140/ 80 18 36,8 V.O.:6500/mm³. stadiile,insuficienţă cardiacă congestivă şuncă/peşte slab,la
cardiac,cu recomandarea
2 70 Glicemie:2 ml sînge venos pe 4 mg de resincronizare ventri- Reacţii adverse:prurit,eritem cutanat, ouă doar albuşul,
2006 florură de sodiu. culară,de preferinţă cu urticarie,greutate epigastrică. uleiuri vegetale ma-
V.N.:80-120mg%. defibrilator intern în idea Rareori edem angioneurotic,limfadeno- ximum 25g/zi,pîine
V.O.:77mg%. reducerii riscului de patie,fotosensibilitate,tuse,icter colesta- intermediară de o zi,
05.0 Acid uric:5-10 ml sînge venos. tic. griş,orez,porumb,
moarte subită şi îmbună-
2 V.N.:2-6mg%. tăţirea funcţiei de pompă FUROSEMID supe de legume,
2006 V.O.:7,51mg%. a ventriculului stîng. 1 fiolă,intravenos. ciorbe,bulion de
Colesterol: 5-10 ml sînge venos. Indicaţii:Tratamentul edemelor din carne,sosuri,legume,
V.N.:150-260mg%. insuficienţa cardiacă,ciroză hepatică sau fructe,apă minerală,
V.O.:285mg%. afecţiuni renale.Indicat în formele ceaiuri,cafea slabă,
Uree: 5-10 ml sînge venos. uşoare şi moderate de hipertensiune sucuri de legume şi
V.N.:20-40mg%. arterială. fructe.
V.O.:52,72mg%. Reacţii adverse:hipopotasemie,encefa- 5-6 mese pe zi mai
Creatinină: 5-10 ml sînge venos. lopatie hepatică,tromboembolie şi scă- puţin abundente,
V.N.:0,6-1,2mg%. derea marcată a tensiunii arteriale. masa de seară cel
V.O.:1,14mg%. Cazuri rare de pancreatită,nefrită inter- mai tîrziu la ora 19.

30
Na: 5-10 ml sînge venos. stiţială,erupţii alergice cutanate,leuco-
V.N.:137-152mEq/l. penie,dureri lombare.
V.O.:135mEq/l.
K: 5-10 ml sînge venos. SPIRINOLACTONA
V.N.:3,8-5,4mEq/l 25mgX2/zi,oral.
V.O.:4,5mEq/l Indicaţii:Edeme în cadrul insuficienţei
Bilirubina totală: 5-10 ml sînge venos. cardiace.Edeme şi/sau ascită la pacienţii
V.N.:0,6-1mg%. cu ciroză hepatică,hipertensiune
V.O.:0,72mg%. arterială esenţială,hipokaliemie.
G.P.T.: 5-10 ml sînge venos. Reacţii adverse:Sunt rare şi reversibile:
V.N.:0-49U/l. impotenţă sexuală,tulburări menstruale,
V.O.:54U/l. intoleranţă digestivă,erupţii cutanate,
G.G.T.: 5-10 ml sînge venos. somnolenţă.
V.N::7-50U/l. CLORHIDRAT DE DOPAMINĂ
V.O.:17U/l. 0,5%
Trigliceride: 5-10 ml sînge venos. 250mg/50ml serfiziologic,intravenos.
V.N.:45-160mg%. Indicaţii:Stări de şoc cardiogen,toxic,
V.O.:170mg%. septic,postoperator,posthemoragic.
L.D.H.: 5-10 ml sînge venos. Reacţii adverse:Greaţă,vomă,tahiiarit-
V.N.:230-460U/l. mii,vasoconstricţie şi hipertensiune
V.O.:184U/l. arterială la doze mari.
G.O.T: 5-10 ml sînge venos. DOBUTAMIN 250mg
V.N.:0-49U/l. 1-3ml/h,infusomat.
V.O.:37U/l. Indicaţii:Tratamentul inotropic pozitiv
G.P.K.: 5-10 ml sînge venos. al insuficienţei cardiace acute sau
V.N.:<190U/l. cronice asociate cu infarct miocardic,
V.O.:49U/l. chirurgie pe cord deschis,cardiomiopa-
Trombocite:puncţie capilară sau tii,şoc septic şi cardiogen.
venoasă 2ml sînge pe E.D.T.A: Reacţii adverse:Creşte frecvenţa
V.N.:150.000-400.000/mm³. cardiacă,tensiunea arterială,poate dec-
V.O.:225.000/mm³. lanşa sau exacerba arirmii ventriculare.
Timp de protrombină:0,5ml oxalat de
kaliu+4,5ml sînge venos.
V.N.:12˝-14˝.
V.O.:13,9˝.
R.B.W:2-5ml sînge venos pe uscat.
V.N.: Negativ.
V.O.: Negativ.

31
CAZUL NR.2

Date fixe:
Nume: M.
Prenume: F.
Naţionalitate: Română
Vîrsta: 67 ani
Sex: Masculin
Religia: Catolic
Greutate: 73 kg.
Înălţime: 169 cm.
Grupa sanguină: A II.Rh pozitiv
Date variabile:
Domiciliu: Jud.Mureş loc:Reghin
Data internării: 20.01.2006
Data externării: 25.01.2006

Diagnostic medical la internare


Insuficienţă ventriculară stîngă,hipertensiune arterială stadiul II,cardiopatie
ischemică dronică,angor instabil,stenoză subocluzivă pe ADA.
Antecedente heredocolaterale
-mama hipertensivă şi cu cardiopatie ischemică-decedată
-tatăl decedat prin A.V.C.
Antecedente personale
Pacient fumător 1 pachet pe zi,consum de alcool mediu,hipertensiv,operat cu
apendicită în urmă cu 20 ani.
Istoricul bolii
Pacient hipertensiv coronarian cu stenoză subocluzivă ADA şi fibrilaţie atrială
cronică,fenomene ce au dezvoltat o insuficienţă ventriculară stîngă cu tendinţe de
agravare cu hipertensiune pulmonară.
Se internează pe secţia de Cardiologie Intervenţională pentru evaluarea
angiocoronarografică şi stabilirea unui tratament adecvat.
Manifestări de dependenţă
Dureri precordiale,hipertensiune,dispnee,tuse,senzaţie de sufocare,cianoza
extremităţilor.
Problemele pacientului
Alterarea funcţiei cardiace,anxietate,cianoză,risc de alterare a stării generale,dureri
accentuate la efort,tensiune arterială 140/90 mmHg,zgomote cardiace aritmice
100/minut,deficit de puls.

32
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţiile asistentei Evoluţie

Alterarea funcţiei cardiace Să diminueze criza de angi- Asigură repaus fizic în poziţie confortabilă pacientului. Tensiunea arterială se stabilizează
din cauza stenozei subocluzi- nă,durerile,tusea. Măsoară tensiunea arterială şi pulsul,administrează oxi- (140/85 mmHg)
ve pe artera dreaptă anterioa- gen pe mască,administrează sublingual o tabletă de Durerile dispar şi respiraţia devi-
ră,angor instabil,insuficienţă Nitroglicerină cu verificarea tensiunii arteriale după 5 ne mai uşoară,tusea se ameliorea-
ventriculară stîngă manifesta- minute. ză,pacientul nu mai are senzaţie de
tă prin:dureri precordiale,hi- Pregăteşte o cale cu administrare de ser fiziologic. sufocare.
pertensiune,dispnee,tusă in- Administrează medicamente indicate de medic per os şi
sistentă zgomotoasă şi cu fi- prin perfuzia montată.
nal de spută albă,spumoasă, Instruieşte pacientul să respire profund şi rar.
aerată,uşor rozată.

Anxietate cauzată de criza de Să diminueze anxietatea pa- Linişteşte pacientul şi îi explică fiecare procedură şi ma- Pacientul nu mai este anxios.
angină manifestată prin:îngri- cientului. nifestare pe care o prezintă.
jorare,instabilitate,senzaţie de
sufocare în urma tusei
insistente.

Cianoză centrală ce constă în- Să se administreze o medi- La indicaţia medicului asistenta administrează anticoa- După efectuarea tratamentului
tr-o oxigenare insuficientă la caţie corespunzătoare pent- gulant de Heparină din 6 în 6 ore,subcutanat sau prin cianoza începe să se diminueze,
nivelul plămînilor în tulbu- ru a reduce cianoza,pentru perfuzia montată. pacientul se simte mai în siguran-
rări de hematoză din insufi- revenirea coloraţiei tegu- Urmăreşte reacţia pacientului şi orice schimbare obser- ţă,mai bine,nu mai este anxios.
cienţa respiratorie sau o con- mentelor. vată o transmite medicului.
taminare cu sînge venos. Eficacitatea tratamentului cu anticoagulant se controlea-
Se manifestă prin:clinic cia- ză în primul rînd prin teste de laborator prin recoltarea
noza centrală este o cianoză sîngelui pentru INR,APTT,TGL.
caldă,interesînd extremităţile
(acrocianoză),mucoasa buca-
lă(buze,limbă),lobul urechii,
coloraţia albastru violacee a
tegumentelor şi mucoaselor

33
vizibile provocată de creşte-
rea concentraţiei de hemo-
globină redusă peste 5g% la
nivelul capilarelor superfici-
ale(normal 2,5g%).

Pregătirea pacientului pen- Asistenta va face toaleta generală şi locală,totodată în- Starea pacientului nu s-a agravat.
Risc de alterare a stării de să- tru explorare angiocorona- depărtarea pilozităţilor din regiunea inghinală.
nătate din cauza anginei ins- rografică. Recoltează sînge pentru analize uzuale.
tabile,insuficienţei ventricu-
lare stîngi.
Monitorizarea frecvenţei Asistenta va monitoriza frecvenţa cardiacă şi tensiunea Explorarea şi intervenţia a decurs
Stare postexplorare coronaro- cardiace şi a tensiunii arte- arterială. bine.
grafică şi angioplastie percu- riale.Electrocardiogramă de Pregăteşte pacientul pentru E.K.G. şi anume:unge elec- Pacientul nu a făcut reacţie vagală
tană cu stend ADA. control,hemostază arterială trozii cu gel şi îi aplică la membre şi precordial. este stabil hemodinamic,interven-
Reacţie vagală posibilă. după scoaterea tecilor. Un rezultat corect depinde de buna montare a electrozi- ţia a reuşit.
lor.
Urmăreşte funcţiile vitale ale pacientului şi după 4 ore de
la intervenţie pregăteşte pacientul scoaterea tecilor şi
hemostază arterială.
Prin linia venoasă se pune un ser fiziologic sau Gelofu-
sin pentru prevenirea unei reacţii vagale.
Hemostaza arterială se face timp de minim 15 minute
după extragerea tecilor.Tensiunea arterială se
monitorizează din 2 în 2 minute.

34
Data Funcţii vitale Recoltări de produse biologice Examinări Tratament Regim
T.A. Puls Resp. Temp. şi patologice paraclinice alimentar
mm C°
Hg

145/ 86 19 36,7 Htc:sînge venos pe E.D.T.A.0,5 ml Radiografie:PA+LL FUROSEMID Hipocaloric la obezi


20.0 soluţie prin evaporare. 1 fiolă,intravenos. hipertensivi şi co-
1 95 Angiocoronarografie:
V.N.:B:46±6%,F:41±5%. stenoză subocluzivă pe Indicaţii:Tratamentul edemelor din ronarieni ,bogat în
2006 V.O.:43%. ADA. insuficienţa cardiacă,ciroză hepatică vitamine,fumatul
140/ 84 27 36,4 Glicemie:2 ml sînge venos pe 4 mg Intervenţie:angioplastie sau afecţiuni renale.Indicat în formele interzis.
21.0 80 florură de sodiu. percutană PTCA+stend uşoare şi moderate de hipertensiune Reducerea clorurii
V.N.:80-120mg%. arterială. de sodiu,circa 1-1,5
1 V.O.:110mg%.
ADA.
Reacţii adverse:Hipopotasemie,encefa- g sare pe zi.
2006 145/ 82 24 36,7 Timp de protrombină:0,5ml oxalat lopatie hepatică,tromboembolie şi scă- Se vor asigura pro-
85 de kaliu+4,5ml sînge venos. derea marcată a tensiunii arteriale. teine suficiente(1g/
22.0 V.N.:12˝-14˝. Cazuri rare de pancreatită,nefrită inter- kg corp).
1 135/ 82 22 36,6 V.O.:13,5˝. stiţială,erupţii alergice cutanate,leuco- Cantitatea de lipide
80 R.B.W:2-5ml sînge venos pe uscat. penie,dureri lombare. va fi redusă.
2006 V.N.: Negativ. DILATREND Fructele,zarzavatu-
V.O.: Negativ. 6,25mgX2/zi,oral. rile,sucurile şi zea-
23.0 130/ 84 19 36,8 Leucocite:puncţie capilară sau Indicaţii:Hipertensiune arterială,angină ma de fructe vor fi
1 80 venoasă 2ml sînge pe E.D.T.A. pectorală cronică stabilă,insuficienţă administrate în can-
2006 V.N::4000-8000/mm³. cardiacă cronică în complectare la tera- tităţi mai mari.
V.O.:9400/mm³. pia cu diuretice,digitalice,inhibitori ai Odată compensat
Trombocite:puncţie capilară sau enzimei de conversie şi/sau alte vasodi- pacientul poate con-
24.0 venoasă 2ml sînge pe E.D.T.A: latatoare. suma 3-5g sare/zi,
1 V.N.:150.000-400.000/mm³. Reacţii adverse:Ocazional ameţeală, iar dacă primeşte
2006 V.O.:320.000/mm³. cefalee,oboseală,întunecarea vederii, diuretice tiazidice
Colesterol: 5-10 ml sînge venos. rar sincope. poate consuma pînă
V.N.:150-260mg%. Izolat cazuri de urticarie,mîncărime,rar la 7g sare/zi.
V.O.:190mg%. erupţii alergice. În insuficienţa car-
Uree: 5-10 ml sînge venos. SPIRINOLACTONA diacă restricţia de
V.N.:20-40mg%. 25mgX2/zi,oral. lichide este neraţio-
V.O.:52,72mg%. Indicaţii:Edeme în cadrul insuficienţei nală şi dăunătoare,
Ionogramă sanguină:puncţie cardiace.Edeme şi/sau ascită la pacienţii deoarece pacienţii au
venoasă pe nemîncate,2-5ml sînge în cu ciroză hepatică,hipertensiune arterială nevoie de lichide
seringi heparinizate. esenţială,hipokaliemie. suficiente pentru a
V.N.:Na:137-152 mEq/l,K:3,8- Reacţii adverse:Sunt rare şi reversibile: elimina sodiul.
5,4mEq/l impotenţă sexuală,tulburări menstruale,

35
V.O.:Na:145 mEq/l,K:4mEq/l. intoleranţă digestivă,erupţii cutanate,
Fibrinogen:0,5ml citrat de sodiu somnolenţă.
3,8%+4,5ml sînge venos. NITROGLICERINĂ
V.N.:200-400mg%. 0,5-1,5mg la nevoie,sublingual.
V.O.:270mg%. Indicaţii:Tratamentul crizelor de angină
pectorală,tratamentul preventiv pe
termen foarte scurt al crizelor anginoa-
se.
Reacţii adverse:Cefalee ce dispare la
administare de anelgezice.
La doze mari poate produce hipotensiu-
ne accentuată.
ASPENTER
2tb./zi,oral.
Indicaţii:Tratamentul anginei pectorale
instabile.
Pentru menţinerea revascularizării după
angioplastie şi bypass coronarian.
Profilaxia accidentelor ischemice şi a
infarctului cerebral,recidivei infarctului
miocardic.
Reacţii adverse:Alergie la acidul acetil-
salicilic sau la alte componente ale
produsului.
Intoleranţă la antiinflamaţii nesteroidi-
ene.
HEPARINĂ
400U.I./kg/zi,intravenos.
Indicaţii:Tratamentul trombozelor
venoase şi al emboliei pulmonare,trom-
bozelor arteriale.
Profilaxia accidentelor tromboembolice
venoase şi arteriale.
Anticoagulant în cadrul perfuziei de
sînge,circulaţiei extracorporale şi dia-
lizei.
Reacţii adverse:Accidente hemoragice,
hematoame la locul injectării subcuta-
ne,noduli inflamatori la locul injectării.

36
Rareori trombocitopenie severă,necroză
cutanată,manifestări alergice cutanate
sau sistemice.
Excepţional cazuri de alopecie,priapism
La pacienţii diabetici sau insuficienţă
renală hipoaldosteronism cu hiperkalie-
mie şi/sau acidoză metabolică.

37
CAZUL NR:3

Date fixe:
Nume: Gy.
Prenume: A.
Naţionalitate: Maghiară
Vîrsta: 72 ani
Greutate: 76 kg
Înălţime: 168 cm
Sex: Masculin
Religie: Reformată
Date variabile:
Domiciliu: loc.Coroisânmartin satOdrihei
Data internării: 19.04.2006
Data externării: 24.04.2006

Diagnostic medical la internare


Cardiopatie ischemică cronică,hipertensiune arterială esenţială stadiul II,PTCA pe
ADA în antecedente,angină instabilă,hipertrigliceridemie,fenomene de insuficienţă
ventriculară stîngă.
Antecedente heredocolaterale
-mama cardiopatie ischemică-decedată
-tatăl decedat de pneumonie
Antecedente personale
Hipertensiune arterială,angină pectorală de efort.
Istoricul bolii
Pacient vîrstnic fără antecedente cardiace documentate,se internează acuzînd apariţia
şi agravarea în ultimele săptămîni a unor dureri precordiale cu caracter de apăsare,la
eforturi progresiv mai mici,asociate de fenomene de insuficienţă ventriculară stîngă.
Se internează pentru investigaţie coronarografică şi stabilirea unui tratament
corespunzător.
Manifestări de dependenţă
Dispnee la efort,fatigabilitate,palpitaţii,anxietate,risc crescut faţă de
infecţii,tuse,hipertensiune arterială,retenţie urinară.
Problemele pacientului
Alterarea respiraţiei,potenţial de complicaţii,tuse chinuitoare,obstrucţia căilor
respiratorii,alterarea funcţiei cardiace,alterarea diurezei,dureri precordiale cu caracter
de apăsare şi de arsură care apare predominant dimineaţa şi cedează la
nitroglicerină,fatigabilitate la eforturi mici asociate cu dispnee,palpitaţii.
Constituţie normostenică,facies apatic,tegumente şi mucoase normal colorate,torace
emfizematos,MV diminuat bilateral,AMP în limite normale percutoric,SA spaţiul 5
insuficienţă cardiacă stîngă pe LMC zgomote cardiace ritmice,puls periferic prezent
pînă în aval,abdomen deasupra planului xifopubian,nedureros la palpare superficială
şi profundă,tranzit intestinal prezent,lojă nedureroase,micţiuni fiziologice.
38
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţiile asistentei Evoluţie

Alterarea funcţiilor respira- Asigurarea nevoii de a res- Asistenta evaluează situaţia,administrează oxigen pe Pacientul respiră mai uşor.
torii manifestată prin: pira.Pacientul să respire mască şi verifică saturaţia oxigenului cu pulsoximetrul. Respiraţia revine la normal.
dispnee la efort,fatigabilitate normal,bine pe nas,să aibă o Îndepărtează,la nevoie,secreţiile nazale,umezeşte aerul
asociate cu palpitaţii. poziţie care să favorizeze din încăpere,asigură un aport suficient de lichide pe 24
respiraţia. de ore.
Instalează pacientul în poziţie semişezîndă.

Potenţial de complicaţii dato- Pacientul să fie echilibrat Asistenta asigură poziţie antalgică,îndrumă pacientul să Pacientul înţelege nevoile pe care
rită scăderii debitului cardiac psihic,să prezinte rezistenţă utilizeze tehnici de relaxare,pregăteşte psihic în vederea trebuie şă le aplice şi se supune
manifestat prin:durere,dis- crescută faţă de infecţii. oricărei tehnici de îngrijire. îndrumărilor asistentei.
confort,intoleranţă la efort, Învaţă pacientul să evite schimbările bruşte de tempera-
risc crescut faţă de infecţii. tură şi discuţiile în grupuri,aglomeraţia.

Apare criza de angină mani- Asigurarea nevoii de a res- Învaţă pacientul să tuşească,să expectoreze(la nevoie) şi Starea pacientului se ameliorează,
festată prin:senzaţie de sufo- pira. să colecteze sputa. tusea cedează.
care,tusă insistentă,dispnee, Asigurarea unui climat de Sfătuieşte să respire profund şi rar.
respiraţia se accelerează la 23 siguranţă,pacientul să pre- Umezeşte aerul din încăpere cu apă alcoolizată,aspiră
respiraţii pe minut din cauza zinte căi respiratorii per- secreţiile bronşice(la nevoie),învaţă pacientul să facă
anxietăţii şi stresului. meabile. gimnastică respiratorie,asigură poziţie şezîndă sau semi-
Venele jugulare se evidenţia- Să se amelioreze criza de şezîndă.
ză,devin turgescente. angină. Administrează tratamentul prescris de medic(antitusive,
expectorante,bronhodilatatoarea),Nitroglicerină sublin-
gual 1 tabletă,Metoprolol 50 mg de două ori pe zi.

La scurt timp de la instituirea În vederea reluării funcţiei Monitorizează pacientul cu urmărirea tensiunii arteriale Pacientul răspunde pozitiv la medi-
tratamentului pacientul cardiace normale se va face şi frecvenţei cardiace. camente şi revine în ritm sinusal.
răspunde negativ prin altera- compensarea cordului. Administrează tratamentul indicat de medic,notează în Explorarea E,K.G.-ului a decurs fă-

39
rea funcţiei cardiace mani- foaia de observaţie schimbările produse,medicaţia admi- ră probleme şi rezultatul este fa-
festată prin:tulburări de ritm nistrată şi lichidele ingerate şi eliminate. vorabil.
cauzate de emoţii şi vîrsta Se va efectua electrocardiogramă de control prin
înaintată a pacientului. aplicarea electrozilor unse cu gel,pe membre şi precor-
dial.

Reluarea funcţiei renale,res- Asistenta administrează medicamente prescrise de medic Pacientul răspunde pozitiv la
Alterarea diurezei manifesta- tabilirea tensiunii arteriale. (diuretice:Furosemid 40 mg) tratament,se stabilizează.
tă prin:creşterea tensiunii ar- Urmăreşte tensiunea arterială prin măsurare,frecvenţa
teriale şi retenţiei urinare. cardiacă,măsoară ingestia-excreţia,măsoară exact
diureza.

40
Data Funcţii vitale Recoltări de produse biologice şi Examinări Tratament Regim
T.A. Puls Resp. Temp patologice paraclinice alimentar
mm .
Hg C°

65 17 36,7 V.S.H.:1,6 ml sînge venos pe 0,4 ml E.K.G.:RS,AV 50/minut, TROMBOSTOP Regim dietetic
19.04 160/ 2mg/zi,oral. echilibrat cu evita-
citrat de sodiu 3,8%. Ax QRS la 15°,ischemie
2004 80 subendocardică anterioa- Indicaţii:Prevenirea trombozelor post- rea grăsimilor sa-
V.N.:1h:4-6 mm,2h:7-15 mm.
V.O.:28 mm. ră,SVS,ST subdenivelat operatorii,post partum,infarct miocar- turate.
20.04 140/ 68 16 36,5 Htc:sînge venos pe E.D.T.A.0,5 ml 0,5 mm orizontal V3V6 dic acut,fibrilaţie atrială. Folosirea alimente-
2006 75 soluţie prin evaporare. în criză accentuarea sub- Curativ:tromboflebite,arterioscleroză lor ca:iaurt,brînză
V.N.:B:46±6%,F:41±5%. denivelării ST la 1,5 mm obliterantă,infarct miocardic,embolii de vaci,supă cremă
în V3V6. pulmonare,retinopatii. de legume,terciuri
21.04 130/ 66 23 36,7 V.O.:34,1%.
Reacţii adverse:fenomene hemoragipare făinoase cu lapte,
Hgb:puncţie capilară sau puncţie RTG:fină reacţie scizura-
2006 70 venoasă 2 ml sînge pe E.D.T.A. lă dreaptă,boseluera di- transfuzii de sînge proaspăt şi mai ales la piure de legume,sa-
V.N.:B:15±2g/100ml,F:13±2g/100ml. fragmatică dreaptă,cord, administrarea de vitamina K1. late,carne fiartă
22.04 140/ 53 17 36,8 V.O.;11,8g/100ml. aorta conform vîrstei şi ASPENTER albă,fructe crude
constituţiei,spondiloza 2tb./zi,oral. sau coapte,gem,unt
2006 70 Leucocite:puncţie capilară sau venoasă
Indicaţii:Tratamentul anginei pectorale 10gr/zi,ulei 10gr/zi.
2ml sînge pe E.D.T.A. dorsală accentuată.
V.N::4000-8000/mm³. Ecocardiografie:VS 69/43 instabile. Trebuie redus apor-
23.04 160/ 62 16 36,6 mm,PP 13 mm,Sept 13 Pentru menţinerea revascularizării după tul clorurii de Na
V.O.:8000/mm³.
2006 95 Glicemie:2 ml sînge venos pe 4 mg mm,VD 47 mm,Ao 42 mm angioplastie şi bypass coronarian. cca.1-1,5gr/zi.
florură de sodiu. AS 54 mm,Dao 24 mm,Fe Profilaxia accidentelor ischemice şi a Aportul de lichide
V.N.:80-120mg%. 56%,DT 300,E/A 47/68. infarctului cerebral,recidivei infarctului nu trebuie redusă
V.O.:122,3mg%. Insuficienţă mitrală gr.I, miocardic. fiindcă consumarea
Acid uric:5-10 ml sînge venos. calcificare inel aortic,val- Reacţii adverse:Alergie la acidul acetil- lor în cantităţi nor-
V.N.:2-6mg%. ve aortice ecodense,insu- salicilic sau la alte componente ale male ajută la elimi-
V.O.:8,5mg%. ficienţă aortică gr.II,insu- produsului. narea sodiului.
Colesterol: 5-10 ml sînge venos. ficienţă tricuspidiană gr.II Intoleranţă la antiinflamaţii nesteroidi-
V.N.:150-260mg%. Hipokinezie apicală şi la- ene.
V.O.:166mg%. terală,funcţie sistolică FUROSEMID
Uree: 5-10 ml sînge venos. globală a VS eficientă,dis- 1 fiolă,intravenos.
V.N.:20-40mg%. funcţie diastolică VS. Indicaţii:Tratamentul edemelor din
V.O.:48,8mg%. Coronarografie:stîngă:trun- insuficienţa cardiacă,ciroză hepatică sau
Creatinină: 5-10 ml sînge venos. chi cu o placă aterosclero- afecţiuni renale.Indicat în formele
V.N.:0,6-1,2mg%. tică,fără stenoză semnifi- uşoare şi moderate de hipertensiune
V.O.:1,09mg%. cativă angiologic,ADA cu arterială.
Na: 5-10 ml sînge venos. o stenoză de 50% S1,fără Reacţii adverse:hipopotasemie,encefa-

41
V.N.:137-152mEq/l. leziuni în rest,Acx cu ste- lopatie hepatică,tromboembolie şi scă-
V.O.:143mEq/l. noza critică de origine,flux derea marcată a tensiunii arteriale.
K: 5-10 ml sînge venos. lent în ramurile distale şi Cazuri rare de pancreatită,nefrită inter-
V.N.:3,8-5,4mEq/l OM,D1 cu stenoză de ori- stiţială,erupţii alergice cutanate,leuco-
V.O.:4,62mEq/l gine 65%,important hemo- penie,dureri lombare.
Bilirubina totală: 5-10 ml sînge venos. dinamic. SPIRINOLACTONA
V.N.:0,6-1mg%. Dreaptă:două stenoze 45- 25mgX2/zi,oral.
V.O.:1,86mg%. 50% în segmentul vertical, Indicaţii:Edeme în cadrul insuficienţei
Examen sumar de urină dominantă dreaptă. cardiace.Edeme şi/sau ascită la pacienţii
V.O.:în limite normale,sediment urinar cu ciroză hepatică,hipertensiune
fără elemente patologice. arterială esenţială,hipokaliemie.
Reacţii adverse:Sunt rare şi reversibile:
impotenţă sexuală,tulburări menstruale,
intoleranţă digestivă,erupţii cutanate,
somnolenţă.
PRESTARIUM
2mg/zi,oral.
Indicaţii:Tratamentul hipertensiunii arte-
riale,insuficienţă cardiacă,prevenirea
accidentului vascular cerebral.
Reacţii adverse:Tuse,cefalee,oboseală,
stare de slăbiciune marcată,crampe,tul-
burări gastrointestinale.
METOPROLOL
2X1/4tb/zi,oral.
Indicaţii:Hipertensiune arterială,profila-
xia crizelor de angină de efort,infarct
miocardic acut,aritmii supraventriculare
şi aritmii ventriculare.
Reacţii adverse:astenie,senzaţie de răcea-
lă la extremităţi,bradicardie,tulburări
digestive,insomnie,coşmar.
NITROMINT 2,6mg
2X1tb./zi,oral.
Indicaţii:Tratamentul şi profilaxia angi-
nei pectorale.
Reacţii adverse:Cefalee,vertij,slăbiciune
fizică,uşoare tulburări gastrointestinale.

42
3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRĂRII

Asistenta medicală deţine o poziţie foarte importantă în îngrijirea


pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare.
Justificarea rolului ei rezidă în caracterul bolii-insuficienţă cardiacă-cu
spitalizare îndelungată,deci o supraveghere continuă.
Urmărind cele trei cazuri-Nr.2 insuficienţă ventriculară stîngă,hipertensiune
arterială stadiul II,cardiopatie ischemică cronică,angor instabil,stenoză subocluzi-
vă pe ADA;Nr.3 cardiopatie ischemică cronică,hipertensiune arterială esenţială
stadiul II,PTCA pe ADA în antecedente,angină instabilă,hipertrigliceridemie,
fenomene de insuficienţă ventriculară stîngă:Nr.1 cardiopatie dilatativă,bloc ma-
jor de ramură stîngă,insuficienţă cardiacă congestivă NYHA IV,hipercolesterole-
mie-am constatat că pacienţii au răspuns pozitiv la medicaţia administrată,la tra-
tament.
Au fost educaţi cu regimul hiposodat deoarece acest regim poate fi adese-
ori mai util decît multe medicamente.
Am urmărit funcţiile vitale şi vegetative notînd cu precizie în foaia de
observaţie.
Am asigurat repaus fizic şi psihic,dar am ţinut cont de dezavantajele
repausului îndelungat la pat,fapt pentru care am recomandat alegerea poziţiei
şezînde sau semişezînde în funcţie de starea pacientului.
Este important poziţia corectă în pat a pacientului,schimbarea lenjeriei de
pat şi de corp precum şi masajul gambelor şi picioarelor,cu blîndeţe,pentru
prevenirea trombozelor.
Pacienţii vor rămîne sub tratament medicamentos cu controale periodice,
excepţie avînd pacientul la cazul Nr.1 care,şi în timpul internării a avut compli-
caţii dar pînă la urmă s-a stabilizat,va fi externat tot pe tratament medicamentos
dar aşteptînd ca receptor pentru transplant de cord.

43
BIBLIOGRAFIE

1.Tehnica îngrijirii bolnavului-C.Mozeş 2002

2.NURSING:Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali-


Lucreţia Titircă.Editura:Viaţa Medicală Românească,Bucureşti 2002.î

3.Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului-


Lucreţia Titircă 1994.

4.Manual de îngrijiri speciale acordate de asistenţii medicali-Lucreţia Titircă 1998

5.Manual de Medicină Internă pentru cadre medii-Corneliu Borundel:Editura


ALL-ediţia a III-a Bucureşti 2002.

Mulţumiri asistenţiilor medicali şi medicilor de la Institutul de Boli


Cardiovasculare şi Transplant Tg-Mureş pentru ajutorul susţinerii lucrării de
diplomă.Mii de mulţumiri D-nei diriginte Drăgan Maria asistent medical
instructor pentru îndrumarea şi ajutorul acordat.

44
45