Slide 1

Ceea ce am învățat de-a lungul timpului este că nu există metode bune sau metode rele, ci există
metode care dau roade mai mult sau mai puțin, dar și acest lucru depinde de mai multe aspecte,
precum: nivelul clasei, vârsta elevilor, mediul din care fac parte și, de ce nu, starea pe care o au
elevii în ziua respectivă. Prin urmare, la două clase de a V-a, de exemplu, aceeași metodă poate
nu va fi la fel de eficientă. În timp ce unii sunt mai dezinvolți și receptivi la metodele moderne,
ceilalți sunt mai reticenți, preferând o abordare mai tradițională. Însă, este rolul nostru, ca
profesori, să stabilim ce se potrivește fiecărei clase, dar totodată să îi determinăm, să îi îndrumăm
și spre altceva, să îi scoatem din zona lor de confort, demonstrându-le că ceva diferit nu este și
neapărat ceva rău. Îi pregătim astfel pentru situațiile reale din viața de zi cu zi.

Slide 2

Totuși, ceea ce urmărim prin aplicarea metodelor, fie ele tradiționale, fie moderne, este
dezvoltarea competențelor elevilor. Astfel, în funcție de competența vizată, alegem și metodele
adecvate. După părerea mea, o îmbinare a metodelor tradiționale cu cele moderne este mereu
binevenită sau, de ce nu, o adaptare a metodelor tradiționale la cerințele/nevoile elevilor, elevul
fiind cel asupra căruia trebuie centrate activitățile de învățare. De exemplu, există uneori
momente când profesorul apelează la traducere pentru verificarea înțelegerii textului, la lectura
cu voce tare, la descrierea unui aspect gramatical etc. pentru ca elevii să înțeleagă anumite
lucruri. Dar dacă reușim să încadrăm aceste activități într-un context favorabil dezvoltării
competențelor vizate, atunci ne-am atins scopul și am reușit să înlăturăm și clișeele didactice.

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
Apostu_Anamaria_Poiect_CRED_S3_NE_G_BC_01