Sunteți pe pagina 1din 2

2.

Idei fundamentale ale eşantionării-Ancheta sociologică şi sondajul de


opinie
a. Ideea cercetărilor selective (122-125)

POPULATIE SI ESANTION (1)


Alegerea subiectilor care vor fi direct investigate

Ideea cercetarilor selective

Una dintre cele mai importante probleme pe care trebuie s-o rezolve, aproape în
toate cazurile, cel care proiecteaza o ancheta este cea legata de esantionare sau de
selectie. Desemnam prin acesti termeni - considerati sinonimi setul de operatii cu
ajutorul carora, din ansamblul populatiei vizate de cercetare, se alege o parte,
numita esantion, parte ce va fi supusa în mod nemijlocit investigatiei.
Alegerea trebuie facuta de asa maniera incât, prin intermediul acestui studiu
redus, sa se obtina concluzii cu valabilitate generala, adica dând seama de
caracteristicile intregului univers de indivizi constituenti ai populatiei.
-cercetari selective - adica cele pe baza de esantion#metoda anchetei sau cu
sondajele de opinie
-situatii de ancheta în care cercetarea este exhaustiva, completa, deci când este
abordat, în principiu, fiecare membru al populatiei (recensamant, populatii mici,
usor de abordat
-în practica de zi cu zi, oamenii dobândesc multe din cunostintele necesare vietii
prin acest procedeu, fie ca este vorba de situatii când intra în relatie cu semenii
lor, fie ca sunt obligati sa investigheze o alta realitate ce nu se lasa nici ea
perceputa integral (gospodinei ce gusta supa, medicului de laborator ce preleveaza
o proba de sânge spre a fi analizata, activitati tehnice, în special în controlul
calitatii produselor)
-nu spunem neaparat "cercetari" - selective: imposibilitatea de a cuprinde tot
universul vizat (nu e vorba numai de o imposibilitate fizica, ci de una practic-
rationaIa, derivata din aceea ca este irational si lipsit de eficienta practica (ba
chiar daunator) sa se procedeze astfel
-ceea ce este acceptabil, evident si fara probleme pentru toata lumea, în domeniile
mentionate, apare ca ceva misterios sau dubios atunci când este vorba de a
cunoaste comportamentele, opiniile sau atitudinile oamenilor (gospodina nu are
nevoie de mai mult de o lingurita pentru a afla gustul supei, deoarece tot ceea ce
este în oala e bine amestecat si nu se poate ca o alta parte a continutului sa
prezinte alte caracteristici gustative. Dar daca e vorba de oameni, lucrurile se
schimba, ei fiind atât de diferiti! Fiecare e unic în felul sau, fiecare are propria
personalitate, gândurile, sentimentele sale ... ?)
-în orice studiu pe esantion, rezultatul se obtine cu o anumita eroare si intervine
un anumit risc în încadrarea într-o marja de eroare rezonabila (orice actiune
umana de cunoastere este supusa riscului interventiei unor factori care pot sa
deformeze rezultatul vizat.)
-ca cercetarile selective nu poseda nici o însusire misterioasa, ca ele sunt intrate -
e drept mai recent - în uzul cunoasterii stiintifice si ca folosirea lor se impune
atunci când realitatea empirica ce formeaza suportul "material " al cercetarii este
constituita dintr-o multime mare de indivizi, în principiu diferiti unul de celalat,
din punctul de vedere al caracteristicilor ce urmeaza a fi evaluate.
-Aceste studii prezinta trei tipuri mari de avantaje, în raport cu cele exhaustive:
-de ordin economic (de costuri ; Cheltuielile materiale pentru realizarea unei
anchete sunt aproape proportionale cu numarul indivizilor investigati)
-de ordin aplicativ (din scurtarea timpului necesar realizarii cercetarii, ceea ce-i
confera acesteia posibilitatea de a oferi informatii utile pentru cei care doresc sa le
utilizeze în scopul interventiei în viata sociala ; schimbarile se produc cu mare
rapiditate si nu o data rezultatele cercetarilor îsi pierd actualitatea pâna în
momentul publicarii lor)
-de cunoastere (Daca prin marirea esantionului erorile de selectie se reduc si riscul
nepotrivirii datelor scade, cresc, în schimb, celelalte erori, în speta cele datorate
muncii operatorilor, dar si altele. E firesc ca. studierea unui lot mai, restrâns de
indivizi face posibila utilizarea unui personal auxiliar mai putin numeros, ce poate
fi riguros selectat, temeinic instruit si minutios controlat în activitatea de teren.)
-o cercetare selectiva, pe un esantion relativ mic, are si un alt avantaj decât cel
mentionat mai sus, si anume ca studiul poate viza aspecte mai profunde, atât
datorita întinderii mai mari a chestionarului (ceea ce conduce la introducerea în
analiza a cât mai multor aspecte), cât si posibilitatii de a folosi scheme de
întrebari mai sofisticate (de pilda, scale de atitudini)