Universitatea Valahia din Targoviste

Facultatea de Teologie si Stiintele Educatiei

Masterat: MEDC, Anul II, Sem. II

Leadership în Educație

Temă de seminar

Avem nevoie de leadership transformaţional la nivelul

instituţiilor de învăţământ

Susținător:

Bugiulescu Constantin-Valentin

Targoviște 2021
 „Descătuşează-ţi potenţialul. Dă contur aspiraţiilor. Bucură-te de succes!”:
Shrewsbury College of Arts & Technologie

Atât în Europa, cât și în România, leadership-ul transformaţional în instituţiile de

învăţământ capătă din ce în ce mai multă importanță și complexitate. Pe fondul schimbărilor
rapide și a instabilității din ultimii ani, sectorul educaţional joacă în acest moment un rol unic
și vital în cadrul dezvoltarii socio-economice. Astfel, este esențial ca generația viitoare de
lideri din domeniul educației să fie pregătită și dezvoltată pentru a asigura progresul sectorului
educaţional și relevanța sa pentru societate
Noul tip de management educaţional impus de schimbările actuale ale societăţii nu
poate să ignore filosofia şi practica despre leadership în educaţie. Leadershipul educaţional
tinde să devină o condiţie esenţială pentru progresul sistemului, pentru plasarea pe o direcţie
clară, eficientă. În acest sens se impune formularea unor motivaţii fundamentale. Procesul de
descentralizare a sistemului de învăţământ solicită un leadership puternic. Prin complexitatea,
amploarea şi seriozitatea acţiunilor subsumate, descentralizarea, este factorul esenţial de
restructurare a funcţiei manageriale, de redimensionare a sa. Cele două procese  se determină
şi se definesc reciproc, şi asta, pentru că descentralizarea presupune în mod necesar
o redistribuire a autorităţii decizionale şi a răspunderii publice pentru funcţii educaţionale
specifice, de la nivel central către nivelul local. Scopurile sale nu pot fi atinse dacă şcoala nu
îşi întăreşte capacitatea educaţională pentru a-şi asuma un rol decizional lărgit, responsabil.
Acest lucru presupune câteva elemente clare: construirea unui management care să
democratizeze viaţa şcolii, să favorizeze asumarea responsabilă a deciziilor privind calitatea
procesului instructiv-educativ şi a condiţiilor de realizare a acestuia, creşterea gradului de
responsabilizare a comunităţii locale şi a şcolii, restructurarea echilibrului între autoritate şi
responsabilitate.
În acelaşi timp, descentralizarea presupune trecerea de la o cultură a conducerii
centrată pe proceduri, pe funcţionalitatea şcolii ca scop  în sine, la o abordare strategică. Acest
lucru înseamnă  în acelaşi timp, şi o răsturnare a piramidei conducerii de la administrativ spre
leadership, de la un management orientat spre interiorul şcolii la o abordare
comunitară, colaborativă, de perspectivă.
Directorul modern trebuie să fie mai mult decât un lider din punctual de vedere al
salariaților. Pentru a avea success în activitatea de conducere, el trebuie să fie ”părinte”,
”profesor” și ”antrenor” al echipei de cadre didactice pe care o conduce. Managerii antrenați
pentru succes, angajați instruiți pentru eficiență – așa arată, dintr-o perspectivă generală, o
instituție de succes.
Mregând pe principiul ”omul potrivit la locul potrivit”, eficiența instructiv-educativă a
unui colectiv de lucru ține, în mare măsură de oamenii care o compun. Aceasta pornește de la
manager, care trebuie să dispună de reale calități de lider, și se traduce prin exploatarea la
maximum a talentelor native ale cadrelor didactice, în veredea eficientizării activității pe care
aceștia o desfășoară. A fi leader înseamnă a inspira și a influența, deopotrivă, generând cât
mai multă energie pozitivă. Atunci când suntem înconjurați de energie pozitivă, e bine, pur și
simplu, ne place, și munca noastră dă rezultate spectaculoase.
Specificul proceselor manageriale se reflectă atât în proporția superioară în care
managerii trebuie să posede o serie de calități, cunoștințe, aptitudini și comportamente
necesare tuturor componențelor generale, cât și o serie de cunoștințe și aptitudini specific
vieții școlare. Din prima categorie face parte inteligența, memoria, spiritul de observație,
capacitatea de concentrare, sănătatea, caracterul, calități necesare la orice profesie, dar la
dimensiuni sporite pentru manageri, dată fiind complexitatea și dificultatea proceselor
manageriale.
Leadershipul transformaţional poate fi definit ca abilitatea unei persoane de a exercita
un tip de influență prin intermediul comunicării asupra altor persoane, orientându-le spre
îndeplinirea anumitor obiective. Teoria leadershipului transformaţional susţine că oamenii
pot să devină lideri dacă doresc. Altfel spus, calităţile şi abilităţile specifice liderilor de
succes pot fi învăţate. Exercitarea influenței asupra altor persoane reprezintă esența
leadershipului. În această privință, K. Davis precizează sugestiv: „Leadershipul este o parte a
managementului, este abilitatea de a convinge pe alții să caute in mod entuziast atingerea unor
obiective definite. Este factorul uman care asigura coerența unui grup și îl motivează pentru
atingerea unor scopuri. Activități de management ca: planificarea, organizarea și luarea
deciziilor sunt „coconi” inactivi până ce leaderul declanșează puterea motiva ției în oameni și
îi ghidează spre anumite scopuri.”
Prin leadership transformational cei condusi:
-sunt tratati cu respect si incredere,
-sunt consiliati si incitati sa actioneze in conformitate cu trebuintele superioare ale
omului (de stima, estetice, de autodepasire si autorealizare) sa actioneze pentru interesului
comun si nu a celui personal,
-sunt provocati permanent sa se autodepaseasca, le este stimulata dorinta de succes.
 Un lider transformational se concentreaza pe “transformarea” celorlalti pentru a se
ajuta intre ei, pentru a se sustine reciproc, sa creeze un grup in care domina incurajarile,
armonia relationala si sustinerea organizatiei ca intreg.
Interesant de menţionat este că o organizaţie militară, armata SUA, a sintetizat
principiile de leadership astfel: 1. Fii bine pregătit – ca lider trebuie să cunoști bine domeniul
tău de activitate și ceea ce fac subordonații tăi; 2. Asumă-ţi responsabilitatea, caută
modalităţi de a ajuta dezvoltarea organizaţiei din care faci  parte, iar atunci când
lucrurile nu merg cum trebuie, nu căuta vinovaţi – caută soluţii; 3. Ia decizii corecte și la
timp; 4. Fii un exemplu pentru ceilalți; 5. Cunoaşte-ţi oamenii şi interesează-te
de bunăstarea lor; 6.Informează-ți angajații; 7. Dezvoltă în toţi colaboratorii tăi
sentimentul responsabilităţii pentru ceea ce fac ; 8.Asigură-te că cei din
subordinea ta înțeleg ce au de făcut, că activitatea lor este supravegheată și
sarcinile realizate corect; 9. Pregătiți-vă ca echipă; 10. Foloseşte la maxim
capacitatea organizaţiei din care faci parte.
Sunt principii ce pot fi aplicate de un conducător  din orice domeniu de
activitate, astfel și de un lider școlar.
Într-un management eficient, de cele mai multe ori, decizia optimă poate fi identificată
numai după consultarea şi implicarea în procesul decizional a părţilor interesate. La nivelul
şcolii, părţile interesate fiind elevii, părinţii, administraţia locală, angajatorii  şi alte grupuri şi
instituţii.
Practicile de management si leadership creează mediul propice pentru a atinge
performanţe, esenţial pentru ca o unitate de învăţământ să aibă succes. Astfel, instituţia
răspunde la întrebările „de ce?“ şi „cum?“, inspiră angajaţii să acţioneze şi clarifică rezultatele
aşteptate, se concentrează asupra strategiei şi asigură o funcţionare eficientă, este deschisă
către soluţii şi îmbunătăţiri majore, respectă diversitatea, identifică responsabilităţile
individuale, înţelege că atingerea performanţelor şi împlinirea individuală sunt
interdependente şi creează un  mediu propice pentru amândouă.
Societatea românească are mari aşteptări de la factorii decidenţi ai sistemului
educaţional şi de la cei care promovează şi implementează politici educaţionale.

”Nu dă povață celui ce nu ți-o cer, căci nu te ascultă.

Însetează-l întâi. Pune-l în situața de a ți-o cere.
Pe urmă spune-i când ai de spus ceva”
Constantin Noica, Jurnal filozofic
Bibliografie
1.Programe de leadership și dialog educativ pentru școli –
http://www.britishcouncil.ro/programe/educație/școli/leadership
2.Păunescu, Ion, Managementul resurselor umane, Editura Eficient, Bucureşti, 2000.
3 Management educaţional pentru instituţiile şcolare, I.S.E., Buc., 2001.
4. Mangemnet Educațional, Leadership Formare/ prof. metodist CCD Mureș/Maria Borșan
5. Leadership în educație- Sergiu Rednic, Techoresh Peleg Josepha, Cluj Napoca, 2014